LPM92/2014
ID intern unic:  353698
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 92
din  29.05.2014
cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
Publicat : 11.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 178-184     art Nr : 415
    MODIFICAT
   
LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17
    LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537



    În vederea transpunerii parţiale a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, prin care se modifică directivele 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi se abrogă directivele 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 315 din 14 noiembrie 2012,
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul legii
    Prezenta lege reglementează activităţile specifice sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, menite să îmbunătăţească eficienţa energetică a întregii economii şi să diminueze impactul negativ al sectorului termoenergetic asupra mediului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor de cogenerare.
    Articolul 2. Scopul legii
    (1) Scopul prezentei legi este instituirea unui cadru legal pentru funcţionarea eficientă şi reglementarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, promovarea cogenerării în baza cererii de energie termică utilă, stabilirea principiilor de desfăşurare a activităţilor specifice sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului la producerea, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei termice.
    (2) Producerea energiei termice, distribuţia energiei termice şi furnizarea energiei termice prin sistemul centralizat de alimentare cu energie termică constituie servicii publice de interes general.
    Articolul 3. Sfera de aplicare
    Prezenta lege reglementează:
    1) principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, în special cu privire la:
    a) producerea energiei termice;
    b) distribuţia energiei termice;
    c) furnizarea energiei termice;
    d) evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului la energia termică;
    e) garantarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice;
    2) gestionarea de către stat a domeniului;
    3) cogenerarea şi tehnologiile de cogenerare;
    4) promovarea cogenerării şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, eficiente din punct de vedere energetic;
    5) determinarea şi aprobarea tarifelor reglementate la energia termică;
    6) licenţierea activităţilor desfăşurate în sectorul termoenergetic;
    7) drepturile şi obligaţiile unităţilor termoenergetice;
    8) securitatea şi fiabilitatea livrării energiei termice către consumatori;
    9) protecţia drepturilor consumatorilor;
    10) utilizarea tehnologiilor de cogenerare de înaltă eficienţă.
    Articolul 4. Obiectivele prezentei legi
    Prezenta lege are următoarele obiective:
    a) promovarea producerii de energie termică în regim de cogenerare;
    b) asigurarea securităţii aprovizionării cu combustibili a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică şi a siguranţei în funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică;
    c) asigurarea durabilităţii livrărilor de  energie termică către consumatori;
    d) asigurarea calităţii, fiabilităţii şi continuităţii livrărilor de energie termică către consumatori pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere;
    e) accesibilitatea tarifelor pentru consumatorii de energie termică;
    f) protecţia drepturilor consumatorilor de energie termică;
    g) promovarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică;
    h) asigurarea transparenţei în stabilirea tarifelor la energia termică;
    i) utilizarea eficientă a resurselor energetice şi diminuarea impactului acesteia asupra mediului înconjurător.
    Articolul 5. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    administrator al fondului locativ – întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, întreprinderile municipale de gestionare a gospodăriilor locativ-comunale, cooperativele de construcţie a locuinţelor, asociaţiile de coproprietari în condominiu, asociaţiile de proprietari ai locuinţelor privatizate şi alţi agenţi economici la balanţa ori în gestiunea cărora se află un fond locativ;
    agent termic sau purtător de energie termică – fluid termic utilizat pentru acumularea şi distribuţia energiei termice;
    apă caldă menajeră – apă caldă utilizată în scopuri gospodăreşti sau igienico-sanitare;
    centrală electrică de termoficare – instalaţie sau ansamblu de instalaţii pentru producerea combinată a energiei electrice şi termice;
    centrală termică – instalaţie sau ansamblu de instalaţii pentru producerea energiei termice;
    cerere justificată din punct de vedere economic – cererea care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care ar putea fi satisfăcută altfel în condiţiile pieţei, prin alte procese de producere a energiei decît cogenerarea;
    cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau mecanice;
    cogenerare de înaltă eficienţă – cogenerarea care îndeplineşte criteriile stabilite în metodologia prezentată în anexa nr. 1;
    consumator – persoană fizică sau juridică care utilizează energie termică pe bază de contract, prin racordarea instalaţiei sale de utilizare a energiei termice la reţeaua termică a distribuitorului;
    distribuţie – activitate organizată pentru transmiterea energiei termice prin reţeaua termică, de la punctul de intrare în reţeaua termică pînă la punctul de delimitare între reţeaua termică şi instalaţiile de utilizare a energiei termice, în scopul livrării acesteia către consumatori;
    echipament de măsurare – dispozitiv, instalaţie sau ansamblu de instalaţii pentru măsurarea cantităţii de energie termică, inclusiv a parametrilor agentului termic, legalizat şi  verificat metrologic în modul stabilit;
    eficienţă – randamentul unui proces de producere a energiei, calculat în baza puterii calorifice inferioare a combustibililor;
    eficienţă globală – suma anuală a producţiei brute de energie electrică, de energie mecanică şi de energie termică utilă, împărţită la echivalentul energetic al combustibilului folosit pentru producerea energiei termice şi a energiei electrice şi/sau mecanice într-un proces de cogenerare;
    energie electrică produsă prin cogenerare – energia electrică produsă într-un proces legat de producerea de energie termică utilă şi calculată în conformitate cu principiile generale prezentate în anexa nr. 2;
    energie termică – energia conţinută de un sistem fizic, care poate fi transmisă altui sistem fizic pe baza diferenţei dintre temperatura sistemului care cedează energie şi temperatura sistemului care primeşte energie;
    energie termică utilă – energia termică produsă într-un proces de cogenerare pentru a satisface o cerere de încălzire sau răcire, justificată din punct de vedere economic;
    furnizor – agent economic care furnizează energie termică consumatorilor. Furnizorul poate fi concomitent producător şi/sau distribuitor de energie termică;
    instalaţie de utilizare a energiei termice – ansamblu de instalaţii şi receptoare ale consumatorului prin care se consumă energia termică;
    producător – orice persoană fizică sau juridică care produce energie termică într-o centrală electrică de termoficare, într-o centrală de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă sau într-o centrală termică, inclusiv într-o centrală termică de producere a energiei termice din surse regenerabile, în scopul comercializării acesteia;
    punct de delimitare – loc în care instalaţia de utilizare a energiei termice  se racordează la reţeaua termică şi în care patrimoniul consumatorului şi patrimoniul unităţii termoenergetice se delimitează, în funcţie de dreptul de proprietate, sau loc în care se delimitează, în funcţie de dreptul de proprietate, patrimoniile unităţilor termoenergetice;
    raportul dintre energia electrică şi energia termică – raportul dintre energia electrică produsă prin cogenerare şi energia termică utilă la funcţionarea exclusiv în regim de cogenerare, stabilit prin utilizarea datelor operaţionale ale unei unităţi specifice;
    sistem centralizat de alimentare cu energie termică – ansamblu de instalaţii de producere, de reţele termice şi de instalaţii de utilizare a energiei termice dintr-o localitate sau dintr-o zonă a unei localităţi, legate printr-un proces comun de funcţionare, destinate producerii, distribuţiei şi utilizării energiei termice sub formă de aburi sau de apă fierbinte;
    sistem centralizat de alimentare cu energie termică eficient din punct de vedere energetic – sistem centralizat de alimentare cu energie termică care, în ceea ce priveşte componenta de generare, fie îndeplineşte criteriile de cogenerare de înaltă eficienţă, fie, în cazul cazanelor ce produc doar căldură, atinge cel puţin valorile de referinţă pentru producerea de energie termică, stabilite în legislaţia din domeniu;
    sistem colectiv de alimentare cu energie termică – sistem comun de asigurare cu energie termică a apartamentelor individuale, precum şi a spaţiilor locative, nelocative şi de uz comun din cadrul blocurilor de locuit;
    subconsumator – persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii termice sînt racordate la instalaţiile de utilizare a energiei termice ale unui alt consumator cu care are încheiat un contract;
    unitate de cogenerare – unitatea care poate funcţiona în regim de cogenerare;
    unitate de cogenerare de mică putere – unitatea de cogenerare cu o capacitate mai mică de 1 MWe;
    unitate de microcogenerare – unitatea de cogenerare cu o capacitate maximă mai mică de 50 kWe;
    unitate termoenergetică – întreprindere care desfăşoară activitatea de producere, de distribuţie sau de furnizare a energiei termice în condiţiile prezentei legi;
    valoare de referinţă a eficienţei pentru producerea separată – eficienţa producerii separate alternative de energie electrică, energie termică şi/sau energie mecanică, pe care procesul de cogenerare urmează s-o înlocuiască.
Capitolul II
Principiile ŞI obiectivele politicii de stat
    Articolul 6. Principiile şi obiectivele politicii de stat
                       în sectorul termoenergetic
    (1) Pentru asigurarea securităţii energetice, protecţiei mediului, apărării drepturilor şi a intereselor consumatorilor, energia termică se produce,  se distribuie şi se furnizează în cel mai eficient mod.
