HCCC8/2014
ID intern unic:  352584
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
HOTĂRÎRE Nr. 8
din  14.02.2014
pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi
din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia
Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013

(Sesizarea nr. 7a/2014)
Publicat : 18.04.2014 în Monitorul Oficial Nr. 92-98     art Nr : 13     Data intrarii in vigoare : 14.02.2014
   În numele Republicii Moldova,
   Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
   Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
   Dl Aurel BĂIEŞU,
   Dl Igor DOLEA,
   Dl Tudor PANŢÎRU,
   Dl Victor POPA,
   Dl Petru RAILEAN, judecători,
   cu participarea dlui Sergiu Stratan, grefier,
   Având în vedere sesizarea depusă la 10 februarie 2014
   şi înregistrată la aceeaşi dată,
   Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,
   Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
   Deliberând în şedinţă plenară închisă,
   Pronunţă următoarea hotărâre:
   PROCEDURA
   1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 10 februarie 2014, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către deputaţii în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu şi Gheorghe Brega, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi de la poziţiile tarifare „870324” şi „870333” din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, modificate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
   2. Autorii sesizării au pretins, în special, că prevederile din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, prin care au fost micşorate cotele accizelor la importul mijloacelor de transport clasificate conform poziţiilor tarifare „870324” şi „870333”, contravin articolelor 6, 7, 8, 72, 74 şi 131 din Constituţie.
   3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 februarie 2014 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei. Totodată, a fost respinsă solicitarea autorilor sesizării privind suspendarea acţiunii prevederilor contestate, în favoarea examinării sesizării în regim de urgenţă.
   4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova.
   5. În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dl Valeriu Munteanu, deputat în Parlament, autor al sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de dl Sergiu Chirică, consultant principal în cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul nu şi-a exercitat dreptul de a delega reprezentantul său.
   ÎN FAPT
   6. La 23 decembrie 2013 Parlamentul a adoptat Legea nr. 324 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce vizează politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Prin această lege, inter alia, au fost operate modificări la Codul fiscal.
   7. În urma expunerii şi adoptării Anexei nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal în redacţie nouă, au fost majorate toate cotele accizelor la importul mijloacelor de transport, cu excepţia celor contestate de autorii sesizării, aplicabile mijloacelor de transport cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3 şi de peste 2500 cm3, clasificate conform poziţiilor tarifare „870324” şi „870333”, în privinţa cărora cotele accizelor au fost micşorate de la 3,50 euro la 2,00 euro pe unitate de măsură.
   8. Proiectul politicii bugetar-fiscale a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013 şi a fost înregistrat în Parlament cu nr. 491 la aceeaşi dată.
   9. Amendamentele operate la Codul fiscal, privind micşorarea cotelor accizelor la importul mijloacelor de transport clasificate la poziţiile tarifare „870324” şi „870333”, nu s-au regăsit în proiectul legii aprobat de către Guvern. Acestea au fost incluse de către Parlament la adoptarea proiectului de lege în lectură finală (23 decembrie 2013), fiind propuse de către Comisia economie, buget şi finanţe (conform raportului asupra proiectului pentru a doua lectură nr. CEB nr. 6/755 din 23 decembrie 2013).
   10. De asemenea, asupra amendamentelor propuse, ce vizează în mod direct politica bugetar-fiscală a statului, nu a fost solicitat acceptul Guvernului în conformitate cu articolul 131 alin. (4) din Constituţie. Necesitatea solicitării acordului Guvernului a fost constatată după adoptarea proiectului de lege.
   11. Astfel, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului prin scrisoarea nr. DDP/C-6/243 din 24 decembrie 2013, Guvernul a adoptat post factum Hotărârea nr. 1051 din 24 decembrie 2013 „Cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014”. În respectiva hotărâre se menţionează:
   „Având în vedere aprobarea de către Parlament, la 23 decembrie 2013, a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 491 din 3 decembrie 2013 referitor la politica bugetar-fiscală pe anul 2014) şi, ulterior, a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2014 (nr. 488 din 3 decembrie 2013), cu amendamentele operate, se acceptă majorarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2014 de la 25 682 041,6 mii lei şi 28 085 074,8 mii lei la 25 814 830,3 mii lei şi, respectiv, 28 217 863,5 mii lei.”
   12. Legea nr. 324 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 31 decembrie 2013 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014.
   LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
   13. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
   „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”
Articolul 96
Rolul [Guvernului]
   „ (1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
   […].”
Articolul 131
Bugetul public naţional
   „(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor.
   […]
   (4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.
    (6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea sursei de finanţare.”
Articolul 132
Sistemul fiscal
   „(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
   […].”
   14. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996 (M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele:
Articolul 47
Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă
legislativă şi subiecţii acestui drept

