ÎNREGISTRAT
la Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova
cu nr. 987 din 14 august 2014
Ministru_____________Oleg EFRIM

    În temeiul art. 41 alin. (1) lit. c) şi art. 46 alin. (6) lit. g) din Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 667) şi art. 5 alin. (2), art. 23 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 166-169, art. 565), Plenul Consiliului Concurenţei

    1. Se aprobă Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorului la înfiinţare pentru companiile aeriene, conform anexei nr. 1.
    2. Anexa nr. 2 la Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 1 din 20.02.2014 cu privire la aprobarea unor acte  normative privind ajutoarele de stat sectoriale se exclude.

    PREȘEDINTELE PLENULUI
    CONSILIULUI CONCURENȚEI                                     Viorica CĂRARE

    Nr. 4. Chişinău, 25 iulie 2014.
    Prezentul Regulament transpune prevederile Comunicării Comisiei Europene, Orientări Comunitare privind finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale (2005/C 312/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 312/ 1  din 09.12.2005.
    1. Prezentul Regulament prevede norme în baza cărora urmează să fie evaluat ajutorul de stat acordat pentru finanţarea aeroporturilor precum şi a companiilor aeriene la înfiinţarea rutelor de zbor noi.
    2. În sensul art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la  ajutorul de stat, poate fi considerat compatibil cu mediul concurenţial normal ajutorul sectorial, destinat finanţării aeroporturilor şi la înfiinţare pentru companiile aeriene.
    3. Prezentul Regulament se aplică ajutorului de stat pentru beneficiarii care prestează servicii ce constituie activităţi economice, indiferent de forma organizatorico-juridică, de apartenenţa la sectorul public sau privat şi modul de finanţare.
    4. Administrarea aeroportului şi activităţile de operare care constau în furnizarea de servicii aeroportuare companiilor aeriene şi a furnizorilor de servicii din cadrul aeroporturilor sunt activităţi economice, în măsura în care aceste activităţi nu ţin de responsabilitatea autorităţilor abilitate ale statului.
    5. Operatorul aeroportului cît şi compania aeriană se consideră că practică activităţi economice, în măsura în care nu desfăşoară alte activităţi ce ţin de responsabilitatea autorităţilor abilitate ale statului.
    6. Prezentul Regulament stabileşte criteriile în baza cărora urmează să fie evaluat ajutorul acordat la înfiinţare pentru companiile aeriene, precum şi criteriile pentru evaluarea ajutorului acordat pentru finanţarea activităţilor aeroportuare pentru operatorii de aeroporturi. 
    7. La evaluarea ajutorului de stat acordat de către furnizori, în vederea prevenirii oricărei denaturări a mediului concurenţial normal, se va lua în considerare modalitatea în care aceştia au ţinut cont de principiile de nediscriminare, transparenţă şi proporţionalitate la acordarea ajutorului.
    8. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:
    beneficiar – orice operator aeroportuar sau companie aeriană;
    operator aeroportuar – persoană juridică sau fizică ce efectuează exploatarea aerodromului (aeroportului) în baza certificatului de aerodrom (aeroport);
    companie aeriană – persoana fizică sau juridică care deţine certificat de operator aerian şi oferă servicii de transport aerian;
    prag de rentabilitate – numărul minim de pasageri, la deservirea cărora veniturile companiei aeriene sunt egale cu cheltuielile;
    rută de zbor nouă – o rută sezonieră care devine permanentă  sau o rută inexistentă anterior, care este efectuată în scopul transportării contra plată a pasagerilor, fiind publicată în sistemele informatizate de rezervare şi este accesibilă publicului;
    frecvenţă de zbor nouă – o rută sezonieră care devine permanentă sau o frecvenţă de zbor existentă, care devine cel puţin zilnică;
    servicii de handling la sol – servicii necesare pentru sosirea şi plecarea aeronavelor pe/de pe aeroport;
    costuri de catering – costurile pentru servicii de asigurare a pasagerilor şi echipajului cu produse alimentare şi băuturi la bordul aeronavelor;
    ajutor degresiv – ajutorul cu un caracter temporar, acordat pe o perioadă maximă de trei ani, care scade din intensitate în timp.
