HGO923/2014
ID intern unic:  355414
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 923
din  12.11.2014
pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare
a Parcului Naţional „Orhei”
Publicat : 14.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 340-343     art Nr : 986
    Pentru asigurarea menţinerii, conservării şi folosirii raţionale a diversităţii biologice, complexelor naturale unice, valorii estetice şi cultural-istorice deosebite, precum şi folosirii lor în scopuri ştiinţifice, culturale, turistice, instructive şi educative, în conformitate cu art.13 din Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 66-68, art.442), cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Hotărîrea Parlamentului­­ nr. 201 din 12 iulie 2013 „Privind fondarea Parcului Naţional „Orhei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 182-185, art.597), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul de funcţionare a Parcului Naţional „Orhei”, conform anexei nr. 1;
    Repartiţia teritorială a Parcului Naţional „Orhei” în concordanţă cu statutul juridic al terenurilor, conform anexei nr.2;
    Zonarea internă a Parcului Naţional „Orhei”, conform anexei nr.3;
    Harta Parcului Naţional „Orhei”, conform anexei nr.4.
    2. Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” activează în hotarele Parcului Naţional „Orhei”  în calitate de unitate autonomă, conform prevederilor Legii nr. 251-XVI din 4 decembrie 2008 privind constituirea Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.1-2, art.4), cu modificările ulterioare, şi Hotărîrii Guvernului nr. 228 din 23 martie 2009 „Cu privire la constituirea Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.62-64, art.279), cu modificările ulterioare.
    3. Finanţarea activităţilor Parcului Naţional „Orhei”  se va efectua din contul programelor de la bugetul de stat, al veniturilor din activitatea economico-financiară a instituţiei, al fondurilor speciale, precum şi al altor mijloace legale.

    PRIM-MINISTRU                                                              Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul mediului                                                               Valentina Ţapiş
    Ministrul finanţelor                                                             Anatol Arapu

    Nr. 923. Chişinău, 12 noiembrie 2014.


Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.923
din 12 noiembrie 2014
REGULAMENT
DE FUNCȚIONARE A PARCULUI NAŢIONAL „ORHEI”
I. DISPOZIȚII GENERALE
    1. Regulamentul  de funcţionare a Parcului Naţional „Orhei” (în continuare – Regulament) stabileşte statutul juridic, scopul, obiectivele, structura organizaţională, competenţele, bazele activităţii ştiinţifice şi economico-financiare, precum şi regimul zonelor de management ale Parcului Naţional „Orhei” (în continuare – Parcul Naţional).
    2. Parcul Naţional a fost constituit prin Hotărîrea Parlamentului nr. 201 din 12 iulie 2013 „Privind fondarea Parcului naţional „Orhei” şi activează în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, Legii nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, actelor normative ale Agenţiei „Moldsilva” şi prezentului Regulament.
    3. Parcul Naţional este constituit în scopul asigurării, menţinerii, conservării şi utilizării raţionale a diversităţii biologice, a complexelor naturale unice, care au o importanţă ecologică şi estetică deosebită, al utilizării cît mai depline şi eficiente a capacităţilor recreative şi economice ale resurselor naturale din zona „Codrii Orheiului”, precum şi al minimizării impactului antropic negativ asupra bunurilor şi ariilor protejate.
    4. Parcul Naţional are statut de instituţie publică pentru cercetări ştiinţifice şi dispune de balanţă distinctă, cont de decontare în lei moldoveneşti şi valută, de ştampilă cu stema de stat a Republicii Moldova, precum şi de formular cu antet. Sediul Parcului Naţional se află la adresa: satul Selişte, raionul Orhei, Republica Moldova.
    5. Parcul Naţional poate să dispună de simbolică proprie (drapel, fanion, emblemă şi altele), în conformitate cu Legea nr. 86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice. De asemenea, este în drept să practice orice tip de activitate ce nu contravine  scopurilor, sarcinilor şi principiilor creării şi activităţii acestuia, în condiţiile şi limitele regimului juridic al teritoriilor acestuia, precum şi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi prezentului Regulament.
    6. Din punct de vedere geografic, Parcul Naţional este amplasat în zona centrală a Republicii Moldova, la o distanţă de 46 km nord de oraşul Chişinău. Suprafaţa totală a Parcului Naţional constituie 33792,09 ha, incluzînd terenuri proprietate publică a statului – 19509,51 ha (18551,4 ha – fond forestier de stat), terenuri ale autorităţilor publice locale – 4404,87 ha şi proprietate privată – 9877,71 ha.
    7. Responsabilitatea administrării Parcului Naţional îi revine administraţiei acestuia, în frunte cu directorul, care este ales pe bază de concurs. Administraţia Parcului Naţional îşi coordonează activităţile cu autorităţile administrative publice centrale şi locale.
    8. Statul de funcţii al Parcului Naţional se stabileşte  de către autoritatea silvică centrală de comun acord cu autoritatea centrală pentru mediu.
II. OBIECTIVE ŞI SARCINI
    9. Parcul Naţional are ca obiectiv păstrarea complexelor naturale de o deosebită importanţă ecologică, estetică şi cultural-istorică, pentru armonizarea peisajelor geografice şi folosirea lor durabilă în scopuri ştiinţifice, culturale, turistice, instructive şi educaţionale.