   „ […]
   (6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
   […].”
Articolul 58
Avizarea de către Guvern a proiectelor de acte
legislative şi a propunerilor legislative

   „ […]
   (2) Avizul Guvernului este obligatoriu, conform prevederilor art. 131 din Constituţie, la proiectele de acte legislative şi la propunerile legislative sau la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.”
   15. Prevederile relevante ale Legii nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicat în M.O., 2005, ediţie specială) sunt următoarele:
Articolul 2
Sistemul bugetar
   „Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete şi fonduri, care constituie bugetul public naţional, cuprinzând:
   a) bugetul de stat;
   b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
   c) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
   d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.”
Articolul 6
Politica bugetar-fiscală
   „(1) Îndeplinindu-şi responsabilităţile în condiţiile prezentei legi, Ministerul Finanţelor, Guvernul şi Parlamentul acţionează pentru asigurarea:
   a) elaborării unui buget în condiţiile:
   - stabilităţii monedei naţionale;
   - stabilităţii la preţuri şi salarii;
   - dezvoltării stabile a economiei;
   b) echilibrului în timp al colectării veniturilor şi efectuării cheltuielilor;
   […].”
Articolul 7
Clasificaţia bugetară
   „(1) Bugetele se elaborează şi se execută în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară.
   (2) Clasificaţia bugetară include clasificaţia veniturilor bugetare, clasificaţia funcţională, clasificaţia organizaţională şi clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, după cum urmează:
   a) clasificaţia veniturilor bugetare grupează veniturile bugetare în baza legislaţiei ce determină sursele de venituri;
   b) clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare grupează cheltuielile bugetare ce reflectă utilizarea mijloacelor financiare în scopul implementării funcţiilor de bază ale statului;
   […].”
Articolul 8
Veniturile bugetare

   „(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte încasări.
   […].”
Articolul 11
Balanţa bugetului
   „(1) Egalitatea între venituri şi cheltuieli reprezintă echilibrul bugetului.
   […]
   (3) Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, rezultă deficit bugetar.
   […].”
Articolul 134
Principiul unităţii
   „(1) Toate veniturile şi toate cheltuielile statului se includ în buget.
   (2) Veniturile şi cheltuielile fiecărui element al sistemului bugetar se consolidează în bugetul public naţional.
   […].”
Articolul 14
Scopurile bugetului de stat
   „Scopurile bugetului de stat sînt:
   […]
   c) asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile a statului;
   d) asigurarea administrării efective, calitative şi responsabile a finanţelor aflate la dispoziţia Guvernului.
   […].”
Articolul 16
Bazele elaborării bugetului de stat
   „Ministerul Finanţelor, în condiţiile art. 15 alin. (2), elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe:
   a) scopurile prevăzute la art. 14;
   b) sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor;
   […].”
Articolul 18
Cadrul bugetar pe termen mediu
   „(1) În temeiul estimărilor Ministerului Finanţelor, efectuate în baza prevederilor art.17, Guvernul, în fiecare an, aprobă în termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori, precum şi cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi, inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi ale administraţiei publice centrale.”
Articolul 29
Examinarea în prima lectură
   „(1) În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
   a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
   b) concepţiile de bază ale proiectului.
   […].”
Articolul 30
Examinarea în a doua lectură
   „(1) În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe, examinează:
   a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
   b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
   c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.
   […].”
Articolul 31
Examinarea în a treia lectură
   „ […]
   (2) Până la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.”
Articolul 32
Responsabilitatea pentru executarea
   bugetului de stat
   „(1) Responsabilitatea generală pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
   […].”
   16. Prevederile relevante ale Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în M.O., 2007, pag. 4) sunt următoarele:
Articolul 119
Noţiuni
   „[…]
   În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:
   1) Acciz – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
   […].”
Anexa nr. 2 [Titlul IV]
Cota accizului pentru mijloacele de transport
 
