Abrogată prin HG781 din 01.08.18, MO321-332/24.08.18 art.853; în vigoare 24.08.18

    MODIFICAT
    HG671 din 25.09.15, MO267-273/02.10.15 art.764



    În scopul executării prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art.595), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform anexei nr. 1;
    Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc în domeniul protecţiei civile, conform anexei nr. 2.
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

    PRIM-MINISTRU                                                          Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                          Valeriu Lazăr
    Ministrul afacerilor interne                                              Dorin Recean

    Nr. 371. Chişinău, 27 mai 2014.

de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei criteriilor de risc în domeniul apărării împotriva incendiilor

    1. În scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător se impune planificarea activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc, conform Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat a activităţii de întreprinzător şi Hotărîrii Guvernului nr. 694 din 5 septembrie 2013 cu privire la aprobarea Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc.

    2. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control, atribuit Ministerului Afacerilor Interne, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa acestuia pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare persoană controlată (întreprindere) şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, conform nivelului de risc estimat.

    3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control referitoare la persoana în cauză.

    4. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate cu organul de control, a căror existenţă şi intensitate indică atît probabilitatea izbucnirii incendiilor şi a cauzării daunelor vieţii şi sănătăţii oamenilor, cît şi probabilitatea pierderilor materiale în urma activităţii persoanei juridice, fizice, precum şi gradul acestor daune. Prevederile art. 3 din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător impun respectarea principiului efectuării controlului în baza evaluării riscurilor. 

    1) perioada de timp în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului.

    Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care întreprinzătorul activează pe piaţă, cu atît mai bine cunoaşte regulile de apărare împotriva incendiilor. Astfel, se atribuie riscul minim entităţilor ce activează o perioadă mai îndelungată pe piaţă şi riscul maxim entităţilor care au început activitatea pe piaţă în perioada apropiată (tabelul 1).

Tabelul 1

    Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care întreprinzătorul pasibil controlului este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative. Astfel, se atribuie riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse de curînd controlului (tabelul 2).

Tabelul 2

    Raţionamentul general: lipsa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului indică predispunerea întreprinzătorului de a respecta legea, precum şi riscul scăzut de încălcare a acesteia. Astfel, acest fapt poate exonera întreprinzătorul de următorul control. Existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie întreprinzătorului un grad înalt de risc (tabelul 3).

Încălcările depistate la ultimul control	Gradul de risc
Au fost depistate încălcări ale normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor de ordin organizatoric	1
Au fost depistate încălcări minore ale normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor, care constituie componenţă de contravenţie	2
Au fost depistate încălcări ale normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor în sistemul termoenergetic, care pot servi ca sursă de iniţiere a unui eventual incendiu, cu producerea prejudiciului material	3
Au fost depistate încălcări ale normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor în găsirea unor soluţii constructive de sistematizare spaţială, tehnico-inginereşti şi în procesul tehnologic, care pot constitui surse de iniţiere a unui eventual incendiu şi care pot cauza pagube materiale considerabile	4
Au fost depistate lipsa surselor şi mijloacelor pentru stingerea incendiilor, precum şi încălcări grave ale normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor în găsirea unor soluţii constructive de sistematizare spaţială, tehnico-inginereşti şi în procesul tehnologic, care pot constitui surse de iniţiere a incendiilor, astfel pereclitînd viaţa şi sănătatea persoanelor	5

    4) securitatea la incendiu, carereprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsurile şi sarcinile organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate şi organizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor, precum şi al evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, al protejării bunurilor şi a mediului înconjurător (tabelul 4).

Tabelul 4

    a) obiective cu pericol de explozie-incendiu: staţiile PECO, depozitele de păstrare a produselor petroliere şi a lichidelor uşor inflamabile, staţiile de depozitare şi distribuire a gazelor;

    b) obiective de agrement şi deservire a populaţiei: clădirile cu multe etaje, instituţiile medicale, instituţiile de învăţămînt, centrele comerciale, supermarketurile, halele comerciale, cluburile de noapte, cinematografele, restaurantele, sălile de ceremonii, taberele de copii, cluburile sportive, băile de tip saună;

    c) obiective de producere şi depozitare: fabricile, uzinele, combinatele, atelierele, brutăriile, morile, oloiniţele, depozitele;

    d) obiective cu risc redus de incendiu: blocurile administrative, marketurile, cantinele, barurile, hotelurile;

    e) alte obiective: obiectivele care nu se referă la alineatele expuse anterior.