    (2) Principiile politicii de stat în sectorul termoenergetic sînt:
    a)  promovarea şi asigurarea competitivităţii în sectorul termoenergetic;
    b) respectarea principiului fiabilităţii şi al eficienţei maxime la costuri minime;
    c) promovarea eficienţei energetice, a producerii energiei termice din surse regenerabile şi a producerii energiei termice prin cogenerare, inclusiv prin procurarea prioritară a energiei termice produse de centralele electrice de termoficare şi de centralele de  producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă;
    d) susţinerea prin intermediul statului, al autorităţilor publice centrale şi locale a iniţiativelor private şi atragerea investiţiilor private în sectorul termoenergetic.
    (3) Obiectivele politicii de stat în sectorul termoenergetic sînt:
    a) asigurarea unui cadru legal favorabil pentru efectuarea de investiţii în sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, inclusiv pentru modernizarea instalaţiilor de producere a energiei termice şi extinderea reţelelor termice;
    b) diversificarea resurselor energetice primare, a instalaţiilor de producere a energiei termice şi a formelor de proprietate în sectorul termoenergetic;
    c) protecţia intereselor legitime ale consumatorilor;
    d) protecţia mediului prin luarea tuturor măsurilor adecvate de prevenire a poluării, inclusiv prevenirea accidentelor sau limitarea consecinţelor acestora.
Capitolul III
COMPETENŢELE  ADMINISTRATIVE
ŞI DE  REGLEMENTARE
    Articolul 7. Competenţele Guvernului
    (1) Pentru asigurarea securităţii energetice a statului, inclusiv pentru furnizarea fiabilă a energiei termice, Guvernul:
    a) stabileşte direcţiile prioritare şi obiectivele politicii de stat în sectorul termoenergetic;
    b) asigură crearea unor premise de dezvoltare şi funcţionare durabilă a sectorului termoenergetic, precum  şi de planificare strategică privind dezvoltarea acestui sector;
    c) stabileşte mecanisme, scheme de sprijin şi stimulente pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de stat privind  promovarea cogenerării şi energia termică produsă din surse regenerabile;
    d) promovează interesele sectorului termoenergetic pe plan internaţional;
    e) asigură supravegherea şi controlul unităţilor termoenergetice aflate în proprietatea statului;
    f) elaborează şi aprobă actele normativ-tehnice care reglementează producerea şi distribuţia  energiei termice;
    g) stabileşte, pentru unităţile termoenergetice, obligaţii de serviciu public privind  siguranţa alimentării cu energie termică şi protecţia mediului în interes economic general;
    h) stabileşte valorile de referinţă  ale eficienţei pentru producerea separată.
    (2) Guvernul, prin intermediul organului central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic, elaborează şi promovează politica  de stat în sectorul termoenergetic şi asigură monitorizarea alimentării cu energie termică.
    Articolul 8. Competenţele organului central de
                        specialitate al administraţiei publice
                        în sectorul termoenergetic
    (1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic:
    a) elaborează scheme de sprijin şi măsuri de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică eficiente din punct de vedere energetic şi le prezintă  Guvernului spre aprobare;
    b) asigură stabilirea condiţiilor pentru utilizarea instalaţiilor de producere a energiei termice cu valoarea de referinţă a eficienţei pentru producerea separată;
    c) organizează evaluarea potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu art. 12;
    d) analizează îndeplinirea măsurilor adoptate privind atingerea obiectivelor politicii statului în promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică eficiente din punct de vedere energetic.
    (2) Anual, pînă la data de 30 aprilie, organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic întocmeşte şi publică pe pagina web oficială un raport pentru anul precedent, în care prezintă rezultatele monitorizării problemelor existente în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică din localităţi, precum şi toate măsurile luate sau preconizate pentru soluţionarea acestora.
    Articolul 9. Atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru
                       Reglementare în Energetică
    (1) Sectorul termoenergetic este reglementat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (denumită în continuare Agenţie).
    (2) Agenţia are următoarele atribuţii:
    a) elaborează şi aprobă metodologiile de calcul, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate pentru producerea energiei termice, pentru serviciul de distribuţie a acesteia, pentru  furnizarea energiei termice, precum şi pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră;
    b) aprobă tarifele reglementate pentru producerea energiei termice, pentru serviciul de distribuţie a acesteia, pentru furnizarea energiei termice, pentru energia termică livrată consumatorilor de către unităţile termoenergetice, precum şi pentru apa caldă menajeră, calculate în conformitate cu metodologiile aprobate;
    c) eliberează unităţilor termoenergetice, în conformitate cu procedura şi cu cerinţele stabilite prin lege, licenţe pentru producerea energiei termice, pentru distribuţia energiei termice şi pentru furnizarea energiei termice;
    d) modifică, suspendă şi retrage licenţele eliberate unităţilor termoenergetice;
    e) monitorizează corectitudinea aplicării, de către titularii de licenţe, a tarifelor reglementate;
    f) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele stabilite de lege, respectarea de către titularii de licenţe a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor licenţiate şi a prevederilor prezentei legi, inclusiv a celor privind drepturile consumatorilor şi calitatea serviciilor prestate;
    g) supraveghează respectarea de către titularii de licenţe a principiului costurilor minime necesare şi justificate la calculul şi aprobarea tarifelor pentru activităţile reglementate;
    h) supraveghează, promovează, asigură transparenţa şi monitorizează competitivitatea sectorului termoenergetic;
    i) aplică principiul procurării prioritare a energiei termice produse de centralele electrice de termoficare, de centralele de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi de centralele termice de producere a energiei termice din surse regenerabile, în condiţiile legii;
    j) stabileşte, respectînd confidenţialitatea, informaţiile de ordin economic şi tehnic privind funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, care urmează să fie date publicităţii de către titularii de licenţe;
    k) pentru monitorizarea separării efective a conturilor titularilor de licenţe şi  pentru garantarea lipsei de subvenţii încrucişate între activităţile de producere, de distribuţie şi de furnizare a energiei termice, stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii în sectorul termoenergetic, în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, cu cerinţele privind rapoartele contabile, cu cerinţele privind reevaluarea mijloacelor fixe în scopuri tarifare, precum şi un sistem de informaţii în baza cărora titularii de licenţe prezintă rapoarte la Agenţie;
    l) elaborează şi aprobă regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate de către titularii de licenţe în activitatea lor, pentru a asigura respectarea de către aceştia a principiului desfăşurării activităţilor licenţiate cu cheltuieli minime şi cu o eficienţă maximă;
    m) supraveghează activităţile comerciale ale titularilor de licenţe, precum şi calitatea serviciilor prestate de către aceştia;
    n) stabileşte termenele, condiţiile şi tarifele de racordare a centralelor termice, a centralelor electrice de termoficare, a centralelor de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi a centralelor termice de producere a energiei termice din surse regenerabile la reţeaua termică pentru a garanta obiectivitatea, transparenţa şi caracterul nediscriminatoriu al acestora;
    o) asigură protecţia drepturilor şi a intereselor legale ale consumatorilor, examinează şi soluţionează, în limitele competenţei, petiţiile consumatorilor, examinează şi soluţionează, în procedură extrajudiciară, neînţelegerile apărute între consumatori şi unităţile termoenergetice legate de contractare şi racordarea la reţeaua termică.
    (3) Anual, pînă în data de 31 martie, Agenţia pregăteşte un raport despre activitatea desfăşurată în anul precedent, inclusiv despre monitorizarea activităţii unităţilor termoenergetice, pe care îl plasează pe pagina web oficială.
    (4) Pentru îndeplinirea eficientă a atribuţiilor sale, Agenţia are dreptul:
    a) să controleze, în modul şi în limitele prevăzute de lege, respectarea de către titularii de licenţă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor licenţiate şi a prevederilor prezentei legi, inclusiv a celor privind drepturile consumatorilor şi calitatea serviciilor prestate;
    b) să controleze aplicarea corectă de către titularii de licenţă a tarifelor reglementate la energia termică;
    c) să aibă acces la informaţia din conturile contabile ale unităţilor termoenergetice, la informaţia şi documentele aferente activităţilor desfăşurate conform licenţei, la informaţia şi documentele privind conturile financiare, la informaţia şi documentele ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată privind activităţile reglementate din sectorul termoenergetic, inclusiv de la autorităţile publice, de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la organul vamal, Serviciul Fiscal de Stat şi de la alte autorităţi administrative centrale;
    [Art.9 al.(4), lit.c) modificată prin LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537]
    d) să obţină de la titularii de licenţe copii şi extrase din documentele menţionate la lit. c);
    e) să aplice principiul de eficienţă maximă cu cheltuieli minime în ceea ce priveşte producerea, distribuţia şi furnizarea energiei termice la tarife reglementate;
    f) să aprobe acte normative, inclusiv regulamente, pentru reglementarea raporturilor juridice între producători,  distribuitori, furnizori şi consumatori;
    g) să adopte hotărîri şi să emită decizii în limitele competenţelor prevăzute de prezenta lege;
    h) să înainteze prescripţii titularilor de licenţe cu privire la lichidarea încălcărilor depistate;
    i) să constate contravenţii în activitatea unităţilor termoenergetice şi să transmită spre examinare comisiilor administrative sau instanţelor de judecată competente procesele-verbale de constatare a contravenţiilor;
    j) să examineze chestiuni ce ţin de activitatea titularilor de licenţe;
    k) să elaboreze şi să aprobe regulamentul cu privire la indicatorii de calitate a serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice;
    l) să participe la forurile şi la evenimentele internaţionale în domeniu.
