RAIST868/2014
ID intern unic:  353484
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
INSPECTORATUL DE STAT AL MUNCII
RAPORT DE ACTIVITATE Nr. 868
din  20.06.2014
al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2013
Publicat : 20.06.2014 în Monitorul Oficial Nr. 160-166     art Nr : 868
    Introducere
    Gradul de realizare reglementată a relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă unul din cei mai elocvenţi indicatori ai nivelului calităţii vieţii în orice stat.
    Acest indicator se obţine printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni orientate spre asigurarea celor mai juste şi echilibrate condiţii de iniţiere, realizare şi încetare a relaţiei de muncă, capabile să asigure un nivel suficient de securitate şi sănătate în muncă, precum şi un nivel decent de protecţie socioeconomică a celor ce muncesc.
    Realizarea acestor măsuri şi acţiuni necesită existenţa, cel puţin, a două elemente indispensabile: Cadrul legislativ adecvat în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi Cadrul Instituţional în acest domeniu, capabil să asigure promovarea şi implementarea Cadrului legislativ, precum şi controlul asupra aplicării acestuia.
    In contextul locului său în Cadrul Instituţional din domeniul muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este organ al administraţiei publice centrale, subordonat Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.
    Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2013 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative. Conform acestora Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii
    Inspectoratul de Stat al Muncii activează în baza Cadrului legislativ de reglementare. Acesta include cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspectoratului de Stat al Muncii. La rîndul său acestea sînt divizate în cîte două categorii – „Acte internaţionale” şi „Acte naţionale”.
    Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărîri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.
    În anul ce s-a scurs, categoria Acte naţionale a Cadrului legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii a fost supus unor modificări. Astfel, în vederea conformării la un şir de acte legislative care vizează clasificarea unică a funcţiilor publice, administraţia publică centrală de specialitate, prin Legea nr. 139 din 14 iunie 2013, au fost operate modificări în Legea nr. 140 din 10 mai 2001. Prin modificările respective Inspecţia Muncii a fost redenumită în Inspectoratul de Stat al Muncii. A fost aprobat, prin Hotărîrea Guvernului nr. 788 din 7 octombrie 2013, un nou Regulament de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii.
    Structura şi componentele cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii este reprezentat în anexa nr. 1 la prezentul Raport.
    Structura Inspectoratului de Stat al Muncii
    În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conformă cerinţelor Legii nr.140 din 10 mai 2010. În vederea sporii capacităţilor instituţionale, personalul Inspectoratului de Stat al Muncii a fost suplimentat cu 12 unităţi.
    Actualmente, efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii constituie 109 unităţi.
    Din acestea:
    Aparatul central - 22 unităţi:
    După apartenenţa de gen:
    - bărbaţi – 13;
    - femei – 9;
    După pregătirea profesională:
    - ingineri – 6;
    - jurişti – 6;
    - economişti – 6;
    - alte specialităţi – 4.
    Inspecţiile teritoriale de muncă – 87 unităţi:
    După apartenenţa de gen:
    - bărbaţi – 65;
    - femei – 22;
    După pregătirea profesională:
    - ingineri – 43;
    - jurişti – 35;
    - economişti – 9.
    Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.
    Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 31 decembrie 2013) este reprezentată în felul următor. În inspectoratele teritoriale de  muncă 19 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi  62 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.
    Repartizarea inspectorilor în inspectoratele teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.3 la prezentul Raport.
    Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii
    Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2013, i-a fost alocat un buget în mărime de 9269,4 mii lei. Acesta a fost utilizat după destinaţie.
    Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 6340,7 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1326,1 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 201,7 mii lei.
    Pentru achiziţionarea mărfurilor şi plata serviciilor au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 1309,9 mii lei, din care: pentru rechizite de birou – 48,0 mii lei, abonarea la ediţia periodică „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” – 2,6 mii lei, servicii de telecomunicaţii şi poştale – 126,0 mii lei, servicii pentru deservirea şi întreţinerea mijloacelor de transport – 795,5 mii lei, reparaţii curente ale utilajului şi inventarului tehnic – 53,0 mii lei, arenda încăperilor de serviciu şi plata serviciilor comunale – 240,5 mii lei, lucrări de calcul şi informatică – 40,9 mii lei.