    10. Pentru realizarea scopurilor propuse şi pentru desfăşurarea activităţilor preconizate au fost trasate următoarele sarcini şi obiective:
    1) conservarea şi protejarea peisajelor geografice, a obiectelor geomorfologice, a regnului vegetal şi animal, a monumentelor istorice şi culturale în scopuri ştiinţifice, cognitive, recreative şi economice;
    2) crearea condiţiilor pentru turism şi odihnă;
    3) elaborarea şi aplicarea metodelor ştiinţifice de conservare a obiectelor şi complexelor naturale pentru folosirea lor în scopuri recreative;
    4) popularizarea cunoştinţelor privind protecţia mediului, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei.
III.  STRUCTURA TERITORIALĂ
    11. Gestionarea teritoriului Parcului Naţional reprezintă ansamblul acţiunilor de organizare, conservare şi dezvoltare a acestuia în concordanţă cu interesul public şi cu prevederile planului de amenajare a teritoriului zonal, elaborat şi aprobat conform prevederilor legale. Reieşind din scopul şi obiectivele stabilite, teritoriul Parcului Naţional este divizat în 4 zone de management, fiecare avînd un regim corespunzător:
    A. Zona de protecţie integrală, cu suprafaţa totală de 992,4 ha
    Această zonă cuprinde arii naturale unice, amplasate în afara aşezămintelor umane permanente, care îşi păstrează caracterul şi influenţa naturală şi care servesc ca depozit natural de păstrare a fondului genetic de plante şi animale autohtone. În zona de protecţie integrală este interzisă orice activitate recreativă sau economică. Se permite doar efectuarea cercetărilor ştiinţifice aprobate de Consiliul tehnico-ştiinţific şi coordonate cu autoritatea silvică centrală, autoritatea centrală pentru mediu şi cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, se admit efectuarea cercetării ştiinţifice fără impact, monitorizarea, patrularea oficială şi activităţile de protecţie, precum şi vizitările limitate, de preferinţă în legătură cu activităţile de cercetare. Activităţile de refacere se efectuează prin procese naturale, iar dacă este necesară intervenţia umană, aceasta trebuie limitată în timp. Nu se permite nici o construcţie sau infrastructură permanentă, structurile temporare fiind acceptabile doar pentru desfăşurarea cercetării autorizate.
    B. Zona de protecţie şi recreaţie de scurtă durată, cu suprafaţa totală de 16836 ha
    În zonă sînt asigurate condiţii pentru vizitarea locurilor pitoreşti şi pentru un agrement de scurtă durată. Această zonă poate avea cărări turistice, adăposturi pentru timp nefavorabil, locuri pentru ruguri, rezerve de combustibil pentru vizitatori, puncte de observaţie, obiecte sanitare, indicatoare, panouri de informare şi avertisment, scheme ale amplasamentului obiectelor naturale, cultural-istorice şi de prestări servicii. În această zonă se efectuează, după caz, lucrări silvice pentru păstrarea şi restabilirea landşafturilor geografice, se studiază impactul activităţii recreative asupra stării ecosistemelor. Activităţile economice sînt acceptate numai în măsura în care acestea nu afectează integritatea peisajelor naturale, a regnului vegetal şi animal, a obiectelor acvatice şi a altor valori naturale.
    Zona B este divizată în două subzone – B1 şi B2, care sînt necesare pentru gestionarea durabilă a Parcului Naţional şi pentru conservarea biodiversităţii.  În zona B1 cu suprafaţa de 1495,8 ha, sînt permise doar intervenţii legate de reconstrucţia şi reabilitarea ecologică, pe baza argumentelor ştiinţifice şi a aprobării de către autorităţile relevante (Consiliul tehnico-ştiinţific, autoritatea silvică centrală, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autoritatea centrală pentru mediu). În această zonă trebuie să aibă prioritate procesele naturale. Pentru păduri este acceptabilă doar încadrarea în tipul funcţional T1. Zona B2 cuprinde o suprafaţă totală de 15340,2 ha. Aici se permite utilizarea restrînsă a resurselor naturale, chiar şi în scopuri economice, pe baza unor metodologii şi abordări care pun accentul pe conservare. Sînt acceptate doar formele de management forestier care abordează protecţia naturii, incluzînd intervenţii pe termen lung, pentru a asigura regenerarea naturală şi structuri forestiere naturale, adică, conform normelor tehnice, T2. Activităţile în scopuri de recreere sînt acceptabile pentru Zona B, excluzînd construcţiile capitale şi infrastructura turistică.
    C. Zona de recreere, destinată unui agrement de lungă durată, cu suprafaţa totală de 723 ha
    Zona are o infrastructură turistică, organizată după principiile dezvoltării durabile, fără o presiune antropogenă degradantă a ecosistemului. În această zonă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, dar şi în conformitate cu planul general de dezvoltare turistică  pe termen lung, se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaţionale, unităţi de alimentaţie publică, unităţi comerciale şi de asistenţă socioculturală. Se permite desfăşurarea unui set de activităţi în vederea amenajării teritoriului şi a locurilor de odihnă, precum şi a lucrărilor care ţin de restabilirea sectoarelor afectate şi degradate, destinate să asigure condiţiile de confort recreativ. În zonă pot fi amplasate şi alte obiecte de ordin gospodăresc ce ţin de executarea sarcinilor Parcului Naţional şi de deservirea turiştilor, prevăzute în planul general de dezvoltare.
