HGO698/2014
ID intern unic:  354585
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 698
din  25.08.2014
pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare
privind măsurile de combatere a febrei aftoase
Publicat : 05.09.2014 în Monitorul Oficial Nr. 261-267     art Nr : 752
    În conformitate cu prevederile art. 3 al Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), cu modificările ulterioare, şi art. 29 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art. 396), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind măsurile de combatere a febrei aftoase (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

    PRIM-MINISTRU                                      Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                 Vasile Bumacov

    Nr. 698. Chişinău, 25 august 2014.


Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 698
din 25 august 2014

NORMA SANITAR-VETERINARĂ
privind măsurile de combatere a febrei aftoase
    Prezenta Normă sanitar-veterinară privind măsurile de combatere a febrei aftoase transpune parţial Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE şi a Deciziilor 89/531/CEE şi 91/665/CEE şi de modificare a Directivei 92/46/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 306 din 22 noiembrie 2003, p. 1.
Capitolul I
Dispoziţii generale
    1. Norma sanitar-veterinară privind măsurile de combatere a febrei aftoase (în continuare – Normă) stabileşte:
    1) măsurile minime de combatere care urmează a fi aplicate în cazul apariţiei unui focar de febră aftoasă, indiferent de tipul virusului;
    2) măsurile preventive care au ca scop sensibilizarea şi pregătirea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a proprietarilor de animale pentru apariţia focarului de febră aftoasă.
    2. În sensul prezentei Norme se definesc următoarele noţiuni:
    febră aftoasă – boală infecţioasă acută, cu răspîndire rapidă, deosebit de periculoasă pentru biongulate domestice şi sălbatice, cauzată, simultan sau succesiv, de unul sau mai multe serotipuri de virus de febră aftoasă (O, A, C, SAT-1, SAT-2, SAT-3, ASIA-1), manifestată prin febră pe termen scurt, vezicule şi eroziuni la nivelul mucoasei bucale, nazale, pielii ugerului şi falangelor inferioare ale membrilor, cauzînd pagube economice colosale;
    animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă – orice animal domestic sau sălbatic din ordinul Artiodactyla, care cuprinde subordinele Ruminantia, Suina şi Tylopoda;
    efectiv – un animal sau un grup de animale care sînt deţinute într-o exploataţie şi care constituie o entitate epidemiologică. În cazul în care există mai multe grupuri, fiecare dintre acestea constituie o unitate distinctă şi are acelaşi statut sanitar;
    proprietar – orice persoană fizică sau juridică, care este proprietar al unui animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă sau care are sarcina de a se ocupa de întreţinerea acestuia, indiferent dacă face acest lucru cu titlu oneros sau nu;
    perioadă de incubaţie – timp de la momentul infectării pînă la apariţia semnelor clinice ale febrei aftoase, respectiv, în sensul prezentei Norme, 14 zile pentru bovine şi porcine şi 21 de zile pentru ovine, caprine şi orice alt animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă;
    animal suspect de a fi infectat – orice animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reacţii la testele de laborator, indicînd suspiciuni reale privind prezenţa febrei aftoase;
    animal suspect de a fi contaminat – orice animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă care este posibil să fi fost expus direct sau indirect, conform informaţiilor epidemiologice colectate, virusului febrei aftoase;
    caz de febră aftoasă sau animal infectat cu febră aftoasă – orice animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă sau carcasa acestuia, la care s-a constatat oficial febra aftoasă în baza simptomelor clinice sau a leziunilor post-mortem ori ca urmare a unui test de laborator;
    focar de febră aftoasă – exploataţie care deţine animale din speciile predispuse la febra aftoasă şi care întruneşte unul sau mai multe criterii enunţate în prezenta Normă;
    focar primar – orice focar care nu este legat din punct de vedere epizootiologic de un focar constatat anterior în aceeaşi regiune;
    sacrificare – producerea morţii unui animal prin sîngerare;
    sacrificare de urgenţă – sacrificare, în caz de urgenţă, a animalelor care, conform datelor epidemiologice, diagnosticelor clinice sau rezultatelor testelor de laborator, nu sînt considerate infectate ori contaminate cu virusul febrei aftoase, inclusiv sacrificarea din motive de bunăstare a animalelor;
    prelucrare – tratamente prevăzute pentru materialele cu risc ridicat, care se aplică pentru evitarea riscului de propagare a virusului febrei aftoase;
    regionalizare – delimitare a unei zone reglementate în care sînt impuse restricţii pentru circulaţia sau comerţul cu anumite animale sau produse de origine animală, pentru a împiedica pătrunderea virusului febrei aftoase în zona indemnă în care nu se aplică nici o restricţie în sensul prezentei Norme;
    regiune – unitate administrativ-teritorială care este supusă inspecţiei de către autorităţile competente şi include cel puţin una dintre următoarele regiuni administrative: raion, oraş, sat;
    bancă de antigeni şi vaccinuri – locaţii adecvate desemnate pe plan internaţional pentru depozitarea rezervelor de antigeni ai virusului febrei aftoase inactivaţi concentraţi în vederea producerii de vaccinuri împotriva febrei aftoase şi de produse medicinale veterinare imunologice (vaccinuri) autorizate;
    animal sălbatic – animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă care trăieşte în afara exploataţiilor;
    vaccinare preventivă – vaccinare de necesitate practicată în exploataţiile situate într-o zonă desemnată, pentru a proteja animalele din speciile predispuse la febra aftoasă aflate în zona respectivă împotriva propagării aeriene a virusului febrei aftoase sau a propagării prin materiale contaminate, în vederea menţinerii animalelor în viaţă după vaccinare;
    vaccinare represivă – vaccinare de necesitate practicată exclusiv în cadrul unei politici de eliminare prin sacrificarea sistematică într-o exploataţie sau într-o regiune care este cunoscută ca fiind infectată cu virusul febrei aftoase, dacă este imperativ necesară reducerea urgentă a cantităţii de virus în circulaţie şi a riscului de propagare a virusului dincolo de limitele exploataţiei sau ale regiunii, cu intenţia de a elimina animalele respective după vaccinare;
    caz primar de febră aftoasă la animale sălbatice – orice caz de febră aftoasă detectat la un animal sălbatic într-o zonă în care nu a fost instituită nici o măsură suplimentară de prevenire şi combatere a febrei aftoase.
Capitolul II
Combaterea febrei aftoase
Secţiunea 1
Notificarea febrei aftoase
    3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) asigură clasificarea febrei aftoase ca boală cu notificare obligatorie.
    4. Proprietarul şi orice persoană care se ocupă de animale, care însoţeşte animale pe parcursul unui transport sau care supraveghează animalele au obligaţia:
    1) să notifice medicului veterinar oficial prezenţa confirmată sau suspectată a febrei aftoase;
    2) să ţină animalele infectate sau suspectate de a fi infectate la distanţă de zonele în care alte animale din speciile predispuse la febra aftoasă riscă să fie infectate sau contaminate de virusul febrei aftoase.
    5. Medicii veterinari oficiali, responsabilii laboratoarelor şi orice persoană care intră în contact cu animale din speciile predispuse la febra aftoasă sau cu produse provenite de la aceste animale sînt obligaţi să notifice subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei orice informaţie pe care au obţinut-o cu privire la prezenţa, confirmată sau suspectată, a febrei aftoase, înaintea oricărei intervenţii oficiale.
    În cazul confirmării apariţiei unui focar de febră aftoasă sau a unui caz primar de febră aftoasă la animale sălbatice, Agenţia notifică acest lucru Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (în continuare – OIE) şi altor organisme internaţionale competente şi le furnizează informaţii şi rapoarte, în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
Secţiunea a 2-a
Măsurile care urmează a fi puse în aplicare
în caz de suspiciune de febră aftoasă

    6. Imediat după notificarea suspiciunii de infecţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:
    1) pun exploataţia sub supraveghere oficială;
    2) asigură realizarea următoarelor măsuri:
    a) efectuarea recensămîntului tuturor categoriilor de animale prezente în exploataţie şi precizarea pentru fiecare categorie de animale din speciile predispuse la febra aftoasă a numărului de animale deja moarte şi a numărului de animale infectate sau contaminate, sau suspectate în acest sens;
    b) actualizarea recensămîntului prevăzut la lit. a) pentru a lua în considerare animalele din speciile predispuse la febra aftoasă care s-au născut sau au murit în perioada în care s-a presupus existenţa bolii; furnizarea acestor informaţii de către proprietar, la cererea autorităţii sanitar-veterinare competente, şi controlarea de către aceasta a informaţiilor la fiecare vizită;
    c) înregistrarea în evidenţe şi actualizarea tuturor stocurilor de lapte, produse lactate, carne, produse din carne, carcase, piei brute şi prelucrate, lînă, material seminal, embrioni, ovule, gunoi semilichid, gunoi de grajd, furaje şi aşternuturi de paie din exploataţie;
    d) excluderea intrării/ieşirii oricărui animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă în/din exploataţie, cu excepţia cazului exploataţiilor constituite din unităţi de producţie epidemiologice şi ţinerea tuturor animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţie în locaţii de adăpostire sau în alte locuri în care sînt izolate;
    e) utilizarea mijloacelor adecvate de dezinfectare la intrările/ieşirile din clădirile/locaţiile în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă, precum şi la intrările/ieşirile din exploataţie;
    f) efectuarea unei anchete epidemiologice;
    g) dotarea personalului ce activează în exploataţii cu mijloace de protecţie individuală şi asigurarea prelucrării acestora.
Secţiunea a 3-a
Circulaţia din sau către exploataţii în caz
de suspiciune de febră aftoasă
    7. Agenţia interzice circulaţia din sau către orice exploataţie în care este suspectată prezenţa unui focar de febră aftoasă, şi anume:
    1) ieşirile de carne, carcase, produse din carne, lapte şi produse lactate, material seminal, ovule şi embrioni de animale din speciile predispuse la febra aftoasă sau de hrană pentru animale, ustensile, obiecte sau alte materiale, cum sînt lîna, pieile brute şi prelucrate, perii, deşeurile de animale, gunoiul semilichid, aşternuturile de paie sau orice altă substanţă susceptibilă de a transmite febra aftoasă;
    2) circulaţia animalelor din speciile care nu sînt predispuse la febra aftoasă;
    3) intrările şi ieşirile de persoane;
    4) intrările şi ieşirile de vehicule.
    8. Prin derogare de la măsurile prevăzute în pct. 7 subpct. 1) din prezenta Normă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei decid distrugerea laptelui în exploataţie sau expedierea acestuia, sub supraveghere veterinară, cu un mijloc de transport echipat pentru a evita orice risc de răspîndire a virusului febrei aftoase pînă la cel mai apropiat loc de focar în care să fie distrus sau supus unui tratament care să asigure distrugerea virusului febrei aftoase.
    9. Măsurile prevăzute în pct. 7 şi 8 din prezenta Normă se răsfrîng şi asupra altor exploataţii, dacă localizarea acestora, configuraţia locaţiilor lor sau contactele cu animalele din exploataţii permit suspectarea unei contaminări.
    10. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei instituie o zonă de control temporar dacă situaţia epidemiologică impune acest lucru, în special în cazul unei densităţi mari de animale din speciile predispuse la febra aftoasă, al circulaţiei importante de animale sau de persoane care s-au aflat în contact cu animale din speciile predispuse la febra aftoasă, al întîrzierilor în notificarea suspiciunii sau în cazul în care informaţiile privind originea şi posibilele căi de introducere a virusului febrei aftoase sînt insuficiente.
    11. Pentru exploataţiile situate în zona de control temporar care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă se aplică măsurile prevăzute în pct. 6 subpct. 2) lit. a), b), d) şi pct. 7 subpct. 1) din prezenta Normă.
    12. Măsurile aplicate în zona de control temporar sînt însoţite de interzicerea provizorie completă a mişcării animalelor într-o zonă mai extinsă şi pentru o perioadă ce nu poate depăşi 72 de ore, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este justificat de circumstanţe extraordinare.
Secţiunea a 4-a
Programul de eradicare preventivă
    13. Agenţia pune în aplicare un program de eradicare preventivă care cuprinde sacrificarea preventivă a animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă deţinute în exploataţie şi susceptibile de a fi contaminate, precum şi a animalelor deţinute în unităţi de producţie între care există o legătură epidemiologică sau în exploataţii aflate în imediata vecinătate.
