Întru executarea art. 11 alin. (2) al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93/399 din 29.06.2007) şi art. 12 alin. (1) al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare (Monitorul Oficial nr. 75-78/314 din 19.05.2006, republicată în Monitorul Oficial nr. 64-68/193 din 29.03.2013),
    1. Se aprobă Regulamentul privind evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole în procesul plantării, exploatării şi defrişării acestora (se anexează).
    2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    MINISTRUL FINANŢELOR                                    Anatol ARAPU

    Nr. 21. Chişinău, 24 februarie 2014.


    1. Regulamentul privind evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole în procesul plantării, exploatării şi defrişării acestora (în continuare Regulament) este elaborat în temeiul prevederilor Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare şi standardelor de contabilitate.
    2. Obiectivul prezentului Regulament constă în stabilirea modului de contabilizare a plantării, exploatării şi defrişării plantaţiilor viticole.
    3. Prezentul Regulament se extinde asupra tuturor entităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare care desfăşoară activităţi în sectorul viticulturii.
    4. În prezentul Regulament noţiunile utilizate semnifică:
    Casare – scoaterea din exploatare a plantaţiei viticole.
    Criterii de eligibilitate – condiţii obligatorii care urmează să fie îndeplinite de către solicitant pentru a putea depune cererea şi documentele necesare în vederea primirii ajutorului financiar nerambursabil.
    Cost de intrare – costuri de procurare sau costuri direct atribuibile la crearea plantaţiei pentru a fi pregătită spre exploatare sau valoarea justă a altor compensări efectuate în vederea obţinerii unei plantaţii viticole.
    Defrişare – proces de eliminare completă a butucilor de viţă de vie de pe o plantaţie viticolă.
    Deţinător al plantaţiei viticole – persoană fizică sau juridică care exploatează plantaţiile viticole.
    Durata de viaţă utilă – durata de timp pe parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice încorporate în plantaţia viticolă să fie obţinute de către entitate sau volumul strugurilor care poate fi obţinut din utilizarea acesteia.
    Plantaţie viticolă – teren agricol valorificat cu viţă de vie.
    Plantaţie viticolă tînără – plantaţie în primii patru ani după plantare.
    Plantaţie viticolă pe rod – plantaţie în perioada începînd cu anul cinci după plantare şi pînă la casarea şi defrişarea acesteia.
    Plantaţie viticolă în proces de reconstrucţie – plantaţie tînără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucţie parţială a viilor (realtoire, reformarea butucilor,  modificarea densităţii etc.).
    Plantaţie viticolă în proces de restabilire – plantaţie tînără sau pe rod afectată de calamităţi naturale (geruri, îngheţuri, grindină etc.) pe perioada de efectuare a lucrărilor de restabilire a butucilor viţei de vie.
    5. Contabilitatea costurilor se ţine pe următoarele etape ale ciclului de producţie a plantaţiilor viticole:
    1) înfiinţarea;
    2) exploatarea;
    3) defrişarea.
    6. Plantaţia viticolă tînără şi cea pe rod (ce se află în exploatare) conform SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură” reprezintă active biologice imobilizate şi se recunosc în componenţa acestora în baza criteriilor prevăzute în standardul menţionat.
    7. Costurile privind înfiinţarea plantaţiilor viticole, exploatarea viei roditoare şi cheltuielile de defrişare se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada în care au fost suportate de către entitate. Costurile şi cheltuielile menţionate sînt evaluate la valoarea contabilă a stocurilor consumate, costurilor şi/sau cheltuielilor cu personalul privind înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor viticole, suma amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, serviciile primite de la terţi etc.
    8. Costurile de înfiinţare şi îngrijire a plantaţiilor viticole, de exploatare a acestora  pe parcursul perioadei de utilizare şi cheltuielile de defrişare sînt contabilizare separat pe etapele specificate în pct. 5.
    9. Terenul pe suprafaţa căruia este înfiinţată plantaţia viticolă reprezintă o imobilizare corporală cu durată de viaţă incertă care se contabilizează separat de plantaţia viticolă şi nu se amortizează.