Poziţia tarifară
Denumirea mărfii

Unitatea
de măsură

Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport

0–7 ani
8       8 ani
9 ani
10 ani
8703

Autoturisme şi alte autovehicule, în principal concepute pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia tarifară 8702), inclusiv maşinile de tipul „break” şi maşinile de curse:

 
 
 
 
 
 

– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:

 
 
 
 
 
870321
– – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1000 cm3
cm3
0,40 euro
0,42
euro
0,44 euro
0,46 euro
870322

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3

cm3
0,52
euro
0,55
euro
0,57 euro
0,60 euro
870323

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3

cm3
0,80
euro
0,84
euro
0,89 euro
0,93 euro
 

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3

cm3
1,32
euro
1,39
euro
1,46 euro
1,52 euro
870324
– – Cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3
cm3
2,00
euro
2,00
euro
2,00 euro
2,00 euro
 

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

 
 
 
 
 
870331
– – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1500 cm3
cm3
0,52
euro
0,55
euro
0,57 euro
0,60 euro
870332

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2500 cm3

cm3
1,32
euro
1,39
euro
1,46 euro
1,52 euro
870333
– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2500 cm3
cm3
2,00
euro
2,00 euro
2,00 euro
2,00 euro
   ÎN DREPT
   17. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă unele prevederi fiscale care vizează micşorarea cotelor accizelor pentru unele mijloace de transport, prevederi care au fost modificate prin politica bugetar-fiscală adoptată prin Legea nr.324 din 23 decembrie 2013.
   18. Astfel, sesizarea se referă la elemente şi principii cu valoare constituţională interconexe, precum sistemul bugetului public naţional, procedura de formare a acestuia şi corelarea competenţelor şi obligaţiilor între puteri la respectarea imperativelor de ordin constituţional.
   A. ADMISIBILITATEA
   19. În conformitate cu decizia sa din 10 februarie 2014, Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată face obiectul jurisdicţiei constituţionale.
   20. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
   21. Curtea constată că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie prevederile referitoare la cotele accizelor, aplicabile în privinţa mijloacelor de transport clasificate conform poziţiilor tarifare „870324” şi „870333” din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din
   23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prin amendamentele operate au fost micşorate cotele accizelor de la 3,50 euro la 2,00 euro pentru importul mijloacelor de transport cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3 şi, respectiv, de peste 2500 cm3, care se plasează la poziţiile tarifare „870324” şi, respectiv, „870333”.
   22. Curtea reţine că prevederile contestate din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, nu au mai făcut obiectul controlului constituţionalităţii.
   23. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
   24. Curtea reţine că, potrivit normelor constituţionale, prerogativa Curţii este de a stabili corelaţia dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
   25. Prin urmare, Curtea Constituţională va analiza textul contestat din lege prin prisma normelor constituţionale.
   26. Pentru a elucida corespunderea dispoziţiilor contestate cu normele constituţionale, Curtea va opera, în special, cu prevederile articolului 131 alin. (4)  şi alin. (6) combinat cu articolul 6 din Constituţie.
   B. FONDUL CAUZEI
   I. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 131 ALIN. (4) ȘI ALIN. (6) COMBINAT CU ARTICOLUL 6 DIN CONSTITUȚIE
   27. Autorii sesizării pretind că normele contestate încalcă articolul 131 alin.(4) şi alin. (6) din Constituţie, care prevede:
   „(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.
   […]
   (6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea sursei de finanţare.”
   28. De asemenea, ei consideră că prevederile contestate vin în contradicţie şi cu articolul 6 din Constituţie, potrivit căruia:
   „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”
   1. Argumentele autorilor sesizării
   29. Autorii sesizării au pretins că prevederile supuse criticii de neconstituţionalitate au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite la articolul 131 alin. (4) din Constituţie, care prevede posibilitatea adoptării amendamentelor care atrag reducerea veniturilor bugetare numai după ce sunt acceptate de Guvern.