    14. Prelevarea de eşantioane şi examenul clinic al animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
    15. Agenţia nu anulează măsurile prevăzute în pct. 6-12 din prezenta Normă decît după ce a fost exclusă în mod oficial presupunerea că există un caz de febră aftoasă.
Secţiunea a 5-a
Măsurile care urmează a fi puse în aplicare
în caz de confirmare a febrei aftoase
    16. În cazul în care se confirmă febra aftoasă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei asigură că măsurile prevăzute în prezenta secţiune sînt aplicate în exploataţie împreună cu măsurile stipulate în pct. 6-9 din prezenta Normă, şi anume:
    1) toate animalele din speciile predispuse la febra aftoasă deţinute în exploataţie sînt sacrificate la faţa locului. În circumstanţe excepţionale, animalele din speciile receptive sînt sacrificate în cel mai apropiat loc adecvat acestui scop, sub supraveghere oficială şi astfel încît să se evite riscul de propagare a virusului febrei aftoase în timpul transportului şi al uciderii;
    2) înainte sau în timpul uciderii animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă, medicul veterinar oficial se asigură că toate eşantioanele necesare pentru investigaţia epidemiologică sînt prelevate în conformitate cu manualul de diagnostic;
    3) carcasele de animale din speciile predispuse la febra aftoasă care au murit în exploataţie sau care au fost sacrificate la faţa locului sînt prelucrate fără întîrziere, sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite orice risc de propagare a virusului febrei aftoase. Dacă, din cauza unor circumstanţe speciale, carcasele urmează a fi îngropate sau arse, la locul respectiv sau în afara acestuia, operaţiunile în cauză se realizează în conformitate cu instrucţiunile stabilite în planurile de contingenţă;
    4) toate produsele şi substanţele menţionate în pct. 6 subpct. 2) lit. c) din prezenta Normă se izolează pînă în momentul în care poate fi infirmată ipoteza unei contaminări sau se tratează în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial, astfel încît să se asigure distrugerea virusului febrei aftoase, sau sînt prelucrate.
    17. După sacrificarea şi prelucrarea animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă şi după aplicarea măsurilor prevăzute în pct. 16 subpct. 4) din prezenta Normă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că:
    1) clădirile utilizate pentru adăpostirea animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă, zonele din exteriorul acestora, vehiculele utilizate pentru transportul animalelor şi toate celelalte clădiri şi materiale susceptibile de a fi contaminate sînt curăţate şi dezinfectate;
    2) sectoarele utilizate pentru locuire sau spaţiile de birouri din exploataţie care ar fi putut fi contaminate cu virusul febrei aftoase sînt dezinfectate prin mijloace corespunzătoare, pentru a distruge total agentul etiologic;
    3) are loc repopularea exploataţiei în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
    18. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei vor asigura că produsele şi substanţele prevăzute în pct. 6 subpct. 2) lit. c) din prezenta Normă, provenite de la animale din speciile receptive la febra aftoasă, colectate într-o exploataţie în care a fost confirmat oficial un focar de febră aftoasă, precum şi materialul seminal, ovulele şi embrionii prelevaţi de la animale din speciile receptive la febra aftoasă sînt tratate şi prelucrate sub supraveghere oficială pentru a distruge virusul febrei aftoase şi a evita riscul de răspîndire a acestuia.
Secţiunea a 6-a
Ancheta epidemiologică
    19. Agenţia, prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, urmează să se asigure că anchetele epidemiologice privind focarele de febră aftoasă sînt efectuate de medici veterinari oficiali special instruiţi, pe baza unor chestionare elaborate în cadrul planurilor de contingenţă.
    20. Ancheta epidemiologică cuprinde următoarele date:
    1) durata perioadei în care este posibil ca febra aftoasă să fi fost prezentă în exploataţie înainte de a fi suspectată sau notificată;
    2) posibilele origini ale virusului febrei aftoase prezente în exploataţie şi identificarea altor exploataţii care deţin animale suspectate de a fi fost infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;
    3) posibila amploare a infecţiei sau a contaminării animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă, altele decît bovinele sau porcinele;
    4) mişcarea animalelor, a persoanelor, a vehiculelor şi a substanţelor prevăzute în pct. 6 subpct. 2) lit. c), susceptibile să fi permis circulaţia virusului febrei aftoase din sau spre exploataţiile în cauză.
    21. Toate animalele din speciile receptive la febra aftoasă din exploataţii sînt supuse unui examen clinic prin care să se identifice semnele sau simptomele de febră aftoasă.
    22. Acest examen vizează, în special, animalele la care există o mare probabilitate de expunere la virusul febrei aftoase, în special în cazul transportului lor în afara
exploataţiilor cu risc sau al unui contact strîns cu persoane sau echipamente care au venit în contact strîns cu exploataţiile cu risc.
    23. Examenul clinic ia în considerare transmiterea febrei aftoase, inclusiv perioada de incubaţie definită în pct. 2 din prezenta Normă, şi modul în care sînt crescute animalele din speciile receptive la febra aftoasă.
    24. Toate registrele relevante ale exploataţiilor urmează a fi supuse unui examen detaliat, în special în ceea ce priveşte datele solicitate de legislaţia în vigoare în scopuri de sănătate animală şi, dacă sînt disponibile, datele privind morbiditatea, mortalitatea şi avorturile, observaţiile clinice, modificările productivităţii şi ale alimentaţiei, cumpărarea sau vînzarea de animale, vizitele unor persoane susceptibile de a fi contaminate şi alte informaţii importante din punctul de vedere al anamnezei.
    25. Procedurile de prelevare a probelor sînt următoarele:
    1) prelevarea serologică se efectuează:
    a) în conformitate cu recomandările echipei epidemiologice constituite în cadrul grupului de experţi;
    b) pentru a se putea depista şi furniza probele, avînd în vedere că nu a existat o infecţie anterioară;
    2) în cazul în care prelevarea se realizează în cadrul supravegherii după constatarea unui focar, procedurile sînt demarate cu cel puţin 21 de zile după eliminarea animalelor receptive la febra aftoasă din exploataţiile infectate şi executarea operaţiunilor preliminare de curăţare şi dezinfectare;
    3) prelevarea probelor de la animalele din speciile receptive la febra aftoasă se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prezentei Norme dacă în focar se găsesc ovine, caprine sau alte animale receptive la febra aftoasă care nu prezintă nici un semn clinic clar şi, în special, dacă aceste animale au fost izolate de bovine şi de porcine.
    26. Prelevarea de probe în exploataţii în care este suspicionată prezenţa febrei aftoase fără semne clinice, examenul ovinelor şi al caprinelor şi, la recomandarea echipei epidemiologice, al celorlalte specii receptive la febra aftoasă poate fi efectuat în conformitate cu un protocol de prelevare corespunzător pentru detectarea unei propagări de 5% a bolii cu un nivel de confidenţă de cel puţin 95%.
    27. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot decide, dacă situaţia epidemiologică permite acest lucru, ca probele să fie prelevate cel devreme după 15 zile de la eliminarea animalelor din speciile receptive la febra aftoasă din
exploataţia infectată şi efectuarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare preliminară, cu condiţia ca prelevarea de probe să se efectueze conform parametrilor statistici pentru detectarea unei propagări de 2% a bolii în cadrul efectivelor, cu un nivel minim de confidenţă de 95%.
    28. Exploataţiile situate în perimetrul zonei de supraveghere în care este suspectată prezenţa febrei aftoase în absenţa semnelor clinice, în special cele care deţin ovine şi caprine, urmează să facă obiectul unui examen de eşantionare cu mai multe etape, dacă se asigură prelevarea probelor:
    1) din exploataţiile din toate unităţile administrative situate în perimetrul zonei în care ovinele şi caprinele nu au venit în contact direct cu bovinele pe parcursul unei perioade de cel puţin 30 de zile înainte de prelevarea probelor;
    2) în oricîte exploataţii dintre cele prevăzute anterior este necesar, pentru detectarea cu un nivel de confidenţă de cel puţin 95% a unei exploataţii infectate, dacă răspîndirea estimată a bolii ar fi de 2%, avînd o repartizare egală în întreaga zonă;
    3) de la oricîte ovine şi caprine este necesar în fiecare exploataţie, pentru detectarea unei propagări 5% a bolii în efectiv, cu un nivel minim de confidenţă de cel puţin 95%, şi de la toate ovinele şi caprinele din exploataţie dacă numărul acestora este mai mic de 15.
    29. Pentru verificarea zonelor situate în afara celor de protecţie, în special pentru a demonstra absenţa infecţiei la nivelul populaţiei de ovine şi de caprine, se aplică un protocol de prelevare a probelor de control recomandat de OIE sau un protocol de prelevare în conformitate cu pct. 28, cu diferenţa că, spre deosebire de pct. 28 subpct. 2), răspîndirea bolii în efectiv se fixează la 1%.
    30. Numărul de probe calculat se majorează pentru a lua în considerare sensibilitatea de diagnostic definită pentru testul utilizat.
Secţiunea a 7-a
Măsurile care trebuie aplicate în cazuri speciale
    31. În cazul în care un focar de febră aftoasă ameninţă să infecteze animale din speciile predispuse la febra aftoasă aflate într-un laborator, într-o grădină zoologică, într-un parc natural sau într-o zonă îngrădită ori în organisme, institute sau centre autorizate şi dacă animalele sînt deţinute în scopuri ştiinţifice, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că sînt luate toate măsurile adecvate de biosecuritate pentru protejarea animalelor împotriva infecţiei prin interzicerea accesului în unităţile publice.
    32. Dacă se confirmă un caz de febră aftoasă într-un abator, într-un post de inspecţie la frontieră sau într-un mijloc de transport, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că următoarele măsuri sînt puse în aplicare în locaţiile sau în mijloacele de transport afectate:
    1) toate animalele din speciile predispuse la febra aftoasă care se află în locaţiile sau în mijloacele de transport în cauză sînt sacrificate în cel mai scurt termen;
    2) carcasele animalelor menţionate la lit. a) sînt prelucrate sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite orice risc de propagare a virusului febrei aftoase;
    3) celelalte deşeuri de origine animală, inclusiv organele comestibile de la animale infectate şi contaminate sau suspectate de a fi contaminate sau infectate, sînt prelucrate sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul de răspîndire a virusului febrei aftoase;
    4) excrementele, gunoiul de grajd şi gunoiul semilichid se supun unei dezinfectări şi nu se îndepărtează în vederea tratării;
    5) curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi a materialelor, inclusiv a vehiculelor şi a mijloacelor de transport, se realizează sub supravegherea medicului veterinar oficial şi conform instrucţiunilor emise de acesta;
    6) este efectuată ancheta epidemiologică.
    33. Se interzice reintroducerea unui animal în vederea sacrificării, a inspecţiei sau a transportului în locaţiile sau în mijloacele de transport înainte de expirarea unei perioade de cel puţin 24 de ore de la încheierea operaţiunilor de curăţare şi de dezinfectare.
Secţiunea a 8-a
Exploataţiile care cuprind mai multe unităţi
de producţie epidemiologice şi exploataţii
de contact
    34. În cazul exploataţiilor care cuprind două sau mai multe unităţi de producţie distincte, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei sînt împuternicite, conform Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, după o evaluare minuţioasă a riscurilor, să facă derogare de la pct. 16 subpct. 1) din prezenta Normă în ceea ce priveşte unităţile de producţie ale unei exploataţii infectate care nu sînt afectate de febra aftoasă.
    35. Medicul veterinar oficial urmează să confirme, la efectuarea investigaţiei oficiale, că înainte de data identificării focarului de febră aftoasă din exploataţie au fost îndeplinite următoarele condiţii pe parcursul unei perioade a cărei durată este cel puţin egală cu dublul perioadei de incubaţie:
    1) structura, inclusiv administrarea, şi dimensiunea locaţiilor permit izolarea completă în ceea ce priveşte adăpostirea şi întreţinerea diferitor efective de animale din speciile predispuse la febra aftoasă, inclusiv izolarea atmosferică;
    2) operaţiunile privind diferite unităţi de producţie, în special gestionarea grajdurilor şi a păşunilor, alimentaţia animalelor, îndepărtarea gunoiului de grajd sau a excrementelor provenite de la creşterea animalelor, sînt complet separate şi se realizează de către persoane diferite;
    3) maşinile, animalele din speciile care nu sînt predispuse la febra aftoasă cu care se lucrează, echipamentul, instalaţiile, instrumentele şi dispozitivele de dezinfectare utilizate în aceste unităţi sînt complet separate.
