HGC516/2014
ID intern unic:  353739
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 516
din  02.07.2014
cu privire la modificarea şi completarea
Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova
Publicat : 11.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 178-184     art Nr : 560
    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005,  nr. 157-160, art.1285), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1) la capitolul II, secţiunea 5 va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA 5
Perfecţionarea activă
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
    161. În sensul prezentului capitol se definesc următoarele noţiuni:
    produse compensatoare principale – produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a autorizat regimul de perfecţionare activă;
    produse compensatoare secundare – produsele compensatoare, altele decît produsele compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de transformare;
    produse compensatoare – atît produsele compensatoare principale, cît şi produsele compensatoare secundare, atunci cînd în text nu se precizează în mod explicit tipul lor;
    pierderi – cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;
    metoda cheii cantitative – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la cantitatea de mărfuri din import;
    metoda cheii valorice – calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la valoarea produselor compensatoare;
    operatori – persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de transformare;
    compensare prin echivalenţă – sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri echivalente, definite la art.1 pct.39) din Codul vamal al Republicii Moldova, cu respectarea condiţiilor stipulate la pct.173 alin. a) din prezentul regulament;
    export anticipat – regimul care permite ca produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova înaintea plasării mărfurilor de import în regim de perfecţionare activă cu suspendare;
    termen de reexport – termenul pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie vamală aprobată de organul vamal.
Subsecţiunea 2
Autorizarea regimului de perfecţionare activă
    162. Autorizaţia de perfecţionare activă se acordă numai dacă solicitantul are intenţia efectivă de a reexporta sau de a exporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.
    Autorizaţia de perfecţionare activă se acordă numai atunci cînd mărfurile de import pot fi identificate în produsele compensatoare.
    Autorizaţia de perfecţionare activă se acordă şi pentru mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acelor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în cursul acestui proces, cu excepţia:
    a) combustibililor şi surselor de energie, altele decît cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor la mărfurile de import care necesită reparaţii;
    b) lubrifianţilor, alţii decît cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor compensatoare;
    c) echipamentelor şi instrumentelor.
    163. Se acordă autorizaţie numai atunci cînd regimul de perfecţionare activă poate ajuta la crearea celor mai favorabile condiţii pentru exportul sau reexportul produselor compensatoare, cu condiţia ca interesele esenţiale ale producătorilor autohtoni de mărfuri similare să nu fie afectate în mod nefavorabil (condiţii economice).
    164. Condiţiile economice sînt considerate  îndeplinite în cazurile în care cererea se referă la:
    a) operaţiuni care implică mărfuri de import cu caracter  necomercial;
    b) operaţiuni de perfecţionare;
    c) transformarea produselor compensatoare obţinute în urma unei perfecţionări efectuată în cadrul unei autorizaţii acordate anterior, ce a făcut deja obiectul verificării condiţiilor economice;
    d) forme obişnuite de manipulare prevăzute în anexa nr. 32 la prezentul Regulament;
    e) reparaţii.
    165. În alte situaţii decît cele menţionate la pct. 164, organul vamal eliberează autorizaţie numai în urma efectuării unei analize în baza următoarelor criterii:
    a) lipsa mărfurilor produse în Republica Moldova clasificate la aceeaşi poziţie tarifară conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007 cu aceeaşi calitate şi caracteristici tehnice ca mărfurile destinate importului pentru operaţiunile de transformare avute în vedere;
    b) diferenţele de preţ dintre mărfurile produse în Republica Moldova şi cele destinate importului, ceea ce ar face ca operaţiunea comercială avută în vedere să devină neviabilă economic;
    c) obligaţii contractuale, din care rezultă că mărfurile produse în Republica Moldova nu se conformează cerinţelor expres formulate de ţara terţă cumpărătoare a produselor compensatoare care trebuie obţinute din mărfuri străine, pentru a respecta dispoziţiile privind protecţia dreptului de proprietate industrială sau comercială.
    166. În cazurile în care condiţiile economice menţionate la pct. 164 sau 165 sînt îndeplinite, mărfurile de import urmează a fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu suspendare dacă legislaţia nu prevede altfel.