    (5)  Agenţia stabileşte durata controalelor efectuate la titularii de licenţe, conform competenţei, în funcţie de complexitatea controlului, care nu poate depăşi 90 de zile calendaristice. Perioada de întocmire a actului de control şi de prezentare a acestuia titularului de licenţă supus controlului nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare de la data încheierii  controlului.
    (6) În limitele bugetului aprobat anual de Parlament, Agenţia stabileşte mărimea plăţilor regulatorii pe care  titularii de licenţe trebuie să le achite pentru asigurarea activităţii sale, în conformitate cu legea, care nu va depăşi 0,15% din costul anual al energiei termice produse, distribuite şi furnizate de titularii de licenţe. Plăţile regulatorii se achită de către titularii de licenţe trimestrial, prin transferuri în contul curent al Agenţiei.
    Articolul 10. Competenţele autorităţilor
                         administraţiei publice locale
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale contribuie la asigurarea furnizării fiabile şi eficiente a energiei termice către consumatorii din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale elaborează, aprobă şi promovează politici de dezvoltare, programe de reabilitare, extindere şi modernizare a sectorului termoenergetic din unitatea administrativ-teritorială respectivă, conform politicii statului în domeniu, asigurînd realizarea acestor acţiuni într-o concepţie unitară şi corelată cu planurile locale de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi programele de mediu.
    Articolul 11. Competenţele Agenţiei pentru Eficienţă Energetică
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică:
    a) asigură sprijinirea organului central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic în crearea condiţiilor pentru promovarea producerii energiei termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi din surse regenerabile;
    b) acordă suport unităţilor termoenergetice în elaborarea planurilor proprii de eficienţă energetică;
    c) consultă autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile termoenergetice cu privire la utilizarea tehnologiilor de înaltă eficienţă şi trecerea la producerea energiei termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi din surse regenerabile;
    d) asigură sensibilizarea şi consultarea consumatorilor privind măsurile de conservare a energiei termice şi de optimizare a consumului acesteia.
Capitolul IV
PROMOVAREA COGENERĂRII DE ÎNALTĂ EFICIENŢĂ
    Articolul 12. Analiza potenţialului naţional
    (1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic efectuează o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică eficiente din punct de vedere energetic. Această analiză trebuie să conţină informaţiile prevăzute în anexa nr. 3.
    (2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic asigură, la fiecare 5 ani, actualizarea evaluării efectuate conform alin. (1).
    Articolul 13. Scheme de sprijin
    Fără a face derogare de la Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, Guvernul adoptă hotărîri privind măsurile de susţinere a producătorilor de energie termică în regim de cogenerare de înaltă eficienţă în cazul în care acest sprijin este argumentat prin cererea de energie termică utilă şi prin economiile de energie primară, în funcţie de posibilităţile existente privind reducerea cererii de energie prin alte măsuri justificate din punct de vedere economic sau avantajoase din punct de vedere ecologic, cum ar fi măsurile de eficienţă energetică sau schemele de sprijin.
    Articolul 14. Garanţia de origine
    (1) În baza valorilor de referinţă aprobate de Guvern, originea energiei electrice produse în regim de cogenerare de înaltă eficienţă se confirmă prin garanţia de origine eliberată  conform unui regulament aprobat de Agenţie.
    (2) Regulamentul cu  privire la garanţia de origine pentru energia electrică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă  se elaborează în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4.
    (3) Garanţia de origine pentru energia electrică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă  (denumită în continuare garanţie de origine) nu poate fi solicitată pentru energia electrică produsă  în regim de  cogenerare de înaltă eficienţă în afara Republicii Moldova.
    Articolul 15. Energia electrică produsă în regim
                          de cogenerare de înaltă eficienţă
    (1) Fără a leza dreptul de acces al terţilor la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, în conformitate cu Legea nr. 124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică, precum şi ţinînd cont de necesitatea şi obligaţia de a asigura continuitatea în livrarea energiei termice către consumatori, operatorii reţelelor de transport şi de sistem şi operatorii reţelelor de distribuţie, bazîndu-se pe criteriile de transparenţă şi nediscriminare aprobate de Agenţie, garantează transportul şi distribuţia energiei electrice produse  în regim de cogenerare de înaltă eficienţă în baza contractelor încheiate între participanţii la piaţa energiei electrice.
    (2) Pentru a asigura un acces eficient la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, operatorii reţelelor de transport şi de sistem şi operatorii reţelelor de distribuţie sînt obligaţi să ofere noilor producători de energie electrică  în regim de cogenerare de înaltă eficienţă informaţii complete privind termenele şi condiţiile de racordare, inclusiv o estimare cuprinzătoare şi detaliată a costurilor legate de racordare, termenul rezonabil şi concret de primire şi analiză a cererii de racordare şi termenul aproximativ de racordare la reţeaua electrică.
    (3) Operatorii  reţelelor de distribuţie sînt obligaţi să stabilească proceduri standardizate şi simplificate de racordare a centralelor de producere distribuită a energiei electrice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă la reţelele electrice de distribuţie pentru a facilita procesul de racordare.
    Articolul 16. Proceduri administrative
    (1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic evaluează cadrul legislativ şi de reglementare existent în vederea îmbunătăţirii acestuia. Această evaluare include analiza procedurilor de licenţiere, dar şi a altor prevederi legale aplicabile centralelor de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă, în scopul:
    a) încurajării instalării centralelor de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă strict în limita acoperirii cererii justificabile din punct de vedere economic de energie termică;
    b) reducerii barierelor de reglementare sau de alt tip în calea promovării cogenerării de înaltă eficienţă;
    c) reducerii numărului şi accelerării procedurilor la nivel administrativ pentru obţinerea autorizaţiilor şi a licenţelor necesare;
    d) asigurării obiectivităţii, transparenţei şi a caracterului nediscriminatoriu al  reglementărilor stabilite, luînd în considerare particularităţile diferitelor echipamente şi instalaţii energetice ca părţi componente ale procesului de cogenerare.
    (2) Organul central al administraţiei publice în sectorul termoenergetic elaborează şi publică un raport care va cuprinde rezultatul analizelor şi evaluărilor efectuate conform prezentului articol.
    Articolul 17. Statistica privind cogenerarea
    Biroul Naţional de Statistică împreună cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică generalizează şi prezintă, anual, organului central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic informaţia privind:
    a) producţia naţională de energie electrică şi termică în regim de cogenerare, determinată conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2;
    b) capacităţile de cogenerare;
    c) combustibilii utilizaţi în cogenerare, economiile de combustibil primar obţinute prin utilizarea cogenerării şi determinate conform metodologiei prezentate în anexa nr. 1.
Capitolul V
LICENŢIEREA ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCERE,
 DISTRIBUŢIE ŞI FURNIZARE A ENERGIEI TERMICE

    Articolul 18. Licenţierea activităţilor de producere,
                         distribuţie şi furnizare a energiei termice
    (1) Activităţile de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice în scopul comercializării acesteia sînt supuse licenţierii.
    (2) Orice unitate termoenergetică care întruneşte cerinţele prezentei legi este obligată să obţină  licenţa corespunzătoare.
    Articolul 19. Tipurile de licenţe. Sfera de acţiune
                          a licenţelor
    (1) Licenţele se eliberează de către Agenţie, pe un termen de 25 de ani, pentru fiecare din următoarele genuri de activitate:
    a) producerea de energie termică;
    b) distribuţia de energie termică;
    c) furnizarea de energie termică.
    (2) În cazul în care o unitate termoenergetică desfăşoară două sau trei activităţi din cele enumerate la alin. (1), Agenţia eliberează o singură licenţă pentru desfăşurarea activităţilor respective, iar titularul de licenţă urmează să îndeplinească obligaţiile stabilite prin prezenta lege în legătură cu fiecare din activităţile pe care le desfăşoară.
    (3) La licenţă se anexează, în mod obligatoriu, condiţiile de desfăşurare a activităţii licenţiate, care fac parte integrantă din licenţă.
    Articolul 20. Condiţiile şi procedura de obţinere
                         a licenţelor
    (1) Licenţele pentru activităţile prevăzute la art. 19 alin. (1) se eliberează persoanelor fizice întreprinzători individuali şi persoanelor juridice pe baza unei declaraţii depuse la Agenţie.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să întrunească următoarele condiţii:
    a) prezintă dovezi că deţin în proprietate sau în folosinţă o centrală electrică de termoficare, o unitate de cogenerare de înaltă eficienţă, o centrală termică, inclusiv o centrală termică de producere a energiei termice din surse regenerabile sau reţele termice, după caz. Dreptul de folosinţă se confirmă printr-un acord scris, încheiat cu un proprietar de tehnologii şi utilaje, valabil cel puţin pentru perioada pentru care se solicită licenţa;
    b) prezintă raportul financiar pentru anul precedent sau extrasul din contul bancar, în cazul iniţierii afacerii;
    c) prezintă documente ce confirmă că dispune de personal calificat pentru activitatea pentru care solicită licenţă.