    D. Zona economică, cu suprafaţa totală de 15240,69 ha, include terenurile comunelor: Bravicea, Săseni, Ghetlova, Morozeni, Vatici, Neculăieuca, Donici, Teleşeu, Selişte, Peresecina, Ivancea, Trebujeni, Codreanca, Romăneşti, Maşcăuţi. În zonă sînt admise activităţi economice tradiţionale ce nu contravin regimului Parcului Naţional, cum ar fi: cultivarea plantelor agricole tradiţionale pentru zona în cauză, folosind metode biologice de combatere a dăunătorilor şi aplicînd îngrăşăminte şi preparate chimice în strictă conformitate cu normele tehnologice şi cu regulile de securitate sanitară. Se admite funcţionarea unităţilor economice în baza utilizării tehnologiilor nepoluante, cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului. În acest scop vor fi stimulate activităţile prietenoase mediului şi cele legate de economia verde.
    12. Limitele zonelor de management pot fi modificate după coordonarea prealabilă cu deţinătorii terenurilor respective, precum şi cu acordul Consiliului tehnico-ştiinţific şi Consiliului consultativ de administrare.
    13. Fiecare dintre zonele A, B, C şi D poate include teritorii amplasate în diferite părţi ale Parcului Naţional. Instituirea în cadrul zonelor A şi B a unor subzone de management, care nu substituie limitările prevăzute în legislaţie, are loc în ordine de gestionare operativă; introducerea subzonelor cu limitări suplimentare ţine de competenţa administraţiei Parcului Naţional, aprobată de Consiliul tehnico-ştiinţific, după consultarea prealabilă, în scris, a autorităţilor centrale de specialitate. Hotarele zonelor funcţionale sînt determinate în procesul elaborării, coordonării şi aprobării planurilor de management. În conformitate cu planurile de management, administraţia poate introduce o zonare funcţională mai detaliată, fără modificarea conţinutului şi destinaţiei zonelor de bază, aprobate la momentul instituirii Parcului Naţional. Instituirea subzonelor de management în perimetrul zonelor C şi D ţine de competenţa administraţiei Parcului Naţional, în baza deciziilor Consiliului tehnico-ştiinţific şi/sau Consiliului consultativ de administrare, în limitele competenţei acestora.
    14. Limitele zonei A şi altor zone sau subzone de management, în funcţie de necesităţi, sînt marcate pe teren cu semne informative sau de altă natură. Marcarea se efectuează de către administraţia Parcului Naţional de comun acord cu actorii locali.
    15. În vederea minimizării impactului antropic negativ asupra patrimoniului natural al Parcului Naţional, în jurul acestuia se creează o zonă de protecţie cu lăţimea de 150 m.
    Limitele zonei de protecţie sînt marcate pe teren cu ajutorul semnelor informative sau de altă natură şi sînt expuse în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobată de Guvern.
    Zona de protecţie a Parcului Naţional se stabileşte în funcţie de configuraţia terenurilor agricole, a hotarelor naturale ale localităţilor, amplasamentul drumurilor principale etc. Terenurile zonei de protecţie rămîn în posesia proprietarilor de teren.
    În zona de protecţie sînt interzise următoarele activităţi:
    1) desfăşurarea lucrărilor de introducere în natură a speciilor regnului animal sălbatic, vegetal şi natural ce nu sînt specifice zonei protejate;
    2) desfăşurarea lucrărilor care pot avea ca efect modificarea regimului hidrologic al acvatoriilor sau care pot avea un impact negativ asupra complexelor naturale ale Parcului Naţional;
    3) cultivarea plantelor genetic modificate;
    4) vînatul, pescuitul; tăierile rase; construirea de obiecte şi depozite pentru păstrarea chimicalelor, a îngrăşămintelor minerale şi a produselor petroliere;
    5) staţionarea vehiculelor în alte locuri decît cele indicate;
    6) alte tipuri de activităţi care pot avea impact negativ asupra complexelor naturale ale Parcului Naţional.
    16. Terenurile altor beneficiari, posesori sau proprietari de teren, precum şi edificiile sau construcţiile amplasate în limitele teritoriului Parcului Naţional care aparţin persoanelor fizice sau juridice rămîn în proprietatea/posesia acestora şi sînt exploatate conform destinaţiei lor de bază, cu respectarea regimului activităţii economice stabilit de prevederile prezentului Regulament, în conformitate cu art.7 din Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
    Orice persoană fizică sau juridică este în drept să efectueze tranzacţii de vînzare-cumpărare a terenurilor proprietate privată amplasate în perimetrul Parcului Naţional. Terenurile proprietate privată amplasate în perimetrul Parcului Naţional pot fi înstrăinate conform prevederilor legale, cu condiţia păstrării destinaţiei lor de bază. Exproprierea posesorilor, beneficiarilor şi proprietarilor funciari din perimetrul Parcului Naţional pentru cauză de utilitate publică este posibilă doar cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
IV. ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
    17. Cercetarea ştiinţifică în cadrul Parcului Naţional se face în scopul studierii evoluţiei proceselor naturale pentru elaborarea bazelor ştiinţifice de ocrotire a naturii, pentru conservarea biodiversităţii, restabilirea echilibrului ecologic, utilizarea durabilă a resurselor naturale, precum şi pentru monitoringul ecologic şi ţinerea analelor naturii.