    36. În ceea ce priveşte laptele, se acordă derogare de la pct. 16 subpct. 4) din prezenta Normă pentru exploataţiile producătoare de lapte, în măsura în care:
    1) aceste exploataţii îndeplinesc condiţiile prevăzute în pct. 35 din prezenta Normă;
    2) operaţiunile de mulgere din fiecare unitate se efectuează separat;
    3) laptele este supus cel puţin unuia dintre tratamentele descrise în prezenta Normă, în funcţie de utilizarea căreia îi este destinat.
    37. În cazul exploataţiilor de contact, medicul veterinar oficial constată, pe baza informaţiilor confirmate, că este posibil să fi fost introdus virusul febrei aftoase ca urmare a circulaţiei persoanelor, a animalelor, a produselor de origine animală, a vehiculelor sau prin orice alt mijloc ori din alte exploataţii.
    38. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei interzic ieşirea tuturor animalelor din exploataţiile de contact pe parcursul unei perioade corespunzătoare perioadei de incubaţie definite în pct. 2 din prezenta Normă.
    39. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei acordă derogări de la pct. 6 subpct. 4) din prezenta Normă, asigurîndu-se că mijlocul de transport corespunde Normei sanitar-veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 793 din 22 octombrie 2012, pentru transportarea directă a animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă, sub supraveghere oficială, pînă la cel mai apropiat abator desemnat în vederea sacrificării de urgenţă.
Secţiunea a 9-a
Instituirea zonei de protecţie şi de supraveghere
    40. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că măsurile prevăzute în prezenta secţiune sînt adoptate imediat după confirmarea prezenţei febrei aftoase.
    41. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei delimitează, în jurul focarului de febră aftoasă, o zonă de protecţie cu o rază de 3 km şi o zonă de supraveghere cu o rază de 10 km. Delimitarea geografică a acestor zone se realizează cu luarea în considerare a frontierelor administrative, a obstacolelor naturale, a mijloacelor de control şi a progresului tehnologic care permit să se prevadă modul probabil de propagare a virusului febrei aftoase pe cale aeriană sau pe altă cale şi se revizuieşte, după caz, ţinînd cont de următoarele elemente:
    1) zonele de protecţie şi de supraveghere sînt semnalate cu ajutorul unor panouri de dimensiuni stabilite de către autoritatea competentă responsabilă de domeniul de reglementare amplasate pe drumuri la intrarea în acestea;
    2) se creează centre naţionale şi locale de urgenţă, care sînt asistate de către un grup de experţi.
    42. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să depisteze animalele expediate din aceste zone pe parcursul unei perioade de cel puţin 21 de zile anterioare datei estimate a primei apariţii a infecţiei într-o exploataţie situată în zona de protecţie.
Secţiunea a 10-a
Măsurile aplicabile exploataţiilor situate
în zona de protecţie
    43. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
    1) este realizată şi actualizată o evidenţă a tuturor
exploataţiilor care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă şi un recensămînt al tuturor animalelor prezente în aceste exploataţii;
    2) toate exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă sînt supuse în mod regulat unei inspecţii veterinare executate astfel încît să se evite răspîndirea virusului febrei aftoase care ar putea fi prezent în exploataţii şi care să vizeze, în special, documentele relevante şi măsurile aplicate pentru a împiedica introducerea sau eliberarea virusului febrei aftoase, care pot comporta o examinare clinică sau prelevarea de eşantioane de la animalele din speciile predispuse la febra aftoasă;
    3) nu se admite ieşirea animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţia în care sînt deţinute.
    44. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot acorda derogări de la pct. 43 subpct. 3), iar animalele din speciile predispuse la febra aftoasă pot fi transportate direct şi sub supraveghere oficială pînă la un abator situat în aceeaşi zonă de protecţie în vederea sacrificării de urgenţă sau pînă la un abator desemnat, situat în afara zonei, cu ajutorul unor mijloace de transport curăţate şi dezinfectate sub supraveghere oficială după fiecare operaţiune de transport.
    45. Agenţia permite circulaţia animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă aflate în exploataţie numai după ce medicul veterinar oficial a evaluat circumstanţele epidemiologice pe baza unui examen clinic, în conformitate cu prevederile din prezenta Normă.
    46. Următoarele activităţi sînt interzise în zona de protecţie:
    1) circulaţia animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă şi transportul acestora între exploataţii;
    2) tîrgurile, pieţele, expoziţiile şi alte adunări de animale din speciile predispuse la febra aftoasă, inclusiv gruparea şi dispersarea acestora;
    3) monta itinerantă la animalele din speciile predispuse la febra aftoasă;
    4) însămînţarea artificială şi prelevarea de ovule şi de embrioni de animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    5) circulaţia animalelor din speciile care nu sînt predispuse la febra aftoasă sau transportul acestora între exploataţii situate în interiorul sau în afara zonei de protecţie;
    6) tranzitul tuturor speciilor de animale prin zona de protecţie;
    7) adunările de persoane care pot da naştere unor contacte cu animale din speciile predispuse la febra aftoasă, dacă există un risc de răspîndire a virusului febrei aftoase;
    8) însămînţarea artificială sau prelevarea de ovule şi de embrioni de la animalele din speciile care nu sînt predispuse la febra aftoasă;
    9) deplasarea mijloacelor de transport destinate transportului animalelor;
    10) sacrificarea, în exploataţie, a animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă în vederea consumului privat;
    11) transportul mărfurilor (nutreţ, fîn şi paie) spre exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă.
    47. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei exercită supravegherea sanitar-veterinară privind:
    1) tranzitul tuturor speciilor de animale prin zona de protecţie, dacă acesta se realizează exclusiv pe principalele căi rutiere sau feroviare;
    2) transportul animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă în privinţa cărora medicul veterinar oficial a certificat că provin din exploataţii situate în afara zonelor de protecţie, dacă transportul se efectuează conform itinerarelor stabilite în vederea sacrificării de urgenţă în abatoarele desemnate, dacă după livrare mijlocul de transport este curăţat şi dezinfectat sub supraveghere oficială în abator şi dacă această decontaminare este înscrisă în foaia de parcurs a mijlocului de transport;
    3) însămînţarea artificială a animalelor într-o exploataţie, efectuată de personalul exploataţiei cu material seminal prelevat de la animale din exploataţia în cauză, cu material seminal depozitat în exploataţie sau cu material seminal livrat de un centru de colectare a materialului seminal din afara exploataţiei;
    4) circulaţia şi transportul ecvideelor, ţinînd seama de restricţiile prevăzute în prezenta Normă;
    5) transportul mărfurilor (nutreţ, fîn şi paie) spre exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă.
    48. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei interzic plasarea pe piaţă:
    1) a cărnii proaspete, a cărnii tocate şi a preparatelor din carne derivate de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie;
    2) a cărnii proaspete, a cărnii tocate şi a preparatelor din carne derivate de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă produse în unităţile situate în zona de protecţie.
    49. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că toată carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne sînt prevăzute cu marcă de sănătate conform prevederilor pct. 42 al Reglementării tehnice „Carne – materie primă. Producerea, importul şi comercializarea”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 696 din 4 august 2010, şi sînt transportate în recipiente închise ermetic la unitatea desemnată de Agenţie pentru a fi prelucrate în produse din carne tratate în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
    50. Interdicţia prevăzută în pct. 49 din prezenta Normă nu se aplică pentru carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne care au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei într-o exploataţie situată în zona de protecţie şi care, după ce au fost produse, au fost depozitate şi transportate separat de carnea produsă după data menţionată anterior, respectîndu-se următoarele condiţii:
    1) unitatea este supusă unui control veterinar;
    2) carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne provin de la animale crescute şi sacrificate în afara zonei de protecţie sau de la animale transportate în unitate şi sacrificate şi prelucrate în unitate;
    3) toată carnea proaspătă, carnea tocată şi toate preparatele din carne sînt prevăzute cu marca de sănătate;
    4) pe parcursul întregului proces de producţie, toată carnea proaspătă, carnea tocată şi toate preparatele din carne menţionate anterior sînt identificate în mod clar şi sînt depozitate şi transportate separat de carnea proaspătă, de carnea tocată şi de preparatele din carne care nu sînt expediate din zona de protecţie.
    51. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei interzic plasarea pe piaţă a laptelui de animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie sau a produselor lactate fabricate din acest lapte şi produse în unităţile situate în zona de protecţie pînă la respectarea prevederilor pct. 11 din Norma sanitar-veterinară privind cerinţele de sănătate animală şi sănătate publică veterinară şi de certificare sanitar-veterinară a importului de lapte tratat termic, de produse lactate şi de lapte crud destinate consumului uman, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1324 din 27 noiembrie 2008.
    52. Interdicţia prevăzută în pct. 51 din prezenta Normă nu se aplică:
    1) pentru laptele animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie şi nici pentru produsele lactate fabricate din acest lapte care au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei într-o exploataţie situată în zona de protecţie şi care, după ce au fost produse, au fost depozitate şi transportate separat de laptele şi de produsele lactate produse după data menţionată anterior;
    2) pentru laptele animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie şi produselor lactate fabricate din acest lapte care au fost supuse, în funcţie de destinaţie, tratamentelor prevăzute în prezenta Normă.
    53. Unităţile situate în afara zonei de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    1) unitatea este supusă unui control oficial permanent;
    2) tot laptele utilizat în unitate respectă dispoziţiile din pct. 52 din prezenta Normă sau laptele crud provine de la animale din afara zonei de protecţie;
    3) pe parcursul întregului proces de producţie laptele este identificat în mod clar, este transportat şi depozitat separat de laptele crud şi de produsele lactate din lapte crud care nu sînt destinate expedierii în afara zonei de protecţie;
    4) transportul laptelui crud din exploataţiile situate în afara zonelor de protecţie spre unităţi se efectuează în vehicule care au fost curăţate şi dezinfectate în prealabil şi care nu au intrat ulterior în contact în nici un fel cu exploataţiile din zona de protecţie în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă.
    54. Transportul laptelui crud din exploataţiile situate în zona de protecţie spre unităţile situate în afara zonei de protecţie şi prelucrarea acestui lapte se supun următoarelor condiţii:
    1) prelucrarea, în unităţi situate în exteriorul zonei de protecţie, a laptelui crud de animale din speciile predispuse la febra aftoasă deţinute în zona de protecţie se efectuează sub supravegherea autorităţii sanitar-veterinare competente, conform instrucţiunilor şi cu indicarea rutei de transport către unitatea desemnată;
    2) transportul se efectuează în vehicule care au fost curăţate şi dezinfectate în prealabil, care sînt concepute şi întreţinute astfel încît să se evite orice scurgere de lapte pe parcursul transportului şi care sînt echipate astfel încît să se evite dispersarea de aerosol pe parcursul încărcării şi al descărcării laptelui;
    3) conductele de alimentare, pneurile, pasajele roţilor, părţile inferioare ale vehiculului şi orice scurgere de lapte se curăţă şi se dezinfectează şi, după ultima dezinfectare şi înainte de a părăsi zona de protecţie, vehiculul nu mai intră în contact cu exploataţii din zona de protecţie în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    4) mijloacele de transport sînt alocate în mod strict unei anumite zone geografice sau administrative, sînt marcate în consecinţă şi nu pot trece în altă zonă decît după ce au fost curăţate şi dezinfectate sub control oficial.
    55. Se interzice prelevarea şi transportul eşantioanelor de lapte crud de animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din exploataţii situate în zona de protecţie spre un alt laborator decît cel de diagnostic veterinar pentru diagnosticarea febrei aftoase, precum şi prelucrarea laptelui în acest tip de laborator.
    56. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei interzic plasarea pe piaţă a materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor de animale derivaţi de la speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie.
    57. Agenţia, prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, poate acorda derogare de la interdicţia prevăzută în pct. 56, care nu se aplică pentru materialul seminal, ovulele şi embrionii congelaţi şi depozitaţi cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei cu virusul febrei aftoase într-o exploataţie situată în zona de protecţie.