    Pentru deplasările de serviciu în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 42,0 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie 45,9 mii lei.
    Activităţi de inspecţie
    Aspirînd spre realizarea obiectivelor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Printre acestea se regăsesc vizite de control, monitorizarea muncii copilului, campanii, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, înregistrarea statelor de personal şi a contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.
    Acţiuni de control
    Inspectoratul de Stat al Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2013 a realizat 6209 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la circa 5200 unităţi cu un număr de peste 217 mii salariaţi, din care circa 105 mii – femei şi 25 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:
    - în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 3087 controale;
    - în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3122 controale.
    Din numărul total de controale:
    - 4003 – constituie controale de fond;
    - 1616 – controale inopinate (în baza petiţiilor şi cu ocazia cercetării accidentelor);
    - 499 – controale tematice;
    - 91 – controale repetate.
    Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:
    - 1224 – reprezintă controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;
    - 1065 – controale la activităţi de servicii colective, sociale şi personale;
    - 910 – controale la unităţi din ramura agriculturii şi silviculturii;
    - 752 – controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;
    - 647 – controale la unităţi din domeniul învăţămîntului;
    - 389 – controale la unităţi din ramura de transport şi comunicaţii;
    - 376 – controale la unităţi din ramura de construcţie;
    - 349 – controale din domeniul administraţiei publice;
    - 196 – controale la unităţi din domeniul sănătăţii;
    - 110 – controale la unităţi din domeniul hotelier;
    - 82 – controale la unităţi din domeniul energetic;
    - 42 – controale la unităţi din domeniul industriei extractive;
    - 36 – controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare;
    - 21 – controale la unităţi ce prestează activitate financiară;
    - 10 – controale la unităţi din ramura piscicolă.
    Munca nedeclarată
    În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora, la 124 agenţi economici şi 26 angajatori persoane fizice au fost depistate 292 persoane, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:
    - 54 unităţi din domeniul comerţului – 93 persoane;
    - 29 unităţi din domeniul agriculturii şi silviculturii activau, fiind admişi la muncă fără forme legale 69 persoane;
    - 19 unităţi din industria prelucrătoare – 39 persoane;
    - 12 unităţi din ramura de construcţie – 29 persoane;
    - 20 unităţi din alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale – 28 persoane;
    - 7 unităţi din activitatea hotelieră – 21 persoane;
    - 9 unităţi din ramura de transport – 13 persoane.
    Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Munca persoanelor cu dizabilităţi
    Pentru urmărirea modului de aplicare a prevederilor art. 34 din Legea nr.60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost vizitate 2046 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. În vederea plasării în cîmpul muncii al persoanelor cu dizabilităţi, 180 unităţi au rezervat 731 locuri de muncă.  În 344 unităţi activau 971 persoane cu dizabilităţi. Un număr de 97 unităţi deţin registre de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Opt unităţi vizitate au informat Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă vacante rezervate. Inspectorii de muncă au prescris, agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile Legii nominalizate.
    Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2013 sînt reflectaţi în anexele nr.4 şi nr.5 la prezentul Raport.
    Acţiuni de monitorizare a muncii copilului
    Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2013, în cadrul vizitelor de control, la 16 unităţi economice şi 3 angajatori persoane fizice a fost monitorizate 25 persoane mai tinere de 18 ani, ocupate în diverse procese de muncă. Minorii au fost antrenaţi la lucrări din agricultură, silvicultură, industria uşoară, alimentaţia publică, comerţ, construcţie. Ei au desfăşurat următoarele activităţi: în calitate de artişti – 4 persoane, în calitate de vînzători – 4 persoane, în calitate de chelneri – 3 persoane, în calitate de îngrijitori de animale – 3 persoane, în calitate de personal auxiliar – 2 persoane, la lucrări agricole – 2 persoane, cusătorie – 2 persoane, cîte o persoană la vînturat cereale, la arhivarea documentelor, la lucrări de încărcare a lemnelor, în construcţie, în calitate de ajutor de bucătar.
    Din numărul total de minori, 8 persoane au fost admise la muncă cu încălcarea prevederilor legale (fără încheierea contractelor individuale de muncă, fără emiterea ordinului de angajare, fără evidenţa timpului de muncă şi în lipsa carnetului de muncă) care desfăşurau muncă nedeclarată (3 chelneri, un îngrijitor de animale, o persoană la încărcarea lemnelor, o persoană la lucrări de construcţie ş.a.). La activităţi proscrise minorilor au fost antrenate 5 persoane, care ulterior au fost retrase din muncă.
