În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Victor POPA,
    Dl Petru RAILEAN, judecători,
    cu participarea dnei Corina Popa, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 17 martie 2014
    şi înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând în şedinţă plenară închisă,
    Pronunţă următoarea hotărâre:
    PROCEDURA
    1. La originea cauzei se află sesizarea deputaţilor în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega şi dna Corina Fusu, depusă la Curtea Constituţională la 17 martie 2014, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, pentru controlul constituţionalităţii prevederilor de la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
    2. Autorii sesizării au pretins, în special, că prevederile contestate din Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, prin care a fost modificată cota de acciz pentru ţigarete cu filtru, care conţin tutun, încadrate la poziţia tarifară „240220”, contravin articolului 131 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
    3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 19 martie 2014 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei.
    4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.
    5. În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dl Valeriu Munteanu, deputat în Parlament, autor al sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de dl Sergiu Chirică, consultant principal în cadrul Direcţiei juridice generale a Secretariatului Parlamentului. Din partea Guvernului a participat dl Nicolae Eşanu, viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului la Curtea Constituţională.
    ÎN FAPT
    6. La 23 decembrie 2013 Parlamentul a adoptat Legea nr. 324 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a stabilit politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Prin această lege, inter alia, au fost operate modificări la Codul fiscal.
    7. În urma operării modificărilor în Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, a fost majorată cota de acciz pentru ţigaretele cu filtru, care conţin tutun, încadrate la poziţia tarifară „240220”, prin substituirea formulei de calcul a accizului aplicabil de „45 lei + 24%” cu o nouă formulă de calcul - „75 lei + 24%”.
    8. Proiectul politicii bugetar-fiscale, elaborat de către Guvern, a fost aprobat prin Hotărârea nr. 959 din 3 decembrie 2013 şi a fost înregistrat în Parlament cu nr. 491 la data de 3 decembrie 2013.
    9. Amendamentele operate la Codul fiscal, în varianta adoptată în lectură finală de către legislativ, nu s-au regăsit în proiectul legii aprobat de către Guvern. Or, Guvernul în proiectul politicii bugetar-fiscale a prevăzut modificarea prin majorare a cotei de acciz aplicabilă mărfurilor încadrate la poziţia tarifară „240220”, cu înlocuirea formulei de calcul de „45 lei + 24%” cu cea de „50 lei + 31%”.
    10. Prevederile contestate au fost incluse de către Parlament la adoptarea proiectului de lege în lectură finală (23 decembrie 2013), fiind propuse iniţial de către deputaţii Oxana Domenti şi Oleg Reidman în varianta de „70 lei + 24%”, iar ulterior de către Comisia economie, buget şi finanţe în varianta finală de „75 lei + 24%” (conform raportului asupra proiectului pentru a doua lectură nr. CEB nr. 6/755 din 23 decembrie 2013).
    11. Asupra amendamentelor propuse, ce vizează în mod direct politica bugetar-fiscală a statului, nu a fost solicitat acceptul Guvernului, în conformitate cu articolul 131 alin. (4) din Constituţie, având în vedere că nu a fost acceptată varianta proiectului propus de către Guvern, prevederile legale fiind amendate la iniţiativa legislativă formulată de către Comisia economie, buget şi finanţe.
    12. Necesitatea solicitării acordului Guvernului a fost constatată după adoptarea proiectului de lege în lectură finală. Astfel, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului nr. DDP/C-6/243 din 24 decembrie 2013, Guvernul a adoptat post factum Hotărârea nr. 1051 din 24 decembrie 2013 „Cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014”. În respectiva hotărâre se menţionează că:
    „Având în vedere aprobarea de către Parlament, la 23 decembrie 2013, a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 491 din 3 decembrie 2013 referitor la politica bugetar-fiscală pe anul 2014) şi, ulterior, a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2014 (nr. 488 din 3 decembrie 2013), cu amendamentele operate, se acceptă majorarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2014 de la 25 682 041,6 mii lei şi 28 085 074,8 mii lei la 25 814 830,3 mii lei şi, respectiv, 28 217 863,5 mii lei.”