    (3) Administratorul întreprinderii care solicită licenţa prezintă actele ce confirmă că el îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) are şedere permanentă în Republica Moldova;
    b) are studii superioare;
    c) nu are antecedente penale pentru activităţi desfăşurate în domeniul energetic sau antecedente penale pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, prevăzute de Codul penal.
    (4) Procedurile de eliberare, prelungire, reperfectare, modificare, eliberare a duplicatului, suspendare, reluare a valabilităţii şi de retragere a licenţei pentru activităţile prevăzute la art. 19 alin. (1) sînt stabilite prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    [Art.20 al.(4) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (5) Termenul de examinare a declaraţiilor de eliberare/prelungire a licenţelor pentru activităţile din sectorul termoenergetic este de 15 zile calendaristice.
    Articolul 21. Drepturile şi obligaţiile titularilor de licenţă
    (1) Titularii de licenţă au dreptul:
    a) de acces liber la echipamentul de măsurare  pentru controlul şi citirea indicaţiilor echipamentului de măsurare, conform contractului;
    b) să limiteze ori să sisteze alimentarea cu energie termică pentru neachitarea facturilor la energia termică, cu notificarea prealabilă, cu cel puţin o lună înainte, a  consumatorului/unităţii termoenergetice;
    c) să limiteze ori să sisteze alimentarea cu energie termică în cazul imposibilităţii economice de furnizare a energiei termice, cu notificarea prealabilă, cu cel puţin 6 luni înaintea datei de 15 octombrie a anului respectiv, a consumatorului/unităţii termoenergetice;
    d) să limiteze ori să întrerupă alimentarea cu  energie termică în cazul unei situaţii excepţionale sau al unei crize de combustibil survenite la nivel naţional, determinată de relaţiile economice internaţionale şi comerţul exterior, de economia naţională, de protecţia mediului sau de securitatea naţională;
    e) să perceapă  penalităţi pentru întîrzierea la plata energiei termice facturate în mărimea şi în modul stabilite prin contract în urma negocierilor. Cuantumul penalităţii este negociabil, dar nu poate depăşi rata medie anuală ponderată a dobînzii la creditele noi acordate în monedă naţională de băncile comerciale, pentru un an, înregistrată în anul precedent şi publicată în raportul Băncii Naţionale a Moldovei.
    (2) Titularii de licenţă sînt obligaţi:
    a) să respecte condiţiile stipulate în licenţă;
    b) să respecte principiul eficienţei maxime cu cheltuieli minime şi să prezinte Agenţiei evaluarea argumentată a cheltuielilor pe care le-au suportat;
    c) să respecte principiul procurării prioritare a energiei termice produse de centralele electrice de termoficare, de centralele de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi de centralele termice de producere a energiei termice din surse regenerabile, în condiţiile legii;
    d) să prezinte Agenţiei spre aprobare, în termenele stabilite, planul de investiţii pentru următorul an şi raportul privind investiţiile efectuate în anul precedent;
    e) să nu întrerupă alimentarea cu energie termică, cu excepţia cazurilor de neachitare a facturilor pentru energia termică, a întreruperilor din motive tehnice sau de securitate stipulate în licenţă şi în contracte;
    f) să reia alimentarea cu energie termică în cel mult 24 de ore după prezentarea dovezii de achitare a datoriilor conform facturii la energia termică;
    g) să repare prejudiciile cauzate consumatorului prin nerespectarea calităţii energiei termice sau prin  întreruperile nejustificate în furnizarea energiei termice, în conformitate cu contractele;
    h) să publice informaţii privind sursele energiei termice care a fost produsă pentru acoperirea cererii din anul precedent, privind cantităţile şi tipurile de combustibili utilizaţi şi privind cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră;
    i) în facturile pentru consumători, să ofere, după caz, informaţii privind eficienţa producerii, privind pierderile de energie termică în reţea, privind cota de energie termică provenită din surse regenerabile şi privind energia termică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă;
    j) să prezinte Agenţiei rapoarte cu privire la activitatea desfăşurată în corespundere cu criteriile, procedurile şi termenele-limită stabilite, precum şi alte informaţii solicitate de Agenţie conform prezentei legi;
    k) să nu transmită altor persoane fizice sau juridice drepturi şi obligaţii aferente activităţii pentru care li s-a acordat licenţa;
    l) să producă, să distribuie şi să furnizeze energia termică în conformitate cu prezenta lege, cu reglementările tehnice şi cu standardele în vigoare, în funcţie de parametrii şi specificaţiile tehnice prevăzute de prezenta lege  şi de contract;
    m) să asigure atingerea obiectivelor cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră;
    n) să contribuie la eficientizarea funcţionării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, inclusiv prin implementarea tehnologiilor de înaltă eficienţă şi trecerea la producerea energiei termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi din surse regenerabile;
    o) să prezinte Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, anual, pînă în data de 30 martie, informaţii privind performanţa energetică a unităţii termoenergetice  proprii conform unui formular elaborat şi distribuit în prealabil de către agenţia în cauză;
    p) să efectueze, trimestrial, plăţile regulatorii în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică.
    (3) Producătorii vor crea, în funcţie de necesitate, rezerve de combustibil suficiente pentru a acoperi necesarul pentru producerea energiei termice în sezonul rece.
    Articolul 22. Înregistrarea titularilor de licenţă
    Titularii de licenţă sînt înregistraţi de către Agenţie în registrul licenţelor conform Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    [Art.22 modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 23. Eliberarea duplicatului licenţei
    (1) Drept temei pentru eliberarea duplicatului licenţei serveşte pierderea sau deteriorarea acesteia.
    (2) În caz de pierdere a licenţei, titularul acesteia este obligat, în decurs de 15 zile lucrătoare, să depună la Agenţie personal, prin scrisoare recomandată sau prin poşta electronică o cerere de eliberare a duplicatului licenţei.
    (3) În cazul în care licenţa este deteriorată şi nu poate fi folosită, titularul acesteia depune la Agenţie, împreună cu licenţa deteriorată, o cerere de eliberare a duplicatului licenţei.
    (4) Agenţia este obligată să elibereze duplicatul licenţei în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare a duplicatului licenţei.
    (5) Termenul de valabilitate a duplicatului licenţei nu poate depăşi termenul indicat în licenţa pierdută sau deteriorată.
    (6) În cazul eliberării duplicatului licenţei, Agenţia adoptă decizia de anulare a licenţei pierdute sau deteriorate şi introduce modificările corespunzătoare în registrul licenţelor nu mai tîrziu decît în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
    (7) În perioada de examinare a cererii de eliberare a duplicatului licenţei, titularul acesteia îşi poate desfăşura activitatea în baza unui certificat eliberat de Agenţie.
    Articolul 24. Reperfectarea licenţei
    (1) Licenţa poate fi reperfectată la iniţiativa titularului de licenţă sau a Agenţiei, în cazul apariţiei unor temeiuri justificate.
    (2) Drept temei pentru reperfectarea licenţei servesc schimbarea denumirii titularului de licenţă şi/sau modificarea altor date conţinute în licenţă.
    (3) La apariţia unui  temei pentru reperfectarea licenţei, titularul acesteia este obligat, în termen de 10 zile lucrătoare de la survenirea modificărilor, să depună la Agenţie o cerere de reperfectare a licenţei (personal, prin scrisoare recomandată sau prin poşta electronică sub formă de document electronic cu semnătură electronică) împreună cu licenţa care necesită a fi modificată şi documentele sau copiile acestora ce confirmă modificările în cauză.
    (4) Agenţia, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de reperfectare a licenţei şi a documentelor anexate acesteia, adoptă decizia de reperfectare a licenţei şi o comunică solicitantului.
    (5) Licenţa reperfectată  se eliberează pe un formular nou, ţinîndu-se cont de modificările indicate în cerere; totodată, se eliberează copiile necesare de pe aceasta.
    (6) Termenul de valabilitate a licenţei reperfectate nu va depăşi termenul de valabilitate indicat în licenţa precedentă.
    (7) Agenţia introduce modificările corespunzătoare în registrul licenţelor cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei de reperfectare a licenţei.
    (8) În perioada de examinare a cererii de reperfectare a licenţei, titularul acesteia îşi poate desfăşura activitatea în baza unui certificat eliberat de Agenţie.
    (9) Licenţa care nu este reperfectată în termenul stabilit de lege se consideră nevalabilă.
    (10) Agenţia poate respinge cererea de reperfectare a licenţei în cazul depistării unor date neveridice în documentele prezentate de către titularul de licenţă.
    Articolul 25. Suspendarea licenţei
    (1) Licenţa poate fi suspendată printr-o decizie a Agenţiei, la cererea  titularului de licenţă. În celelalte cazuri, licenţa poate fi suspendată, la cererea Agenţiei, printr-o hotărîre judecătorească.
    (2) Licenţa se suspendă de către Agenţie, cu sesizarea ulterioară a instanţei de judecată, în cazul în care se constată că titularul de licenţă:
    a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile, fapt ce a condus la întreruperi în producerea, distribuţia sau furnizarea energiei termice către consumatori pe o perioadă mai mare decît cea stabilită în reglementările tehnice pentru înlăturarea cauzelor întreruperii, fiind pusă în pericol securitatea naţională sau viaţa şi sănătatea oamenilor;
    b) nu şi-a îndeplinit obligaţiile, fapt ce a condus, prin acţiunile ori inacţiunile sale, la încălcarea ordinii publice şi a impus remedierea imediată a consecinţelor survenite.