    Faţă de 20 persoane au fost comise încălcări în domeniul muncii şi ca urmare, inspectorii de muncă, au dispus măsuri de remediere a acestora.
    Campanii
    Ţinînd cont de nivelul sporit de accidentare a salariaţilor în unele domenii de activitate (industria prelucrătoare, agricultură, construcţii ş.a.) Inspectoratul de Stat al Muncii cu suportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii desfăşoară campanii privind respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
    Campanie de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare
    Atît statisticile oficiale cît şi activităţile de inspecţie, realizate anterior, scot în evidenţă faptul că cele mai mari proporţii ale fenomenului muncii nedeclarate, cît şi o pondere semnificativă în numărul accidentaţilor proveniţi din accidente de muncă în ultimii ani revine industriei prelucrătoare. Conform datelor statistice, în ramura industriei prelucrătoare activează 728 de unităţi economice. Potrivit datelor statistice, în acest domeniu sînt angajaţi 87031 de lucrători, din care 49998 femei, adolescenţi (tineri pînă la 18 ani) – 152 persoane, iar 820 sînt persoane cu capacităţi funcţionale limitate.
    În vederea identificării şi soluţionării problemelor ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă în industria prelucrătoare, de utilizarea nelegală a muncii, precum şi întru realizarea Programului de Ţară privind Munca Decentă, Inspectoratul de Stat al Muncii cu sprijinul Biroului subregional Budapesta al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) a iniţiat desfăşurarea Campaniei Naţionale de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare cu genericul „O securitate şi sănătate mai bună – un nivel mai înalt al calităţii vieţii”.
    Campania a demarat în luna septembrie 2013. Scopul acestei acţiuni a fost de a identifica, preveni şi combate prestarea muncii nedeclarate, fără forme legale şi identificarea şi prevenirea riscurilor la care sînt supuşi lucrătorii unităţilor economice din industria prelucrătoare.
    Pe durata campaniei, septembrie - octombrie 2013, au fost organizate şi realizate diverse întruniri şi seminare instructiv-informaţionale cu conducătorii, specialiştii din unităţi economice din industria prelucrătoare. În cadrul acestor întîlniri participanţii au fost informaţi despre scopul şi obiectivele campaniei cît şi despre impactul economic şi social negativ al „muncii nedeclarate” şi a condiţiilor de muncă periculoase şi ofensive.
    Au fost întreprinse vizite la 209 unităţi economice, în care activează 3640 salariaţi, din care 816 femei, inclusiv 3 minori.
    În cadrul vizitelor la întreprinderi, de rînd cu controlul aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au oferit consultaţii angajatorilor şi salariaţilor referitor la aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv la perfectarea relaţiilor de muncă, completarea carnetelor de muncă, a fost acordat ajutor practic la organizarea instruirii angajaţilor şi elaborarea instrucţiunilor de securitate si sănătate în muncă, evaluarea riscurilor profesionale, elaborarea contractelor colective de muncă, ajutor metodologic şi consultativ privind remunerarea muncii angajaţilor.
    Pentru o informare mai amplă a cetăţenilor despre derularea campaniei naţionale în domeniul industriei prelucrătoare au fost publicate 16 articole în ziarele raionale cu genericul „O securitate şi sănătate mai bună – un nivel mai înalt al calităţii vieţii”, „Evaluarea riscurilor profesionale la locurile de muncă în industria prelucrătoare”, „Evaluarea respectării legislaţiei muncii în întreprinderile din industria prelucrătoare”, „Verificarea respectării legislaţiei muncii în întreprinderile din industria prelucrătoare”.
    Indicatori referitori la numărul agenţilor economici cuprinşi în acţiunile Campaniei de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare se regăsesc în anexa nr.6 la prezentul Raport.
    În procesul activităţilor de control întreprinse s-a constatat că, cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi deficienţe de aplicare a acesteia sînt de ordin organizatoric.
    În urma controalelor efectuate au fost constatate şi încălcări ale legislaţiei şi altor acte normative din domeniul relaţiilor de muncă.