    13. Legea nr. 324 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 31 decembrie 2013 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014.
    LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
    14. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
    „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”
    „(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
    […].”
    „(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor.
    […]
    (4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.
    (6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.”
    „(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
    […].”
    15. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996 (M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele:
    „[…]
    (6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
    […].”
    „ […]
    (2) Avizul Guvernului este obligatoriu, conform prevederilor art. 131 din Constituţie, la proiectele de acte legislative şi la propunerile legislative sau la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.”
    „[…]
    (2) Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor, sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.
    (3) Amendamentele trebuie să fie motivate.
    […].”
    16. Prevederile relevante ale Legii nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicat în M.O., 2005, ediţie specială) sunt următoarele:
    „Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete şi fonduri, care constituie bugetul public naţional, cuprinzând:
    a) bugetul de stat;
    b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
    c) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
    d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.”
    „(1) Îndeplinindu-şi responsabilităţile în condiţiile prezentei legi, Ministerul Finanţelor, Guvernul şi Parlamentul acţionează pentru asigurarea:
    a) elaborării unui buget în condiţiile:
    - stabilităţii monedei naţionale;
    - stabilităţii la preţuri şi salarii;
    - dezvoltării stabile a economiei;
    b) echilibrului în timp al colectării veniturilor şi efectuării cheltuielilor;
    […].”
    „(1) Bugetele se elaborează şi se execută în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară.
    (2) Clasificaţia bugetară include clasificaţia veniturilor bugetare, clasificaţia funcţională, clasificaţia organizaţională şi clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, după cum urmează:
    a) clasificaţia veniturilor bugetare grupează veniturile bugetare în baza legislaţiei ce determină sursele de venituri;
    b) clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare grupează cheltuielile bugetare ce reflectă utilizarea mijloacelor financiare în scopul implementării funcţiilor de bază ale statului;
     […].”
    „(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte încasări.
     […].”
    „(1) Egalitatea între venituri şi cheltuieli reprezintă echilibrul bugetului.
     […]
    (3) Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, rezultă deficit bugetar.
     […].”
    „(1) Toate veniturile şi toate cheltuielile statului se includ în buget.
    (2) Veniturile şi cheltuielile fiecărui element al sistemului bugetar se consolidează în bugetul public naţional.
     […].”
    „Scopurile bugetului de stat sunt:
    […]
    c) asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile a statului;
    d) asigurarea administrării efective, calitative şi responsabile a finanţelor aflate la dispoziţia Guvernului.
    […].”
    „Ministerul Finanţelor, în condiţiile art. 15 alin. (2), elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe:
    a) scopurile prevăzute la art. 14;
    b) sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor;
     […].”
    „(1) În temeiul estimărilor Ministerului Finanţelor, efectuate în baza prevederilor art.17, Guvernul, în fiecare an, aprobă în termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori, precum şi cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi, inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi ale administraţiei publice centrale.”
    „(1) În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
    a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
    b) concepţiile de bază ale proiectului.
     […].”
    „(1) În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe, examinează:
    a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
    b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
    c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.
     […].”
    „ […]
    (2) Până la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.”
    „(1) Responsabilitatea generală pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
     […].”
    17. Prevederile relevante ale Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în M.O., 2007, pag. 4) sunt următoarele:
    „[…]
    În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:
    1) Acciz – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
    […].”

„Anexa nr. 1 [Titlul IV]

Mărfurile supuse accizelor

Poziţia tarifară	Denumirea mărfii	Unitatea de măsură	Cota accizului
240220	Țigarete care conțin tutun:
	– cu filtru	1000 bucăți/ valoarea în lei	75 lei + 24%
	– fără filtru	1000 bucăți	50 lei

   
    ÎN DREPT
    18. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă unele prevederi fiscale, care vizează majorarea cotei de acciz pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun, încadrate la poziţia tarifară „240220”, prevederi care au fost modificate prin politica bugetar-fiscală adoptată prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013.