    58. Materialul seminal congelat, prelevat după data apariţiei infecţiei, este depozitat separat şi nu este reintrodus în circulaţie decît dacă:
    1) toate măsurile privind apariţia unor focare de febră aftoasă au fost eliminate;
    2) toate animalele prezente în centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unui examen clinic, iar eşantioanele prelevate au fost supuse unui examen serologic pentru a se dovedi absenţa unei infecţii la centrul de colectare a materialului seminal;
    3) donatorul a fost supus, cu rezultat negativ, unui test serologic pentru detectarea prezenţei anticorpilor virusului febrei aftoase, efectuat pe un eşantion recoltat după cel puţin 28 de zile de la prelevarea materialului seminal.
    59. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să asigure că transportul şi răspîndirea excrementelor, a gunoiului de grajd care provin din exploataţiile, din locaţiile şi din mijloacele de transport situate în zona de protecţie şi în care sînt deţinute animale din speciile susceptibile sînt interzise în interiorul zonei de protecţie.
    60. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, prin derogare de la prevederile pct. 59 din prezenta Normă, exercită supravegherea sanitar-veterinară privind:
    1) eliminarea gunoiului de grajd al animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă dintr-o exploataţie situată în zona de protecţie şi transportarea într-o instalaţie desemnată pentru tratarea lui sau pentru depozitare intermediară;
    2) ridicarea gunoiului de grajd al animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă de pe exploataţiile situate în zona de protecţie în vederea răspîndirii pe cîmpuri în următoarele condiţii;
    a) tot gunoiul de grajd produs cu cel puţin 21 zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei pe o exploataţie situată în zona de protecţie şi gunoiul de grajd sau excrementele se distribuie la nivelul solului, la o distanţă ce nu depăşeşte limita zonei de protecţie a exploataţiei care deţine animale din speciile predispuse la febra aftoasă, fiind încorporate imediat în sol;
    b) în cazul gunoiului de grajd de la animale bovine sau porcine:
    - prezenţa animalelor suspectate de a fi infectate cu virusul febrei aftoase a fost exclusă pe baza unui examen sanitar-veterinar al tuturor animalelor din exploataţie, efectuat de un medic veterinar oficial;
    - tot gunoiul de grajd este produs cu cel puţin patru zile înainte de examinarea prevăzută la liniuţa unu;
    - gunoiul de grajd este încorporat în sol, pe cîmpurile indicate în acest scop, aflate în apropierea exploataţiei de origine şi situate la o distanţă ce nu depăşeşte limita zonei de protecţie pentru animalele din speciile predispuse la febra aftoasă în interiorul zonei de protecţie.
    61. Operaţiunile de ridicare a gunoiului de grajd sau a excrementelor dintr-o exploataţie care deţine animale din speciile predispuse la febra aftoasă urmează să facă obiectul unor măsuri stricte, pentru a evita răspîndirea virusului febrei aftoase, în special prin asigurarea curăţării şi a dezinfectării vehiculelor etanşe după fiecare încărcare şi înainte de părăsirea exploataţiei.
    62. Agenţia interzice plasarea pe piaţă a pieilor brute şi prelucrate de animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de protecţie.
    63. Interdicţia prevăzută în pct. 62 din prezenta Normă nu se aplică pieilor brute şi prelucrate care:
    1) au fost fabricate cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a apariţiei infecţiei în exploataţie şi au fost depozitate separat de pieile brute şi prelucrate produse după data respectivă;
    2) îndeplinesc cerinţele privind tratarea produselor pentru distrugerea virusului febrei aftoase prevăzute în prezenta Normă.
    64. Agenţia interzice plasarea pe piaţă a lînii de oaie, a părului de rumegătoare şi a perilor de porc provenind din zona de protecţie.
    65. Interdicţia prevăzută în pct. 64 din prezenta Normă nu se aplică lînii, părului şi perilor neprelucrate care:
    1) au fost fabricate cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a apariţiei infecţiei în exploataţie şi au fost depozitate separat de lîna, părul şi perii produse după data respectivă;
    2) sînt conforme cu cerinţele privind tratarea produselor pentru distrugerea virusului febrei aftoase prevăzute în prezenta Normă.
    66. Agenţia interzice plasarea pe piaţă a produselor de origine animală obţinute de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă care nu sînt menţionate în pct. 48-65 din prezenta Normă.
    67. Interdicţia prevăzută în pct. 66 nu se aplică produselor care:
    1) au fost obţinute cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată la care a survenit infecţia în exploataţie şi au fost depozitate separat de cele produse după data respectivă;
    2) au fost tratate conform prevederilor prezentei Norme;
    3) sînt conforme cu cerinţele privind tratarea produselor pentru distrugerea virusului febrei aftoase relevante prevăzute în prezenta Normă;
    4) sînt produse compuse care nu mai sînt tratate ulterior şi care conţin produse de origine animală care fie au fost tratate pentru a se distruge un eventual virus de febră aftoasă, fie provin de la animale care nu au fost supuse restricţiilor prevăzute de prezenta Normă;
    5) sînt ambalate şi destinate utilizării pentru diagnosticare in vitro sau ca reactivi de laborator.
    68. Agenţia interzice plasarea pe piaţă a hranei pentru animale, nutreţului, fînului şi paielor provenind din zona de protecţie.
    69. Interdicţia prevăzută în pct. 68 din prezenta Normă nu se aplică hranei pentru animale, nutreţului, fînului şi paielor:
    1) produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a apariţiei infecţiei în exploataţie, depozitate şi transportate separat de hrana pentru animale, nutreţul, fînul şi paiele produse după data respectivă;
    2) destinate utilizării în interiorul zonei de protecţie;
    3) produse în locaţii în care nu sînt deţinute animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    4) produse în unităţi care nu deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă şi care îşi procură materiile prime din exploataţiile prevăzute la subpct. 3) sau din locaţii situate în afara zonei de protecţie;
    5) produse în exploataţii care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă, dar îndeplinesc cerinţele privind tratarea produselor pentru distrugerea virusului febrei aftoase prevăzute în prezenta Normă.
    70. Pe lîngă măsurile aplicabile în zona de protecţie în conformitate cu prezenta Normă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei adoptă măsurile suplimentare necesare pentru a opri răspîndirea virusului febrei aftoase, ţinînd cont de condiţiile specifice epidemiologice, ale economiei animaliere, comerciale şi sociale care predomină în regiunea afectată.
    71. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei se asigură că măsurile aplicate în zona de protecţie sînt menţinute pînă la îndeplinirea următoarelor condiţii:
    1) au trecut cel puţin 15 zile de la sacrificarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a tuturor animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţia prevăzută la pct. 16 din prezenta Normă şi au fost finalizate operaţiunile de curăţare şi de dezinfectare preliminară a exploataţiei, efectuate în conformitate cu pct. 16 din prezenta Normă;
    2) a fost efectuată o investigaţie în toate exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă situate în zona de protecţie şi rezultatele au fost negative.
Secţiunea a 11-a
Măsurile aplicabile exploataţiilor situate
în zona de supraveghere
    72. Agenţia urmează să asigure că măsurile prevăzute în pct. 43 din prezenta Normă sînt aplicate în zona de supraveghere.
    73. Prin derogare de la prevederile pct. 43 subpct. 3) din prezenta Normă şi în cazurile în care capacitatea de sacrificare din zona de supraveghere se dovedeşte insuficientă sau inexistentă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun ieşirea din exploataţiile din zona de supraveghere pentru animalele din speciile predispuse la febra aftoasă destinate transportării directe şi sub supraveghere oficială pînă la un abator situat în afara zonei de supraveghere, în vederea sacrificării, în următoarele condiţii:
    1) evidenţele prevăzute la pct. 43 din prezenta Normă urmează să facă obiectul unei supravegheri oficiale, iar situaţia epidemiologică din exploataţie nu sugerează existenţa unor motive de suspiciune privind infecţia sau contaminarea cu virusul febrei aftoase;
    2) toate animalele din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţie au făcut obiectul unei inspecţii efectuate de medicul veterinar oficial, cu rezultate negative;
    3) un număr reprezentativ de animale, ţinînd seama de parametrii statistici prevăzuţi, au făcut obiectul unui examen clinic aprofundat menit să excludă prezenţa, dovedită sau suspectată, a animalelor infectate;
    4) abatorul este desemnat de autoritatea sanitar-veterinară şi este situat cît mai aproape posibil de zona de supraveghere;
    5) carnea acestor animale este tratată în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
    74. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să se asigure că animalele din speciile predispuse la febra aftoasă nu părăsesc exploataţiile din interiorul zonei de supraveghere.
    75. Interdicţia prevăzută la pct. 74 din prezenta Normă nu se aplică mişcării animalelor efectuate în vederea:
    1) transportării lor, fără ca acestea să intre în contact cu animale din speciile predispuse la febra aftoasă din alte exploataţii, la păşunile situate în zona de supraveghere, dar nu mai devreme de 15 zile de la data la care s-a înregistrat ultimul focar de febră aftoasă în zona de protecţie;
    2) transportării animalelor direct şi sub supraveghere oficială, pentru sacrificare, pînă la un abator situat în aceeaşi zonă;
    3) transportării animalelor în conformitate cu pct. 73 din prezenta Normă;
    4) transportării animalelor în conformitate cu prevederile pct. 47 subpct. 1) şi 2) din prezenta Normă.
    76. Circulaţia animalelor prevăzută în pct. 75 subpct. 1) din prezenta Normă se efectuează sub supravegherea sanitar-veterinară a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei numai după ce, în urma examinării tuturor animalelor din speciile sensibile la febră aftoasă din exploataţie de către un medic veterinar oficial, a fost exclusă prezenţa animalelor suspectate de a fi infectate sau contaminate, inclusiv prin probe de laborator la eşantioanele prelevate.
    77. Mişcarea animalelor prevăzută la pct. 75 subpct. 2) din prezenta Normă se efectuează sub supravegherea sanitar-veterinară a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei numai dacă măsurile prevăzute la pct. 73 subpct. 1) şi 2) din prezenta Normă s-au încheiat cu rezultate pozitive.
    78. Agenţia urmează să asigure interzicerea plasării pe piaţă:
    1) a cărnii proaspete, a cărnii tocate şi a preparatelor din carne derivate de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de supraveghere şi a produselor din carne fabricate din această carne;
    2) a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a preparatelor din carne şi a produselor din carne derivate de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă produse în unităţile situate în zona de supraveghere.
    79. Interdicţia prevăzută în pct. 78 subpct. 1) din prezenta Normă nu se aplică pentru:
    1) carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne care au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei într-o exploataţie situată în zona de protecţie corespondentă şi care, după ce au fost produse, au fost depozitate şi transportate separat de carnea produsă după data menţionată anterior;
    2) carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne care au fost produse din animale transportate la abator.
    80. Interdicţia prevăzută în pct. 78 subpct. 2) din prezenta Normă nu se aplică pentru carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne provenind din unităţi situate în zona de supraveghere în care sînt respectate următoarele condiţii:
    1) unitatea este supusă controlului veterinar;
    2) numai carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne descrise în pct. 79 subpct. 2) din prezenta Normă, care îndeplinesc condiţiile suplimentare privind tratarea produselor pentru distrugerea virusului febrei aftoase sau care provin de la animale crescute şi sacrificate în afara zonei de supraveghere ori de la animale transportate în conformitate cu dispoziţiile pct. 47 subpct. 2) din prezenta Normă, sînt prelucrate în unitate;
    3) carnea proaspătă, carnea tocată şi toate preparatele din carne, inclusiv carnea de alte biongulate, sînt prevăzute cu marca de sănătate;
    4) pe parcursul întregului proces de producţie, carnea proaspătă, carnea tocată şi toate preparatele din carne urmează să fie clar identificate, depozitate şi transportate separat de carnea proaspătă, carnea tocată şi preparatele din carne care nu sînt expediate din zona de supraveghere.
    81. Interdicţia prevăzută în pct. 78 subpct. 1) din prezenta Normă nu se aplică produselor din carne obţinute din carne proaspătă de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de supraveghere, care este prevăzută cu marca de sănătate şi care este transportată sub supraveghere oficială pînă la o unitate desemnată pentru a fi tratată pentru distrugerea virusului febrei aftoase.
    82. Agenţia interzice plasarea pe piaţă:
    1) a laptelui de animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de supraveghere şi a produselor lactate fabricate din acest lapte;
    2) a laptelui şi a produselor lactate provenite de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă produse în zona de supraveghere.