    18. Administraţia Parcului Naţional elaborează un plan anual de cercetare ştiinţifică, coordonat cu autoritatea centrală pentru silvicultură, Academia de Ştiinţe a Moldovei, şi stabileşte măsuri speciale de conservare a biodiversităţii Parcului Naţional şi de monitorizare a acesteia, care se propun spre aprobare Consiliului consultativ de administrare.
    19. În Parcul Naţional, cercetările ştiinţifice se efectuează de către administraţie, instituţiile ştiinţifice de profil şi de organizaţiile neguvernamentale care dispun de potenţial ştiinţific.
    20. Rezultatele temelor de cercetare vor fi prezentate administraţiei Parcului Naţional şi Consiliului consultativ de administrare. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în parc, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, administraţia propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor Parcului Naţional, aprobate de către Consiliul consultativ de administrare.
    21. Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Parcului Naţional se desfăşoară cu acordul scris al administraţiei Parcului Naţional, care sprijină logistic, la solicitare, activitatea de cercetare.
    Desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice în domeniile arheologiei, etnografiei, arhitecturii rupestre, arhitecturii vernaculare pe întreg teritoriul Parcului Naţional  sînt asigurate de personalul Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi”, pe baza unui acord cu administraţia Parcului Naţional.
    22. La realizarea programelor ştiinţifice pot participa şi organizaţii ştiinţifice din alte ţări.
    23. În cazul efectuării investigaţiilor ştiinţifice de către organizaţii internaţionale, exportul de material acumulat se face cu autorizarea autorităţii centrale pentru mediu şi a instituţiilor ştiinţifice de profil din Republica Moldova.
    24. Parcul Naţional, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare, poate participa la realizarea diferitor programe internaţionale, la organizarea seminarelor/consfătuirilor internaţionale, la activităţile economice internaţionale etc.
V. REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR
DE GOSPODĂRIRE
5.1. Reglementări generale
    25. Toate activităţile din cadrul Parcului Naţional vor fi planificate şi desfăşurate în conformitate cu  planul de management, aprobat de către autoritatea silvică centrală în termen de şase luni, cu respectarea prevederilor Convenţiei de la Aarhus din 25 iunie 1998, privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie in probleme de mediu şi a procedurilor de transparenţă decizională.
    26. În conformitate cu planul de management, Parcul Naţional elaborează proiecte, programe, planuri de activitate şi de perspectivă pentru fiecare an şi pentru fiecare direcţie de activitate, precum şi asigură realizarea eficientă a acestora.
    Activităţile care urmează a fi efectuate de către Parcul Naţional  pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor preconizate vor fi finanţate din contul bugetului întreprinderii, aprobat de Consiliul consultativ de administrare.
    27. Activitatea economică a Parcului Naţional este efectuată în scopul organizării protecţiei respective a obiectelor naturale şi cultural-istorice pe teritoriul acestuia, realizării programelor ecologice, educative şi editoriale, a măsurilor de amenajare şi întreţinere a obiectelor naturale şi cultural-istorice, de restabilire a acestora, precum şi în scop turistic.
    28. Activitatea economică a Parcului Naţional, precum şi a beneficiarilor, posesorilor ori proprietarilor terenurilor sau a obiectelor aflate în raza Parcului Naţional a căror activitate este limitată de necesitatea respectării regimurilor de protecţie stabilite pot beneficia de înlesniri.
    29. Orice plan, proiect sau activitate se autorizează de către administraţie în zonele A, B, C şi se analizează din punctul de vedere al prevenirii impactului negativ asupra valorii ariei protejate. Pe teritoriul Parcului Naţional este interzisă orice activitate care poate cauza prejudicii complexelor naturale, speciilor regnului animal sau vegetal, obiectelor cultural-istorice ori care contravine sarcinilor şi scopurilor Parcului Naţional.
    30. Activităţile din Zona D sînt destinate promovării unor măsuri de dezvoltare economică durabilă, care includ şi măsuri de conservare a naturii. Tot aici sînt întreprinse activităţile economice ce nu contravin obiectivelor de management ale Parcului Naţional.