    În cazul în care condiţiile economice menţionate la pct. 164 sau 165 sînt îndeplinite, dar legislaţia în vigoare stabileşte restricţii la utilizarea sistemului cu suspendare, sau, la solicitarea agentului economic, mărfurile de import vor fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă, folosind sistemul cu restituire dacă legislaţia nu prevede altfel. Cu toate acestea, utilizarea regimului de perfecţionare activă cu restituire nu este posibilă atunci cînd, la momentul înregistrării declaraţiei de plasare sub regim:
    a) mărfurile importate sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;
    b) produsele compensatoare principale sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, instituite de cadrul normativ din domeniul respectiv.
    167. Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează de către biroul vamal din raza solicitantului în baza cererii-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr.6 la prezentul Regulament, completată de solicitant în conformitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr.7 la prezentul Regulament.
    Modelul autorizaţiei este stabilit în anexa nr.8 la prezentul Regulament şi se completează conform instrucţiunilor din anexa nr.9 la prezentul Regulament.
    168. Pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor care reglementează regimul vamal, organul vamal solicită titularului de autorizaţie, în scopul facilitării controlului, să asigure păstrarea evidenţelor operative (în continuare – evidenţe de perfecţionare activă), care precizează cantităţile şi valoarea mărfurilor din import plasate sub regim vamal de perfecţionare activă, cantităţile şi valoarea produselor compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor vamale plătibile.
    Evidenţele de perfecţionare activă trebuie să fie puse la dispoziţia organului vamal în orice moment şi în cazul oricărei încheieri, totale sau parţiale, a operaţiunilor de perfecţionare activă, astfel încît acestea să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării corespunzătoare a regimului. În cazul în care operaţiunile de transformare sînt efectuate în două sau mai multe amplasamente, evidenţele operative trebuie să prezinte în orice moment datele referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.
    169. În cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte produse compensatoare rezultate pe baza unei autorizaţii deja eliberate, persoana care efectuează operaţiunile ulterioare de transformare trebuie să înainteze o nouă cerere de autorizare, prezentînd datele de referinţă ale autorizaţiei deja eliberate. În acest caz, condiţiile economice se consideră îndeplinite. 
    170. Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de către organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului.
    În cazul în care perioada de valabilitatea  depăşeşte 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberată autorizaţia se revizuiesc periodic la intervale precizate în autorizaţie.
    171. La eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă, organul vamal specifică perioada în care produsele compensatoare trebuie reexportate sau exportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor de transformare indicate în autorizaţie pentru o anumită cantitate de mărfuri, cantitatea mărfurilor de import autorizate de a fi plasate în regim vamal de perfecţionare activă şi timpul necesar pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare.
    Termenul de reexport începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.
    Perioada specificată pentru reexport poate fi prelungită chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial, în cazul în care agentul economic prezintă argumente concludente, cu excepţia cazului în care operaţiunea a fost deja încheiată din oficiu de către organul vamal.
    În cazul exportului anticipat, organul vamal stabileşte termenul menţionat la art.60 din Codul vamal al Republicii Moldova ţinînd seama de timpul necesar pentru procurarea şi transportul mărfurilor de import către Republica Moldova, fără ca acesta să depăşească 6 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de export. În cazuri suficient argumentate, acest termen poate fi prelungit pînă la 12 luni.
    172. La eliberarea autorizaţiei sau odată cu plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă se stabileşte o rată de randament sau metoda stabilirii ei, inclusiv ratele medii. Această rată se stabileşte în baza informaţiilor de producţie sau tehnice sau, atunci cînd acestea nu sînt disponibile, a informaţiilor legate de operaţiuni de acelaşi tip.
    Organul vamal este în drept să stabilească rata de randament după ce mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activă, dar nu mai tîrziu de momentul în care acestea primesc o nouă destinaţie vamală.
    Rata de randament prezentată de solicitantul autorizaţiei se verifică de către organul vamal în baza informaţiilor de producţie sau tehnice aferente operaţiunilor respective. În cazul în care, la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de solicitantul autorizaţiei, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunile de perfecţionare activă. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din autorizaţia de perfecţionare activă, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile identificate de organul vamal, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente vor fi restituite organului vamal de către titularul autorizaţiei.