    10. Costurile de înfiinţare a plantaţiilor viticole (activelor biologice imobilizate în curs de execuţie) includ costurile privind:
    1) serviciile de elaborare a proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor viticole;
    2) pregătirea terenului şi solului pentru plantare;
    3) fertilizarea solului înainte de plantare;
    4) materialul săditor şi plantarea propriu-zisă;
    5) îngrijirea şi protecţia plantaţiilor viticole tinere;
    6) completarea golurilor în plantaţiile tinere;
    7) serviciile antigrindină proprii sau terţe.
    11. După înfiinţarea plantaţiei viticole se întocmeşte Actul privind înfiinţarea plantaţiei viticole (de plantare a viţei de vie), conform anexei 1.
    12. Costurile de înfiinţare a plantaţiilor viticole (active biologice imobilizate în curs de execuţie) şi costurile aferente îngrijirii şi protecţiei acestora pînă la transferarea lor în categoria pe rod  se contabilizează, cu total cumulativ pînă la 31 decembrie al perioadei de gestiune, din primul an (anul plantării) şi costurile din anii ulteriori de vegetaţie, ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi majorare a amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi a costurilor indirecte de producţie.
    13. Gradul de prindere a materialului săditor, ponderea viţelor pierite şi numărul acestora se determină în baza datelor din Actul privind recepţionarea plantaţiei viticole în primul an de vegetaţie (anexa 2). Costul materialului săditor pierit din cauza secetei, îngheţurilor, inundaţiilor şi costurile de plantare, creştere şi îngrijire din momentul plantării pînă la completarea golurilor se recunosc drept pierderi şi sînt contabilizate ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.  Costurile aferente materialului săditor casat se repartizează pe articole de costuri în raport cu numărul materialului săditor pierit şi mărimea acestor costuri calculată la o unitate (viţă).
    14. Costurile de completare a golurilor (costul materialului săditor nou şi costurile de plantare a acestuia în locul celui pierit), precum şi costurile de îngrijire după înlăturarea golurilor se capitalizează şi se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi majorare a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor indirecte de producţie şi costurilor activităţilor auxiliare.
    15. În funcţie de gradul de prindere a materialului săditor deţinătorul plantaţiei viticole decide de a restabili sau de a casa plantaţia. Restabilirea plantaţiei viticole se va contabiliza în conformitate cu prevederile pct. 13 şi 14 ale prezentului Regulament. Casarea plantaţiei se va contabiliza astfel:
    1) înregistrarea la intrări a materialelor utilizabile obţinute (materialului săditor) - ca majorare a stocurilor şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie;
    2) casarea costurilor cumulate diminuate cu costul materialului săditor – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.
    16. Dacă în primul an de înfiinţare, creştere şi îngrijire a plantaţiei viticole, ponderea materialului săditor pierit devine semnificativă din cauza calităţii nesatisfăcătoare a materialului săditor, neefectuării lucrărilor de protecţie a plantaţiilor etc., entitatea de comun acord cu comisia specială identifică persoanele vinovate, stabileşte modul de recuperare a prejudiciului, decide oportunitatea casării sau restabilirii plantaţiei. Pierderile determinate (costul materialului săditor pierit şi costurile de îngrijire a acestuia) se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie. Costurile pentru restabilirea plantaţiei viticole (costul materialului săditor, costurile de plantare suplimentară a butaşilor, de creştere şi îngrijire etc.) se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi majorare a datoriilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare, costurilor indirecte de producţie şi a stocurilor. Contabilizarea recuperării prejudiciului material de către persoanele vinovate se efectuează conform SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
    17. Transferarea plantaţiilor viticole în reconstrucţie se perfectează printr-un Act de trecere a plantaţiei viticole în categoria de plantaţie viticolă în proces de restabilire sau reconstrucţie, (anexa 3) şi se contabilizează:
    1) plantaţia viticolă tînără:
    - decontarea costurilor aferente materialului săditor pierit – ca majorare a cheltuielilor curente  şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie;
    - transferarea plantaţiei în reconstrucţie – ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie, grupul „Plantaţie viticolă în reconstrucţie” şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie, grupul „Plantaţie viticolă plantată în anul respectiv”;
    2) plantaţia viticolă pe rod:
     - decontarea costurilor de exploatare din anul reconstrucţiei în mărimea ponderii recoltei pierdute faţă de volumul prognozat al acesteia – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a costurilor activităţilor de bază;
     - decontarea amortizării cumulate – ca diminuare concomitentă a amortizării activelor biologice imobilizate şi a activelor biologice imobilizate;
     - casarea valorii contabile a butucilor pieriţi sau care nu pot fi restabiliţi – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate.