    19. Astfel, sesizarea se referă la elemente şi principii cu valoare constituţională interconexe, precum sistemul bugetului public naţional, procedura de formare a acestuia şi corelarea competenţelor şi obligaţiilor între puteri la respectarea imperativelor de ordin constituţional.
    A. ADMISIBILITATEA
    20. În conformitate cu decizia sa din 19 martie 2014, Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată constituie obiect al jurisdicţiei constituţionale.
    21. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei Constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
    22. Curtea constată că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie prevederile referitoare la cota de acciz aplicabilă ţigaretelor cu filtru care conţin tutun, încadrate la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prin amendamentele operate, Parlamentul a majorat cota accizului de la „45 lei + 24%”  la  „75 lei + 24%”.
    23. Curtea reţine că prevederile contestate din Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, nu au mai făcut obiectul controlului constituţionalităţii.
    24. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
    25. Curtea reţine că, potrivit normelor constituţionale, prerogativa Curţii este de a stabili corelaţia dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
    26. Prin urmare, Curtea Constituţională va analiza textul contestat din lege prin prisma normelor constituţionale.
    27. Pentru a elucida corespunderea dispoziţiilor contestate cu normele constituţionale, Curtea va opera, în special, cu prevederile articolului 131 alin. (4)  combinat cu articolul 6 din Constituţie.
    B. FONDUL CAUZEI
    I. PRETINSA  ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 131 ALIN. (4) COMBINAT CU ARTICOLUL 6 DIN CONSTITUȚIE
     28. Autorii sesizării pretind că normele contestate încalcă articolul 131 alin. (4) din Constituţie, care prevede:
    „(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.
    […]”
    1. Argumentele autorilor sesizării
    29. Autorii sesizării au pretins că prevederile supuse criticii de neconstituţionalitate au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite la articolul 131 alin. (4) din Constituţie, care prevede posibilitatea adoptării amendamentelor care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, numai după ce sunt acceptate de Guvern.
    30. La fel, autorii sesizării au menţionat că modificarea propusă iniţial de către Guvern, aplicabilă pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun, încadrate la poziţia tarifară „240220”, sub formă de „50 lei + 31%”, prevedea o majorare a veniturilor la bugetul public naţional şi stabilea un echilibru în măsură să asigure protecţia producătorilor autohtoni.
    31. În opinia autorilor sesizării, ignorând propunerea Guvernului de modificare a cotei de acciz pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun şi adoptând actul legislativ în lectură finală într-o altă variantă, legislativul a privat bugetul public naţional de venituri suplimentare planificate şi a pus producătorii autohtoni într-o poziţie defavorizată în raport cu importatorii de produse de tutungerie.
    2. Argumentele autorităţilor
    32. În cadrul şedinţei publice a Curţii, reprezentantul Parlamentului a menţionat că, având în vedere jurisprudenţa anterioară a Curţii (Hotărârile nr. 2 din 28 ianuarie 2014, nr. 6 din 13 februarie 2014, nr. 7 din 13 februarie 2014, nr. 8 din 14 februarie 2014), nu există comentarii suplimentare.
    33. În opinia reprezentantului Guvernului, cu referire la speţa examinată, norma constituţională trebuie interpretată în sensul că Parlamentul nu este în drept să modifice un text de lege care vizează venituri şi cheltuieli bugetare, dacă Guvernul nu a propus ca textul respectiv să fie modificat, dar, în acelaşi timp, Parlamentul este liber, conform Constituţiei, să modifice textul de lege propus de către Guvern fără ca să fie obligat să accepte integral propunerile acestuia. Parlamentul poate să deroge de la propunerile Guvernului cu condiţia ca textul nou-adoptat să nu atragă după sine reducerea veniturilor, deoarece aceasta ar însemna să iasă din câmpul constituţional.