   30. La fel, autorii sesizării au menţionat că prin micşorarea cotelor accizelor la importul mijloacelor de transport cu capacitate mare, care au un consum de combustibil mai mare şi pot fi atribuite la categoria „automobile de lux”, concomitent cu majorarea cotelor accizelor la importul mijloacelor de transport cu capacitate mică şi medie şi consum de combustibil redus, ce fac obiectul importului operat de persoane cu venituri reduse, se încalcă principiul echităţii sociale.
   2. Argumentele autorităţilor
  31. Potrivit opiniei scrise a Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentul este organul reprezentativ suprem şi unica autoritate legislativă a statului, având competenţă materială generală. Atribuţiile de bază ale Parlamentului, stabilite la art. 66 din Constituţie, includ şi aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne a statului, care nu necesită acordul prealabil al Guvernului.
   32. Articolul 132 din Constituţie prevede că impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
   33. Prin prisma dispoziţilor constituţionale, legiuitorul este unica autoritate abilitată cu dreptul exclusiv de a stabili impozitele şi cotele acestora. Astfel, modificările operate în Anexa nr.2 la Titlul IV din Codul fiscal se încadrează în atribuţiile constituţionale ale legislativului.
   34. La fel, în opinia prezentată, Preşedintele, susţine că este eronată aprecierea de către autorii sesizării a autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului de peste 3000 cm3 şi de peste 2500 cm3 drept maşini de lux. Or, potrivit clasificării Comisiei Europene, la categoria maşini de lux pot fi atribuite şi automobile cu capacitatea motorului mai mică.
   35. În cadrul şedinţei publice a Curţii, reprezentantul Parlamentului a reiterat argumentele expuse la sesizările nr. 2a/2014, nr. 3a/2014 şi nr. 5a/2014, subliniind că, potrivit Regulamentului Parlamentului, deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare au dreptul să prezinte în scris amendamente la orice proiect de act legislativ.
   36. Totodată, amendamentele contestate, propuse în cadrul examinării proiectului de lege cu nr.491 din
3 decembrie 2013 pentru a doua lectură de către Comisia economie, buget şi finanţe, au fost acceptate de ministrul finanţelor.
   3. Aprecierea Curţii
   3.1. Principii generale
   37. Curtea reţine că, potrivit articolului 6 din Constituţie, în Republica Moldova puterea legislativă, puterea executivă şi cea judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
   38. În acest sens, Curtea menţionează că autorităţile care reprezintă aceste trei puteri sunt învestite cu anumite prerogative, potrivit prevederilor Constituţiei, nici una dintre ele neavând posibilitatea de a uzurpa atribuţiile celeilalte sau de a le transmite exercitarea acestora.
   39. Astfel, prin Hotărârea nr. 3 din 9 februarie 2012 Curtea a reţinut:
   „32. Conţinutul şi sensul teoriei separării puterilor prezumă un echilibru al puterilor şi o independenţă relativă a acestora, un sistem de frâne, de balanţe şi contrabalanţe, care ar influenţa reciproc autorităţile, nepermiţându-le depăşirea limitelor stabilite de Constituţie în exercitarea atribuţiilor.”
   40. Curtea reţine că divizarea funcţiilor în stat, sau, altfel spus, a puterii în legislativă, executivă şi judecătorească, implică o colaborare şi un control reciproc şi, implicit, instituie principiul independenţei acestora.
   41. Potrivit Hotărârii nr. 6 din 13 februarie 2014, Curtea menţionează că legiuitorul constituant a stabilit mai multe prevederi constituţionale care implică o colaborare directă între puteri, iar un exemplu elocvent al transpunerii în practică a principiului separării şi colaborării puterilor în stat, exprimat prin interferenţa competenţelor puterii legislative şi a celei executive, îl reprezintă şi dispoziţiile art. 131 alin.(4) din Constituţie.
  42. În această ordine de idei, Curtea relevă că potrivit art. 131 alin.(4) din Constituţie: „Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de către Guvern”
   43. Prin norma constituţională citată supra, legiuitorul constituant a urmărit necesitatea obţinerii acceptului obligatoriu din partea Guvernului în privinţa oricăror propuneri legislative sau amendamente care implică majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor sau împrumuturilor.