    Dacă în urma verificărilor ulterioare rata de randament se dovedeşte a fi nejustificată, pentru partea aferentă de mărfuri importate şi declarate ca fiind încorporate în produsele compensatoare se calculează şi se încasează drepturile de import în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import. 
    Atunci cînd este necesar să se calculeze drepturile de import pentru produsele compensatoare, pierderile definite la pct.161 nu vor fi considerate.
    Pentru anumite mărfuri, organul vamal este în drept să aplice rate de randament standard stabilite de organele abilitate.
    În legatură cu orice modificare a ratei de randament stabilite iniţial, care apare după acordarea autorizaţiei şi care poate influenţa conţinutul acesteia pe parcursul autorizării regimului de perfecţionare activă, trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organului vamal, care a autorizat regimul de perfecţionare activă. Comunicarea modificării ratei de randament se face în scris şi este semnată de către titularul autorizaţiei. Notificarea trebuie făcută de către titularul autorizaţiei imediat ce se atestă modificarea acesteia, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, înainte de termenul de reexport a produselor compensatoare fixat în autorizaţie.
Subsecţiunea 3
Compensarea prin echivalenţă în sistemul
cu suspendare şi sistemul cu restituire
A. Sistemul cu suspendare
    173. a) În cazul în care se foloseşte compensarea prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeaşi subpoziţie a codului de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor, să prezinte aceleaşi calităţi comerciale şi aceleaşi caracteristici tehnice ca şi mărfurile de import.
    b) Folosirea compensării prin echivalenţă este posibilă numai în cazul în care persoana interesată solicită aceasta în cererea sa şi numai în cazul în care prin autorizaţia eliberată se precizează factorii menţionaţi la lit.a) a prezentului punct, comuni mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import, precum şi mijloacele de verificare ale acestora.
    c) În cazul în care autorizaţia prevede recurgerea la compensarea prin echivalenţă, în autorizaţie se înscriu măsurile specifice ce urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor aplicabile acestui regim.
    d) În cazul în care autorizaţia nu specifică utilizarea compensării prin echivalenţă, însă titularul autorizaţiei doreşte să recurgă la acest regim, acesta va solicita organului vamal modificarea autorizaţiei acordate iniţial.
    174.  În cazuri suficient argumentate, organele vamale admit ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decît mărfurile de import, cu condiţia ca partea esenţială a transformării la care sînt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie în întreprinderi aparţinînd operatorilor stabiliţi în autorizaţie.
    Pe perioada derulării regimului, titularul autorizaţiei este obligat să asigure în orice moment organelor vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la pct.173 înainte de a putea folosi sistemul de compensare prin echivalenţă.
    175. a) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat, mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar asupra mărfurilor echivalente se vor aplica reglementările legale referitoare la mărfurile străine. În acest caz, modificarea situaţiei vamale intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.
    b) Dispoziţiile lit.a) a prezentului punct se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi export anticipat, cu deosebirea că în acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor are loc, pentru produsele compensatoare exportate, în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export al acestora, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente – în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.
    c) Modificarea situaţiei vamale menţionată la lit.a) şi b) nu trebuie să modifice originea mărfurilor exportate.
    176. Normele prevăzute pentru autorizarea regimului de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.
    Mărfurile echivalente nu sînt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.
B. Sistemul cu restituire
    177. În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente cu sau fără export anticipat.
Subsecţiunea 4
Încheierea regimului de perfecţionare activă
A. Sistemul cu suspendare
    178. Regimul vamal de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la plata drepturilor de import se încheie, pentru mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal.
    La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică instituite de cadrul normativ.
    179. Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal stabilit prin autorizaţie.
    180. Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona „Marfă PA/S”.
    181. Dacă mărfurile de import plasate în regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import fac obiectul unor măsuri de politică economică care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se înscrie, la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor, „măsuri de politică economică”.
    182. Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.
    183. Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import pot fi importate, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină în baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
    Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
    184. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, în baza deciziei de regularizare, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine neexportate sub formă de produse compensatoare ori în aceeaşi stare.