    34. Reprezentantul Guvernului a menţionat că, dacă în cauzele examinate anterior de Curte Parlamentul a operat modificări la politica bugetar-fiscală nedispunând  de propunerile necesare ale  Guvernului, în cauza examinată textul de lege, propus de către Guvern, prevedea majorarea accizelor la ţigările cu filtru, iar Parlamentul doar a modificat  această majorare.
    3. Aprecierea Curţii
    3.1. Principii generale
    35. Curtea reţine că, potrivit articolului 6 din Constituţie, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor
Constituţiei.
    36. În acest sens, Curtea menţionează că autorităţile care reprezintă aceste trei puteri sunt învestite cu anumite prerogative, potrivit prevederilor Constituţiei, nici una dintre ele neavând posibilitatea de a uzurpa atribuţiile celeilalte sau de a le transmite exercitarea acestora.
    37. Astfel, prin Hotărârea nr. 3 din 9 februarie 2012 Curtea a reţinut:
    „32. Conţinutul şi sensul teoriei separării puterilor prezumă un echilibru al puterilor şi o independenţă relativă a acestora, un sistem de frâne, de balanţe şi contrabalanţe, care ar influenţa reciproc autorităţile, nepermiţându-le depăşirea limitelor stabilite de Constituţie în exercitarea atribuţiilor.”
    38. Curtea reţine că divizarea funcţiilor în stat, sau, altfel spus, a puterii în legislativă, executivă şi judecătorească, implică o colaborare şi un control reciproc şi, implicit, instituie principiul independenţei acestora.
    39. Potrivit Hotărârii nr. 6 din 13 februarie 2014, Curtea menţionează că legiuitorul constituant a stabilit mai multe prevederi constituţionale care implică o colaborare directă între puteri, iar un exemplu elocvent al transpunerii în practică a principiului separării şi colaborării puterilor în stat, exprimat prin intercalarea competenţelor puterii legislative şi a celei executive, îl reprezintă şi dispoziţiile art. 131 alin. (4) din Constituţie.
    40. În această ordine de idei, Curtea relevă că, potrivit art. 131 alin. (4) din Constituţie: „Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de către Guvern”.
    41. Prin norma constituţională citată supra, legiuitorul constituant a urmărit necesitatea obţinerii acceptului obligatoriu din partea Guvernului în privinţa oricăror propuneri legislative sau amendamente care implică majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor sau împrumuturilor.
    42. Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (Hotărârea nr. 2 din 28 ianuarie 2014), Curtea reiterează că prevederile alineatului (4) din art. 131 al Legii Supreme consacră obligativitatea existenţei acceptului prealabil al Guvernului în privinţa amendamentelor sau propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor, veniturilor sau împrumuturilor drept o condiţie imperativă, de la care nu poate deroga legislativul în procesul aprobării bugetului public naţional, nerespectarea căreia constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituţie în materie de legiferare în domeniul bugetar. Acest principiu constituţional este incident procedurii bugetare.
    43. În Hotărârea nr. 29 din 22 mai 2001 privind interpretarea prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea a subliniat:
    „Condiţia imperativă privind controlul a priori al autorităţii executive  asupra  procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligaţiunea Guvernului  de a asigura realizarea politicii  interne şi externe  a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat  de Parlament (art. 96, art. 98 alin. (3) din Constituţie).”
    44. Astfel, Curtea reiterează că limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază raţiunea competenţelor de ordin executiv ale Guvernului, care, în virtutea articolului 96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
    45. La fel, în dezvoltarea normelor constituţionale, condiţia imperativă privind controlul a priori de către puterea executivă asupra propunerilor legislative sau amendamentelor care au impact asupra veniturilor sau cheltuielilor bugetare se desprinde şi din articolul 32 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, potrivit căruia responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
    46. În această privinţă, Curtea şi-a expus anterior părerea în Hotărârea nr. 29 din 22 mai 2001, potrivit căreia:
    „[…] prin prevederile art. 131 alin. (4) din Constituţie se urmăreşte asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern, are drept scop menţinerea echilibrului bugetar.”