   44. Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (Hotărârea nr.2 din 28 ianuarie 2014), Curtea reiterează că prevederile alineatului (4) din art. 131 al Legii Supreme consacră obligativitatea existenţei acceptului prealabil al Guvernului în privinţa amendamentelor sau propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor, veniturilor sau împrumuturilor drept o condiţie imperativă de la care nu poate deroga legislativul în procesul aprobării bugetului public naţional, nerespectarea căreia constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituţie în materie de legiferare în domeniul bugetar. Acest principiu constituţional este incident procedurii bugetare.
   45. În Hotărârea nr. 29 din 22 mai 2001 privind interpretarea prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea a subliniat:
   „Condiţia imperativă privind controlul  apriori  al autorităţii executive  asupra  procesului  bugetar este determinată  de  dreptul  şi obligaţiunea  Guvernului  de a asigura realizarea politicii  interne  şi externe  a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat  de Parlament
(art. 96, art. 98 alin. (3) din Constituţie).”
   46. Astfel, Curtea reiterează că limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază raţiunea competenţelor de ordin executiv ale Guvernului, care, în virtutea articolului 96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
   47. La fel, în dezvoltarea normelor constituţionale, condiţia imperativă privind controlul a priori de către puterea executivă a propunerilor legislative sau amendamentelor care au impact asupra veniturilor sau cheltuielilor bugetare se desprinde şi din articolul 32 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, potrivit căruia responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
   48. În această privinţă, Curtea s-a pronunţat anterior în Hotărârea nr. 29 din 22 mai 2001, potrivit căreia:
   „[…] prin prevederile art. 131 alin. (4) din Constituţie se urmăreşte asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern, are drept scop menţinerea echilibrului bugetar.”
   49. De asemenea, prin Hotărârea nr. 5 din 18 februarie 2011, Curtea a menţionat următoarele:
   „În general, soluţiile bugetare şi fiscale au implicaţii social-economice considerabile. Ele creează condiţii pentru creşterea economiei şi, implicit, a nivelului de viaţă al populaţiei, sau dimpotrivă, provoacă blocaje economice, şomaj, sărăcie. O economie sănătoasă duce la consolidarea finanţelor publice, şi invers. Este motivul pentru care art. 131 alin. (4) din Constituţie prevede avizarea de către Guvern a iniţiativelor legislative privind modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat.”
   50. Concluzionând, Curtea relevă că realizarea principiului separării şi colaborării puterilor în stat în domeniul procesului bugetar se exprimă prin delimitarea strictă a competenţelor şi atribuţiilor ce revin reprezentanţilor puterii executive şi celei legislative şi asigurarea de către legiuitorul constituant a unui echilibru constituţional just, care să tempereze marja largă de apreciere a legiuitorului în domeniul bugetar-fiscal şi să asigure posibilitatea efectivă a puterii executive de a exercita competenţele constituţionale conexe.
   3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză
   51. Având în vedere prevederile articolului 7 din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Curtea atestă faptul că bugetul de stat, fiind parte integrantă a sistemului bugetar, se constituie şi are la bază două grupuri mari de indicatori bugetari, exprimate prin venituri şi cheltuieli bugetare.
   52. În această ordine de idei, veniturile bugetare au la bază sursele de venituri identificate în conformitate cu cadrul legal pertinent, destinaţia funcţională de bază a acestora fiind acoperirea cheltuielilor bugetare, în scopul implementării funcţiilor de bază ale statului.
   53. În conformitate cu prevederile articolului 8 alin. (1) al Legii nr. 847-XIII din 24 mai 1996, veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte încasări, iar conform articolului 119 pct. 1) din Codul fiscal, accizul constituie un impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