    185. a) Atunci cînd produsele compensatoare sînt importate după reexportul lor, în totalitate sau în parte, cuantumul drepturilor de import se determină în baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.
    b) În completarea declaraţiei vamale de import depusă pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaraţia vamală, referitoare la descrierea mărfurilor, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, identice cu cele menţionate în autorizaţie. De asemenea, se va face referire la declaraţia vamală de export a produselor compensatoare.
    c) Atunci cînd în urma operaţiunilor de perfecţionare activă produsele compensatoare dobîndesc statutul de mărfuri originare din Republica Moldova pentru care a fost emisă o dovadă de origine cu ocazia exportului acestora, fie prin supunerea mărfurilor străine unor operaţiuni de transformare considerate suficiente în virtutea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, fie prin aplicarea unor reguli de cumul bilateral sau diagonal, la importul acestora organele vamale nu le vor considera ca mărfuri autohtone şi, în consecinţă, mărfurile străine intrate în componenţa produselor compensatoare se supun plăţii drepturilor de import în conformitate cu prevederile lit.a) şi b) ale prezentului punct.
    d) Dacă mărfurile străine încorporate în produsele compensatoare îndeplinesc la momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau a plafoanelor tarifare stabilite potrivit originii lor, ele vor beneficia de respectivul tratament la înregistrarea declaraţiei vamale de import.
    186. Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.
    187. Prin aplicarea metodei cheii cantitative de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
    Astfel, cantitatea unei anumite mărfi de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:
    a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată şi suma cantităţilor din marfa regăsită în fiecare din totalul produselor compensatoare rezultate în urma operaţiunii de perfecţionare;
    b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea din acel produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu cantitatea de marfă de import pentru care se efectuează calculul, regăsibilă în acel produs compensator la care se referă raportul mai înainte amintit.
    Metoda cheii cantitative (în continuare – produs compensator), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multor mărfuri de import rezultă un singur produs compensator.
    În cazul metodei produs compensator, pierderile definite la pct.161 nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
    Metoda cheii cantitative (în continuare – mărfuri de import), reprezintă cazul particular al metodei generale descrise mai sus, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multe mărfuri de import rezultă mai multe produse compensatoare.
    În cazul metodei mărfuri de import, pierderile definite la pct.161 influenţează direct calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
    188. Modelul matematic pentru metoda cheii cantitative este stipulat în anexa nr.10 la prezentul Regulament.
    189. Atunci cînd metoda cheii cantitative nu poate fi aplicată, se aplică metoda cheii valorice. Prin aplicarea metodei cheii valorice de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
    Astfel, cantitatea de o anumită marfă de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) din prezentul punct:
    a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată cu suma preţurilor tuturor produselor compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă;
    b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea acelui produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu preţul corespunzător acestuia.
    190. Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11 la prezentul Regulament.
    191.  Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare.
    Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
    a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
    b) cantitatea pe tip de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare în regim de perfecţionare activă;
    c) codul mărfurilor conform Nomenclatorului mărfurilor;
    d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi cuantumul drepturilor de import aferente;
    e) rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
    f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o nouă destinaţie vamală;
    g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face în baza metodei cheii valorice;
    h) cuantumul drepturilor de import aferente pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
    i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului de perfecţionare activă.
    192. Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal care are în evidenţă autorizaţia de perfecţionare activă, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului de perfecţionare activă.
    În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.
    193. Biroul vamal, în baza verificărilor efectuate, vizează decontul de justificare, dacă este corespunzător întocmit şi corespunde menţiunilor prevăzute la pct. 191.
    În cazul în care s-au depistat neconcordanţe dintre datele indicate în decontul de justificare  şi cele conţinute în declaraţiile vamale în baza cărora acesta este întocmit, ultimul nu este acceptat de către organul vamal, comunicînd în scris titularului autorizaţiei în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la momentul prezentării decontului respectiv.
    În cazul în care regimul de perfecţionare activă nu a fost încheiat în conformitate cu prevederile pct. 178 sau decontul de justificare nu a fost prezentat de către titularul regimului, fie nu a fost acceptat de către organul vamal, organul vamal întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import în privinţa cărora regimul nu a fost încheiat sau încheiat incorect. Concomitent, în situaţia în care acţiunile sau inacţiunile titularului regimului prezintă semne de fraudă vamală, organul vamal întreprinde măsurile necesare investigării cazului sub aspect contravenţional sau penal.
