Abrogată prin HG781 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.853; în vigoare 24.08.18

    MODIFICAT
    HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212

    NOTĂ:
    Pe tot parcursul textului, cuvîntul „Inspecție”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „Agenție”, la forma gramaticală corespunzătoare, prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212




     În temeiul Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc (se anexează).
    2. Se stabileşte că Agenția pentru Supraveghere Tehnică va aplica Metodologia sus-menţionată la planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, pe domeniile respective de activitate.
    [Pct.2 modificat prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212]
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei și Infrastructurii.
    [Pct.4 modificat prin HG1088 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1212]


    PRIM-MINISTRU                                                              Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                              Valeriu Lazăr
    Ministrul dezvoltării regionale
    şi construcţiilor                                                                     Marcel Răducan

    Nr. 364. Chişinău, 27 mai 2014.

de planificare a controlului de stat asupra activităţii de

întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor

în baza analizei criteriilor de risc

    2. Prezenta Metodologie se aplică pentru planificarea controlului activităţii agenţilor economici din domeniile urbanismului şi construcţiei.

    3. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control atribuit, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent economic/întreprindere supusă controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.

    4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare agent economic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare ale acţiunilor de control.

    6. Criteriile principale de risc utilizate pentru planificare sînt stabilite pentru înreg domeniul urbanism şi construcţii, inclusiv activităţile tangenţiale acestui domeniu atribuite pentru supraveghere şi control Agenției.

    7. Criteriile de risc utilizate pentru planificarea activităţii de control, cu raţionamentul aferent, sînt următoarele:

    1) Genul de activitate practicat de agentul economic supus controlului

    Raţionamentul general: în raport cu obiectivele şi specificul domeniului de control, diferite genuri de activitate comportă un număr diferit de factori şi izvoare de risc. Astfel, genul de activitate care implică mai multe riscuri se evaluează cu un grad mai mare de risc şi viceversa.

    2) Mărimea persoanei (indicii cantitativi de activitate)

    Raţionamentul general: cu cît activitatea agentului economic este mai diversă, implică gestionarea unor volume de producţie mai mari şi a resurselor în cantitate mai mare, cu atît riscul de neconformare la prevederile legislaţiei în vigoare este mai mare.

    3) Perioada de activitate în domeniul respectiv

    Raţionamentul general:agenţii economici care iniţiază o activitate nouă sau activează pe piaţă un timp mai scurt prezintă riscuri mai mari, comparativ cu cei care practică aceleaşi activităţi o perioadă mai îndelungată. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor, aplicarea bunelor practici, a sistemelor de control al calităţii, a tehnologilor inovaţionale creează o imagine pozitivă şi sporesc încrederea. Respectiv, se consideră că aceşti agenţi economici prezintă riscuri minime.

    4) Durata de la data efectuării ultimului control

    Raţionamentul general:cu cît mai mare este perioada în care activitatea agentului economic nu a fost supusă controlului, cu atît mai mare este incertitudinea legată de neconformarea lui la cerinţele legislaţiei în domeniu. Prin urmare, riscul minim se atribuie subiecţilor controlaţi recent.

    5) Încălcările anterioare

    Raţionamentul general:agentul economic la care, în cadrul controalelor precedente, nu au fost depistate încălcări sau au fost constatate doar mici abateri de la cerinţele legislaţiei se consideră a fi de bună-credinţă. Respectiv, acestui agent economic i se va atribui un risc minim, ceea ce îl va exonera de următorul control. Constatarea încălcărilor legislaţiei la data ultimului control va clasa agentul economic pe o poziţie cu un grad de risc mai înalt.

    8. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, cifra 1 reprezentînd gradul minim de risc, iar cifra 5 – gradul maxim.

    În cazul în care se constată lipsa nivelului de risc, valorile obţinute fiind mai mici ca unitatea, subiectului analizat i se va atribui gradul 1 de risc.

    În cazul în care agentul economic corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

    Dacă nu poate fi stabilit cu certitudine gradul de risc în cadrul unui criteriu din cauza lipsei de date sau a suspiciunii că datele ar putea fi eronate sau colectate din sursă incertă, agentului economic i se atribuie gradul 2,5 pînă la obţinerea datelor necesare pentru stabilirea gradului de risc efectiv.

    9. Pentru fiecare dintre domeniile vizate este stabilită ponderea în raport cu criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa acestora. Astfel, aceleaşi criterii au relevanţă (şi pondere) diferită în cadrul domeniului de control. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se va determina în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate.