    (3) În situaţiile enumerate la alin. (2), sesizarea instanţei de judecată se face în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de către Agenţie. Decizia Agenţiei privind suspendarea licenţei se aplică pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
    (4) Drept temei pentru suspendarea licenţei servesc:
    a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea licenţei;
    b) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate, prevăzut în Legea nr. 160/2011privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
    [Art.25 al.(4), lit.b) modificată prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    c) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiei privind lichidarea, în termenele stabilite de Agenţie, a încălcărilor condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate;
    d) incapacitatea provizorie a titularului de licenţă de a desfăşura activitatea licenţiată conform prezentei legi;
    e) neefectuarea plăţii regulatorii în termenele stabilite de prezenta lege.
    (5) Decizia privind suspendarea licenţei se adoptă de Agenţie concomitent cu eliberarea licenţei pentru o unitate termoenergetică care va asigura temporar continuitatea în producerea, distribuţia sau furnizarea energiei termice pentru consumatorii din teritoriul vizat. Hotărîrea privind suspendarea licenţei se aprobă de Agenţie în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a rămas definitivă şi irevocabilă hotărîrea judecătorească şi se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării. În hotărîrea  Agenţiei privind suspendarea licenţei se indică termenul concret de suspendare, care nu poate depăşi 6 luni.
    (6) Titularul de licenţă este obligat să informeze în scris Agenţia despre remedierea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei.
    (7) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe durata de suspendare a acesteia.
    (8) Suspendarea licenţei trebuie să fie precedată de identificarea de către autoritatea administraţiei publice locale a unităţii termoenergetice care va asigura continuitatea în furnizarea energiei termice către consumatorii din teritoriul vizat.
    Articolul 26. Reluarea valabilităţii licenţei
    (1) Reluarea valabilităţii licenţei se face în temeiul unei decizii a Agenţiei, după remedierea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei sau în temeiul unei hotărîri a instanţei de judecată care a pronunţat hotărîrea privind suspendarea licenţei, sau în temeiul unei hotărîri a instanţei de judecată ierarhic superioare.
    (2) Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de Agenţie în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii înştiinţării despre remedierea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei sau de la data la care Agenţiei i s-a comunicat hotărîrea respectivă a instanţei de judecată.
    (3) Decizia Agenţiei se aduce la cunoştinţa titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.
    Articolul 27. Retragerea licenţei
    (1) Licenţa poate fi retrasă printr-o hotărîre judecătorească, la cererea Agenţiei, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în care licenţa este retrasă direct de către Agenţie.
    (2) Drept temeiuri pentru retragerea licenţei servesc:
    a) cererea titularului de licenţă privind retragerea licenţei;
    b) radierea agentului economic din Registrul de stat al persoanelor juridice sau din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali;
    c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate Agenţiei;
    d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta către o altă persoană în scopul desfăşurării activităţii indicate în licenţă;
    e) neînlăturarea în termenul stabilit a circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei;
    f) nerespectarea în mod repetat a prescripţiilor de lichidare a încălcărilor ce ţin de condiţiile de desfăşurare a activităţii licenţiate.
    (3) Agenţia adoptă decizia privind retragerea licenţei concomitent cu eliberarea licenţei pentru unitatea termoenergetică care va asigura continuitatea în producerea, distribuţia sau furnizarea energiei termice către consumatorii din teritoriul vizat. Decizia privind retragerea licenţei se aprobă de Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a rămas definitivă şi irevocabilă hotărîrea judecătorească şi se aduce la cunoştinţa titularului de licenţă, cu indicarea temeiurilor retragerii, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobării.
    (4) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
    (5) Titularul licenţei retrase este obligat, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să depună licenţa retrasă la Agenţie.
    (6) Titularul licenţei retrase poate să depună o nouă declaraţie de eliberare a licenţei pentru acelaşi gen de activitate după înlăturarea motivelor care au condus la retragerea licenţei.
    (7) Retragerea licenţei trebuie să fie precedată de identificarea de către autoritatea administraţiei publice locale a unităţii termoenergetice care va asigura continuitatea în furnizarea energiei termice către consumatorii din teritoriul vizat.
Capitolul VI
REGIMUL DREPTURILOR ASUPRA PROPRIETĂŢII
UNUI TERŢ

    Articolul 28. Dreptul de folosinţă asupra
                         proprietăţii unui terţ
    (1) Unităţile termoenergetice pot dobîndi dreptul de folosinţă asupra terenurilor sau asupra altor bunuri ale terţilor prin constituirea servituţii, prin încheierea unui contract de arendă/locaţiune sau în alt mod ce nu contravine legii, pe baza acordului prealabil al proprietarului terenului sau al bunului.
    (2) La realizarea servituţii sau a dreptului de folosinţă, unităţile termoenergetice trebuie să respecte interesele proprietarului terenului sau al altui bun.
    (3) La realizarea servituţii sau a dreptului de folosinţă, unităţile termoenergetice pot fi obligate să plătească o recompensă (despăgubire) proprietarului bunului aservit sau dat în folosinţă.
    (4) Unitatea termoenergetică este obligată să repare prejudiciile  cauzate proprietarului bunului sau titularului dreptului de folosinţă/gestiune asupra acestuia ca urmare a folosirii bunului şi să readucă terenurile şi/sau alte bunuri folosite la starea lor iniţială într-un termen stabilit prin acordul părţilor.
    (5) Unităţile termoenergetice pot solicita constituirea servituţii sau a dreptului de folosinţă asupra bunurilor altor proprietari, cu acordul prealabil al proprietarului terenului sau al bunului, în următoarele cazuri:
    a) pentru efectuarea de lucrări pregătitoare pentru construcţia obiectivelor proprii;
    b) pentru pozarea reţelelor termice aeriene şi subterane;
    c) pentru construirea, reabilitarea, retehnologizarea, întreţinerea şi exploatarea obiectivelor proprii;
    d) în alte cazuri prevăzute de lege.
    (6) În situaţii de avarie sau de prevenire a unei avarii la reţelele termice, precum şi de lichidare a consecinţelor unei avarii, proprietarul de teren sau al unui alt bun ori titularul dreptului de folosinţă/gestiune este înştiinţat în termenul cel mai scurt posibil, fiind obligat să permită accesul reprezentanţilor unităţii termoenergetice la locul şi la bunul respectiv pentru efectuarea lucrărilor necesare de prevenire a avariei şi/sau de lichidare a consecinţelor acesteia.
    (7) Instituirea servituţii şi/sau dobîndirea dreptului de folosinţă asupra bunurilor altei persoane se va realiza prin încheierea unui contract autentificat notarial privind constituirea servituţii sau a unui contract privind dobîndirea dreptului de folosinţă asupra bunului cu proprietarul/gestionarul acestuia.
    (8) În cazul în care nu se realizează în termen de un an de la data autentificării notariale sau de la data intrării în vigoare, contractul se va rezilia cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
    Articolul 29. Limitarea sau suspendarea
                         activităţilor unui terţ
    (1) În zonele în care se execută lucrări de construcţie, de reabilitare, de retehnologizare, de întreţinere sau de exploatare a reţelelor termice, unităţile termoenergetice au dreptul de a obţine limitarea sau suspendarea, pe durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate de către terţi în vecinătate pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, bunurilor sau a activităţilor desfăşurate de unităţile termoenergetice.
    (2) Terţii afectaţi sînt înştiinţaţi în scris despre data începerii şi, respectiv, a finalizării lucrărilor stipulate la alin. (1).
    (3) Unităţile termoenergetice trebuie să-şi exercite cu bună-credinţă dreptul de acces în zonele de executare a lucrărilor stipulate la alin. (1).
    Articolul 30. Exproprierea bunurilor pentru cauză
                         de utilitate publică
    (1) În cazul în care unitatea termoenergetică nu a reuşit să dobîndească dreptul de folosinţă asupra terenurilor sau asupra altor bunuri ce aparţin cu titlu de proprietate unui terţ conform art. 28 alin. (1), acestea pot fi expropriate pentru cauză de utilitate publică, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire a proprietarului acestora.
    (2) Exproprierea terenurilor sau a altor bunuri ale terţilor poate avea loc doar dacă unitatea termoenergetică demonstrează că lucrările specificate la art. 28 alin. (5) sînt de utilitate publică.
    (3) Exproprierea terenurilor sau a altor bunuri în scopul efectuării lucrărilor specificate la art. 28 alin. (5) se va face după o dreaptă şi prealabilă despăgubire a proprietarului acestora, în modul stabilit de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999.
    (4) După trecerea în proprietatea publică a statului sau în cea a unităţilor administrativ-teritoriale, terenul sau bunurile expropriate vor fi date în folosinţă, cu titlu gratuit, unităţilor termoenergetice pentru efectuarea lucrărilor necesare de construcţie sau exploatare a obiectivelor sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.
    Articolul 31. Zonele de protecţie a reţelelor termice 
    (1) Pentru a se asigura protecţia şi funcţionarea normală a reţelelor termice, pentru a se evita punerea în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se stabilesc zone de protecţie a reţelelor termice în conformitate cu Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor termice, aprobat de Guvern.