    18. Toate costurile aferente reconstrucţiei/restabilirii plantaţiei viticole tinere şi pe rod sînt contabilizate ca majorare a activelor biologice în curs de execuţie şi majorare a datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi a costurilor indirecte de producţie. Capitalizarea costurilor de reconstrucţie/restabilire se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.
    19. Costul produselor (strugurilor) obţinute de la plantaţiile tinere (activele biologice imobilizate în curs de execuţie) în perioada de creştere şi îngrijire pînă la transferarea lor în categoria pe rod se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a activelor biologice în curs de execuţie.
    20. Costul strugurilor obţinuţi de la plantaţiile viticole tinere poate fi determinat după una din următoarele metode (anexa 4):
    1) valoarea realizabilă netă, care exprimă valoarea de vînzare a strugurilor diminuată cu costurile de comercializare a acestora;
    2) costul efectiv care include:
    - costurile direct atribuibile privind recoltarea strugurilor, sortarea, împachetarea, încărcarea în mijlocul de transport şi transportarea pînă la depozit (frigider);
    - cota-parte a costurilor de creştere şi îngrijire a plantaţiei viticole din anul recoltei calculată în baza gradului de maturitate atins (nivelul de utilizare a capacităţii de producţie) a acestei plantaţii.
    21. Evidenţa analitică a costurilor de plantare a plantaţiilor viticole se ţine pe fiecare subdiviziune a entităţii, pe fiecare obiect de evidenţă, iar în cadrul acestuia - pe articole de costuri conform nomenclatorului prezentat în SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”.
    Drept obiect de evidenţă a plantaţiilor viticole tinere (activelor biologice imobilizate în curs de execuţie) serveşte fiecare lot (sector) plasat în localitatea respectivă cu indicarea soiului, suprafeţei în hectare, schemei şi anului de plantare.
    22. Spalierul, sistemul de irigare, instalaţiile antiîngheţ şi antigrindină instalate pe terenul plantaţiei viticole reprezintă imobilizări corporale şi se contabilizează separat. Pentru fiecare obiect de evidenţă dintre cele menţionate se deschide cîte o fişă de inventar. Înregistrările se fac în baza Actului de punere în funcţiune a  mijloacelor fixe.
    Costurile aferente creării (procurării şi instalării) acestora se contabilizează ca majorare a activelor imobilizate în curs de execuţie şi majorare a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi a costurilor indirecte de producţie. Punerea în funcţiune a acestora se contabilizează ca majorare a imobilizărilor corporale şi diminuare a imobilizărilor corporale în curs de execuţie.
    23. Dacă spalierul, sistemul de irigare, instalaţiile antiîngheţ şi antigrindină sînt primite în utilizare (conform Actului de punere în funcţiune a  mijloacelor fixe) după plantarea plantaţiilor viticole în anul doi, trei sau patru, atunci pe parcursul perioadei de creştere şi îngrijire a acestor plantaţii pînă la transferarea în categoria pe rod, amortizarea obiectelor menţionate se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi a amortizării imobilizărilor corporale. După transmiterea în exploatare a plantaţiilor viticole amortizarea spalierului, sistemului de irigare, instalaţiilor antiîngheţ şi antigrindină se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază şi a amortizării imobilizărilor corporale.
    24. În funcţie de gradul de dezvoltare a plantaţiei viticole şi/sau de finalizarea lucrărilor tehnice (de exemplu, instalarea spalierului), transferarea plantaţiei în categoria pe rod poate fi amînată cu un an. În acest caz se întocmeşte Actul de amînare a transferării plantaţiei viticole tinere în categoria pe rod (anexa 5). Аmînarea transferării în categoria pe rod în contabilitate nu se reflectă.