    Toate încălcările depistate sînt elemente, ce prejudiciază esenţial drepturile ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea mecanismelor de conformare a prevederilor legale.
    Totodată au fost întreprinse controale repetate privind faptul verificării înlăturării abaterilor constatate şi ca rezultat 50% din angajatori sau conformat cerinţelor stabilite.
    În scopul îmbunătăţirii continue a nivelului securităţii şi sănătăţii salariaţilor este oportună evaluarea riscurilor de accidentare sau îmbolnăvire la locul de muncă, elaborarea şi asigurarea realizării planurilor anuale de măsuri de protecţie şi prevenire. În aceeaşi măsură sînt importante perfecţionarea şi dezvoltarea cadrului normativ de securitate şi sănătate în muncă, aplicabil în activităţile din industria prelucrătoare, precum şi organizarea şi asigurarea instruirii în materie de securitate şi sănătate în muncă a conducătorilor, specialiştilor, altor categorii de personal interesate din cadrul unităţilor din ramura nominalizată, instruirea cărora în materie de securitate şi sănătate în muncă este obligatorie prin lege.
    Indicatorii de evaluare a Campaniei de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare se regăsesc în anexa nr.7 la prezentul Raport.
    Examinarea petiţiilor şi sesizărilor
    În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 3355 petiţii de la cetăţeni şi 853 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Din numărul total de adresări din partea cetăţenilor în:
    - 47 % de cazuri au fost semnalate probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;
    - 10 % – concedierea salariaţilor;
    - 6 % – au avut în vizor probleme ce ţin de reţinerea sau completarea incorectă a carnetelor de muncă;
    - 5 % – au semnalat munca nedeclarată, sau refuzul angajatorului de a încheia contracte individuale de muncă cu lucrătorii;
    - 4 % – neacordarea concediilor anuale de odihnă şi suplimentare plătite;
    - cîte 2 % – constituie cazuri de accidentare, probleme ce ţin de neacordarea/ neachitarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, neacordarea concediului pentru îngrijirea copilului, abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă, reducerea personalului, neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate, încălcarea regimului timpului de muncă;
    - 12 % – invocă alte probleme.
    Din numărul total de petiţii:
    - 53 % – petiţii parvenite de la bărbaţi;
    - 47 % – de la femei.
    Adresările colective constituie 11 % din numărul total de petiţii.
    Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere
    Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de campanie, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că, angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:
    - contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III. Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);
    - durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV. Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 – 105, 107,109, 110, 111);
    - salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V. Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);
    - securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186-XVI din 10.07.2008).
    În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit: atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor; admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.        
    Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi apărute şi cu un efectiv de personal mic.
    Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile, care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.
    Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.
    Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.
    În acest sens de către inspectorii de muncă, au fost emise prescripţii în care se conţin peste 70 mii măsuri şi acţiuni de  remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv şi prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise.
    Anumite proceduri de inspecţie, menite să asigure aplicarea legislaţiei, au fost utilizate de către inspectorii de muncă şi pe parcursul campaniei. Printre acestea se înscriu: acţiuni de prevenire – 2445; sensibilizare – 664; informare – 431; consultare –817; recomandare – 549; prescripţie - 712.
    Pe parcursul derulării campaniei, de către inspectorii de muncă au fost sistate 11 echipamente tehnice de lucru pe motivul nerespectării actelor normative şi legislative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 514 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 8 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (3 cazuri – art. 55 alin.1 şi alin.2 Cod contravenţional (CC), 2 cazuri – art.551 CC, 3 cazuri – art.58 CC), în 127 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 59 procese-verbale cu privire la contravenţie (art.57 alin.1 CC) se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Pentru împiedicarea activităţii legitime a inspectorilor de muncă, în baza art.349 alin.1 al Codului contravenţional au fost încheiate 49 procese-verbale cu privire la contravenţie şi înaintate spre examinare organelor de poliţie.

    Desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă
    În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. Activitatea de protecţie şi prevenire la unităţile economice monitorizate în anul 2013 a fost realizată de: conducător – la 2810 unităţi, lucrător desemnat de angajator – 1191, serviciu intern – 176, serviciu extern – 22.
    Informaţia privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile monitorizate de inspectorii de muncă  este  reflectată în anexa nr. 8 la prezentul Raport.