    5) suprafaţa obiectivului. Gradul de risc se determină în funcţie de suprafaţa totală a obiectivului. Astfel, pe măsura majorării suprafeţei obiectivului creşte probabilitatea propagării incendiului pe toată suprafaţa construcţiei, generînd incendiu de proporţii, precum și provocînd un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor şi pagube materiale considerabile.
    Categoriile de pericol în funcţie de suprafața obiectivului sînt prezentate în tabelul nr. 5.

Tabelul 5

Suprafaţa totală a obiectivului (m²)	Gradul de risc
Mai mare de 500 m²	5
De la 301 m² pînă la 500 m² inclusiv	4
De la 201 m² pînă la 300 m² inclusiv	3
De la 101 m² pînă la 200 m² inclusiv	2
Pînă la 100 m² inclusiv	1

Tabelul 6

    7. În funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi după actualizarea informaţiei colectate, se revizuieşte periodic, ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se efectuează scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

    8. După ce au fost determinate criteriile ce vor fi utilizate şi ponderea lor,  acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg = (w₁R₁ + w₂R₂ + ... + w_nR_n) x 200,

    Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

    w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale este egală cu unitatea;

    R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

    9. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 8, riscul global primeşte valori între 200 şi 1000 de unităţi, unde întreprinzătorii care obţin 200 de unităţi sînt asociaţi cu cel mai mic risc. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, sînt listaţi subiecţii controlului, în vîrful clasamentului fiind plasaţi întreprinzătorii care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi).

    10. Întreprinzătorii din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului nr. 371

de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei criteriilor de risc în domeniul protecţiei civile

I. DISPOZIŢII GENERALE

    1. În scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător se impune planificarea activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc, conform Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat a activităţii de întreprinzător şi Hotărîrii Guvernului nr. 694 din 5 septembrie 2013 cu privire la aprobarea Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc.

    2. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control, atribuite Ministerului Afacerilor Interne, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa acestuia pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare persoană controlată (întreprindere) şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, conform nivelului de risc estimat.

    3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor referitoare la persoana în cauză.

II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC ŞI GRADAREA

INTENSITĂŢII RISCULUI

    4. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate cu organul de control, a căror existenţă şi intensitate indică nivelul de pregătire a persoanelor supuse controlului de a acţiona în cazul declanşării unor situaţii excepţionale, de a realiza măsurile de protecţie a populaţiei planificate, de a îndeplini cerinţele actelor legislative şi normative în domeniul protecţiei civile şi apărării antiincendiare, probabilitatea de a cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, pierderi materiale în urma activităţii persoanei juridice, fizice, precum şi gradul acestor daune. Prevederile art. 3 din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat a activităţii de întreprinzător impun respectarea principiului efectuării controlului în baza evaluării riscurilor.

    5. Criteriile de risc ce vor fi utilizate sînt:

    1) perioada de timp în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului.

    Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care o întreprindere activează pe piaţă, cu atît mai bine cunoaşte sarcinile principale de protecţie a angajaţilor şi a proprietăţii în condiţiile situaţiilor excepţionale. Astfel, se atribuie riscul minim entităţilor ce activează o perioadă îndelungată pe piaţă şi riscul maxim entităţilor care şi-au început recent activitatea pe piaţă (tabelul 1).

    Raţionamentul general:cu cît mai mare este perioada în care agentul economic pasibil controlului este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative. Astfel, se atribuie riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse de curînd controlului (tabelul 2).

    3) încălcările anterioare.

    Raţionamentul general: lipsa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului indică predispunerea întreprinzătorului de a respecta legea, precum şi riscul scăzut de încălcare a acesteia. Astfel, acest fapt poate exonera întreprinzătorul de următorul control. Existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului economic un grad înalt de risc (tabelul 3).