    83. Interdicţia prevăzută în pct. 82 subpct. 1) din prezenta Normă nu se aplică:
    1) pentru laptele animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de supraveghere şi pentru produsele lactate fabricate din acest lapte, care au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimată a primei apariţii a infecţiei într-o exploataţie situată în zona de protecţie corespondentă şi care, după ce au fost produse, au fost depozitate şi transportate separat de laptele şi de produsele lactate obţinute după data menţionată anterior;
    2) pentru laptele animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din zona de supraveghere şi pentru produsele lactate fabricate din acest lapte, care au fost supuse tratamentelor în funcţie de destinaţia laptelui şi a produselor lactate. Tratamentul se efectuează de unităţi în zona de supraveghere sau în unităţi desemnate de autorităţile competente, situate în afara zonelor de protecţie şi de supraveghere.
    84. Interdicţia prevăzută în pct. 82 subpct. 2) din prezenta Normă nu se aplică pentru laptele şi produsele lactate fabricate în unităţi situate în zona de supraveghere.
    85. Unităţile în zona de supraveghere şi unităţile desemnate de autorităţile competente trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
    1) unitatea este supusă unui control veterinar riguros;
    2) tot laptele utilizat în unitate respectă dispoziţiile pct. 83 subpct. 2) sau provine de la animale din afara zonei de supraveghere şi de protecţie;
    3) pe parcursul întregului proces de producţie laptele este identificat în mod clar şi este transportat şi depozitat separat de laptele şi de produsele lactate care nu sînt destinate expedierii în afara zonei de supraveghere;
    4) transportul laptelui crud din exploataţiile situate în afara zonelor de protecţie şi de supraveghere spre unităţi se efectuează în vehicule care au fost curăţate şi dezinfectate în prealabil şi care nu au intrat ulterior în contact în nici un fel cu exploataţiile din zona de protecţie şi de supraveghere în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă.
    86. Transportul laptelui crud din exploataţiile situate în zona de supraveghere spre unităţile situate în afara zonelor de protecţie şi de supraveghere, precum şi prelucrarea acestui lapte se efectuează conform următoarelor condiţii:
    1) prelucrarea, în unităţi situate în exteriorul zonei de supraveghere, a laptelui crud de animale din speciile predispuse la febra aftoasă deţinute în zona de supraveghere se efectuează sub supravegherea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, conform itinerarului care trebuie urmat pînă la unitatea desemnată şi instrucţiunilor în acest sens;
    2) transportul se efectuează în vehicule care au fost curăţate şi dezinfectate în prealabil, care sînt concepute şi întreţinute astfel încît să se evite orice scurgere de lapte pe parcursul transportului şi care sînt echipate pentru a nu permite dispersarea de aerosol pe parcursul încărcării şi al descărcării laptelui;
    3) conductele de alimentare, pneurile, pasajele roţilor, părţile inferioare ale vehiculului şi orice scurgere de lapte se curăţă şi se dezinfectează după ultima dezinfectare şi înainte de a părăsi zona de supraveghere, iar vehiculul nu mai intră în contact cu exploataţii din zonele de protecţie şi de supraveghere în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    4) mijloacele de transport sînt alocate în mod strict unei anumite zone geografice sau administrative, sînt marcate în consecinţă şi nu pot trece în altă zonă decît după ce au fost curăţate şi dezinfectate sub supraveghere oficială.
    87. Prelevarea şi transportul eşantioanelor de lapte crud de animale din speciile predispuse la febra aftoasă provenind din exploataţii situate în zona de supraveghere spre un alt laborator decît laboratorul de diagnostic veterinar specializat pentru diagnosticarea febrei aftoase, precum şi prelucrarea laptelui în astfel de laboratoare au loc cu respectarea măsurilor destinate evitării oricărei răspîndiri a virusului febrei aftoase care ar putea fi prezent.
    88. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să asigure că transportul şi răspîndirea gunoiului de grajd şi a excrementelor provenind din exploataţii şi din alte locaţii prevăzute în pct. 32 din prezenta Normă, care sînt situate în zona de supraveghere şi care deţin animale din speciile susceptibile, sînt interzise în interiorul şi în afara acestei zone.
    89. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei se asigură că transportul gunoiului de grajd sau al excrementelor se efectuează în mijloace de transport curăţate şi dezinfectate înainte şi după utilizare, pentru a fi distribuite pe suprafeţele indicate în acest scop din zona de supraveghere, situate la o distanţă ce nu depăşeşte limita zonei de supraveghere pentru exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă, cu respectarea următoarelor condiţii:
    1) toate animalele din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţie sînt examinate de către un medic veterinar oficial, care urmează să excludă prezenţa unor animale bănuite a fi infectate cu virusul febrei aftoase, iar gunoiul de grajd şi excrementele se împrăştie la nivelul solului pentru a se evita formarea de aerosoli şi se încorporează imediat în pămînt prin arat;
    2) medicul veterinar oficial a efectuat examinarea clinică a tuturor animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţie şi rezultatele au fost negative, iar gunoiul de grajd este injectat în sol;
    3) gunoiul de grajd se transportă într-o instalaţie pentru a fi tratat.
    90. Agenţia interzice plasarea pe piaţă a altor produse de origine animală obţinute în zona de supraveghere.
    91. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei adoptă, pe lîngă acţiunile prevăzute mai sus, măsuri impuse de evoluţia produsului epizootic, de condiţiile speciale epidemiologice, zootehnice, comerciale şi sociale din zona afectată.
    92. Agenţia urmează să asigure că măsurile aplicate în zona de supraveghere sînt menţinute pînă la îndeplinirea următoarelor condiţii:
    1) au trecut cel puţin 30 de zile de la sacrificarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a tuturor animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă din exploataţie şi au fost încheiate operaţiunile de curăţare preliminară şi de dezinfectare a exploataţiei;
    2) în zona de protecţie au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în pct. 71 din prezenta Normă;
    3) a fost efectuată o investigaţie şi rezultatele obţinute sînt negative.
    93. Investigaţia prevăzută în pct. 92 subpct. 3) din prezenta Normă se efectuează pentru a se stabili absenţa infecţiei în zona de supraveghere.
    94. Agenţia urmează să se asigure că utilizarea vaccinurilor împotriva febrei aftoase şi administrarea de seruri hiperimune împotriva febrei aftoase sînt interzise pe întreg teritoriul ţării.
Capitolul III
Măsurile preventive
Secţiunea 1
Funcţiile şi atribuţiile laboratorului naţional
    95. Examenele de laborator pentru depistarea febrei aftoase sînt efectuate de către laboratoarele acreditate. În calitate de laborator naţional de referinţă pentru depistarea febrei aftoase este desemnat Centrul Republican de Diagnostică Veterinară, care asigură că testările de laborator pentru detectarea febrei aftoase în Republica Moldova se realizează în conformitate cu prevederile manualului de diagnostic.
    96. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară încheie contracte de colaborare cu laboratoarele internaţionale de referinţă sau cu alte laboratoare internaţionale, participînd periodic la testări comparative.
    97. Laboratorul naţional de referinţă urmează să dispună de:
    1) echipamentul necesar;
    2) experţi competenţi să efectueze examenele de laborator;
    3) suşe inactivate de referinţă ale tuturor serotipurilor virusului febrei aftoase;
    4) seruri imune împotriva virusurilor.
Secţiunea a 2-a
Planurile de contingenţă şi exerciţiile
de alertă rapidă
    98. Agenţia elaborează un plan de contingenţă, precizînd măsurile naţionale necesare pentru menţinerea unui nivel ridicat de conştientizare şi de pregătire în privinţa bolii, precum şi pentru protecţia mediului, care este pus în aplicare în cazul apariţiei unui focar de febră aftoasă.
    99. Planul de contingenţă urmează să permită mobilizarea de instalaţii, echipament, personal şi de orice materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului de febră aftoasă.
    100. Criteriile şi cerinţele pentru elaborarea planului de contingenţă sînt stabilite în prezenta Normă.
Secţiunea a 3-a
Centrul naţional/local de combatere a bolii
    101. Centrul naţional/central de combatere a bolii are ca principală funcţie conducerea şi supravegherea activităţilor centrelor locale de combatere a bolii.
    102. Atribuţiile Centrului naţional de combatere a bolii sînt:
    1) definirea măsurilor de combatere necesare;
    2) garantarea punerii în aplicare rapide şi eficiente de către centrele locale a măsurilor menţionate anterior;
    3) alocarea de personal şi de resurse de altă natură centrelor locale de combatere a bolii;
    4) informarea Comisiei antiepizootice excepţionale republicane şi altor instituţii de stat privitor la focarul confirmat de febră aftoasă, la acţiunile pentru eradicarea bolii în concordanţă cu măsurile de protecţie a mediului şi la procesul de răspîndire a bolii;
    5) organizarea de campanii de vaccinare de urgenţă, delimitarea zonelor de vaccinare şi stabilirea cantităţilor de vaccin necesare în cazul vaccinării de urgenţă;
    6) menţinerea contactului cu laboratorul naţional de referinţă;
    7) menţinerea unei legături strînse cu autorităţile competente din domeniul mediului pentru coordonarea acţiunilor privind siguranţa în domeniul sănătăţii publice şi a mediului;
    8) menţinerea contactului cu mass-media;
    9) menţinerea contactului cu organele care au rol executoriu, pentru a asigura aplicarea corectă a măsurilor juridice specifice. 
    103. În cazul apariţiei unor focare de febră aftoasă, Agenţia instituie imediat un centru naţional/local de combatere a bolii.
    104. Centrele locale de combatere a bolii trebuie să dispună de personal calificat, să fie dotate cu echipamentul necesar, precum şi cu un sistem de gestionare clar şi eficient, care să garanteze punerea în aplicare rapidă a măsurilor legate de investigaţia epidemiologică, protecţia mediului, prelucrarea carcaselor provenind de la efectivele infectate, supravegherea oficială a zonelor, depistarea, sacrificarea dispusă din motive de bunăstare şi sacrificarea de urgenţă, curăţarea şi dezinfectarea şi alte măsuri de asanare, precum şi orice altă decizie strategică.
    105. Centrele locale de combatere a bolii urmează să dispună de:
    1) o linie telefonică rezervată comunicării cu Centrul naţional de combatere a bolii şi linii telefonice accesibile proprietarilor, deţinătorilor de animale şi altor persoane interesate;
    2) personal de teren echipat cu instrumentele necesare pentru a comunica şi a gestiona eficient toate datele indispensabile;
    3) un sistem de evidenţă, de preferinţă informatizat, conectat la Centrul naţional de combatere a bolii, la toate bazele de date necesare, la laboratoare şi la alte organizaţii;
    4) un registru ce conţine înregistrările, în ordine cronologică, ale tuturor acţiunilor aplicate;
    5) liste actualizate ale persoanelor (inclusiv medici veterinari de liberă practică) şi ale tuturor instituţiilor locale ce urmează să se implice în cazul apariţiei unui focar de febră aftoasă;
    6) inventare actualizate ale potenţialelor locaţii de incinerare sau de îngropare a animalelor sacrificate în conformitate cu prezenta Normă, a căror prelucrare se va efectua în conformitate cu dispoziţiile naţionale din domeniul protecţiei mediului;
    7) liste actualizate cu autorităţile din domeniul mediului competente pentru fiecare regiune şi cu alte organisme care funcţionează în acest domeniu, care urmează a fi contactate şi sînt solicitate să intervină în cazul apariţiei unui focar;
    8) hărţi ce conţin toate terenurile unde se pot distruge carcasele;
    9) o listă a unităţilor autorizate pentru tratarea şi eliminarea carcaselor şi a deşeurilor de animale;
    10) lista măsurilor de monitorizare şi control al apelor de suprafaţă şi al celor subterane, aplicate în scopul evitării poluării lor ca rezultat al scurgerii de dezinfectant sau al descompunerii carcaselor provenite de la animalele moarte.
    106. Agenţia creează un grup naţional de experţi, cu structură echilibrată, format din epidemiologi, specialişti în probleme veterinare şi virusologi, pentru a asigura pregătirea împotriva unui focar de febră aftoasă.