    (2) În scopul protecţiei reţelelor termice, persoanelor fizice şi juridice li se interzice:
    a) să efectueze lucrări de construcţii de orice fel în zonele de protecţie a reţelelor termice fără acordul prealabil al unităţii termoenergetice. În cazul în care, în mod excepţional, pe terenul pe care este amplasată o reţea termică este necesar să se execute o construcţie, beneficiarul şi/sau proprietarul acesteia vor suporta toate cheltuielile de modificare a traseului reţelei termice, cu condiţia obţinerii acordului proprietarilor sau al deţinătorilor legali ai terenului de pe traseul pe care urmează să fie amplasată noua reţea termică, precum şi după obţinerea avizului autorităţilor competente şi a autorizaţiei de construire în conformitate cu Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie;
    b) să execute săpături de orice fel ori să cultive plantaţii perene în zonele de protecţie a reţelelor termice fără acordul prealabil al unităţii termoenergetice;
    c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie a reţelelor termice fără acordul prealabil al unităţii termoenergetice;
    d) să intervină, în orice mod, asupra reţelelor termice;
    e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente reţelelor termice;
    f) să limiteze ori să îngrădească prin împrejmuiri, prin construcţii ori în orice alt mod accesul la reţeaua termică a unităţii termoenergetice.
    Articolul 32. Fuziunea, crearea de uniuni, dezmembrarea
                         unităţilor termoenergetice şi procurarea de
                         acţiuni sau cote de participare
    (1) Fuziunea unităţilor termoenergetice între ele, precum şi cu alte societăţi comerciale, crearea de uniuni sau dezmembrarea unităţilor termoenergetice, procurarea de acţiuni sau a cotelor de participare ale altor titulari de licenţă se efectuează doar cu acordul prealabil, scris, al Agenţiei, în baza cererii privind reorganizarea persoanei juridice, cu condiţia că reorganizarea preconizată nu va avea ca efect majorarea tarifelor.
    (2) Agenţia, în termen de 15 zile calendaristice, îşi prezintă, în scris, acordul sau refuzul, sau motivarea prelungirii perioadei de examinare a cererii privind reorganizarea.
    (3) Perioada de examinare a cererii privind reorganizarea poate fi prelungită pînă la o lună.
    (4) Acordul se consideră acordat dacă Agenţia nu răspunde solicitantului în termenele indicate la alin. (2) şi (3).
    (5) Agenţia poate solicita, după caz, opinia Consiliului Concurenţei cu privire la reorganizarea unităţii termoenergetice.
    (6) În cazurile prevăzute de Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, operaţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi efectuate numai după notificarea şi autorizarea lor de către Consiliul Concurenţei.
Capitolul VII
PRODUCEREA, DISTRIBUŢIA ŞI FURNIZAREA
ENERGIEI TERMICE
    Articolul 33. Coordonarea şi evidenţa activităţilor
                          în sectorul termoenergetic
    (1) Unităţile termoenergetice pot funcţiona în mod independent sau în sistem integrat.
    (2) Unităţile termoenergetice care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi ce ţin de producerea, distribuţia şi furnizarea energiei termice şi/sau dacă desfăşoară şi alte activităţi vor ţine o evidenţă contabilă separată pentru fiecare  activitate economică, în conformitate cu prezenta lege şi cu standardele de contabilitate.
    (3) Raporturile juridice dintre unităţile termoenergetice se stabilesc pe bază de contract, în conformitate cu prezenta lege şi cu condiţiile stipulate în licenţă.
    Articolul 34. Producerea energiei termice
    (1) Titularul licenţei pentru producerea energiei termice asigură livrarea energiei termice în conformitate cu reglementările tehnice şi standardele din domeniu în vigoare şi cu condiţiile stipulate în licenţă şi/sau în contractele corespunzătoare.
    (2) Cheltuielile aferente racordării centralei electrice de termoficare, a centralei de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă, a centralei termice, inclusiv a centralei termice care utilizează surse regenerabile, sînt suportate de către producător.
    Articolul 35. Achiziţia energiei termice produse în regim
                         de cogenerare de înaltă eficienţă
    (1) Furnizorii  achiziţionează în mod obligatoriu energie termică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă.
    (2) Obligaţia de procurare a energiei termice prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care:
    a) necesarul de energie termică din sursele prevăzute la alin. (1) este deja satisfăcut;
    b) aceasta ar conduce la creşterea tarifului la energia termică care va fi achitat de consumători;
    c) parametrii agentului termic nu corespund parametrilor necesari ai reţelei  termice la punctul de delimitare.
    Articolul 36. Distribuţia şi furnizarea energiei termice
    (1) Distribuitorii şi furnizorii asigură livrarea energiei termice către consumatori în conformitate cu reglementările tehnice şi standardele în vigoare şi cu condiţiile stipulate în licenţe şi/sau în contractele de furnizare a energiei termice.
    (2) Obligaţiile de bază ale distribuitorilor sînt următoarele:
    a) să exploateze, să întreţină, să retehnologizeze, să reabiliteze şi să extindă reţelele termice în condiţii de eficienţă economică;
    b) să elaboreze planuri de perspectivă privind extinderea şi dezvoltarea reţelelor termice, ţinînd cont de prognoza consumului de energie termică;
    c) să răspundă la orice solicitare, inclusiv la cea privind eliberarea avizului de racordare, în termen de 15 zile de la data înregistrării solicitării;
    d) să efectueze racordări, deconectări sau reconectări la reţelele termice în condiţiile şi în termenele stabilite de Regulamentul privind furnizarea energiei termice şi de Normele tehnice ale reţelelor termice, aprobate de Agenţie;
    e) să asigure accesul la reţelele termice pentru toate unităţile termoenergetice din sistem, toate categoriile de consumatori şi toţi terţii fără discriminare;
    f) să acorde prioritate energiei termice produse de  centralele de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi de centralele termice de producere a energiei termice din surse regenerabile, cu condiţia existenţei unor contracte încheiate cu furnizorii şi cu condiţia nemajorării tarifului la energia termică furnizată consumatorilor;
    g) să prezinte Agenţiei spre aprobare, în termenele stabilite, planul de investiţii pentru următorul an.
    (3) Planificarea extinderii, extinderea, exploatarea şi întreţinerea reţelelor termice se efectuează în conformitate cu Normele tehnice ale reţelelor termice, elaborate şi aprobate de Agenţie.
    (4) Distribuitorii  efectuează extinderea reţelelor lor termice în funcţie de  creşterea cererii de energie termică, astfel încît să fie asigurată fiabilitatea şi continuitatea în livrarea energiei termice către consumatori, de asemenea să fie asiguraţi parametrii de calitate ai serviciului de distribuţie a energiei termice la punctul de delimitare.
    (5) Costurile de extindere a reţelelor termice sînt suportate de titularii de licenţă corespunzători. Aceste costuri se iau în considerare la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei termice în cazul în care cheltuielile s-au efectuat în conformitate cu condiţiile stipulate în licenţă, cu metodologia de calcul, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul de distribuţie şi cu regulamentele elaborate şi aprobate de Agenţie.
    Articolul 37. Consumatorul de energie termică
    (1) Consumatorul de energie termică are următoarele drepturi:
    a) să i se livreze energia termică pînă la punctul de delimitare cu reţelele termice ale distribuitorului la parametrii de calitate ce corespund prevederilor prezentei legi şi contractului încheiat cu furnizorul;
    b) să aibă acces la echipamentele de măsurare ale distribuitorului, utilizate pentru facturare, în prezenţa reprezentantului acestuia;
    c) să solicite furnizorului remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite în reţelele termice;
    d) să solicite furnizorului sistarea temporară a furnizării de energie termică pentru a efectua lucrări la instalaţiile sale de utilizare a energiei termice sau la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică;
    e) să solicite şi să obţină de la furnizor repararea prejudiciilor cauzate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor contractuale;
    f) alte drepturi prevăzute de contractul încheiat cu furnizorul.
    (2) Consumatorul de energie termică este obligat:
    a) să achite integral şi în termen facturile emise de furnizor;
    b) să permită furnizorului, la solicitarea acestuia, întreruperi programate ale alimentării cu energie termică pentru întreţinere, revizii şi reparaţii executate la instalaţiile acestuia;
    c) să nu modifice instalaţiile de încălzire aferente unui bloc de locuinţe (unei case cu mai multe apartamente), prevăzute în proiect, decît în baza unui proiect tehnic, elaborat în modul stabilit şi coordonat cu furnizorul de energie termică;
    d) să permită accesul distribuitorului la instalaţiile sale de utilizare a energiei termice sau la echipamentele de măsurare aflate în folosinţa sa ori pe proprietatea sa pentru a verifica funcţionarea şi integritatea acestora, pentru a citi indicaţiile echipamentului de măsurare sau pentru a deconecta instalaţiile de utilizare a energiei termice în caz de neplată sau de avarie;
    e) să nu consume energie termică ocolind sau afectînd echipamentele de măsurare;
    f) să întreţină, să nu distrugă şi să nu intervină asupra echipamentelor de măsurare şi asupra instalaţiilor interioare ale distribuitorului de energie termică;
    g) să repare, să deservească şi să întreţină în stare de funcţionare normală  instalaţiile proprii de utilizare a energiei termice şi/sau cele ale sistemului colectiv de alimentare cu energie termică.