    Evidenţa statelor de personal
    Pe parcursul perioadei raportate, la inspectoratele teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 16600 unităţi din sectorul real al economiei, cu un efectiv de personal de 388517 de salariaţi.
    Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.9 la prezentul Raport. 
    Evidenţa contractelor colective de muncă
    În anul 2013, în temeiul articolului 40 alineatul 1 din Codul muncii, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au înregistrat 993 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.
    Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.
    Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă
    Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2013 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de securitate şi sănătate în muncă 6341 unităţi cu un efectiv de peste 20 de lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 584028 salariaţi, din care 321439 femei, 291 persoane sub vîrsta de 18 ani şi 3465 persoane cu capacităţi funcţionale limitate.
    Numărul unităţilor, care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2013, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 11 la prezentul Raport.
    Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare peste 58 mii salariaţi. Aceasta constituie 10 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 34,5 mii sînt femei.
    Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.
    Pentru realizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, pe parcursul anului 2013 unităţile vizate în statistici, au cheltuit în ansamblu mai mult de 235 mil. lei.
    Date referitoare la cheltuielile pentru securitatea şi sănătatea în muncă se conţin în anexa nr.14 la prezentul Raport.
    Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 599 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 1,0256 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).





    Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 14369, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 23,99 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).
    Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 15 şi nr. 16 la prezentul Raport.
    Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
    Potrivit art.13 lit. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.
    Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.
    Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţia să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.
    Anual inspectorii de muncă cercetează circa de 200 accidente de muncă.
    Astfel pe parcursul anului 2013, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 445 accidente (inclusiv 10 accidente produse în anii precedenţi).
    Prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 191 de accidente, în urma cărora au suferit 219 persoane. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 254 accidente cu incapacitate temporară de muncă.
    Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 112 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 38 mortale (un accident produs în anul 2012) – în urma cărora au avut de suferit mortal 40 persoane (inclusiv 1 minor, care a fost accidentat mortal la lucrări de încărcat lemne), 74 grave (un accident produs în anul 2009, 3 accidente produse în anul 2012) – în care au suferit 89 persoane. Pe parcursul anului inspectorii de muncă au cercetat 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă, în urma cărora au fost accidentate 29 persoane.
    Pe parcursul desfăşurării Campaniei de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare de către inspectorii de muncă au fost cercetate 4 accidente de muncă din care:
    - 2 mortale, în care au decedat 2 persoane;
    - 2 grave, în care a fost accidentate 2 persoane.
    În perioada de derulare a campaniei de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare (septembrie – octombrie 2013) comparativ aceeaşi perioadă a anului 2012 s-a constatat o scădere a numărului accidentelor de muncă.
    Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă că ponderea cea mai mare revine industriei prelucrătoare – 21 accidente de muncă grave şi 7 mortale, urmată de construcţie – 14 accidente de muncă grave şi 9 mortale, ramura agriculturii şi silviculturii – 6 accidente de muncă grave şi 7 mortale.
    Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise pe adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.
    Din informaţiile parvenite, Organele de urmărire penală au intentat proceduri penale pe marginea a 10 dosare.
    Au fost înaintate spre examinare instanţelor de judecată 10 dosare penale, 7 – fiind clasate. În proces de examinare se află 2 dosare penale. Conform art. 183 din Codul penal, a fost emisă 1 sentinţă de condamnare.
    Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare, este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată.
    Astfel din numărul accidentelor comunicate 1 accident mortal, 1 grav (din silvicultură) şi 1 accident cu incapacitate temporară de muncă (din construcţie) s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs la angajatori persoane juridice.
    În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.
    Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, repartizate pe împrejurări şi cauze se reprezintă în anexa nr. 17 la prezentul Raport.
    Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2013 se estimează la 3153,3 mii lei, din care 61 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 2 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 18 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 19 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
    Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de cel puţin de un fel de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 76653 salariaţi, din care 46411 femei.
    Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.18 şi nr.19 la prezentul Raport.
    Acţiuni de sensibilizare, informare şi consultare
    Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă  şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 11 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 61 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa 90 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.