    107. Atribuţiile grupului naţional de experţi sînt următoarele:
    1) evaluarea tabloului clinic şi a situaţiei epidemiologice;
    2) acordarea de consiliere privind eşantionarea şi analizele necesare pentru diagnosticarea bolii, precum şi privind acţiunile suplimentare care urmează a fi puse în aplicare;
    3) întocmirea tabloului clinic şi efectuarea unei investigaţii epidemiologice, cel puţin pentru cazul de referinţă, şi, dacă este necesar, la faţa locului, în vederea colectării datelor necesare pentru a determina:
    a) originea infecţiei;
    b) data introducerii agentului infecţios;
    c) posibila propagare a bolii;
    4) raportarea către medicul veterinar-şef şi către centrul naţional/local de combatere a bolii;
    5) urmărirea şi orientarea investigaţiei epidemiologice;
    6) efectuarea analizei datelor epidemiologice şi realizarea de evaluări ale riscurilor la intervale regulate;
    7) acordarea asistenţei pentru a asigura prelucrarea carcaselor şi a deşeurilor de animale cu efecte nocive minime pentru mediu.
    108. Agenţia urmează să facă demersurile necesare pentru ca, în caz de necesitate, Republica Moldova să aibă acces la o bancă de vaccin şi antigen.
    109. Imediat după ce subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei deţin informaţii că animalele sălbatice sînt suspectate ca fiind infectate cu virusul febrei aftoase, se vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, prin efectuarea unui examen al tuturor animalelor sălbatice din speciile receptive la febra aftoasă, împuşcate sau găsite moarte, inclusiv investigaţii de laborator.
Capitolul IV
Focarul febrei aftoase
    110. Se declară existenţa unui focar în cazul în care o exploataţie îndeplineşte unul sau mai multe dintre următoarele criterii:
    1) virusul febrei aftoase a fost izolat la un animal, în orice produs derivat de la animalul în cauză sau în mediul acestuia;
    2) sînt observate semne clinice care sugerează febra aftoasă la un animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă şi antigenul viral sau acidul ribonucleic (ARN) viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase au fost detectate şi identificate în eşantioane prelevate de la un animal sau de la animale din acelaşi grup epidemiologic;
    3) sînt observate semne clinice care sugerează febra aftoasă la un animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă, iar animalul şi cohortele de astfel de animale prezintă anticorpi împotriva proteinelor structurale sau nestructurale ale virusului febrei aftoase;
    4) se observă şi se identifică un antigen viral sau un ARN viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase în eşantioanele prelevate de la animale din speciile predispuse la febra aftoasă şi de la animalele care prezintă anticorpi împotriva proteinelor structurale sau nestructurale ale virusului febrei aftoase;
    5) a fost stabilită o legătură epidemiologică cu apariţia unui focar de febră aftoasă confirmat şi se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii:
    a) fie cel puţin un animal prezintă anticorpi împotriva proteinelor structurale sau nestructurale ale virusului febrei aftoase;
    b) fie a fost detectat şi identificat un antigen viral sau un ARN viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase în eşantioanele prelevate de la cel puţin un animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă;
    c) la cel puţin un animal din speciile predispuse la febra aftoasă s-au detectat dovezi serologice ale infecţiei active cu virusul febrei aftoase prin detectarea seroconversiei de la negativ la pozitiv a anticorpilor împotriva proteinelor structurale sau nestructurale ale virusului febrei aftoase, cu condiţia ca vaccinarea anterioară, anticorpii materni reziduali sau reacţiile nespecifice să poată fi excluse ca posibile cauze ale reacţiei seropozitive;
    d) fie sînt observate semne clinice care indică febra aftoasă la un animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă.
Capitolul V
Notificarea bolii şi alte informaţii epidemiologice
care urmează a fi furnizate de subdiviziunile teritoriale
ale Agenţiei după confirmarea febrei aftoase

    111. În termen de 24 de ore de la confirmarea oricărui focar primar sau caz primar în una dintre locaţiile sau mijloacele de transport prevăzute în pct. 32 din prezenta Normă, Agenţia urmează să notifice OIE:
    1) data expedierii;
    2) ora expedierii;
    3) numele bolii şi tipul de virus, după caz;
    4) numărul de identificare al focarului;
    5) tipul de focar;
    6) numărul de referinţă al focarului legat de focarul în cauză;
    7) regiunea şi localizarea geografică a exploataţiei;
    8) orice altă regiune supusă restricţiilor;
    9) data confirmării şi metoda de confirmare utilizată;
    10) data suspiciunii;
    11) data estimată a primei infecţii;
    12) originea bolii, în măsura în care aceasta poate fi indicată;
    13) măsurile adoptate pentru combaterea bolii.
    112. În cazul apariţiei unor focare primare sau în cazul locaţiilor ori al mijloacelor de transport prevăzute în pct. 32 din prezenta Normă, pe lîngă informaţiile prevăzute la pct. 110 din prezenta Normă, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei urmează să comunice şi următoarele informaţii:
    1) numărul de animale din fiecare specie receptivă la febra aftoasă din focar sau din locaţiile ori mijloacele de transport prevăzute în pct. 32 din prezenta Normă;
    2) pentru fiecare specie şi categorie (creştere, îngrăşare, sacrificare etc. ), numărul de animale moarte din speciile receptive la febra aftoasă din exploataţie, din abator sau din mijlocul de transport;
    3) pentru fiecare specie şi categorie (creştere, îngrăşare, sacrificare etc. ), nivelul de morbiditate al bolii şi numărul de animale din speciile receptive la febra aftoasă la care s-a constatat febra aftoasă;
    4) numărul de animale din speciile receptive la febra aftoasă sacrificate în focar, în abator sau în mijlocul de transport;
    5) numărul de carcase prelucrate şi distruse;
    6) distanţa care separă focarul de exploataţia cea mai apropiată care deţine animale din speciile receptive la febra aftoasă;
    7) în caz de confirmare a febrei aftoase într-un abator sau într-un mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau a exploataţiilor de origine a animalelor sau carcaselor infectate.
    113. În cazul apariţiei unor focare secundare, informaţiile prevăzute la pct. 110 şi 112 din prezenta Normă vor fi transmise într-un timp-limită stabilit de OIE.
Capitolul VI
Principiile şi procedurile de curăţare
şi dezinfectare
    114. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:
    1) vor dispune ca operaţiunile de curăţare şi dezinfectare să fie efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial, folosindu-se dezinfectanţi şi concentraţii autorizate şi înregistrate în vederea plasării pe piaţă ca produse biocide destinate igienei veterinare, astfel încît să se asigure distrugerea virusului febrei aftoase;
    2) vor asigura ca operaţiunile de curăţare şi dezinfectare pentru combaterea corespunzătoare a organismelor nocive să fie efectuate astfel încît să se limiteze orice efect nociv asupra mediului;
    3) vor întreprinde măsurile necesare pentru ca dezinfectanţii utilizaţi să asigure o dezinfectare eficientă şi reducerea gradului de nocivitate pentru mediu şi pentru sănătatea publică, în conformitate cu cea mai bună tehnologie disponibilă.
    115. Operaţiunile de curăţare şi de dezinfectare, aşa cum sînt prevăzute de prezenta Normă, se realizează sub control oficial şi în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial.
    116. Dezinfectanţii care urmează să fie utilizaţi şi concentraţia acestora sînt specificate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor.
    117. Efectul dezinfectanţilor nu poate fi compromis de depozitarea prelungită.
    118. Alegerea dezinfectanţilor şi a procedurilor de dezinfectare se face în funcţie de natura locaţiilor, a vehiculelor şi a obiectelor care urmează să fie tratate.
    119. Condiţiile de utilizare a substanţelor degresante şi a dezinfectanţilor trebuie să asigure menţinerea eficienţei acestora. Parametrii tehnici furnizaţi de fabricant, în special presiunea, temperatura minimă şi durata de contact vor fi respectaţi întocmai. Efectul dezinfectantului nu poate fi compromis de interacţiunea cu alte substanţe, cum sînt substanţele degresante.
    120. Indiferent de dezinfectantul folosit, se aplică următoarele reguli generale:
    1) îmbibarea completă a aşternutului de paie şi a materiilor fecale cu dezinfectant;
    2) spălarea şi curăţarea prin periere atentă a tuturor suprafeţelor care ar putea fi contaminate şi, în special, a solurilor, a rampelor şi a pereţilor după evacuarea sau demontarea, dacă este posibil, a materialelor şi a instalaţiilor, astfel încît să nu fie afectate operaţiunile de curăţare şi de dezinfectare;
    3) ulterior, se aplică din nou dezinfectant pe parcursul unei durate minime de contact, conform recomandărilor fabricantului;
    4) apa utilizată pentru operaţiunile de curăţare urmează să fie eliminată, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial, astfel încît să fie evitat orice risc de răspîndire a virusului febrei aftoase.
    121. În cazul în care curăţarea se efectuează cu produse lichide sub presiune, după dezinfecţie trebuie evitată recontaminarea locaţiilor care au fost deja curăţate sau dezinfectate.
    122. Echipamentele, instalaţiile, articolele sau compartimentele susceptibile de a fi contaminate vor fi spălate, dezinfectate sau distruse.
    123. Operaţiunile de curăţare şi de dezinfectare prevăzute de prezenta Normă sînt înregistrate în registrul exploataţiei şi certificate de medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea.
    124. Curăţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate vor fi efectuate în conformitate cu următoarele principii şi proceduri:
    1) curăţarea şi dezinfecţia preliminară prevăd:
    a) în timpul uciderii animalelor vor fi luate toate măsurile necesare pentru a se evita sau a se limita la maximum răspîndirea virusului febrei aftoase. Aceste măsuri urmează să includă instalarea unui echipament provizoriu de dezinfecţie, furnizarea de îmbrăcăminte de protecţie, duşuri, o decontaminare a echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi oprirea ventilaţiei;
    b) carcasele de animale sacrificate se aspersează cu dezinfectant şi se îndepărtează din exploataţie în recipiente închise şi etanşe, în vederea prelucrării şi a eliminării;
    c) de îndată ce carcasele de animale din speciile predispuse la febra aftoasă au fost îndepărtate în vederea eliminării şi a prelucrării, părţile din exploataţie în care au fost adăpostite animalele în cauză, precum şi orice alte părţi ale clădirilor, curţile etc. contaminate în timpul uciderii, al sacrificării sau al examenului post-mortem sînt aspersate cu dezinfectanţi;
    d) toate ţesuturile şi tot sîngele care s-ar fi putut răspîndi pe parcursul uciderii sau al examenului post-mortem ori în cazul contaminării generale a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc. se colectează cu atenţie şi se distruge împreună cu carcasele;
    e) dezinfectantul se lasă pe suprafeţe timp de cel puţin 24 de ore;
    2) curăţarea şi dezinfecţia finală prevede:
    a) grăsimile şi murdăria vor fi îndepărtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi se clătesc cu apă rece;
    b) după clătirea cu apă rece, se efectuează o nouă aspersare cu dezinfectant;
    c) după şapte zile exploataţiile sînt tratate din nou cu un agent de degresare, clătite cu apă rece, aspersate cu dezinfectant, apoi clătite din nou cu apă rece.
    125. Dezinfectarea aşternutului de paie, a gunoiului de grajd şi a gunoiului semilichid contaminate urmează să fie efectuată în conformitate cu următoarele principii şi proceduri:
    1) gunoiul de grajd solid şi aşternutul de paie sînt clădite în vederea încălzirii, de preferinţă prin adăugarea a 100 kg de var nestins la 1 m3 de gunoi de grajd, asigurîndu-se o temperatură de minimum 70°C în toată grămada, ulterior se aspersează cu dezinfectant şi se lasă să se odihnească timp de cel puţin 42 de zile, pe parcursul cărora grămada trebuie fie acoperită, fie întoarsă, astfel încît toate straturile să fie expuse la căldură;
    2) gunoiul de grajd lichid şi semilichid se depozitează timp de cel puţin 24 de zile după ultima adăugare de material infecţios.
    126. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei stabilesc instrucţiuni specifice pentru curăţare şi dezinfecţie, luînd în considerare tipul exploataţiei şi condiţiile climatice.
Capitolul VII
Repopularea exploataţiilor
    127. Repopularea efectivelor de animale din exploataţii nu poate fi iniţiată decît la sfîrşitul perioadei de 21 de zile de la încheierea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare a exploataţiei.