B. Sistemul cu restituire
    194. Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la exportul produselor compensatoare stabilite în autorizaţie în cadrul termenului de reexport autorizat ori prin plasarea lor, în vederea exportului ulterior în destinaţia vamală zonă liberă.
    195. a) Cînd produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la pct.194, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea „Marfă PA/R”.
    b) Organul vamal urmăreşte ca menţiunea de la lit.a) a prezentului punct să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.
    196. În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
    197. La restituirea drepturilor de import se aplică, în mod corespunzător, prevederile pct.187-193 ale prezentului Regulament.
    198. a) Restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, se face la solicitarea titularului autorizaţiei de perfecţionare activă în baza cererii de restituire PA.
    b) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate (inclusiv în cazul exportului produselor compensatoare din zona liberă).
    c) În cazuri suficient argumentate, organul vamal aprobă restituirea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale şi după expirarea termenului prevăzut la lit.b), însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie.
    199. Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
    a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
    b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;
    c) poziţia tarifară conform Nomenclatorului mărfurilor;
    d) valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă – sistemul de restituire;
    e) data importului mărfurilor străine;
    f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
    g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală a produselor compensatoare;
    h) valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează în baza metodei cheii valorice;
    i) rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
    j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost exportate de pe teritoriul Republicii Moldova;
    k) cuantumul drepturilor de import de restituit.
    200. Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documentele confirmative care să justifice datele menţionate la pct.199.
    201. Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă verifică Cererea de restituire PA şi o aprobă, dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge, în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, informînd titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificărilor.
    Organele vamale vor respinge cererile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în autorizaţia de perfecţionare activă ori dacă exportul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea termenului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii.
Subsecţiunea 5
Dispoziţii legate de transferul şi cesionarea mărfurilor
    202. În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul, mărfurile străine în aceaşi stare sau produsele compensatorii pot fi transferate temporar, cu aprobarea biroului vamal emitent de autorizaţie, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă.
    Transferul mărfurilor plasate în regim de la titularul regimului către o altă persoană, se permite numai în cazul în care ultima este nominalizată în calitate de „operator” în rubrica 1 „b” a autorizaţiei.În vederea atribuirii statutului de „operator” terţei persoane, solicitantul urmează să prezinte biroului vamal emitent acte ce confirmă împuternicirile respective (contractul de subantrepriză, indicaţia clientului), precum şi confirmarea emisă de operator, prin care acesta acceptă transferul.
    Răspunderea juridică pentru operaţiunea de transfer rămîne în sarcina titularului autorizaţiei de perfecţionare activă.
    Transferul mărfurilor în regim de perfecţionare activă se efectuează fără depunerea declaraţiei vamale, cu informarea prealabilă scrisă a biroului vamal emitent, precum şi reflectarea operaţiunii în evidenţele de perfecţionare activă a noului operator.
    Pot fi transferate mărfuri numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent.
    Operaţiunea de transfer nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului vamal de perfecţionare activă, şi nu serveşte drept temei pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.
    După finalizarea operaţiunilor de prelucrare de către operator, produsele compensatoare se restituie titularului regimului, care perfectează încheierea regimului pentru mărfurile respective.
    203.  Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă pot fi cesionate altei persoane care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a biroului vamal emitent, cu acordul acestuia.
    Cesiunea mărfurilor poate fi acceptată în baza următoarelor acte:
    a) cererea solicitantului, în formă scrisă;
    b) indicaţia proprietarului de a cesiona mărfurile;
    c) acceptul cesionarului de a primi mărfurile respective în regim vamal de perfecţionare activă.
    Cesiunea mărfurilor se permite cu acordul scris al biroului vamal emitent şi cel al biroului vamal recepţionar prin autorizarea regimului de perfecţionare activă. Biroul vamal recepţionar va perfecta declaraţia vamală de plasare a bunurilor sub regim.
    Cedentul poartă responsabilitate juridică pentru mărfurile destinate cesionării pînă la validarea declaraţiei vamale de cesiune, la rîndul său cesionarul poartă răspunderea juridică pentru derularea regimului de perfecţionare activă din momentul validării declaraţiei vamale de cesiune.