    9. La determinarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutorului acordat operatorilor aeroportuari şi companiilor aeriene pentru efectuarea anumitor activităţi economice ce constituie servicii de interes economic general se evaluează dacă:
    a) beneficiarul este efectiv autorizat cu executarea unor obligaţii de serviciu de interes economic general, iar aceste obligaţii sunt clar definite;
    b) parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia sunt stabiliţi în prealabil, în mod obiectiv şi transparent, pentru a evita conferirea unui avantaj economic care poate favoriza  beneficiarul faţă de alţi concurenţi pe piaţă;
    c) compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor survenite în legătură cu executarea obligaţiei de serviciu de interes economic general, ţinînd cont de veniturile relevante, precum şi un profit rezonabil;
    d) atunci cînd alegerea beneficiarului care urmează să fie investit cu executarea obligaţiei serviciului de interes economic general, nu se face în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, care ar permite selecţionarea ofertantului capabil să furnizeze serviciile respective la cele mai mici preţuri, nivelul compensaţiei este determinat pe baza unei analize a costurilor pe care un beneficiar tipic în condiţii similare, bine administrat şi dotat corespunzător, le-ar fi suportat pentru îndeplinirea obligaţiei respective, ţinînd cont de veniturile relevante, precum şi un profit rezonabil.
    10. La evaluarea ajutorului acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general se va ţine cont de măsura în care ajutorul nu include în sine efectuarea activităţilor specificate la pct. 12 lit. d) din prezentul Regulament.
    11. Măsurile de sprijin acordate companiilor aeriene sau operatorilor aeroportuari, care au un caracter general şi sunt aplicabile tuturor sectoarelor economiei naţionale, nu constituie ajutor de stat.
    12. Activităţile aeroporturilor pot fi clasificate după cum urmează:
    a) construirea infrastructurii aeroportuare şi a echipamentelor (piste de decolare, terminale, platforme, turn de control etc.) sau instalaţii care le sprijină în mod direct (instalaţii de stingere a incendiilor, echipamente de securitate sau de siguranţă etc.);
    b) operarea infrastructurii, care cuprinde întreţinerea şi administrarea infrastructurii aeroportului;
    c) furnizarea de servicii aeroportuare auxiliare transportului aerian, cum ar fi serviciile de handling la sol şi utilizarea infrastructurii aferente, servicii de stingere a incendiilor, servicii de urgenţă, servicii de siguranţă etc.;
    d) efectuarea activităţilor comerciale care nu sunt legate în mod direct de activităţile de bază ale aeroportului şi care includ construirea, finanţarea, utilizarea şi folosirea terenului şi a clădirilor, nu numai pentru birouri şi pentru depozitare, dar şi pentru hoteluri şi întreprinderi situate în incinta aeroportului, precum şi magazine, restaurante şi parcări.
    13. Finanţarea  activităţilor specificate la pct. 12 lit. d) cu titlu de excepţie nu se evaluează conform prevederilor prezentului Regulament, dar acestea vor fi evaluate, după caz, în temeiul normelor sectoriale şi generale relevante.
    14. Ajutorul de stat destinat operatorilor aeroportuari poate fi compatibil în cazul în care este necesar pentru operarea unui serviciu de interes economic general, este destinat facilitării dezvoltării zonelor în care nivelul de trai şi/sau gradul de ocupare a forţei de muncă este scăzut, precum şi pentru facilitarea dezvoltării anumitor activităţi, sau regiuni economice, cu condiţia că nu denaturează într-un mod nejustificat concurenţa.
    15. La acordarea ajutorului de stat pentru operatorii aeroportuari se va evalua impactul asupra concurenţei între aeroporturi ţinînd cont şi de următorii factori: 
    a) tipul de servicii aeroportuare furnizate de aeroport;
    b) populaţia;
    c) activitatea economică;
    d) existenţa accesului terestru;
    e) congestia traficului;
    f) nivelul taxelor pentru serviciile aeroportuare. 
    16. Finanţarea infrastructurii aeroportuare presupune ajutorul de stat acordat pentru construirea infrastructurii şi a echipamentelor aeroportuare sau a instalaţiilor care le sprijină în mod direct în conformitate cu pct. 12 lit. a) din prezentul Regulament.
    17.  La finanţarea infrastructurii aeroportuare se va determina dacă:
    a) construirea şi operarea infrastructurii îndeplineşte un obiectiv de interes general definit în mod clar;
    b) infrastructura este necesară şi proporţională cu obiectivul stabilit;
    c) infrastructura are perspective satisfăcătoare de utilizare pe termen mediu, în special în ceea ce priveşte utilizarea infrastructurii existente;
    d) toţi potenţialii utilizatori ai infrastructurii au acces la ea în mod egal şi nediscriminatoriu;
    e) nu este afectată într-un mod nejustificat concurenţa.
    18. Operaţiunile de vînzare sau alocare de infrastructură de către autorităţile publice pentru operatorii aeroportuari, care sunt efectuate la preţurile pieţei sau dacă preţul acestor operaţiuni reprezintă rezultatul unei proceduri de licitaţie desfăşurate în condiţiile legii, nu constituie un ajutor de stat în sensul prezentului Regulament.
    19. Finanţarea pentru operarea infrastructurii aeroportuare prevede ajutorul de stat la administrarea şi întreţinerea infrastructurii aeroportuare.