    (3) Drepturile şi obligaţiile furnizorului se detaliază în Regulamentul privind furnizarea energiei termice, aprobat de Agenţie.
    Articolul 38. Calitatea serviciilor de  distribuţie
                         şi de furnizare a energiei termice
    (1) Distribuitorii şi furnizorii respectă indicatorii de calitate ai serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice stabiliţi în Regulamentul privind furnizarea energiei termice, aprobat de Agenţie.
    (2) Distribuitorii şi furnizorii poartă răspundere materială pentru nerespectarea reglementărilor tehnice şi a indicatorilor de calitate ai serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice sau a parametrilor agentului termic conform legii.
    (3) Distribuitorii şi furnizorii vor presta serviciile de distribuţie şi furnizare a energiei termice în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu condiţiile stipulate în licenţe şi/sau în contractele de furnizare a energiei termice.
    (4) Parametrii agentului termic, care vor fi garantaţi  de către distribuitor şi furnizor la punctul de delimitare cu instalaţiile de utilizare a energiei termice, vor fi stipulaţi în contractele de furnizare a energiei termice.
    (5) Distribuitorii şi furnizorii poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat consumatorilor prin nerespectarea, la punctul de delimitare, a calităţii agentului termic şi a cantităţii de energie termică stipulate în licenţe şi/sau în contractele de furnizare a energiei termice, conform legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. d) şi art. 42 alin. (4).
Capitolul VIII
RAPORTURILE JURIDICE
    Articolul 39. Raporturile juridice dintre unităţile
                         termoenergetice sau cele dintre unităţile
                         termoenergetice şi consumatori
    (1) Agenţia va elabora şi va aproba Regulamentul privind furnizarea energiei termice, care va reglementa raporturile juridice dintre unităţile termoenergetice şi pe cele dintre unităţile  termoenergetice şi consumatori.
    (2) Raporturile juridice dintre unităţile termoenergetice sau cele dintre unităţile  termoenergetice şi consumatori se stabilesc prin contractele încheiate şi în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea energiei termice, elaborat de Agenţie.
    Articolul 40. Contractul de furnizare a energiei termice
    (1) Furnizarea energiei termice se efectuează numai în baza contractului de furnizare a energiei termice, încheiat între unităţile termoenergetice sau între unitatea termoenergetică şi consumator.
    (2) În sectorul rezidenţial, reprezentantul autorizat al consumatorilor din blocurile de locuit cu sisteme colective de alimentare cu energie termică, inclusiv din căminele şi blocurile de locuit departamentale, este administratorul fondului locativ respectiv, care încheie un contract de furnizare a energiei termice cu furnizorul şi repartizează lunar cantitatea de energie termică consumată între deţinătorii de apartamente sau chiriaşi. Dacă în cadrul blocului de locuit sînt amplasate  spaţii nelocuibile în proprietatea/folosinţa/gestiunea terţilor, furnizorul încheie contracte de furnizare a energiei termice în mod separat cu fiecare proprietar/chiriaş/ gestionar al spaţiilor nelocuibile, cu condiţia instalării obligatorii a echipamentului de măsurare.
    (3) Contractul de furnizare a energiei termice prevede:
    a) denumirea şi adresa juridică a părţilor contractului;
    b) obiectul contractului;
    c) caracteristicile de bază şi parametrii agentului  termic;
    d) drepturile şi obligaţiile părţilor;
    e) mijloacele prin care se pot obţine informaţii despre toate tarifele în vigoare;
    f) termenul de valabilitate, durata contractului;
    g) cazurile şi condiţiile de limitare, de întrerupere sau de sistare a alimentării cu energie termică;
    h) modul şi termenele de achitare a plăţii pentru energia termică furnizată;
    i) termenul de informare reciprocă a părţilor privind apariţia şi încetarea situaţiilor excepţionale şi de avarie;
    j) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
    k) răspunderea părţilor pentru încălcarea clauzelor contractuale;
    l) modalităţile de soluţionare a neînţelegerilor sau a litigiilor privind neexecutarea sau executarea defectuoasă a clauzelor contractuale;
    m) mărimea şi modul de achitare a penalităţilor pentru întîrzierile la plata energiei termice furnizate, după caz;
    n) alte condiţii negociate şi acceptate de părţi.
    (4) Cererile privind încheierea unor contracte de furnizare a energiei termice şi cele privind modificarea contractelor deja încheiate se examinează şi se soluţionează de către titularul de licenţă în măsura posibilităţilor sale tehnice şi în termenele stabilite de Regulamentul privind furnizarea energiei termice, aprobat de Agenţie.
    (5) Titularul de licenţă nu poate refuza încheierea unui contract de furnizare a energiei termice cu un potenţial consumator care a îndeplinit toate condiţiile impuse prin lege pentru încheierea contractului.
    (6) Cuantumul penalităţilor pentru întîrzierile la plata energiei termice furnizate este negociabil, dar nu poate depăşi rata medie anuală ponderată a dobînzii la creditele noi acordate în monedă naţională de băncile comerciale, pentru un an, înregistrată în anul precedent şi publicată în raportul Băncii Naţionale a Moldovei.
    (7) Furnizorul are dreptul să solicite plată preventivă în cazul în care consumatorul nu a achitat facturile pentru energia termică consumată şi livrarea energiei termice către acesta a fost sistată. 
    (8) Drepturile şi obligaţiile consumatorilor se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei termice, aprobat de Agenţie.
    (9) Racordarea ilegală la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică/sistemul colectiv de alimentare cu energie termică, precum şi utilizarea neautorizată a energiei termice  este interzisă.
    (10) Acţiunile menţionate  la alin. (9) se sancţionează conform Codului contravenţional al Republicii Moldova.
    (11) Persoana fizică sau persoana juridică care a racordat ilegal instalaţiile sale termice la o reţea termică este obligată să repare prejudiciul cauzat titularului de licenţă prin consumul ilicit de energie termică, determinat în sistem pauşal.
    Articolul 41. Efectele încheierii contractului
                         de furnizare a energiei termice
    (1) Consumatorii au dreptul să livreze energie termică unor subconsumatori. Nu se consideră furnizare a energiei termice alimentarea cu energie termică  a unui subconsumator de către un consumator.
    (2) Raporturile juridice dintre consumator şi subconsumator încetează odată cu expirarea termenului de valabilitate a contractului de furnizare a energiei termice încheiat între furnizor şi consumator, precum şi în cazul încălcării de către subconsumator a obligaţiilor ce îi revin.
    (3) În sensul prezentei legi, administratorii fondului locativ nu se consideră revînzători de energie termică.
    (4) Instalaţiile de utilizare a energiei termice nu trebuie să pună în pericol viaţa ori sănătatea oamenilor, nici să prejudicieze proprietatea, nici să provoace deranjamente în funcţionarea normală a obiectivelor  din sectorul termoenergetic sau în furnizarea energiei termice către alţi consumatori.
    Articolul 42. Deconectarea, întreruperea şi limitarea
                         alimentării cu energie termică
    (1) Unitatea termoenergetică are dreptul să întrerupă alimentarea cu energie termică pentru cea mai scurtă durată posibil în cazul în care:
    a) este pusă în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor;
    b) apare pericolul de prejudiciere a proprietăţii, inclusiv a terţilor;
    c) se execută lucrări planificate de conectare sau alte operaţiuni tehnice care nu pot fi executate în alt mod decît prin întreruperea alimentării cu energie termică;
    d) trebuie să fie prevenită o avarie (o situaţie de avarie) sau să fie lichidate consecinţele acesteia.
    (2) Furnizorul este obligat să informeze consumatorul din timp, cu cel puţin două săptămîni înainte, despre începutul şi durata întreruperii planificate în alimentarea cu energie termică, iar în cazul în care instalaţiile producătorului sau ale consumatorului trebuie racordate la reţeaua termică, unitatea termoenergetică anunţă consumatorii cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte despre întreruperea planificată.
    (3) Unitatea termoenergetică nu va repara prejudiciile cauzate consumatorilor prin limitarea sau întreruperea alimentării cu energie termică în circumstanţele prevăzute la alin. (1) dacă a întreprins acţiunile prevăzute la alin. (2) sau în cazul în care întreruperea este cauzată de situaţii de forţă majoră.
    (4) Unitatea termoenergetică are dreptul să limiteze sau să întrerupă alimentarea cu energie termică în cazul unei situaţii excepţionale sau al unei crize de combustibil survenite la nivel naţional, determinată de relaţiile economice internaţionale şi comerţul exterior, de economia naţională, de protecţia mediului sau de securitatea naţională.
    (5) Unitatea termoenergetică are dreptul să limiteze sau să sisteze alimentarea cu energie termică dacă consumatorul sau titularul de licenţă nu achită în termenul stabilit facturile emise.
    (6) Unitatea termoenergetică poate limita ori sista alimentarea cu energie termică dacă producerea şi/sau furnizarea acesteia nu sînt rentabile din punct de vedere economic. O asemenea decizie va fi anunţată tuturor consumatorilor, în scris, cu cel puţin 6 luni înaintea zilei de 15 octombrie a anului respectiv.