    128. Animalele destinate repopulării se introduc în exploataţie în următoarele condiţii:
    1) animalele nu provin din zone supuse unor restricţii de sănătate animală legate de febra aftoasă;
    2) subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei asigură că orice virus rezidual al febrei aftoase poate fi detectat la animalele destinate repopulării fie pe baza semnelor clinice în cazul bovinelor sau al porcinelor, fie prin examene de laborator în cazul celorlalte specii predispuse la febra aftoasă, efectuate la sfîrşitul perioadei de observaţie;
    3) pentru garantarea unui răspuns imunitar adecvat la animalele destinate repopulării, acestea trebuie:
    a) fie să provină dintr-o zonă sau dintr-o exploataţie cu o rază de cel puţin 10 km în care nu s-au înregistrat focare de febră aftoasă timp de cel puţin 30 de zile;
    b) fie să fi fost supuse, cu rezultat negativ, unor teste de detectare a anticorpilor virusului febrei aftoase, efectuate pe eşantioane prelevate înainte de introducerea animalelor în exploataţie.
    129. Indiferent de tipul de creştere a animalelor practicat în exploataţie, reintroducerea animalelor se realizează conform următoarelor proceduri:
    1) animalele sînt introduse în toate unităţile şi în toate clădirile exploataţiei în cauză;
    2) dacă exploataţia constă din mai mult de o unitate sau de o clădire, nu este necesar ca reintroducerea să se efectueze simultan în toate unităţile sau în toate clădirile;
    3) animalele sînt supuse unei inspecţii clinice din 3 în 3 zile pe parcursul primelor 14 de la introducerea lor;
    4) în perioada cuprinsă între zilele 15 şi 28 de la reintroducere, animalele sînt supuse unei inspecţii clinice o dată pe săptămînă;
    5) după cel puţin 28 de zile de la ultima reintroducere, toate animalele fac obiectul unui examen clinic, prelevîndu-se eşantioane în vederea detectării anticorpilor virusului febrei aftoase.
Capitolul VIII
Restricţiile privind mişcarea ecvideelor
    130. După confirmarea a cel puţin un focar de febră aftoasă în conformitate cu pct. 16 din prezenta Normă, Agenţia permite expedierea ecvideelor către alte ţări doar dacă acestea sînt însoţite de documente de identificare şi de un certificat sanitar-veterinar.
    131. În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei aplică o imobilizare completă, transportul ecvideelor din exploataţiile supuse restricţiilor prevăzute la pct. 6 şi 16 din prezenta Normă se acceptă pentru ecvideele care au nevoie de îngrijiri veterinare speciale în locaţii în care nu se află animale din speciile receptive la febra aftoasă, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
    1) medicul veterinar, disponibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă, trebuie să furnizeze un document ce atestă urgenţa;
    2) trebuie să existe acordul clinicii de destinaţie;
    3) transportul trebuie să fie disponibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă;
    4) pe parcursul transportului, ecvideele trebuie însoţite de documentaţia necesară, prevăzută în pct. 7 al Normei sanitar-veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 793 din 22 octombrie 2012;
    5) medicul veterinar oficial care este de gardă urmează să fie informat cu privire la itinerar înainte de plecare;
    6) ecvideele trebuie să fie curăţate şi tratate cu un dezinfectant eficient;
    7) ecvideele urmează să călătorească într-un mijloc de transport adaptat, care să poată fi recunoscut ca atare, curăţat şi dezinfectat înainte şi după folosire.
    132. Circulaţia ecvideelor în zonele de protecţie şi de supraveghere se supune următoarelor condiţii:
    1) utilizarea ecvideelor deţinute în exploataţii situate în zonele de protecţie şi de supraveghere în care nu există animale din speciile receptive la febra aftoasă se acceptă în zona de protecţie, sub rezerva aplicării măsurilor adecvate privind curăţarea şi dezinfectarea, şi nu poate face obiectul restricţiilor în locaţiile situate în zona de supraveghere;
    2) ecvideele sînt transportate fără restricţii cu ajutorul unui mijloc de transport adaptat, spre o exploataţie ce nu deţine animale din speciile receptive la febra aftoasă;
    3) în cazuri excepţionale se acceptă, sub supravegherea sanitar-veterinare a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, transportul ecvideelor în mijloacele de transport adaptate sau autorizate ale unei exploataţii ce nu deţine animale din speciile receptive la febra aftoasă spre o altă exploataţie ce deţine animale din speciile receptive la febra aftoasă, situată într-o zonă de protecţie, dacă mijlocul de transport este curăţat şi dezinfectat înainte de încărcarea animalelor şi înainte de plecarea din exploataţia de destinaţie;
    4) circulaţia ecvideelor este efectuată pe drumurile publice, pe păşuni ale exploataţiilor ce nu deţin animale din speciile receptive la febra aftoasă şi în zone de exerciţii.
    133. Colectarea de material seminal, de embrioni sau de ovule de la ecvidee donatoare din exploataţii ce nu deţin animale din speciile receptive la febra aftoasă din zona de protecţie şi de supraveghere şi transportul de material seminal, de embrioni sau de ovule pînă la ecvideele beneficiare din exploataţii ce nu deţin animale din speciile receptive la febra aftoasă nu fac obiectul restricţiilor.
    134. Proprietarii ecvideelor, medicul veterinar oficial, însemînţătorul şi potcovarul au dreptul de a vizita exploataţiile ce deţin animale din speciile receptive la febra aftoasă, situate în zona de supraveghere, cu respectarea următoarelor condiţii:
    1) ecvideele sînt ţinute separat de animalele din speciile receptive la febra aftoasă şi se iau măsuri eficiente pentru a preveni accesul persoanelor menţionate la animalele din speciile receptive la febra aftoasă;
    2) se înscrie într-un registru numele fiecărui vizitator;
    3) se curăţă şi se dezinfectează mijloacele de transport, precum şi încălţămintea vizitatorilor.
Capitolul IX
Tratarea produselor în vederea distrugerii virusului febrei aftoase
Secţiunea 1
Tratarea produselor de origine animală şi nonanimală
    135. Produsele de origine animală, precum produsele din carne, pieile neprelucrate şi prelucrate, lîna de oaie, părul de rumegătoare şi perii de porc, sîngele şi produsele derivate din sînge de la animale din speciile receptive la febra aftoasă, utilizate în scopuri tehnice, inclusiv produsele farmaceutice, produsele de diagnosticare in vitro şi in vivo şi reactivii de laborator, untura şi grăsimile topite, hrana pentru animalele de companie şi articolele de mestecat pentru cîini, trofeele de vînătoare de ungulate, vor fi supuse cel puţin unuia dintre tratamentele de natură să distrugă virusul febrei aftoase, stabilite în prezenta secţiune.
    136. Produsele enumerate în pct. 135 vor fi supuse:
    1) unui tratament termic într-un recipient închis ermetic, cu F0 mai mare sau egal cu 3,00;
    2) fie unui tratament termic, punctul termic central fiind crescut la minim 70°C timp de cel puţin 60 de minute.
    137. Intestinele provenite de la animale vor fi curăţate, raclate şi sărate cu clorură de sodiu timp de 30 de zile sau înălbite ori uscate după raclare, înainte de a fi protejate de orice nouă contaminare după tratare.
    138. Paiele şi hrana pentru animale vor fi supuse acţiunii:
    1) vaporilor de apă într-o cameră închisă timp de cel puţin 10 minute, la o temperatură de minimum 80°C;
    2) vaporilor de formol (formaldehidă gazoasă) degajaţi din soluţie comercială de 35-40% într-o cameră menţinută închisă timp de cel puţin 8 ore la o temperatură de cel puţin 19°C.
    În caz contrar, acestea vor fi depozitate sub formă de pachete sau de baloturi într-un loc acoperit, situat la o distanţă de cel puţin 2 km de cel mai apropiat focar de febră aftoasă, şi nu vor părăsi locul în cauză decît după expirarea unei perioade de cel puţin 3 luni de la finalizarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare, dar nu înainte de încheierea restricţiilor din zona de protecţie.
Secţiunea a 2-a
Tratarea cărnii proaspete
    139. Se aplică măsuri eficiente pentru a se evita contaminarea încrucişată prin maturarea carcaselor la o temperatură de peste + 2°C timp de cel puţin 24 de ore şi pH-ul la mijlocul marelui dorsal măsurat sub 6,0:
    1) carne proaspătă dezosată – carnea, împreună cu diafragmele, cu excepţia viscerelor, din care au fost îndepărtate oasele şi principalii ganglioni limfatici accesibili;
    2) organe comestibile preparate:
    a) inima din care s-au îndepărtat complet ganglionii limfatici, ţesutul conjunctiv şi grăsimea aderentă;
    b) ficatul din care s-au îndepărtat complet ganglionii limfatici, ţesutul conjunctiv şi grăsimea aderentă;
    c) muşchii maseteri întregi, incizaţi, de la care ganglionii limfatici, ţesutul conjunctiv şi grăsimea aderentă au fost complet îndepărtate;
    d) limba, cu epiteliu, fără os, cartilagii şi amigdale;
    e) pulmonii din care s-au îndepărtat traheea, bronhiile principale şi ganglionii limfatici mediastinali şi bronhici;
    f) alte organe comestibile fără os şi cartilagii, din care s-au îndepărtat complet ganglionii limfatici, ţesutul conjunctiv, grăsimea aderentă şi mucoasele.
Secţiunea a 3-a
Măsurile suplimentare aplicabile producţiei
de carne proaspătă de animale din speciile receptive
la febra aftoasă provenind din zona
de supraveghere
    140. Carnea proaspătă, cu excepţia capetelor, a viscerelor şi a organelor comestibile, destinată plasării pe piaţă în afara zonelor de protecţie şi de supraveghere se produce cu respectarea a cel puţin uneia dintre următoarele condiţii:
    1) în cazul rumegătoarelor:
    a) animalele să fie supuse controalelor prevăzute la pct. 47 din prezenta Normă;
    b) carnea să fie supusă tratării prevăzute în pct. 139 din prezenta Normă;
    2) în cazul tuturor animalelor din speciile receptive la febra aftoasă:
    a) animalele să se afle în exploataţie timp de cel puţin 21 de zile şi să fie identificate astfel încît să se poată determina exploataţia de origine;
    b) animalele să fie supuse controalelor prevăzute la pct. 47 din prezenta Normă;
    c) carnea să fie clar identificată şi conservată sub control oficial timp de cel puţin 7 zile şi să nu fie reintrodusă în circulaţie decît după excluderea oficială a oricărei suspiciuni de infecţie cu virusul febrei aftoase în exploataţia de origine la sfîrşitul perioadei de reţinere;
    3) în cazul tuturor animalelor din speciile receptive la febra aftoasă:
    a) animalele să fie reţinute în exploataţia de origine timp de 21 de zile, pe parcursul cărora să nu se introducă în exploataţie nici un animal din speciile receptive la febra aftoasă;
    b) animalele să fie supuse controalelor prevăzute la pct. 47 din prezenta Normă pe parcursul a 24 de ore după încărcare;
    c) probele prelevate, pe parcursul a 48 de ore de după încărcare, să fie supuse, cu rezultat negativ, unor teste de detectare a anticorpilor virusului febrei aftoase;
    d) carnea să se păstreze sub control oficial timp de 24 de ore şi să nu fie repusă în circulaţie decît după ce o nouă inspecţie a animalelor din exploataţia de origine a permis excluderea, în baza unei inspecţii clinice, a prezenţei animalelor infectate sau suspecte infectare.
    141. Organele tranşate vor fi marcate cu marcă de sănătate şi supuse unuia dintre tratamentele prevăzute în prezenta Normă.
Secţiunea a 4-a
Tratarea laptelui în vederea distrugerii virusului febrei aftoase
    142. Laptele pentru consumul uman face obiectul cel puţin uneia dintre următoarele metode de tratare:
    1) sterilizare la nivelul minim de F03;
    2) tratare la temperaturi ultraînalte UHT (Ultra-High Temperature) – pasteurizare la temperatura de 132°C timp de cel puţin 1 secundă;
    3) tratare HTST – High Temperature Short Time – pasteurizare ultrarapidă la temperatura de 72°C timp de cel puţin 15 secunde, aplicată de 2 ori pentru laptele cu un pH egal sau superior valorii 7,0 sau pasteurizare echivalentă ce dă o reacţie negativă la un test pentru fosfatază;
    4) tratare HTST pentru laptele cu pH mai mic de 7,0;
    5) tratare HTST asociată cu un alt tratament fizic prin:
    a) reducerea pH-ului sub 6 timp de cel puţin 1 oră; sau
    b) încălzirea din nou la 72°C sau la o temperatură mai mare, însoţită de desicare.