    20. La acordarea ajutorului de stat pentru operarea infrastructurii se va evalua compatibilitatea acestuia prin prisma prevederilor de la pct. 14 şi 17 ale prezentului Regulament.
    21. În cazul acordării unor atribuţii cu privire la un serviciu de interes economic general unui operator aeroportuar, acţiunea respectivă se va înregistra într-un act special de atribuire, care va cuprinde toate informaţiile necesare pentru identificarea costurilor specifice acestui serviciu.
    22. Actul de atribuire trebuie să cuprindă:
    a) natura precisă a obligaţiei de serviciu de interes economic general;
    b) operatorii şi teritoriul în cauză;
    c) natura oricăror drepturi exclusive acordate aeroportului;
    d) modalităţile de calculare, monitorizare şi revizuire a compensării;
    e) mijloacele de evitare şi corectare a oricărei compensări excedentare sau deficitare;
    f) obligaţia beneficiarului de a crea un sistem contabil transparent şi de a separa conturile pentru diferitele activităţi.
    23. La alocarea unei infrastructuri suplimentare operatorului aeroportuar, care nu a fost planificată atunci cînd s-a alocat infrastructura existentă, operatorul trebuie să plătească pentru aceasta preţul stabilit în condiţii normale de piaţă, proporţional cu costurile noii infrastructuri şi cu durata utilizării sale.
    24. Serviciile de handling la sol reprezintă o activitate comercială deschisă concurenţei în condiţiile stabilite de actele normative.
    25. Un operator aeroportuar care acţionează ca furnizor de servicii de handling la sol poate percepe tarife diferite pentru serviciile de handling la sol prestate companiilor aeriene, doar în cazul în care aceste tarife diferite reflectă diferenţe de cost legate de natura sau dimensiunea serviciilor furnizate.
    26. În condiţiile stabilite de actele normative, serviciile de handling la sol pot fi finanţate şi din alte venituri comerciale ale aeroportului sau prin resurse publice care i se acordă în calitate de autoritate aeroportuară sau de operator al unui serviciu de interes economic general.
    27. Ajutorul de stat pentru finanţarea aeroporturilor trebuie notificat Consiliului Concurenţei pentru a putea fi evaluată compatibilitatea acestuia cu mediul concurenţial normal.
    28. Ajutorul la înfiinţare este ajutorul de stat acordat companiilor aeriene pentru crearea rutelor de zbor noi sau frecvenţelor de zbor noi şi pentru atragerea unui număr de pasageri necesar în vederea atingerii pragului de
rentabilitate.
    29. La evaluarea ajutorului de stat la înfiinţare se va ţine cont de faptul că acesta poate avantaja companiile aeriene beneficiare, poate reduce costurile de operare ale beneficiarului, poate denatura concurenţa între companii.
    30. La acordarea ajutorului de stat la înfiinţare se va determina dacă:
    a) beneficiarul ajutorului la înfiinţare deţine un certificat de operator aerian valabil;
    b) este înfiinţată o rută de zbor nouă şi/sau frecvenţă de zbor nouă;
    c) ruta pentru care este acordat ajutorul este profitabilă, adică cel puţin îşi acoperă costurile, fără finanţare publică;
    d) valoarea ajutorului este legată strict de costurile suplimentare la înfiinţare suportate pentru lansarea noii rute sau frecvenţe, costuri pe care beneficiarul nu trebuie să le suporte după înfiinţare în regim de operare normală.
    e) este prezent planul de afaceri al beneficiarului, care să prezinte pe o perioadă îndelungată viabilitatea rutei după epuizarea ajutorului;
    f) plăţile în cadrul ajutorului sunt direct proporţionale de creşterea netă a numărului de pasageri transportaţi;
    g) ajutorul nu încurajează transferul traficului de la o companie aeriană la alta;
    h) ajutorul nu generează o deviere a traficului care să nu fie justificată din punctul de vedere al frecvenţei şi viabilităţii serviciilor existente care pleacă de la un alt aeroport situat în acelaşi oraş sau în acelaşi sistem aeroportuar, care deservesc aceeaşi destinaţie sau o destinaţie similară.
    31. Ajutorul degresiv poate fi acordat pe o perioadă maximă de 3 ani. În orice caz, perioada pe parcursul căreia se acordă ajutor la înfiinţarea unei companii aeriene trebuie să fie mai mică decît perioada pe parcursul căreia compania aeriană se angajează să opereze de pe aeroportul în cauză, după cum se indică în planul de afaceri respectiv.
    32. Ajutorul degresiv poate fi acordat cu titlu de excepţie pe o perioadă de pînă la 5 ani pentru rutele interne.
    33. Valoarea ajutorului degresiv într-un an nu poate depăşi 50% din costurile totale eligibile  pentru anul în cauză, iar ajutorul total nu poate depăşi  o medie de 30% din costurile eligibile. 