    47. De asemenea, prin Hotărârea nr. 5 din 18 februarie 2011, Curtea a menţionat următoarele:
    „În general, soluţiile bugetare şi fiscale au implicaţii social-economice considerabile. Ele creează condiţii pentru creşterea economiei şi, implicit, a nivelului de viaţă al populaţiei sau, dimpotrivă, provoacă blocaje economice, şomaj, sărăcie. O economie sănătoasă duce la consolidarea finanţelor publice, şi invers. Este motivul pentru care art. 131 alin. (4) din Constituţie prevede avizarea de către Guvern a iniţiativelor legislative privind modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat.”
    48. Concluzionând, Curtea relevă că realizarea principiului separării şi colaborării puterilor în stat în domeniul procesului bugetar se exprimă prin delimitarea strictă a competenţelor şi atribuţiilor ce revin reprezentanţilor puterii executive şi legislative şi prin asigurarea de către legiuitorul constituant a unui echilibru constituţional just, care să tempereze marja largă de apreciere a legiuitorului în domeniul bugetar-fiscal şi să asigure posibilitatea efectivă a puterii executive de a exercita competenţele constituţionale conexe.
    3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză
    49. Având în vedere prevederile articolului 7 din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Curtea atestă faptul că bugetul de stat, fiind parte integrantă a sistemului bugetar, se constituie şi are la bază două grupuri mari de indicatori bugetari, exprimate prin venituri şi cheltuieli bugetare.
    50. În această ordine de idei, veniturile bugetare au la bază sursele de venituri identificate în conformitate cu cadrul legal pertinent, destinaţia funcţională de bază a acestora fiind acoperirea cheltuielilor bugetare, în scopul implementării funcţiilor de bază ale statului.
    51. În conformitate cu prevederile articolului 8 alin. (1) al Legii nr. 847-XIII din 24 mai 1996, veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte încasări, iar conform articolului 119 pct. 1) din Codul fiscal, accizul constituie un impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
    52. Interpretând coroborat dispoziţiile legale invocate supra, Curtea concluzionează faptul că accizele constituie o sursă directă a veniturilor bugetare în baza cărora se formează şi se consolidează bugetul de stat.
    53. Curtea menţionează că impozitele şi taxele generează veniturile necesare instituţiilor statului, dar au şi un impact important asupra funcţionării economiei în ansamblu, în special asupra redistribuirii resurselor economice.
    54. Astfel, pentru asigurarea procesului bugetar în partea de venituri şi cheltuieli, statul urmează să asigure obţinerea sistemică şi continuă pe parcursul anului bugetar a impozitelor stabilite, precum şi să întreprindă măsuri prealabile de administrare şi control asupra perceperii lor.
    55. Curtea reţine că, în urma amendamentelor operate în Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, în partea contestată de autorii sesizării, a fost majorată cota accizului pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun, clasificate conform poziţiei tarifare „240220”, de la „45 lei + 24%” până la „75 lei + 24%” pe unitate de măsură.
    56. Curtea observă că prevederile contestate au fost incluse prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, care stabileşte noua politică bugetar-fiscală.
    57. Examinând Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013 privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, căruia i-a fost atribuit în Parlament numărul de ordine 491, Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut obiectul politicii bugetar-fiscale elaborate şi aprobate de către Guvern.
    58. În acest sens, Curtea menţionează că proiectul de lege, elaborat de către Guvern, menţionat supra, a prevăzut modificarea în sensul majorării a cotei de acciz pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun de la poziţia tarifară „240220” într-o altă formulă decât cea adoptată de către legislativ, şi anume „50 lei + 31%”, prevăzându-se majorarea atât a componentei fixe, cât şi a celei exprimate în cotă procentuală.