    25. Subvenţiile aferente înfiinţării plantaţiei viticole se recunosc şi se contabilizează conform SNC „Capital propriu şi datorii”.
    26. Subvenţiile primite pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole (active biologice imobilizate), pentru sistemele de irigare şi instalaţiile antiîngheţ şi antigrindină (imobilizări corporale) reprezintă subvenţii aferente activelor, iar cele pentru acoperirea cheltuielilor de defrişare a plantaţiilor viticole vechi sau pentru reducerea parţială a datoriilor privind stimularea creditării sau datoriile privind contribuţiile de asigurări sociale etc. – subvenţii aferente veniturilor.
    27. Subvenţiile aferente activelor se contabilizează ca majorare concomitentă a numerarului sau a creanţelor curente (în cazul primirii unui aviz aferent luării deciziei de acordare a ajutorului financiar) şi a veniturilor anticipate pe termen lung. În cazul înregistrării anterioare a creanţei curente privind subvenţia, încasarea ulterioară a numerarului se contabilizează ca majorare a numerarului şi diminuare a creanţelor curente.
    28. La punerea în exploatare a plantaţiei viticole, sistemelor de irigare şi instalaţiilor antiîngheţ şi antigrindină (conform documentelor primare) cota-parte a veniturilor anticipate pe termen lung aferent subvenţiei atribuibile primului an de exploatare, determinată în funcţie de metoda de amortizare, se transferă la veniturile anticipate curente ca diminuare a veniturilor anticipate pe termen lung şi majorare a veniturilor anticipate curente. Veniturile şi cheltuielile aferente subvenţiei se contabilizează ca venituri şi cheltuieli curente la una şi aceeaşi sumă în una şi aceeaşi perioadă de gestiune astfel:
    1) veniturile – ca diminuare a veniturilor anticipate curente şi majorare a veniturilor curente;
    2) cheltuielile – ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a amortizării activelor biologice imobilizate şi a amortizării imobilizărilor corporale, conform modului indicat în anexa 6.
    29. În cazul atragerii unui credit pentru finanţarea costurilor privind înfiinţarea plantaţiei viticole, dobînda ce urmează a fi capitalizată şi inclusă în costul acestei plantaţii conform SNC „Costurile îndatorării” şi politicilor contabile ale entităţii se determină din suma creditului spre rambursare şi rata dobînzii. Dacă odată cu creditul pentru înfiinţarea plantaţiei viticole entitatea mai beneficiază şi de o subvenţie, suma dobînzii spre capitalizare se calculează din creditul spre rambursare diminuat cu suma subvenţiei de care s-a beneficiat. Capitalizarea dobînzii se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi a datoriilor curente. Dobînda ce nu se capitalizează se reflectă drept majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a datoriilor curente.
     Exemplul 1. O entitate în martie-aprilie 201X a plantat 15 ha de viţă de vie, struguri pentru vin. La 1 aprilie 201X entitatea primeşte un credit de la o bancă comercială pe un an în sumă de 500000 lei cu rata dobînzii de 10% anual, iar la 1 august beneficiază de o subvenţie de 300000 lei. Graficul rambursării creditului s-a negociat astfel: 01.09.201X – 40%; 31.12.201X – 30% şi 30.03.201X+1 – 30%. Conform politicilor contabile entitatea capitalizează dobînda aferentă creditului.
     În baza datelor din exemplu entitatea va contabiliza lunar:
aprilie - iulie 201X:
    - dobînda calculată şi capitalizată (inclusă în costul plantaţiei viticole) - 4166,67 lei (500000 lei x 0,1 ÷ 12 luni) – ca majorare concomitentă a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi a datoriilor curente;
august 201X:
    - dobînda capitalizată lunar – 1666,67 lei [(500000 lei - 300000 lei) x 0,1 ÷ 12 luni] – ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie, dobînda necapitalizată – 2500 lei (4166,67 lei - 1666,67 lei) – ca majorare a cheltuielilor curente, iar suma totală – 4666,67 lei – ca majorare a datoriilor curente;
    septembrie 201X:
    - creditul rambursat în sumă de 200000 lei (500000 lei x 40%) – ca diminuare concomitentă a datoriilor curente şi a numerarului. Începînd cu luna septembrie 201X şi pînă la rambursarea integrală a creditului entitatea va contabiliza dobînda ca majorare a cheltuielilor curente şi a datoriilor curente, deoarece creditul care urmează a fi rambursat devine egal cu suma subvenţiei de care s-a beneficiat (în septembrie – 2500 lei [(500000 lei – 200000 lei) x 0,1 ÷ 12 luni]).