5.2. Gospodărirea  fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol
5.2.1. Fondul forestier
    31. Respectarea regimului silvic pe raza Parcului Naţional se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, prin implementarea următoarelor prevederi:
    1) pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în Parcul Naţional se execută  numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice specifice ariilor naturale protejate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi zonarea internă a Parcului Naţional, prevăzute în capitolul III;
    2) la amenajarea pădurilor de pe teritoriul Parcului Naţional se vor respecta normele tehnice de amenajare specifice ariilor naturale protejate;
    3) în scopul punerii în concordanţă cu obiectivele Parcului Naţional, amenajamentele silvice atît pentru fondul forestier de stat, gestionat de autorităţile administraţiei publice locale, cît şi pentru cel privat de pe raza Parcului Naţional vor fi examinate la Consiliul tehnico-ştiinţific şi vor fi aprobate de autoritatea silvică centrală. În acest sens, beneficiarul amenajamentului are obligaţia de a invita un reprezentant al Parcului Naţional la conferinţele de amenajare;
    4) structurile silvice de administrare a fondului forestier naţional de pe raza Parcului Naţional sînt obligate:
    a) să înainteze, în vederea avizării, către Parcul Naţional, borderoul lucrărilor silvice pe suprafaţa Parcului Naţional înainte de începerea noului an forestier (cu emiterea unei hotărîri a Consiliului tehnico-ştiinţific);
    b) să transmită, anual, administraţiei Parcului Naţional situaţia aplicării amenajamentelor silvice pe suprafaţa Parcului Naţional pentru a monitoriza respectarea aplicării în practică a tipului tratamentelor, intensităţii şi volumului tăierilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia de pe raza Parcului Naţional;
    5) propunerile de derogare de la amenajamentele silvice în vigoare pe teritoriul Parcului Naţional se pot face numai cu avizul administraţiei Parcului Naţional, acordat în baza hotărîrii Consiliului tehnico-ştiinţific, cu aprobarea autorităţii silvice centrale.
    32. Elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru proprietarii fondului forestier de pe raza Parcului Naţional va include o fază de consultare publică atît în cadrul conferinţelor de amenajare, cît şi în reuniuni organizate, după necesitate, de Parcul Naţional. Procedurile de elaborare a planurilor de amenajare în Parcul Naţional vor include cel puţin consultarea următorilor factori: administraţia Parcului Naţional, autoritatea centrală pentru mediu, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Culturii şi alţi factori interesaţi, după caz (universităţi, experţi locali, comunităţi locale etc.), respectînd procedura transparenţei decizionale.
    33. În gospodărirea fondului forestier din Parcul Naţional se vor aplica următoarele reguli:
    1) suprafeţele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversităţii se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situaţiile în care acest lucru este posibil. Acest aspect va fi realizat odată cu revizuirea amenajamentelor silvice ce se vor adapta planului de management aprobat şi cu identificarea în teren a zonelor cu specii şi habitate de interes comunitar;
    2) lucrările de igienă se vor executa numai pentru prevenirea unor focare de dăunători forestieri active cu un grad înalt de ameninţare şi în situaţiile în care proporţia lemnului mort este semnificativă. Lucrările respective se vor aviza de către administraţia Parcului Naţional în baza hotărîrii Consiliului tehnico-ştiinţific;
    3) se va lua în considerare creşterea cantităţii de lemn mort rămas în pădure, în special în aria parchetelor de exploatare şi în zonele uşor accesibile, prin lăsarea cu ocazia marcării şi a lucrărilor de exploatare a 2-3 arbori uscaţi la hectar;
    4) pentru valorificarea masei lemnoase rezultate prin aplicarea tratamentelor se vor adopta şi se vor aplica tehnologii şi procedee de exploatare ecologice, urmărindu-se evitarea şi/sau reducerea la maximum a vătămărilor asupra solului, arborilor remanenţi, subarboretului, precum şi seminţişurilor şi păturii erbacee;
    5) amplasarea şi punerea în valoare a masei lemnoase se va face în strînsă legătură cu periodicitatea fructificaţiei speciilor (speciei) principale, precum şi cu creşterea şi dezvoltarea seminţişului utilizabil şi valoros. La nevoie, doar în cazuri bine justificate de către administratorii de păduri (pericol de alunecări de teren, de eroziune a solului etc.), în ochiurile deschise şi neregenerate natural se va interveni corespunzător cu completări sau împăduriri numai cu material forestier de reproducere obţinut din arborete autohtone. Lucrările de punere în valoare desfăşurate pe teritoriul Parcului Naţional se vor subordona funcţiilor specifice fixate (permanenţa pădurii, ameliorarea stabilităţii, conservarea biodiversităţii, creşterea eficienţei ecoprotective etc.), dar  în nici un caz mărimii posibilităţii sau recoltării anuale a acesteia, în condiţii cît mai avantajoase economic.
5.2.2. Fondul cinegetic
    34. Pentru a asigura conservarea pe teritoriul Parcului Naţional sînt admise vînătoarea de selecţie şi reglarea numerică a efectivelor de vînat (reglarea populaţiei, prevenirea daunelor provocate de vînat, prevenirea bolilor şi epizootiilor etc.). Vînătoarea sportivă şi de amatori, inclusiv cea pentru trofeu, sînt interzise.
    35. Actualii gestionari ai fondurilor de vînătoare de pe raza Parcului Naţional sînt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, în baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vînătoare, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare, cu respectarea legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi a procedurii transparenţei decizionale.