    34. Pentru rutele interne, valoarea ajutorului degresiv într-un an nu poate depăşi 50% din costurile totale eligibile pentru anul în cauză, iar ajutorul total nu poate depăşi o medie de 40% din costurile eligibile. În cazul acordării ajutorului pe termen de 5 ani, el poate fi menţinut la 50% din costurile eligibile totale pentru perioada iniţială de 3 ani.
    35. Furnizorul ajutorului de stat care planifică să acorde ajutor la înfiinţare unei companii aeriene pentru o rută nouă trebuie să-şi facă publice din timp planurile, respectînd prevederile legale, pentru a permite tuturor companiilor aeriene interesate să-şi ofere serviciile.
    36. Înainte de acordarea ajutorului de stat la înfiinţarea unei noi rute de zbor, furnizorul va efectua analiza impactului acesteia asupra rutelor concurente.
    37. Nu se permite acordarea de ajutor la înfiinţare pentru o nouă rută aeriană care corespunde unei legături feroviare de mare viteză.
    38. Ajutorul de stat nu poate fi acordat unei companii aeriene care, după ce a utilizat întregul ajutor pentru o rută anumită, solicită un nou ajutor pentru o rută concurentă care pleacă din acelaşi oraş sau regiune. Simpla înlocuire a unei rute, în timpul perioadei de acordare a ajutorului, cu o altă rută care pleacă din acelaşi aeroport şi care se prevede că va genera cel puţin un număr echivalent de pasageri nu împiedică continuarea plăţii ajutorului pentru perioada completă atît timp cît această înlocuire nu afectează celelalte condiţii de bază pentru care a fost acordat iniţial ajutorul la înfiinţare.
    39. Ajutorul nu poate fi acordat pentru costuri de operare standard, cum sunt chiria sau amortizarea aeronavei, carburantul, salariile echipajelor, taxele de aeroport sau costurile de catering.
    40. Ajutorul la înfiinţare nu poate fi cumulat cu alte tipuri de ajutor acordat pentru operarea unei rute, inclusiv cu ajutorul de natură socială, ajutorul acordat în legătură cu efectuarea unor servicii de interes economic general sau cu un alt ajutor acordat pentru acoperirea aceloraşi costuri.
    41. Ajutorul la înfiinţare nu poate fi acordat  în cazul în care accesul la o rută a fost rezervat pentru o singură companie aeriană.
    42. Ajutorul la înfiinţare, acordat companiilor aeriene trebuie notificat Consiliului Concurenţei pentru a putea fi evaluată compatibilitatea cu mediul concurenţial normal.
    43. Monitorizarea ajutorului de stat pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorului la înfiinţare pentru companiile aeriene se efectuează în conformitate cu Secţiunea 14 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30 august 2013.
    44. Fiecare furnizor al ajutorului de stat publică pe pagina web, anual, lista rutelor aeriene pentru care a fost acordat ajutorul, cu indicarea  beneficiarului, valorii ajutorului acordat şi numărului de pasageri.
    45. Furnizorul ajutorului de stat are dreptul de a solicita de la beneficiarul ajutorului  să depună o garanţie în vederea asigurării respectării angajamentelor asumate ca urmare a beneficierii de ajutor de stat.
    46. În cazul nerespectării angajamentelor asumate de către beneficiar în urma primirii ajutorului la înfiinţare sau de finanţare, acesta poate fi recuperat de către furnizor în baza deciziei adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei.
    47. În cazul  ajutorului ilegal sau ajutorului utilizat abuziv, recuperarea ajutorului se va efectua în conformitate cu prevederile art. 13-16 din Legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012.
    48. În cazul în care Consiliul Concurenţei adoptă o decizie de recuperare a ajutorului de stat acordat ilegal şi ajutorul respectiv nu a fost rambursat de către beneficiar, este necesar ca la evaluarea întregului ajutor pentru infrastructura aeroportuară sau a ajutorului la înfiinţare să se ţină cont atît de efectul cumulativ al ajutorului anterior şi al noului ajutor, cît şi de faptul dacă ajutorul anterior nu a fost rambursat.
    49. Notificarea ajutoarelor de stat pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene se va efectua cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30 august 2013.
    50. Evidenţa şi inventarierea ajutoarelor de stat, acordate prin efectul prezentului Regulament, se vor realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului privind registrul ajutoarelor de stat, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 3 din 30 august 2013.
    51. Furnizorii ajutoarelor de stat pentru finanţarea aeroporturilor şi pentru înfiinţare acordat companiilor aeriene sunt obligaţi să prezinte anual Consiliului Concurenţei Formularul de raportare a ajutoarelor de stat acordate.
    52. Prezentul Regulament se va aplica cu respectarea normelor prevăzute în Regulamentul privind ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 11 din 30 august 2013 şi ale Regulamentului privind ajutorul pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 4 din 30 august 2013.