    10. Pentru domeniul construcţiilor şi urbanismului vor fi utilizate următoarele criterii, grade şi ponderi ale acestora:

Genul de activitate practicat de persoana supusă controlului	Gradul de risc	Ponderea
Administrarea şi utilizarea construcţiilor	1	0,3
Furnizarea materialelor de construcţie (import, transport şi depozitare)	2
Producerea materialelor de construcţie	3
-         Servicii de proiectare pentru amenajarea teritoriului, urbanism, construcţii, reţele şi instalaţii inginereşti, infrastructura drumurilor; -         verificarea şi expertizarea documentaţiei de proiect; -         expertiza tehnică a construcţiilor	4
Executarea construcţiilor	5

    2) Mărimea persoanei supuse controlului (indicii cantitativi de activitate)

    Indicii cantitativi sînt raportaţi la genurile de activitate din criteriul precedent şi vor fi aplicaţi în modul următor:

    a)   Pentru stabilirea mărimii administratorilor/utilizatorilor de construcţii, furnizorilor şi producătorilor de materiale de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi:

Numărul mediu anual scriptic de salariaţi	Gradul de risc	Ponderea
Pînă la 3	1	0,3
3-7	2
7-11	3
11-15	4
Peste 15	5

    b)    Pentru stabilirea mărimii prestatorilor de servicii de proiectare, verificare şi expertizare vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi:

Numărul de proiecte elaborate/expertizate anual	Gradul de risc	Ponderea
Pînă la 2	1	0,3
2-4	2
4-6	3
6-8	4
Peste 8	5

    c) Pentru stabilirea mărimii executorilor de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi (în caz de neconcordanţă în gradare între mărimea valorii lucrărilor şi cea a metrilor pătraţi în construcţie, va fi utilizat numărul/indicele care indică un grad de risc mai mare):

Valoarea lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză anual, milioane lei	Numărul de m2 în construcţie anual	Gradul de risc	Ponderea
Pînă la 1,0	Pînă la 200	1	0,3
1,0-4,0	200-350	2
4,0-7,0	350-500	3
7,0-10,0	500-700	4
Peste 10,0	Peste 700	5

Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului	Gradul de risc	Ponderea
Peste 7 ani	1	0,1
4-7 ani	2
2-4 ani	3
1-2 ani	4
Pînă la 1 an	5

Durata de la data efectuării ultimului control	Gradul de risc	Ponderea
Pînă la 6 luni	1	0,1
6-12 luni	2
1-2 ani	3
2-3 ani	4
Peste 3 ani	5

Încălcările depistate la ultimul control	Gradul de risc	Ponderea
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore (pentru care nu s-a înaintat o prescripţie)	1	0,2
Au fost depistate încălcări care nu constituie componenţă de contravenţie sau infracţiune (a fost înaintată o prescripţie)	2
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de contravenţie (a fost aplicată o sancţiune în baza hotărîrii)	3
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de infracţiune (a fost aplicată o sancţiune în baza sentinţei judecătoreşti)	4
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de infracţiune, cu cauzarea de prejudicii persoanelor terţe (a fost aplicată o sancţiune, cu achitarea de daune)	5

    11. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul urbanismului şi construcţiilor va fi următoarea:

Criterii	Ponderea
Criteriul nr. 1	0,3
Criteriul nr. 2	0,3
Criteriul nr. 3	0,1
Criteriul nr. 4	0,1
Criteriul nr. 5	0,2
TOTAL:	1,0

III. Aplicarea criteriilor în raport cu agenţii economici,

    12. Media ponderată a gradelor specifice de risc se calculează separat pentru fiecare agent economic, în baza următoarei formule:

                                                                           

    R_g – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;

    w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

    R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

    13. Ca urmare a aplicării formulei indicate la punctul 12 al prezentei Metodologii, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, agentul economic care a acumulat 200 de unităţi fiind asociat cu cel mai mic grad de risc.

    14. Persoanele a căror activitate ţine de domeniul de control al Agenției sînt încadrate într-un clasament de risc. În funcţie de punctajul obţinut ca urmare a aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi, în vîrful clasamentului plasîndu-se cei care au acumulat punctaj maxim (1000 de unităţi). Subiecţii din vîrful clasamentului sînt asociaţi unui risc major şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

    15. În baza clasamentului, Agenția întocmeşte grafice de control planificate trimestrial, separat pentru fiecare domeniu, pe care le expediază spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 147 din 25 februarie 2013 „Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”.

    16. Agenția utilizează clasamentul pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent economic. Frecvenţa determinată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi din acelaşi domeniu cad sub incidenţa prevederilor articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

    17. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea activităţii de control, Agenția elaborează un raport, prin care se determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total, se modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.

    19. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului calculat, Agenția va menţine baza de date ce reflectă profilul fiecărui agent economic pasibil controlului, care şi va include:

    3) perioada de activitate a agentului economic în domeniu;

    4) informaţia privind rezultatele activităţii de control, separat pe agenţi economici.

    20. Baza de date va fi constituită şi menţinută într-un program informatic(format electronic), care va permite simultan stocarea şi efectuarea operaţiunilor aritmetice necesare pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului, şi/sau în forma stabilită în anexa de la prezenta Metodologie.

    21. Profilul fiecărei persoane va reflecta datele necesare pentru informaţia legată de criteriul de risc prestabilit. Informaţia necesară pentru stabilirea gradului de risc în cadrul fiecărui criteriu va fi reflectată prin cifrele corespunzătoare gradului de risc între 1 şi 5, conform capitolului III din prezenta Metodologie.

    22. Agenția reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

    anexa