    Gestionarii nu au dreptul să elibereze animalele din „ţarcuri” pe teritoriul Parcului Naţional, fără autorizaţia autorităţii centrale pentru mediu şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    36. După expirarea contractelor actuale de gestionare, pe raza Parcului Naţional nu se vor mai constitui fonduri de vînătoare, iar managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din parc se va face de către administraţia Parcului Naţional, în baza hotărîrilor Consiliului tehnico-ştiinţific şi a prevederilor din planul de management.
    37. Fondurile de vînătoare existente din perimetrul zonei A şi subzonei B vor avea statutul de zone de linişte pentru vînat.
5.2.3. Fondul piscicol
    38. Pe teritoriul Parcului Naţional se interzice realizarea lucrărilor care împiedică migrarea, reproducerea sau care pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, inclusiv exploatarea sau transferarea volumelor semnificative de apă care afectează condiţiile de habitat.
    39. Lucrările de amenajare a cursurilor de apă se desfăşoară cu avizul administraţiei Parcului Naţional. Autorizarea lucrărilor de corectare a albiilor, de construire, reparare sau modificare a digurilor se vor desfăşura în conformitate cu Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Regulamentul-cadru al parcurilor naţionale (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.782 din 3 august 2000), precum şi cu avizul administraţiei Parcului Naţional.
5.2.4. Păşunatul şi cositul
    40. Pe teritoriul Parcului Naţional activitatea de păşunat şi cosit se desfăşoară cu respectarea regulilor ce ţin de crearea, protecţia şi utilizarea durabilă a păşunilor şi fîneţelor, stabilite conform studiilor de specialitate efectuate de către autorităţile publice de specialitate şi avizate de administraţia Parcului Naţional.
    Responsabilitatea exploatării corecte a păşunilor şi fîneţelor pe teritoriul Parcului Naţional revine proprietarilor şi administratorilor acestora (persoanelor fizice, asociaţiilor de proprietari sau comunităţilor locale).
    41. Păşunatul şi cositul se supun următoarelor reglementări:
    1) păşunatul animalelor domestice şi cositul ierbii pe terenurile din fondul forestier din Parcul Naţional este reglementat prin Codul silvic, Hotărîrea Guvernului nr. 740 din 17 iunie 2003 „Pentru aprobarea actelor normative vizînd gestionarea gospodăriei silvice” şi prin Hotărîrea Guvernului nr. 667 din  23 iulie 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la păşunat şi cosit”;
    2) păşunatul animalelor domestice şi recoltarea ierbii pe pajiştile situate în Parcul Naţional se desfăşoară în conformitate cu zonarea internă, după cum urmează:
    a) este interzis păşunatul şi recoltarea ierbii în zona cu protecţie integrală (zona A) a Parcului Naţional;
    b) este interzis păşunatul şi recoltarea ierbii în zonele de protecţie şi recreaţie de scurtă durată (zona B) şi de recreere (zona C) ale Parcului Naţional fără avizul administraţiei Parcului Naţional;
    3) administraţia Parcului Naţional are dreptul de a verifica în teren dacă numărul de animale domestice pe păşuni corespunde capacităţii de suport pentru animale a acestor păşuni, conform bonităţii păşunilor prevăzute în studiile menţionate anterior;
    4) amplasarea de stîne şi adăposturi, adaptate specificului zonei şi încadrate în peisaj, este permisă la o distanţă mai mare de 200 m de traseele turistice.
    42. Administraţia Parcului Naţional monitorizează activitatea de păşunat şi cosit în Parcul Naţional pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din parc şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.
    43. Administraţia Parcului Naţional poate iniţia, periodic, studii pentru reevaluarea capacităţii de suport a păşunilor, pe care o aduce la cunoştinţa proprietarilor, în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului şi cositului.
5.3. Turismul durabil
    44. În Parc sînt permise activităţi de turism durabil şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului Naţional, potrivit prezentului Regulament.
    Administraţia Parcului Naţional are dreptul de a colecta plăţi pentru anumite activităţi şi/sau pentru vizitarea anumitor locuri special amenajate.
    45. Instituirea plăţilor şi valoarea biletului de vizitare a Parcului Naţional se va stabili de către administraţia Parcului Naţional, cu aprobarea Consiliului tehnico-ştiinţific şi a autorităţii centrale responsabile pentru turism, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    În scopul evitării impactului negativ asupra Parcului Naţional se interzice:
    1) desfăşurarea acţiunilor care ar pune în pericol existenţa complexelor naturale;
    2) organizarea activităţilor sportive şi de agrement în masă, amenajarea rugurilor etc. în afara zonelor prevăzute pentru aceste scopuri;
    3) organizarea de rute turistice în afara zonelor prevăzute pentru aceste scopuri;
    4) traficul şi staţionarea mijloacelor de transport în afara rutelor şi locurilor de parcare stabilite;
    5) tăierile arbitrare, deteriorarea arborilor, arbuştilor, incendierea ierbii şi a frunzelor, colectarea de plante medicinale şi decorative;
    6) vandalizarea monumentelor naturale şi antropice;
    7) distrugerea şi poluarea mediului natural, aplicarea inscripţiilor şi simbolurilor pe arbori, pietre, edificii, deteriorarea cuiburilor, furnicarilor;
    8) deteriorarea şi distrugerea indicatoarelor turistice;
    9) colectarea, fără autorizaţia administraţiei Parcului Naţional, a mineralelor şi a ierburilor, precum şi capturarea animalelor;
    10) pescuitul industrial şi alte activităţi ce pot afecta complexele naturale ale Parcului Naţional;
    11) exploatarea, fără expertiza ecologică şi avizul administraţiei Parcului Naţional, a resurselor minerale, a solului în scopuri comerciale, industriale pe întreaga suprafaţă a Parcului Naţional;
    12) deschiderea unor cariere de piatră pe raza Parcului Naţional (cu excepţia zonei D);
    13) realizarea, fără expertiza ecologică şi avizul administraţiei Parcului Naţional, a captărilor de apă în scopuri comerciale, industriale pe întreaga suprafaţă a Parcului Naţional.