    59. Modificările operate de către Parlament la Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în ceea ce priveşte majorarea cotei de acciz la ţigaretele cu filtru care conţin tutun, clasificate la poziţia tarifară „240220”, au fost introduse ulterior adoptării proiectului în lectura întâi la 17 decembrie 2013, în baza propunerilor cuprinse în raportul Comisiei economie, buget şi finanţe.
    60. În Hotărârea nr. 6 din 13 februarie 2014 Curtea a menţionat că, în partea ce ţine de exercitarea dreptului deputaţilor la iniţiativă legislativă, inclusiv formularea propunerilor şi amendamentelor legislative, exigenţele constituţionale reclamă individualizarea autorilor, chiar şi în cazul asumării acestora de către comisiile permanente, anonimatul fiind inadmisibil în procedurile parlamentare.
    61. Le fel, Curtea atestă faptul că amendamentele contestate au fost adoptate de către Parlament fără acceptul Guvernului. În acest sens Curtea reiterează că, potrivit articolului 131 alin.(4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.
    62. Curtea nu poate echivala, în sensul articolului 131 alin.(4) din Constituţie, ca fiind un accept al Guvernului Hotărârea nr.1051 din 24 decembrie 2013 cu privire la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, prin care s-a acceptat majorarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2014. Din norma constituţională se deduce în mod univoc faptul că acceptul Guvernului urmează să preceadă adoptarea proiectelor de legi cu impact bugetar în lectură finală, or respectiva Hotărâre a fost adoptată post-factum. Ba mai mult, din cuprinsul acesteia nu pot fi desprinse constatări şi concluzii care s-ar raporta nemijlocit la normele supuse controlului constituţionalităţii.
    63. Curtea reiterează că necesitatea obţinerii acceptului prealabil din partea Guvernului pentru adoptarea oricărei propuneri legislative sau amendament care implică majorarea sau reducerea veniturilor bugetare este determinată de complexitatea procesului bugetar în ansamblul său şi, respectiv, de responsabilitatea Guvernului pentru executarea bugetului de stat.
    64. În această ordine de idei, prin Hotărârea nr. 2 din 28 ianuarie 2014, Curtea a menţionat că „[...] norma art.131 alin. (4) din Constituţie este unica normă constituţională ce impune o dependenţă decizională directă a Parlamentului faţă de Guvern. O astfel de reglementare […] legislatorul constituant a emis-o în vederea corelării eforturilor autorităţii ce edictează bugetul naţional, ca plan al finanţelor publice anuale, cu eforturile autorităţii ce execută acest buget. De asemenea, scopul normei constituţionale este de a preveni situaţiile de intervenţii legislative imprevizibile ce pot perturba toate procesele bugetare planificate de executiv în baza programelor legislative. Or planurile bugetare au o programare de lungă durată, ce necesită corelări cu posibilităţile şi capacităţile financiare publice de minimum un an, iar estimările se efectuează de autorităţile executive conform art.17 şi art. 18 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar „pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori”.
    65. În acelaşi timp, potrivit Hotărârii citate mai sus, Curtea subliniază că lipsa acceptului prealabil al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetare constituie o omisiune. Curtea constată că această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin.(4) din Constituţie.
    66. În conformitate cu cele expuse, Curtea constată faptul că modificările operate la Codul fiscal, în partea supusă criticii de neconstituţionalitate, au vizat în mod direct politica bugetar-fiscală a statului, care, prin prisma articolelor 6 alin. (1) şi 18 alin. (1) din Legea nr. 847 din 24 mai 1996, constituie baza cadrului bugetar pe termen mediu al statului şi, în mod implicit, cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi.