   54. Interpretând coroborat dispoziţiile legale invocate supra, Curtea concluzionează faptul că accizele constituie o sursă directă a veniturilor bugetare în baza cărora se formează şi consolidează bugetul de stat.
   55. Curtea reţine că, în urma expunerii într-o nouă redacţie a Anexei nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, în partea contestată de autorii sesizării, a fost micşorată cota accizului la importul mijloacelor de transport clasificate conform poziţiilor tarifare „870324” şi „870333”, de la 3,50 până la 2,00 euro pe unitate de măsură.
   56. Curtea menţionează că anterior amendamentelor, operate prin actul legislativ supus criticii de neconstituţionalitate, prevederile legal-fiscale instituiau o cotă de 3,50 euro pe unitate de măsură a accizului la importul mijloacelor de transport încadrate la poziţiile tarifare „870324” şi „870333”.
   57. Curtea observă că prevederile contestate au fost incluse prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, care stabileşte noua politică bugetar-fiscală.
   58. Examinând Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013 privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, căreia i-a fost atribuit în Parlament numărul de ordine 491, Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut obiectul politicii bugetar-fiscale elaborate şi aprobate de către Guvern.
   59. În acest sens, Curtea menţionează că proiectul de lege elaborat de Guvern, menţionat supra, a prevăzut modificarea în sensul majorării a tuturor cotelor accizelor la importul mijloacelor de transport cuprinse în Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, cu excepţia accizelor contestate de autorii sesizării, în privinţa cărora Guvernul a păstrat intactă cota aplicabilă de 3,50 euro pe unitate de măsură.
   60. Modificările operate la Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în ceea ce priveşte micşorarea cotelor accizelor aplicabile în privinţa mijloacelor de transport clasificate conform poziţiilor tarifare „870324” şi „870333”, au fost incluse ulterior adoptării proiectului în prima lectură de către Parlament la 17 decembrie 2013, în baza propunerilor cuprinse în raportul Comisiei economie, buget şi finanţe.
   61. De asemenea, în cadrul şedinţei publice a Curţii atât autorul sesizării, cât şi Parlamentul nu au putut comunica instanţei de jurisdicţie constituţională identitatea autorului (autorilor) amendamentelor, atribuind calitatea de autor Comisiei economie, buget şi finanţe.
   62. În Hotărârea nr. 6 din 13 februarie 2014 Curtea a menţionat că, în partea ce ţine de exercitarea dreptului deputaţilor la iniţiativă legislativă, inclusiv formularea propunerilor şi amendamentelor legislative, exigenţele constituţionale reclamă individualizarea autorilor, chiar şi în cazul când paternitatea şi-o asumă comisiile permanente, anonimatul fiind inadmisibil în procedurile parlamentare.
   63. Le fel, Curtea atestă faptul că amendamentele contestate au fost adoptate de către Parlament fără acceptul Guvernului, în lipsa unui studiu complex privind impactul economico-financiar, fără evaluarea repercusiunilor asupra bugetului public naţional şi fără identificarea mijloacelor bugetare suplimentare în vederea menţinerii echilibrului bugetar stabilit, încălcându-se astfel prevederile constituţionale extrinseci ale procedurii bugetare prevăzute la articolul 131 alin.(4) şi alin. (6) din Constituţie.
   64. Curtea nu poate echivala, în sensul articolului 131 alin.(4) din Constituţie, ca fiind un accept al Guvernului Hotărârea nr.1051 din 24 decembrie 2013 cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, prin care s-a acceptat majorarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2014. Din norma constituţională se deduce în mod univoc faptul că acceptul Guvernului urmează să preceadă adoptarea proiectelor de legi cu impact bugetar în lectură finală, or, respectiva Hotărâre a fost adoptată post-factum. Ba mai mult, din cuprinsul acesteia nu pot fi desprinse constatări şi concluzii care s-ar raporta nemijlocit la normele supuse controlului constituţionalităţii.
   65. Curtea reţine că Guvernul nu poate renunţa la un drept/o obligaţie constituţională, inclusiv de a-şi exprima acceptul sau refuzul în privinţa unor propuneri legislative sau amendamente cu impact bugetar.
   66. În respectiva succesiune a expunerii, Curtea nu poate accepta argumentul Parlamentului, care a susţinut că în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din data de 23 decembrie 2013 ministrul finanţelor a acceptat toate amendamentele la politica bugetar-fiscală.