    46. Amenajarea rutelor turistice, amplasarea panourilor şi indicatoarelor turistice se face, cu aprobarea administraţiei Parcului Naţional, doar pentru rutele certificate şi înregistrate conform legislaţiei în vigoare.
    47. Organizarea de evenimente pe teritoriul Parcului Naţional se face cu aprobarea administraţiei Parcului Naţional.
    48. Pe teritoriul Parcului Naţional sînt stabilite următoarele condiţii specifice de campare:
    1) camparea este permisă numai în locurile special amenajate şi marcate în acest sens din zonele B, C şi D;
    2) taxa pentru campare poate fi stabilită în conformitate cu condiţiile punctului 45 din prezentul Regulament;
    3) camparea în condiţii de bivuac este permisă peste noapte în cazuri de urgenţă, fără aprinderea focului;
    4) săparea de şanţuri în jurul corturilor este interzisă.
    49. Aprinderea focului în cadrul activităţii turistice pe teritoriul Parcului Naţional este permisă doar în locuri special amenajate în acest scop. Este strict interzisă defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru facerea focului.
5.4. Utilizarea altor resurse
    50. Pe teritoriul Parcului Naţional nu se admit colectarea şi comercializarea (indiferent de provenienţă) a oricăror specii de floră ocrotită sau părţi din acestea, precum şi capturarea, comercializarea oricăror specii din fauna ocrotită sau părţi din acestea.
    51. Pe teritoriul Parcului Naţional, cu excepţia zonei de protecţie integrală, recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale este permisă numai pentru nevoi personale.
5.5. Regimul deşeurilor
    52. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional se reglementează astfel:
    1) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel în afara punctelor de colectare a acestora pe teritoriul Parcului Naţional;
    2) responsabilitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor şi a locurilor de campare revine administratorilor acestora;
    3) pentru punctele de colectare a deşeurilor, administraţia Parcului Naţional împreună cu proprietarii/administratorii vor stabili un program de evacuare a deşeurilor.
5.6. Construcţiile şi infrastructura
    53. Construcţiile şi infrastructura în cadrul Parcului Naţional se vor face în baza planului general pe termen lung de dezvoltare economică şi turistică, aprobat de Consiliul consultativ de administrare, autoritatea silvică centrală, autoritatea centrală pentru mediu, autorităţile centrale pentru turism şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
    54. Construcţia noilor obiecte economice şi extinderea actualelor construcţii pe terenurile incluse în perimetrul zonei C a Parcului Naţional se admit numai cu acordul autorităţii silvice centrale, al autorităţii centrale pentru mediu, al autorităţii centrale responsabile de turism şi al administraţiei Parcului Naţional, precum şi după consultarea societăţii civile.
    55. Construcţia şi exploatarea hotelurilor, campingurilor, bazelor turistice, precum şi a altor obiecte, crearea condiţiilor de recreaţie este efectuată de către instituţiile şi întreprinderile cointeresate, cu respectarea condiţiilor stabilite de prevederile Legii nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii şi Legii nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
    56. Parcul Naţional este în drept se efectueze construcţia obiectelor în complexul turistic şi recreativ din contul mijloacelor alocate din buget, precum şi din contul altor mijloace, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Veniturile obţinute din exploatarea acestor obiecte sînt utilizate în scopul dezvoltării infrastructurii Parcului Naţional, precum şi al restabilirii complexelor şi obiectelor naturale.
    57. Procedura de transmitere în arendă este interzisă dacă schimbarea obiectului creează riscuri ecologice şi are un impact negativ asupra Parcului Naţional. Procedura de transmitere în arendă a terenurilor, a obiectelor naturale, a clădirilor şi construcţiilor, cu excepţia zonelor A şi B, este stabilită de prevederile Codului civil.
5.7. Componenta cultural-istorică
    58. Componenta cultural-istorică a Parcului Naţional va fi evidenţiată într-un subprogram al planului de management al Parcului Naţional, pentru a fi cercetată şi documentată corespunzător. Vor fi delimitate şi cartografiate, după caz, categoriile de patrimoniu cultural: arheologic, rupestru, arhitectural, monumental şi etnografic.
    În scopul asigurării unui cadru de protecţie a componentei cultural-istorice, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului Parcului Naţional va include toate siturile cu potenţial patrimonial.