    (7) Deconectarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, inclusiv cu scopul conectării la o altă sursă de alimentare cu energie termică, este interzisă, cu excepţia cazurilor în care studii de fezabilitate demonstrează rentabilitatea economică a deconectării. Studiul de fezabilitate elaborat se coordonează cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
    (8) Deconectările individuale ale unor apartamente sau ale unor părţi de apartamente situate în blocurile de locuit, alimentate cu energie termică prin sistem colectiv, indiferent de cauze, se pot realiza în următoarele condiţii cumulative:
    a) obţinerea condiţiilor tehnice de la furnizor;
    b) acordul scris al administratorului fondului locativ şi al tuturor locatarilor, sub semnătura reprezentanţilor legali ai acestora, dar nu în timpul sezonului de încălzire.
    (9) În situaţia în care deconectarea se face cu scopul înlocuirii sistemului colectiv de încălzire cu un sistem de încălzire individual, suplimentar, proprietarul apartamentului trebuie să  îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să obţină avizul de expertiză ecologică, eliberat de Inspectoratul Ecologic de Stat;
    b) să deţină un contract permanent de deservire cu o întreprindere autorizată de întreţinere şi asigurare a bunei funcţionări a respectivei instalaţii pe toată durata funcţionării acesteia.
    (10) Încălcarea prevederilor alin. (7), (8) şi (9) se sancţionează conform Codului contravenţional al Republicii Moldova.
    (11) În zonele urbane, clădirile nou construite şi cele supuse renovărilor majore, inclusiv conform Legii privind performanţa energetică a clădirilor, se conectează la sistemul centralizat existent de alimentare cu energie termică, cu excepţia cazurilor în care aceasta nu este rentabil din punct de vedere economic.
    (12) În cazul în care deconectarea instalaţiei de utilizare a energiei termice de la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică a fost deja efectuată, facturarea şi plata pentru energia termică se fac conform unui regulament aprobat de Guvern.
    Articolul 43. Măsurarea şi achitarea consumului
                         de energie termică
    (1) Distribuitorii de energie termică sînt responsabili de achiziţia, instalarea, exploatarea, întreţinerea şi verificarea metrologică periodică a echipamentelor de măsurare instalate în gospodăriile consumatorilor casnici la punctul de delimitare a proprietăţii. Cheltuielile efective suportate se iau în calcul la stabilirea tarifului pentru energia termică furnizată. Celelalte categorii de consumatori suportă toate cheltuielile legate de achiziţia, instalarea, exploatarea, întreţinerea, înlocuirea şi verificarea metrologică periodică a echipamentelor de măsurare.
    (2) Unităţile termoenergetice ţin evidenţa energiei termice utilizînd doar tipurile de echipamente de măsurare verificate metrologic, incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare al Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (3) Echipamentele de măsurare vor fi supuse verificării metrologice periodice conform procedurii stabilite.
    (4) Unităţile termoenergetice/consumatorii au dreptul să iniţieze verificarea metrologică de expertiză a echipamentelor de măsurare dacă una dintre părţi are reclamaţii. În cazul în care reclamaţia se confirmă, se fac recalculări care vor include şi cheltuielile de verificare; în cazul în care nu se confirmă, cheltuielile de verificare le suportă reclamantul.
    (5) Reprezentanţii unităţilor termoenergetice/consumatorii au dreptul să efectueze controlul echipamentului de măsurare în prezenţa unui reprezentant al furnizorului sau al consumatorului, după caz.
    (6) Unităţile termoenergetice/consumatorii vor achita plăţile pentru energia termică conform indicaţiilor echipamentelor de măsurare şi potrivit cu prevederile contractelor.
    (7) În cazul în care se constată că echipamentul de măsurare funcţionează defectuos, cantitatea de energie termică se va determina în conformitate cu prevederile Regulamentului privind furnizarea energiei termice, aprobat de Agenţie.
    Articolul 44. Soluţionarea litigiilor
    Litigiile dintre unităţile termoenergetice şi litigiile dintre unităţile termoenergetice,  pe de o parte, şi consumatori, pe de altă parte, se soluţionează în instanţa de judecată competentă, făcînd excepţie cazurile prevăzute de prezenta lege.
Capitolul IX
REGLEMENTAREA TARIFELOR
    Articolul 45. Reglementarea tarifelor în sectorul
                          termoenergetic
    (1) Tarifele reglementate pentru producerea energiei termice, pentru serviciul de distribuţie a energiei termice, pentru furnizarea energiei termice şi tarifele la energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, se aprobă de Agenţie conform metodologiilor tarifare prestabilite.
    (2) Metodologiile tarifare includ:
    a) componenţa şi modul de calculare:
    – a consumurilor aferente procurării de resurse energetice primare şi a energiei termice, inclusiv recunoaşterea unui nivel rezonabil şi justificat al consumului tehnologic în reţelele termice;
    – a consumurilor de materiale;
    – a consumurilor aferente retribuirii muncii;
    – a amortizării mijloacelor fixe;
    – a consumurilor aferente exploatării eficiente şi întreţinerii obiectivelor din sistemul termoenergetic;
    – a cheltuielilor comerciale, generale şi administrative;
    – a altor cheltuieli operaţionale;
    – a nivelului de rentabilitate determinat prin metoda costului mediu ponderat al capitalului şi aplicat la valoarea netă a activelor materiale pe termen lung;
    b) determinarea costurilor incluse în tarif, în mod separat pentru fiecare activitate desfăşurată de către titularul de licenţă;
    c) condiţiile de utilizare a uzurii anuale a mijloacelor fixe, de efectuare a cheltuielilor materiale de întreţinere şi exploatare, modul de reflectare a acestora în tarif în cazul în care sînt utilizate în alte scopuri;
    d) principiul efectuării investiţiilor în sectorul termoenergetic şi modul de recuperare a acestora prin intermediul tarifului;
    e) metoda de separare a consumurilor, a cheltuielilor şi a profiturilor, specificate la lit. a), la producerea de energie electrică şi energie termică, luate în calcul de centralele electrice de termoficare şi centralele de producere a energiei electrice şi termice, inclusiv în regim de cogenerare de înaltă eficienţă;
    f) modul de ajustare a tarifelor în perioada de acţiune a metodologiilor tarifare în vigoare.
    (3) Metodologiile tarifare contribuie la furnizarea energiei termice în condiţii de fiabilitate, cu cheltuieli minime şi cu utilizarea eficientă a obiectivelor din sectorul termoenergetic, inclusiv a capacităţilor de producţie.
    (4) Tarifele şi componentele tarifelor pentru energia termică nu includ şi nu iau în calcul pierderile supranormative de energie termică, precum şi alte consumuri sau cheltuieli nejustificate.
    (5) Tariful pentru energia termică poate avea două componente, care se reflectă în metodologiile tarifare:
    a) preţul pentru capacitate, care reflectă cheltuielile constante ce ţin de producerea, distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice, cu excepţia cheltuielilor ce ţin de pierderile supranormative de energie termică;
    b) preţul energiei termice, care reflectă cheltuielile variabile pentru energia termică furnizată.
    (6) Titularii de licenţe sînt obligaţi să prezinte la Agenţie informaţiile care îi sînt necesare în activitatea de supraveghere a corectitudinii evidenţei consumurilor şi cheltuielilor efective, precum şi a calculului tarifelor la energia termică.
    (7) Pierderile de energie termică din reţeaua termică, incluse în tariful la energia termică, se determină în baza unei metodologii elaborate şi aprobate de Agenţie.
    (8) Tarifele de racordare şi de reconectare a instalaţiilor de utilizare a energiei termice, precum şi costurile de racordare şi reconectare a centralelor electrice de termoficare, a centralelor de producere a energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă şi a centralelor termice, inclusiv a centralelor termice care utilizează surse regenerabile, le achită consumatorul final sau producătorul, după caz, acestea fiind calculate şi aprobate de Agenţie în conformitate cu metodologia elaborată şi aprobată de Agenţie.
    (9) Deciziile Agenţiei cu privire la aprobarea tarifelor reglementate la energia termică se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Capitolul X
DISPOZIŢII  FINALE  ŞI  TRANZITORII
    Articolul 46. Dispoziţii finale şi tranzitorii
    (1) În termen de 3 luni după intrarea în vigoare a prezentei legi, unităţile termoenergetice implicate în procesele de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice sînt obligate să obţină, din partea Agenţiei, licenţele corespunzătoare.
    (2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data adoptării prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
    b) va aduce în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege;
    c) va asigura reexaminarea şi anularea de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate a actelor normative care contravin prezentei legi;
    d) va asigura elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei legi.
    (3) Agenţia, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va elabora şi va aproba regulamentele şi metodologiile prevăzute de prezenta lege.
    (4) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic:
    a) va realiza prevederile art. 12 alin. (1) pînă la data de 31 decembrie 2015;
    b) va realiza  prevederile  art. 16 în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (5) Biroul Naţional de Statistică împreună cu Agenţia pentru  Eficienţă Energetică vor îndeplini prevederile art. 17, începînd cu luna decembrie a anului 2014, pentru anul 2013.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4