    143. Produsele lactate trebuie să fie supuse tratărilor menţionate anterior ori să fie obţinute din lapte tratat în conformitate cu pct. 142 (laptele pentru consumul uman).
    144. Alte tratări se decid în conformitate cu standardele OIE, în special în ceea ce priveşte produsele lactate din lapte crud supuse unei perioade prelungite de maturare, inclusiv reducerea pH-ului sub 6.
    145. Laptele care nu este destinat consumului uman sau care este destinat consumului animal urmează să facă obiectul cel puţin uneia dintre următoarele metode de tratare:
    1) sterilizare la nivelul minim de F03;
    2) tratare UHT asociată unei alte tratări fizice;
    3) tratare HTST aplicată de două ori;
    4) tratare HTST asociată altei metode de tratare fizică:
    a) reducerea pH-ului sub 6 timp de cel puţin o oră;
    b) încălzirea din nou la 72°C sau la o temperatură mai mare, însoţită de disecare.
    146. Produsele lactate trebuie să fie supuse uneia dintre metodele de tratare menţionate ori să fie produse din lapte tratat.
    147. Înainte de a fi transportat în exploataţiile de porci, zerul destinat hranei animalelor din speciile receptive la febra aftoasă şi provenit din lapte care a făcut obiectul uneia dintre metodele de tratare descrise la pct. 145 din prezenta Normă, urmează a fi colectat cu cel puţin 16 ore înainte de prinderea laptelui, iar pH-ul măsurat al acestuia trebuie să fie mai mic de 6,0.
Capitolul X
Criteriile şi cerinţele referitoare la planurile
de contingenţă
    148. La elaborarea planului de contingenţă, Agenţia se conduce de următoarele cerinţe:
    1) existenţa unor dispoziţii prin care să fie asigurate competenţele juridice necesare pentru implementarea planurilor de contingenţă şi care să permită efectuarea unei campanii rapide şi eficiente de eradicare;
    2) existenţa dispoziţiilor prin care să fie asigurat accesul la fonduri de urgenţă, la mijloace bugetare şi la resurse financiare în vederea acoperirii tuturor aspectelor combaterii unei epizootii de febră aftoasă;
    3) instituirea lanţului de comandă care să garanteze un proces rapid şi eficient de luare a deciziilor în cazul unei epizootii de febră aftoasă. O unitate centrală de decizie va avea sarcina de a conduce toate strategiile de combatere, iar medicul veterinar oficial va face parte din aceasta;
    4) asigurarea cooperării între centrul naţional de urgenţă, centrele locale de urgenţă şi alte autorităţi competente în domeniul mediului, astfel încît acestea să asigure buna coordonare a acţiunilor de securitate veterinară şi în domeniul mediului;
    5) disponibilitatea personalului, echipamentelor şi capacităţii de laborator, care să garanteze realizarea unei campanii rapide şi eficiente;
    6) disponibilitatea unui manual de instrucţiuni actualizat, care să conţină o descriere detaliată, completă şi practică a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor de combatere pentru abordarea unui focar de febră aftoasă;
    7) participarea regulată a personalului la:
    a) instruiri privind semnele clinice, investigaţia epidemiologică şi combaterea epizootiilor;
    b) exerciţii de alertă în timp real;
    c) instruiri în domeniul tehnicilor de comunicare, în vederea organizării unor campanii de sensibilizare privind epizootia respectivă, destinate autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari oficiali;
    8) pregătirea planurilor de contingenţă, cu stabilirea resurselor necesare pentru combaterea unui număr mare de focare în cazul în care acestea s-ar declanşa în termen scurt şi ar fi provocate de mai multe serotipuri sau suşe diferite din punct de vedere antigenic;
    9) pregătirea planurilor de contingenţă pentru a asigura că, în cazul unui focar de febră aftoasă, eliminarea masivă a carcaselor şi a deşeurilor de animale se poate realiza fără a pune în pericol sănătatea umană, prin intermediul unor proceduri sau metode ce permit prevenirea tuturor efectelor negative în domeniul mediului care ar putea fi evitate, în special prin proceduri şi metode:
    a) ce prezintă un risc minim pentru sol, aer, ape de suprafaţă şi subterane, plante şi animale;
    b) ce prezintă inconvenienţe sonore sau olfactive minime;
    c) ce prezintă efecte nocive minime asupra peisajului şi a zonelor de interes special;
    10) identificarea unor locaţii şi instalaţii adecvate de tratare şi eliminare a carcaselor şi a deşeurilor de animale în cazul apariţiei unui focar.
Capitolul XI
Măsurile ce urmează a fi luate în cazul confirmării prezenţei
febrei aftoase la animalele sălbatice

Secţiunea 1
Planurile de eradicare a febrei aftoase
la animalele sălbatice
    149. După ce este informată despre suspiciunea infectării animalelor sălbatice cu virusul febrei aftoase, Agenţia anunţă proprietarii animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă şi vînătorii referitor la acest fapt.
    150. În cazul în care se confirmă existenţa unui caz primar de febră aftoasă la animale sălbatice, Agenţia:
    1) notifică apariţia cazului primar de febră aftoasă;
    2) creează un grup de experţi din veterinari, vînători, biologi şi epidemiologi specialişti în domeniul faunei sălbatice. Grupul de experţi asistă autoritatea sanitar-veterinară în îndeplinirea următoarelor atribuţii:
    a) studiază situaţia epidemiologică şi delimitează zona infectată;
    b) stabileşte măsurile adecvate (suspendarea vînătorii şi interzicerea hrănirii animalelor sălbatice) care urmează a fi aplicate în zona infectată;
    c) pregăteşte un plan de eradicare;
    d) realizează controale destinate verificării eficienţei măsurilor adoptate în vederea eradicării febrei aftoase în zona infectată;
    3) pune imediat sub supraveghere oficială exploataţiile care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă din zona infectată delimitată şi dispune, în special:
    a) să fie efectuat un recensămînt oficial al tuturor speciilor şi categoriilor de animale din speciile predispuse la febra aftoasă care se găsesc în toate exploataţiile;
    b) ca toate animalele din speciile predispuse la febra aftoasă aflate în exploataţiile situate în zona infectată să fie ţinute în locaţiile în care sînt deţinute sau în alte locaţii în care sînt izolate de animale sălbatice, care nu trebuie să aibă acces la nici un produs susceptibil de a intra ulterior în contact cu animalele din speciile predispuse la febra aftoasă care se află în exploataţii;
    c) ca nici un animal dintr-o specie predispusă la febra aftoasă să nu între în exploataţie şi să nu părăsească exploataţia decît sub supravegherea sanitar-veterinară a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, ţinînd seama de situaţia epidemiologică;
    d) să fie folosite mijloace adecvate de dezinfectare la intrările şi la ieşirile din clădirile sau din locaţiile în care sînt adăpostite animale din speciile predispuse la febra aftoasă, precum şi la intrările şi la ieşirile din exploataţie;
    e) să fie aplicate măsuri adecvate de igienă de către toate persoanele care intră în contact cu animale sălbatice pentru a reduce riscul de propagare a virusului febrei aftoase, inclusiv o eventuală interzicere temporară a accesului persoanelor care au intrat în contact cu animale sălbatice într-o exploataţie care deţine animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    f) ca toate animalele moarte sau bolnave din speciile predispuse la febra aftoasă care prezintă simptome ale febrei aftoase şi se află în exploataţie să fie supuse unui test de depistare a febrei aftoase;
    g) ca nici un animal sălbatic, sacrificat sau găsit mort, şi nici un material sau echipament care poate fi contaminat cu virusul febrei aftoase să nu fie introdus într-o exploataţie în care sînt deţinute animale din speciile predispuse la febra aftoasă;
    h) ca animalele din speciile predispuse la febra aftoasă, materialul seminal, embrionii sau ovulele acestora să nu părăsească zona infectată în scopul comerţului cu alte ţări;
    4) procedează astfel încît toate animalele sălbatice sacrificate cu ajutorul armelor de foc sau găsite moarte în zona infectată să fie inspectate de un medic veterinar oficial şi supuse unui examen de depistare a febrei aftoase în vederea infirmării sau a confirmării oficiale a prezenţei febrei aftoase.
    151. În termen de 90 de zile de la confirmarea unui caz primar de febră aftoasă la animale sălbatice, se întocmeşte planul de eradicare a bolii şi măsurile care urmează a fi puse în aplicare în exploataţiile situate în zona respectivă.
    152. Planul conţine informaţii privind:
    1) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor şi repartizarea geografică a bolii;
    2) delimitarea zonei infectate de pe teritoriul ţării. La delimitarea zonei infectate, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei ţin seama de următoarele informaţii:
    a) rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi repartizarea geografică a bolii;
    b) populaţia de animale sălbatice prezente în zonă;
    c) existenţa unor obstacole importante, naturale sau create de om, pentru circulaţia animalelor sălbatice;
    3) organizarea unei strînse cooperări între biologi, vînători, asociaţiile de vînătoare, serviciile pentru protecţia faunei sălbatice şi autorităţile sanitar-veterinare (sănătate animală şi sănătate publică);
    4) campania de informare care urmează să fie pusă în aplicare pentru conştientizarea vînătorilor cu privire la măsurile pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;
    5) eforturile specifice depuse pentru a determina numărul de grupuri de animale sălbatice care au avut contacte limitate cu alte grupuri de animale sălbatice în zona infectată şi în jurul acesteia, precum şi localizarea acestor grupuri;
    6) numărul aproximativ de grupuri de animale sălbatice, precum şi dimensiunile acestora în zona infectată şi în jurul acesteia;
    7) eforturile specifice depuse pentru a determina amploarea infecţiei la animalele sălbatice, prin intermediul examenului animalelor sălbatice sacrificate de vînători sau găsite moarte şi prin examene de laborator, inclusiv prin intermediul unor anchete epidemiologice pe categorii de vîrstă;
    8) măsurile adoptate pentru a diminua propagarea bolii provocată de circulaţia animalelor sălbatice şi/sau de contactele dintre grupurile de animale sălbatice. Aceste măsuri pot cuprinde interzicerea vînătorii;
    9) măsurile adoptate în vederea reducerii populaţiei de animale sălbatice, în special a numărului de animale tinere, din speciile predispuse la febra aftoasă din fauna sălbatică;
    10) cerinţele care urmează a fi respectate de vînători pentru a evita orice propagare a bolii;
    11) metoda de eliminare a animalelor sălbatice găsite moarte sau sacrificate, bazată pe:
    a) prelucrarea sub control oficial;
    b) inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi testele de laborator;
    12) investigaţia epidemiologică efectuată pe fiecare animal sălbatic din specia predispusă la febra aftoasă, sacrificat sau găsit mort:
    a) sectorul geografic în care animalul a fost găsit mort sau a fost sacrificat;
    b) data la care animalul a fost găsit mort sau a fost sacrificat;
    c) persoana care a găsit animalul mort sau care l-a sacrificat;
    d) vîrsta şi sexul animalului sălbatic;
    e) dacă a fost sacrificat, simptomele constate înainte de sacrificare;
    f) dacă a fost găsit mort, starea carcasei;
    g) concluziile;
    13) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor care deţin animale din speciile predispuse la febra aftoasă situate în zona infectată delimitată şi, după caz, în jurul acesteia, inclusiv transportul şi circulaţia animalelor din speciile predispuse la febra aftoasă în interiorul, din sau spre această zonă;
    14) alte criterii aplicate pentru eliminarea măsurilor adoptate în vederea eradicării bolii în zona delimitată şi măsurile aplicate exploataţiilor din această zonă;
    15) autoritatea însărcinată cu supravegherea şi coordonarea unităţilor care răspund de punerea în aplicare a planului;
    16) sistemul instituit pentru ca grupul de experţi desemnat să poată efectua examinarea constantă a rezultatelor planului de eradicare;
    17) măsurile de combatere a bolii puse în aplicare după încheierea unei perioade de 12 luni de la constatarea ultimului caz confirmat de febră aftoasă la animalele sălbatice din zona infectată delimitată.
    153. Agenţia va lua măsuri administrative în conformitate cu legea pentru sancţionarea oricărei încălcări a prevederilor prezentei Norme.