    Cu prilejul marcării Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă (28 aprilie) a fost organizat în mun. Chişinău, în comun cu reprezentanţii organelor sindicale, seminarul consacrat muncii fără pericole de accidentare, cu participarea reprezentanţilor patronatelor şi specialiştilor pentru securitatea şi sănătatea în  muncă de la unităţi economice din municipiu.
    Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale peste 1200 persoane.   
    În scopul minimizării practicii de utilizare a muncii copiilor şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vîrsta de pînă la 18 ani, pe parcursul anului 2013 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat mai mult de 1000 tineri din instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.
    O altă modalitate de a sensibiliza şi informa tinerii despre legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea tîrgurilor locurilor de muncă. În cadrul tîrgurilor inspectorii de muncă au oferit tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă suport consultativ, necesar pentru evitarea unor eventuale ilegalităţi la angajare şi pe parcursul acţiunii contractului individual de muncă.
    În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat au fost instruite mai mult de 5000 persoane.
    În vederea sporirii interesului şi motivării angajatorilor să dezvolte activităţi de prevenire a riscurilor profesionale şi protecţie a salariaţilor la locurile de muncă, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2013 a instituit „Trofeul de excelenţă în securitate şi sănătate în muncă”. Inspectoratul de Stat al Muncii a contribuit la identificarea celor mai performante unităţi economice din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, 10 din care au fost menţionate cu acest trofeu.
    Pe parcursul anului 2013 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii, şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din Codul muncii şi Codul contravenţional. În vederea conformării cadrului legislativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile actelor internaţionale Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
    Resurse de timp consumate în activităţile de inspecţie
    Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2013 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.
    Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 9713 zile-om. Aceasta constituie 63 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor în total au fost consumate 2476 zile-om, sau 16 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 772 zile-om, ceea ce constituie 5 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.


    Consolidarea capacităţilor profesionale şi logistice ale inspectorilor de muncă
    Formarea inspectorilor de muncă şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de aceştia solicită de la Inspectoratul de Stat al Muncii atenţie deosebită. Astfel, pentru pregătirea inspectorilor de muncă a fost organizat Cursul de instruire în domeniul prevenirii riscurilor din industria băuturilor, în cadrul căruia au fost instruite 20 persoane. Realizarea acestei acţiuni a fost organizată şi desfăşurată cu concursul experţilor OIM.
    În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă, pe parcursul lunii septembrie 2013 au fost desfăşurate seminare regionale cu tematica „Prevenirea corupţiei şi protecţionismului în activitatea de inspecţie”, cu participarea reprezentaţilor din cadrul Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie şi ONG „Asociaţia pentru comunicarea eficientă a legii”.
    În anul ce s-a scurs, 8 inspectori de muncă au fost instruiţi conform unui curs de „Securitate şi sănătate în muncă”. Cursul a fost organizat şi realizat cu susţinerea Întreprinderii de Stat „Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă”.
    În conformitate cu programul de reciclare a funcţionarilor publici, în perioada de gestiune de către Academia de Administraţie Publică în colaborare cu Cancelaria de Stat, au fost organizate 2 cursuri de perfecţionare pentru 4 funcţionari publici cu tematicile „Managementul performanţei”, „Tehnici de evaluare şi monitorizare” şi un curs de instruire privind avertizorii de integritate, organizat în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, unde au fost antrenaţi 2 funcţionari publici din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii.
    Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile vizate în Programul de dezvoltare strategică a Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anii 2013-2014. În acest context, prin Programul de abilitare economică a femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova, realizat de entitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite „UN WOMEN” cu sprijinul donatorilor străini, a fost elaborat şi se află la etapa testărilor un program automatizat de evidenţă a activităţilor de inspecţie.
    Pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii activităţilor de inspecţie şi sporirii nivelului de operativitate a inspectorilor de muncă, au fost alocate mijloace financiare şi se află la etapa finală procurarea şi dotarea inspectorilor de muncă cu echipamente de prelucrare automată a datelor.
    Încheiere
    Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspectoratului de Stat al Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspectoratul de Stat al Muncii:
    - să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;
    - să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului „muncii nedeclarate”;
    - monitorizarea nediscriminării în muncă.
    Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspectoratului de Stat al Muncii stabilite de Codul Muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi de Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii.

    DIRECTORUL INSTECTORATULUI
    DE STAT AL MUNCII                                          Dumitru STĂVILĂ

    Iunie 2014