    Contabilitatea costurilor privind exploatarea plantaţiilor viticole
    30. Plantaţiile viticole tinere se transferă în categoria pe rod în baza Actului de trecere a plantaţiei viticole tinere în categoria de plantaţie viticolă pe rod (anexa 7). Acest document primar se întocmeşte după examinarea stării de dezvoltare şi a calităţii plantaţiei viticole. Recunoaşterea iniţială în categoria plantaţiilor viticole pe rod se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.
    31. Plantaţiile viticole pe rod la recunoaşterea iniţială sînt evaluate la cost de intrare (efectiv) care include toate costurile de pregătire a solului, costul materialului săditor, a îngrăşămintelor, proiectului, costurilor de plantare, creştere, îngrijire şi protecţie minus costurile materialului săditor pierit şi de plantare aferente acestuia plus costurile materialului săditor şi de completare a golurilor, diminuate cu costul strugurilor recoltaţi pînă la transferarea plantaţiei viticole în categoria pe rod.
    32. Evidenţa analitică a plantaţiilor viticole pe rod (activelor biologice imobilizate) se ţine pe fiecare subdiviziune cu specificarea gestionarului pe fiecare obiect de evidenţă (de inventar), cu indicarea soiului respectiv, suprafaţa în hectare, anul de plantare, denumirea localităţii unde este plasată plantaţia etc. Înregistrările la intrări a plantaţiilor viticole pe rod se fac în fişa de inventar de evidenţă a plantaţiilor perene în baza Actului de trecere a plantaţiei viticole tinere în categoria pe rod (anexa 7).
    33. După transferarea plantaţiei viticole în categoria pe rod, entitatea determină: valoarea reziduală a acesteia care exprimă valoarea materialelor utile obţinute la defrişare, valoarea amortizabilă, durata de viaţă utilă în conformitate cu prevederile SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    34. Pe parcursul perioadei de exploatare entitatea calculează amortizarea plantaţiei viticole, aplicînd una din următoarele metode indicate în politicile contabile ale entităţii: liniară, unităţilor de producţie, de diminuare a soldului. Calcularea amortizării plantaţiilor viticole se contabilizează ca majorare concomitentă a costului activităţilor de bază şi a amortizării activelor biologice imobilizate. Separat entitatea, conform metodei selectate, va calcula amortizarea spalierului, sistemelor de irigare, instalaţiilor antiîngheţ şi antigrindină ca majorare concomitentă a costurilor activităţilor de bază şi a amortizării imobilizărilor corporale.
    Exemplul 2. Conform condiţiilor din anexa 4, entitatea stabileşte durata de viaţă utilă a plantaţiei viticole de 20 ani. Metoda de calculare a amortizării – liniară, valoarea reziduală – 5000 lei. Valoarea amortizabilă a plantaţiei viticole în cazul dat constituie 648664 lei (653664 lei - 5000 lei).
    Conform datelor din exemplu se va calcula şi contabiliza amortizarea lunară  a plantaţiei viticole în sumă de 2702,77 lei [(648664 lei ÷ 20 ani) ÷ 12 luni] - ca majorare concomitentă a costurilor activităţilor de bază şi a amortizării activelor biologice imobilizate.
    35. Deprecierea plantaţiilor viticole pe rod, spalierului, sistemelor de irigare, instalaţiilor antiîngheţ şi antigrindină se efectuează în conformitate cu prevederile SNC „Deprecierea activelor”.
    36. Costurile de exploatare a plantaţiilor viticole se contabilizează pe subdiviziuni, pe soiuri ampelografice (dacă fiecare soi este sădit pe teren separat) şi pe articole de costuri conform prevederilor SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”. Acestea se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază şi majorare a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a amortizării activelor biologice imobilizate, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi costurilor indirecte de producţie.