   67. Curtea subliniază că, potrivit normei constituţionale acceptul urmează să provină de la Guvern, şi nu de la un membru al executivului. Potrivit articolului 97 din Constituţie şi articolului 4 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, acesta este un organ colegial şi se compune din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege. Articolul 30 din Legea cu privire la Guvern stipulează că pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale şi a celor ce decurg din prevederile legale, precum şi pentru organizarea executării legilor, Guvernul adoptă hotărâri care se semnează de Prim-ministru. Caracterul colegial al Guvernului rezidă în coparticiparea tuturor membrilor săi la procesul de luare a deciziilor, care se adoptă cu majoritatea voturilor.
   68. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 872 din 1 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentantul Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională, în cazul în care, prin amendamentele formulate de către deputaţi în cadrul comisiilor parlamentare sau al fracţiunilor parlamentare, în şedinţa în plen a Parlamentului se aduc modificări esenţiale la proiectele actelor normative iniţiate de Guvern, acestea pot fi susţinute de reprezentantul Guvernului numai după consultarea Prim-ministrului şi viceprim-miniştrilor sau, după caz, a Guvernului.
   69. Curtea reiterează că necesitatea obţinerii acceptului prealabil din partea Guvernului pentru adoptarea oricărei propuneri legislative sau amendament care implică majorarea sau reducerea veniturilor bugetare este determinată de complexitatea procesului bugetar în ansamblul său şi, respectiv, de responsabilitatea Guvernului pentru executarea bugetului de stat.
   70. În această ordine de idei, prin Hotărârea nr. 2 din 28 ianuarie 2014, Curtea a menţionat că „[...] norma art.131 alin. (4) din Constituţie este unica normă constituţională ce impune o dependenţă decizională directă a Parlamentului faţă de Guvern. O astfel de reglementare […] legislatorul constituant a edictat-o în vederea corelării eforturilor autorităţii ce adoptă bugetul naţional, ca plan al finanţelor publice anuale, cu eforturile autorităţii ce execută acest buget. De asemenea, scopul normei constituţionale este de a preveni situaţiile de intervenţii legislative imprevizibile ce pot perturba toate procesele bugetare planificate de executiv în baza programelor legislative. Or, planurile bugetare au o programare de lungă durată ce necesită corelări cu posibilităţile şi capacităţile financiare publice de minimum un an, iar estimările se efectuează de autorităţile executive conform art.17 şi art. 18 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar „pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori”.
   71. În acelaşi timp, potrivit Hotărârii citate mai sus, Curtea subliniază că lipsa acceptului prealabil al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetare constituie o omisiune. Curtea constată că această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin.(4) din Constituţie.
   72. În conformitate cu cele expuse, Curtea constată faptul că modificările operate la Codul fiscal, în partea supusă criticii de neconstituţionalitate, au vizat în mod direct politica bugetar-fiscală a statului, care, prin prisma articolelor 6 alin. (1) şi 18 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996, constituie baza cadrului bugetar pe termen mediu al statului şi, în mod implicit, cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi.
   73. De asemenea, Curtea menţionează că amendamentele operate, prin care a fost micşorată cota accizelor pentru importul autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului de peste 2500 cm3 şi de peste 3000 cm3, au repercusiuni directe asupra veniturilor bugetare în sensul micşorării acestora.
   74. Potrivit celor enunţate la paragrafele 58-59, Curtea observă că tendinţa generală a executivului, prin proiectul politicii bugetar-fiscale, aprobat prin Hotărârea nr. 959 din 3 decembrie 2013, a fost majorarea tuturor accizelor la importul mijloacelor de transport, cu excepţia accizelor pentru importul autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului de peste 2500 cm3 şi de peste 3000 cm3, a căror mărime a rămas intactă (3,50 euro pe cm3).