Subsecţiunea 6
Dispoziţii finale
    204.  Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import.
    Totuşi, organul vamal va condiţiona plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă cu constituirea unei garanţii financiare pentru a se asigura achitarea oricărei obligaţii vamale care ar putea lua naştere în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:
    a) în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul persoanelor rezidente înregistraţi în jurisdicţia ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, potrivit listei aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.91 din 2 mai 2013;
    b) solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor importate care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare, cu excepţia agenţilor economici autorizaţi (AEO) care pot să utilizeze regimul de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cu scutirea de la garantare drepturilor de import, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.
    În vederea aplicării dispoziţiilor menţionate la lit. a) şi b), organul vamal, la data solicitării eliberării autorizaţiei de perfecţionare activă, va verifica dacă solicitantul autorizaţiei sau unul din operatori cade sub incidenţa condiţiilor enumerate mai sus. În cazul în care se solicită Serviciului Vamal informaţii, acesta are obligaţia să verifice şi să comunice imediat datele solicitate organului vamal, pentru a evita tergiversarea timpului de soluţionare a cererii de autorizare.
    Dacă la data solicitării eliberării autorizaţiei de perfecţionare activă, solicitantul  operaţiunii figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale, acestea vor refuza emiterea autorizaţiei, comunicînd acest lucru în scris solicitantului.
    205. Anumite mărfuri sau categorii de mărfuri stabilite expres de legislaţia în vigoare sînt plasate în regim de perfecţionare numai în sistemul cu restituire, cu respectarea prevederilor pct.166 din prezentul Regulament.
    206. Serviciul Vamal este îndreptăţit ca prin ordinul directorului general să condiţioneze plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de perfecţionare activă cu suspendare de depunere a unei garanţii bancare, în cazuri suficient argumentate.
    207.  Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, în baza autorizaţiei eliberate de biroul vamal şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.
    Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
    Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit acestor dispoziţii, nu constituie temei pentru restituirea de drepturi de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export definitiv.
    208. Titularul autorizaţiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci cînd, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încît obţinerea de produse compensatoare devine imposibilă.
    În cazul distrugerii sau pierderii totale ori parţiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea respectivă, dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută, confirmată prin actele corespunzătoare.
    209. Mărfurile exportate anterior, care, la recepţia lor sau în cadrul termenului de garanţie, s-a constatat că sînt defecte sau necorespunzătoare calitativ ori dacă acestea s-au defectat în această perioadă, se plasează în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente dacă, potrivit dispoziţiilor contractuale, repararea sau înlocuirea se face cu titlu gratuit.
    210.  a) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct.209 să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, exportate înainte de importul mărfurilor exportate anterior (export anticipat). În acest caz, operaţiunea de import trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la exportul produselor de înlocuire.
    b) În cazul exportului anticipat al produselor de înlocuire, dacă mărfurile exportate iniţial nu se returnează din considerente economice ori din orice alte motive, operaţiunea se va încheia, în termenul prevăzut la lit.a), prin export definitiv, cu respectarea măsurilor de politică economică.
    c) Dacă după 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit.a) titularul autorizaţiei nu face dovada că mărfurile exportate iniţial au fost importate sau au fost plasate într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea importului ulterior ori dacă operaţiunea nu a fost încheiată prin exportul definitiv al produselor de înlocuire exportate anticipat, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea, în bază deciziei de regularizare, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la exportul definitiv, şi vor sesiza organele controlului de stat abilitate în vederea verificării legalităţii tranzacţiei.
    211. Dacă operaţiunea de perfecţionare activă are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie ori contra efectuării unei plăţi, acestea se plasează, de asemenea, în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, dar nu se aplică dispoziţiile legate de înlocuire a acestora cu mărfuri identice ori cu mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile legate de exportul anticipat.