     37. Costurile privind aratul de toamnă între rînduri după recoltarea strugurilor, administrarea îngrăşămintelor minerale, tăiatul lăstarilor etc. se contabilizează în componenţa costurilor activităţilor de bază pentru recolta anului următor.
    38. Pierderile cauzate de evenimente excepţionale (îngheţ, grindină, boli etc.) documentar confirmate de către o comisie specială se determină în mărimea gradului de afectare a recoltei preconizate. Conform Actului de constatare a pierderilor, suma costurilor recunoscute ca pierderi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a costurilor activităţilor de bază. Costurile acumulate diminuate cu suma pierderilor recunoscute constituie costul strugurilor recoltaţi în perioada de gestiune.
    Exemplul 3. După recoltarea strugurilor în toamna anului 201X pe o suprafaţă de 10 ha de viţă de vie roditoare au fost efectuate lucrări privind aratul între rînduri, înregistrînd costuri în sumă de 10000 lei. De la începutul anului 201X+1 şi pînă în luna iunie au fost acumulate costuri privind îngrijirea şi protecţia plantelor în sumă de 60000 lei. În luna iunie 201X+1, roada a fost afectată de grindină (entitatea nu dispunea de instalaţia antigrindină). Experţii au constatat pierderi a recoltei în mărime de 45% din volumul planificat.
    Conform datelor din exemplu, entitatea va contabiliza cheltuielile excepţionale în mărime de 31500 lei [(10000 lei + 60000 lei) x 45%] – ca majorare a cheltuielilor curente şi micşorare a costurilor activităţilor de bază.
    La finele perioadei de gestiune, în baza datelor evidenţei analitice a costurilor de exploatare a plantaţiei viticole se calculează costul efectiv al strugurilor. Materialul de altoi (producţie secundară) este evaluat la valoarea realizabilă netă.
    39. Dacă entitatea nu este specializată în creşterea şi îngrijirea plantaţiilor viticole şi în evidenţa analitică costurile nu sînt contabilizate pe soiuri, suma totală a costurilor cumulate se repartizează pe soiuri în raport cu suprafaţa ocupată de fiecare soi.
    Exemplul 4. În anul 201X o entitate a recoltat în total 8640 q de struguri de diverse soiuri, inclusiv Moldova – 1200  q, Cabernet Sauvignon – 3840 q, Chardonnay – 3600 q de pe o suprafaţă de 98 ha, din care 10 ha – plantate cu soiul Moldova, 48 ha - Cabernet Sauvignon şi 40 ha – Chardonnay. Valoarea realizabilă netă a altoiului obţinut constituie 3800 lei. Costurile aferente aratului între rînduri din anul precedent şi costurile de creştere, îngrijire şi de recoltare din anul 201X  constituie 1523200 lei.
    În baza acestor date se determină:
    - suma costurilor diminuată cu valoarea realizabilă netă a producţiei secundare - 1519400 lei (1523200 lei – 3800 lei);
    - costul mediu al 1q de struguri - 175,85 lei (1519400 lei ÷ 8640 q);
    - suma costurilor la 1 ha de plantaţii viticole - 15504,08 lei (1519400 lei ÷ 98 ha);
    - costurile aferente fiecărui soi de plantaţii:
    Moldova    155040,80 lei (15504,08 lei x 10 ha);
    Cabernet Sauvignon 744195,84 lei (15504,08 lei x 48 ha);
    Chardonnay  620163,20 lei (15504,08 lei x 40 ha);
    - costul 1 q de struguri pe soiuri:
    Moldova    129,20 lei (155040,80 lei ÷ 1200 q);
    Cabernet Sauvignon 193,80 lei (744195,84 lei ÷ 3840 q);
    Chardonnay  172,26 lei (620163,20 lei ÷ 3600 q).
    40. Dacă entitatea plantează pe un teren mai multe soiuri de struguri fără a cunoaşte suprafaţa fiecărui soi, atunci costul 1 q de struguri poate fi determinat în funcţie de numărul efectiv de plante a soiului respectiv.