Încălcările depistate la ultimul control	Gradul de risc
Nu au fost depistate încălcări	1
Nu au fost depistate încălcări, dar există unele neajunsuri, care, în general, nu au nici un impact asupra îndeplinirii măsurilor de protecţie civilă	2
Au fost depistate neajunsuri serioase, care influenţează termenul şi calitatea îndeplinirii măsurilor protecţiei civile	3
Au fost depistate încălcări care în viitor pot duce la pierderea de vieţi omeneşti, la poluarea mediului înconjurător şi care pot aduce prejudicii materiale consedirabile	4
Au fost depistate încălcări care prezintă un pericol real  pentru viaţa oamenilor, de poluare a mediului înconjurător şi de  prejudiciere materială consedirabilă	5

    4) starea protecţiei civile reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsurile şi sarcinile organizatorice, tehnicile în domeniul protecţiei civile şi se efectuează pentru a aprecia nivelul de pregătire a autorităţilor de a acţiona în cazul declanşării unor situaţii excepţionale, de a realiza măsurile de protecţie a populaţiei planificate, de a îndeplini cerinţele actelor legislative şi normative, precum şi pentru a verifica starea evidenţei bunurilor materiale necesare pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale (tabelul 4).

Tipurile de obiective	Gradul de risc
Obiective potenţial periculoase din punct de vedere radiativ sau chimic	5
Bazine acvatice periculoase	4
Mijloace de protecţie colectivă	3
Obiective economice în baza cărora sînt create serviciile protecţiei civile sau formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile	2
Alte obiective	1

    a) obiective potenţial periculoase din punct de vedere radiativ sau chimic: obiectivele care transportă, depozitează, folosesc în procesul tehnologic şi utilizează substanţe periculoase radiative sau chimice;

    b) bazine acvatice periculoase: starea construcţiilor hidrotehnice la bazinele acvatice periculoase (iazuri, lacuri) şi a protecţiei populaţiei în posibilele zone de inundaţii;

    c) mijloace de protecţie colectivă: edificiile de protecţie, adăposturile antiradiative, alte încăperi adîncite şi minele care pot fi utilizate pentru adăpostirea populaţiei;

    d) obiective economice în baza cărora sînt create serviciile protecţiei civile sau formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile: obiectivele economice şi organizaţiile pe baza cărora sînt create serviciile protecţiei civile (locale, raionale) sau formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile (de obiect, locale şi teritoriale);

    e) alte obiective: obiectivele ce nu se referă la alineatele expuse anterior.

    Raţionamentul general: cu cît mai mare este numărul de persoane angajate la obiect, cu atît mai mare este numărul şi componenţa formaţiunilor protecţiei civile. Numărul total al formaţiunilor protecţiei civile şi al efectivelor acestora se stabileşte în baza Calculului constituirii formaţiunilor protecţiei civile, elaborat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, luîndu-se în considerare suficienţa minimă şi desfăşurarea lor în caz de situaţii excepţionale. Totodată, se ţine cont de resursele umane, tehnica necesară, resursele materiale şi condiţiile locale.

Numărul de persoane angajate	Gradul de risc
Pînă la 50	1
50-100	2
100-300	3
300-500	4
500 şi mai mult	5

III. PONDERAREA CRITERIILOR

    6. Fiecărui criteriu îi este stabilită ponderea în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului dat pentru domeniul specific de control. Se determină ponderea pentru fiecare criteriu de risc, în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate (tabelul 5).

    7. În funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi după actualizarea informaţiei colectate, se revizuieşte, periodic, ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se efectuează scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

IV. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU PERSOANELE

FIZICE ŞI JURIDICE

    8. După ce au fost determinate criteriile ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ + ... + w_nR_n) x 200,

    R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

     w – ponderea fiecărui criteriu de risc unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

    9. În urma aplicării formulei stabilite, riscul global primeşte valori între 200 şi 1000 de unităţi, unde persoanele care obţin 200 de unităţi sînt asociate cu cel mai mic risc. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, sînt listaţi subiecţii controlului, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi).

    10. Întreprinzătorii din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

    11. În baza clasamentului obţinut se întocmesc graficele controalelor trimestriale planificate, care sînt expediate spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi termenul stabilit de Guvern.