    212. Serviciul Vamal este în drept să emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.”;
    2) anexa nr. 8 se modifică şi se completează după cum urmează:
    la punctul 2, literele a) şi b) se exclud;
    se completează cu un nou punct , 16, cu următorul cuprins:
    „16. Locul ţinerei evidenţelor operative.”;
    3) la anexa nr. 9, punctul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Se indică sistemul autorizat (sistem cu suspendare sau sistem cu restituire), precum şi codificarea procedurii vamale autorizate.”;
    4) se completează cu o nouă anexă, nr. 32, cu următorul cuprins:

    „Anexa nr. 32
la Regulamentul de aplicare a
destinaţiilor vamale prevăzute de Codul
vamal al Republicii Moldova
Lista
formelor obişnuite de manipulare prevăzute la secţiunea 5
    În cazul în care nu se specifică altfel, nici una din formele obişnuite de manipulare descrise în prezenta anexă nu pot avea loc, dacă aceasta determină schimbarea codului tarifar la nivel de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor:
    1) ventilarea, uscarea, ştergerea de praf, operaţiuni simple de curăţare, repararea ambalajului, reparaţii elementare ale distrugerilor survenite în urma transportării sau depozitării în măsura în care implică operaţiuni simple, aplicarea şi înlăturarea învelişului protector în vederea transportului;
    2) reasamblarea mărfurilor după transportare;
    3) inventarierea, prelevare de mostre, sortare, cernut, filtrare mecanică şi cîntărirea mărfurilor;
    4) înlăturarea componentelor deteriorate sau contaminate;
    5) conservarea prin mijloace de pasteurizare, sterilizare, iradiere sau adăugarea de conservanţi;
    6) tratarea împotriva paraziţilor;
    7) tratarea anticorozivă;
    8) tratarea:
    a) prin simpla creştere a temperaturii, fără alte procese de tratare sau distilare, sau
    b) prin simpla scădere a temperaturii,chiar dacă din aceasta rezultă un cod diferit din nouă cifre din Nomeclatorul mărfurilor;
    9) tratarea electrostatică, descreţirea sau călcarea textilelor;
    10) tratarea, constînd în:
    a) înlăturarea codiţelor şi sau scoaterea sîmburilor din fructe, tăierea în bucăţi şi separarea fructelor sau legumelor uscate, rehidratarea fructelor; sau
    b) deshidratarea fructelor chiar dacă aceasta determină schimbarea codului tarifar la nivel de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor;
    11) desărarea, curăţarea şi tăbăcirea pieilor;
    12) diluarea sau concentrarea fluidelor, fără alt proces de tratare sau distilare, chiar dacă aceasta determină schimbarea codului tarifar la nivel de nouă cifre din Nomeclatorul mărfurilor;
    13) amestecarea mărfurilor de acelaşi fel, de calităţi diferite, pentru a obţine o calitate constantă sau o calitate impusă de client, fără a modifica natura mărfurilor;
    14) împărţirea sau tăierea marginilor mărfurilor dacă este vorba numai de operaţiuni simple;
    15) ambalarea, dezasamblarea, schimbarea ambalajului, filtrarea sau simplul transfer în recipienţi, chiar dacă aceasta determină schimbarea poziţiei tarifare la nivel de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor, aplicarea, înlăturarea sau modificarea marcajelor, a sigiliilor, a etichetelor, etichetelor de preţ sau a altor semne distinctive similare;
    16) testarea, ajustarea, reglarea sau punerea în stare de funcţionare a maşinilor, aparatelor şi vehiculelor, în special pentru  verificarea  conformităţii cu standardele tehnice, dacă este vorba numai de operaţiuni simple.
    Notă: Formele obişnuite de manipulare enumerate în prezenta anexă, nu pot fi autorizate, dacă în opinia organelor vamale, operaţiunea respectivă ar putea creşte riscul de fraudă vamală.”
    2. Serviciul Vamal va conlucra cu autorităţile publice responsabile de administrarea şi gestionarea bazelor de date cu privire la mărfurile produse în Republica Moldova în vederea asigurării mecanismului de verificare a condiţiilor economice la eliberarea autorizaţiilor de perfecţionare activă.

    PRIM-MINISTRU                                                            Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru, 
    ministrul economiei                                                            Valeriu Lazăr
    Ministrul finanţelor                                                            Anatol Arapu

    Nr. 516. Chişinău, 2 iulie 2014.