    41. Plantaţiile viticole pot fi defrişate dacă utilizarea lor devine ineficientă în cazurile:
    1) gradului de raritate şi de vătămare de către boli bacteriologice şi virusologice este considerabil faţă de numărul butaşilor prevăzut în proiect;
    2) calamităţilor naturale (de exemplu, îngheţ, grindină, alunecări de teren);
    3) amplasării pe terenurile repartizate pentru construcţie;
    4) expirării duratei de viaţă utilă etc.
    42. Casarea plantaţiilor viticole se efectuează în termen pînă la 1 noiembrie a anului de gestiune  în baza  Actului de casare a plantaţiei viticole (anexa 8).
    43. Dacă o parte din butucii plantaţiei viticole tinere ce se defrişează sînt utilizabili, atunci aceştia se evaluează la valoarea realizabilă netă a materialului săditor şi se înregistrează la intrări ca majorare a stocurilor şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.
    Exemplul 5. În primăvara anului 201X o entitate a înfiinţat 5 ha de viţă de vie de struguri pentru masă, costul materialului săditor fiind de 189000 lei. Costurile de plantare şi îngrijire în anul 201X au constituit 80000 lei, în anul 201X+1 costurile de creştere sînt de 40000 lei. În luna iulie 201X+1 plantaţia viticolă puternic a fost afectată de grindină. Comisia specială a decis de a defrişa plantaţia viticolă din cauza distrugerii butucilor în mărime de 85%. S-au constatat butuci utilizabili drept material săditor în număr de 1800 unităţi la valoarea realizabilă netă de 31400 lei.
    Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
    în anii 201X şi 201X+1:
    - plantarea materialului săditor şi înregistrarea costurilor de creştere şi îngrijire a acestuia în sumă de 309000 lei (189000 lei + 80000 lei + 40000 lei) – ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi majorare a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi a costurilor indirecte de producţie;
    în iulie 201X+1:
    - înregistrarea la intrări a butucilor utilizabili (1800 unităţi) în valoare de 31400 lei – ca majorare a stocurilor şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie;
    - înregistrarea pierderilor din casarea plantaţiei viticole în sumă de 277600 lei (309000 lei - 31400 lei) – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie.
    44. Defrişarea se efectuează în termen de pînă la 6 luni ale perioadei de gestiune, dar nu mai tîrziu  de 1 aprilie a anului următor în baza Actului de defrişare a plantaţiei viticole (anexa 9). În cazul nedefrişării  plantaţiilor  viticole casate  în termenul stabilit ele se restabilesc în componenţa activelor biologice imobilizate ca majorare a activelor biologice imobilizate şi a veniturilor curente.
    45. Din cauza inundaţiilor, alunecărilor de teren sau altor factori naturali este posibilă defrişarea parţială sau integrală a plantaţiilor viticole pe rod. Exemplu privind modul de contabilizare a defrişării plantaţiilor viticole în cazul inundaţiilor este prezentat în anexa 10.
    În cazul defrişării parţiale a plantaţiei viticole pe rod entitatea determină în raport cu suprafaţa afectată şi contabilizează:
    - suma amortizării decontate a plantaţiei viticole – ca diminuare a amortizării activelor biologice imobilizate şi a activelor biologice imobilizate;
    - valoarea contabilă a plantaţiei casate – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor biologice imobilizate;
    - cota costurilor de îngrijire şi protecţie în perioada de gestiune recunoscută ca pierderi – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a costurilor activităţilor de bază;
    - cheltuielile de defrişare parţială a plantaţiei viticole casate – ca majorare a cheltuielilor curente şi majorare a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare şi costurilor indirecte de producţie.
    46. În cazul defrişării integrale a plantaţiei viticole pe rod din cauzele menţionate mai sus sau din cauza expirării duratei de viaţă şi ineficienţei utilizării ulterioare, entitatea decontează amortizarea cumulată a viţei de vie, a spalierului, casează valoarea contabilă a acestora, înregistrează cheltuielile de defrişare şi trece la intrări valorile materiale utilizabile în modul prezentat în exemplul 5.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10