    67. Potrivit celor enunţate la paragrafele 57-58, Curtea observă că tendinţa generală a executivului, prin proiectul politicii bugetar-fiscale aprobat prin Hotărârea nr. 959 din 3 decembrie 2013, a fost majorarea cotei de acciz pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun, prin modificarea integrală a formulei de calcul a acesteia, în mod implicit, majorarea atât a componentei în expresie fixă de la „45 lei” la „50 lei”, cât şi majorarea componentei în expresie procentuală de la „24%” la „31%”.
    68. Contrar respectivei linii directorii de majorare, Parlamentul a intervenit doar cu majorarea componentei fixe a cotei de acciz aplicabilă ţigaretelor cu filtru în mărime de 75 lei, majorare diferită de cea propusă de către Guvern prin proiectul politicii bugetar-fiscale. În acelaşi timp, propunerea executivului de a mări concomitent cu 7% şi componenta în expresie procentuală a cotei de acciz nu a fost acceptată.
    69. Curtea subliniază că, prin prisma normelor constituţionale, orice amendament care modifică politica bugetar-fiscală propusă de către Guvern urmează să obţină acceptul acestuia din urmă. Or, potrivit art.59 din  Regulamentul Parlamentului, amendamentele la proiectele de acte legislative pot viza modificarea cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor sau se pot prezenta sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.
    70. La fel, potrivit normei regulamentare, orice amendament urmează a fi motivat. În acest sens, examinând raportul Comisiei economie, buget şi finanţe, Curtea observă că propunerea pentru lectura a doua de a modifica cotele accizelor pentru ţigaretele cu filtru, prezentate de către Guvern, nu cuprinde o evaluare economico-financiară sau argumente pertinente de altă natură.
    71. În acelaşi timp, sub aspectul tehnicii legislative, Curtea observă că, deşi Parlamentul a modificat doar componenta în expresie fixă de la 45 lei la 75 lei, în pct. 64 al Art. IX din Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 se menţionează că la poziţia tarifară 240220, la liniuţa întâi, coloana 4, textul „45 lei + 24%” se înlocuieşte cu textul „75 lei + 24%.
    72. Concluzionând asupra celor elucidate, Curtea menţionează că, având în vedere parcurgerea deficitară şi omisivă a procesului bugetar de către Parlament, cu încălcarea imperativului consacrat în ordine constituţională, modificările operate la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, contravin articolelor 6 şi 131 alin. (4) din Constituţie.
    73. Totodată, în Hotărârea nr. 33 din 10 octombrie 2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituţie, Curtea a menţionat:
     „63. În acest context, Curtea reţine, cu titlu de principiu, că prevederile legale abrogate prin textul de lege declarat neconstituţional reintră în fondul activ al dreptului, continuând să producă efecte juridice, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, acesta fiind un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale, sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ.
    64. Astfel, în cazul declarării neconstituţionalităţii unor norme de modificare/abrogare, până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, urmează să se aplice prevederile anterioare modificării/abrogării, într-un mod conform considerentelor acesteia la cazul dedus examinării sale.”
    74. Respectiv, pornind de la raţionamentele expuse în Hotărârea nr. 33 din 10 octombrie 2013, Curtea menţionează că, până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, urmează să se aplice prevederile Codului fiscal anterioare modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013.
    În temeiul articolelor 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 60, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
    1. Se admite sesizarea deputaţilor în Parlament, dnii  Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega şi dna Corina Fusu pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi fiscale privind cota accizelor la produsele de tutun.
    2. Se declară neconstituţională cota accizului de „75 lei + 24%” de la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr. 1 la Titlul IV al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
    3. Până la completarea cadrului legal cu prevederi care vizează mărimea accizelor pentru ţigaretele cu filtru care conţin tutun, de la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr. 1 la Titlul IV al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, urmează să se aplice prevederile anterioare modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
    4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                      Alexandru TĂNASE

    Nr. 11. Chişinău, 25 martie 2014.