   75. Contrar respectivei linii directorii de majorare, Parlamentul a intervenit cu o micşorare considerabilă de 1,50 euro pe cm3 a cotelor accizelor pentru importul autoturismelor cu capacitatea cilindrică a motorului de peste 2500 cm3 şi de peste 3000 cm3.
  76. Curtea menţionează că impozitele şi taxele generează veniturile necesare instituţiilor statului, dar au şi un impact important asupra funcţionării economiei în ansamblu, în special asupra redistribuirii resurselor financiare.
   77. Astfel, pentru asigurarea procesului bugetar în partea de venituri şi cheltuieli, statul urmează să asigure obţinerea sistemică şi continuă pe parcursul anului bugetar a impozitelor stabilite, precum şi să întreprindă măsuri prealabile de administrare şi control asupra perceperii lor.
   78. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit articolului 26 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul prezintă Parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an proiectul legii bugetare anuale, lege anuală, prin care Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor pentru un an bugetar.
   79. În acelaşi timp, Curtea observă că prevederile contestate au fost adoptate de Parlament tocmai la 23 decembrie 2013, la fel ca şi legea bugetară anuală, ambele proiecte fiind aprobate de Guvern la 3 decembrie 2013.
   80. Astfel, Curtea subliniază importanţa asigurării principiului transparenţei procedurilor bugetare, care ţine de însăşi esenţa parlamentarismului. În acest context, Curtea menţionează necesitatea respectării ordinii cronologice şi a termenelor în cadrul procedurii de elaborare şi aprobare a bugetului public.
   81. Concluzionând cele elucidate, Curtea menţionează că, reieşind din parcurgerea deficitară şi omisivă a procesului bugetar de către Parlament, cu încălcarea imperativului consacrat în ordine constituţională, modificările operate la poziţiile tarifare „870324” şi „870333” din Anexa nr. 2 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, contravin articolelor 6 şi 131 alin. (4) şi alin. (6) din Constituţie.
   82. Totodată, în Hotărârea nr. 33 din 10 octombrie 2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituţie, Curtea a menţionat:
  „63. În acest context, Curtea reţine, cu titlu de principiu, că prevederile legale abrogate prin textul de lege declarat neconstituţional reintră în fondul activ al dreptului, continuând să producă efecte juridice, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, acesta fiind un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale, sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ.
   64. Astfel, în cazul declarării neconstituţionalităţii unor norme de modificare/abrogare, până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, urmează să se aplice prevederile anterioare modificării/abrogării, într-un mod conform considerentelor acesteia la cazul dedus examinării sale.”
   83. Respectiv, reieşind din raţionamentele Hotărârii nr. 33 din 10 octombrie 2013, Curtea menţionează că până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament urmează să se aplice prevederile Codului fiscal anterioare modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013.
  În temeiul articolelor 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 60, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,  Curtea Constituţională
HOTĂRĂȘTE:
   1. Se admite sesizarea deputaţilor în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu şi Gheorghe Brega, privind controlul constituţionalităţii unor prevederi fiscale privind mărimea accizelor pentru unele mijloace de transport.
   2. Se declară neconstituţională cota accizului de „2,00 euro” de la poziţiile tarifare „870324” şi „870333” din Anexa nr. 2 la Titlul IV al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
   3. Până la completarea cadrului legal cu prevederi care vizează mărimea accizelor pentru mijloacele de transport de la poziţiile tarifare „870324” şi „870333” din Anexa nr. 2 la Titlul IV al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, urmează să se aplice prevederile anterioare modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
   4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


   PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                         Alexandru TĂNASE

   Nr. 8. Chişinău, 14 februarie 2014.