    59. Un element indispensabil al Parcului Naţional este patrimoniul imaterial (tradiţii, obiceiuri, sărbători etc.) din mediul rural al acestei zone, care reprezintă un rezultat al interacţiunii milenare dintre om şi natură.
    60. Toate activităţile care ţin de componenta cultural-istorică din cadrul Parcului Naţional, începînd cu planificarea strategică şi terminînd cu valorificarea practică, vor fi coordonate cu Ministerului Culturii, Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” şi cu alte autorităţi publice centrale.
VI. ACTIVITATEA EDITORIALĂ ȘI EDUCATIVĂ
    61. Activitatea editorială şi educativă a Parcului Naţional include: editarea ghidurilor, a prospectelor, a colecţiilor fotografice, a buletinelor informative, precum şi a altei producţii editoriale; organizarea muzeelor şi expoziţiilor; crearea şi amenajarea traseelor şi rutelor de excursii, a centrelor şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice, a şcolilor ecologice de vară, a condiţiilor pentru instruirea practică a studenţilor din instituţiile de învăţămînt mediu şi superior specializate; reflectarea activităţii Parcului Naţional şi a instituţiilor acestuia în mass-media, precum şi utilizarea altor metode şi forme de educare şi instruire social-ecologică şi de promovare a cunoştinţelor ecologice.
    62. Confecţionarea producţiei de artă plastică, de tipar, a obiectelor de larg consum cu imprimarea logoului Parcului Naţional, a imaginilor complexelor naturale sau cultural-istorice situate în raza teritoriului Parcului Naţional, precum şi a denumirii şi simbolicii lor se efectuează cu acordul administraţiei Parcului Naţional, pe baza unui contract, cu respectarea condiţiilor legislaţiei din domeniul vizat.
VII. ADMINISTRAREA PARCULUI NAȚIONAL
    63. Administrarea Parcului Naţional este efectuată de către administraţia Parcului Naţional, care dispune de subdiviziuni organizatorice specializate, menite să asigure gestionarea, protecţia, păstrarea, conservarea, cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi istorico-cultural din zonă. Personalul de gestionare a Parcului Naţional include:
    a) directorul general;
    b) colaboratorii ştiinţifici;
    c) specialiştii în turism, comunicare, educaţie şi conştientizare ecologică;
    d) colaboratorii serviciului de pază;
    e) personalul administrativ-economic;
    f) personalul de întreţinere.
    64. Consiliul tehnico-ştiinţific este constituit în scopul examinării şi soluţionării celor mai importante chestiuni vizînd activităţile economice, ştiinţifice, recreative, sociale şi de turism din cadrul Parcului Naţional, condus de către unul dintre membrii aleşi. Componenţa şi Regulamentul Consiliului tehnico-ştiinţific este aprobată  de către autoritatea silvică centrală.
    65. Consiliul consultativ de administrare al Parcului Naţional include în calitate de membri reprezentanţi ai instituţiilor implicate direct sau interesaţi de gestionarea ariei protejate: administraţiei Parcului Naţional (directorul Parcului Naţional), autorităţilor silvice teritoriale şi centrale, autorităţilor publice teritoriale de nivelul întîi şi al doilea, autorităţii de mediu de nivel central şi teritorial, organelor centrale de cultură, turism şi finanţe, agenţilor economici a căror activitate are tangenţă cu sarcinile şi funcţionarea Parcului Naţional, organizaţiilor neguvernamentale ecologice şi sociale care au experienţă în domeniul conservării biodiversităţii şi a managementului parcurilor naţionale. Componenţa şi Regulamentul Consiliului consultativ de administrare este  aprobat de către autoritatea silvică centrală.
VIII. PAZA PARCULUI NAȚIONAL
    66. Paza Parcului Naţional, a complexelor şi obiectelor naturale ale acestuia, controlul respectării regimului stabilit în cadrul zonelor de protecţie este asigurat de colaboratorii Serviciului special al Parcului Naţional şi de voluntari legitimaţi.
    67. Colaboratorii Serviciului special al Parcului Naţional beneficiază de drepturile şi obligaţiile acordate personalului Serviciului Silvic de Stat şi Inspectoratului Ecologic de Stat. Colaboratorii Serviciului special al Parcului Naţional sînt asiguraţi cu echipament şi mijloacele speciale, au dreptul de păstrare şi purtare a armelor, cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr. 130 din 8 iunie 2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă.
    68. Colaboratorii Serviciului special al Parcului Naţional au dreptul:
    a) să controleze respectarea regimului de pază al Parcului Naţional;
    b) să controleze permisele în baza cărora persoanele aflate pe teritoriul Parcului Naţional pot beneficia de obiectele naturale sau pot desfăşura alte activităţi economice;
    c) să ceară de la cetăţeni sau de la persoane cu funcţii de răspundere explicaţii privind încălcarea de către acestea a regimurilor de protecţie stabilite;
    d) să întocmească, în modul stabilit, procesele-verbale de încălcare a Legii regnului vegetal, Legii regnului animal, Codului silvic (în baza procurii directorului);
    e) să transmită organelor competente materialele de atragere la răspundere a persoanelor vinovate;
    f) să confişte mijloacele şi producţia dobîndite ilicit;
    g) să aibă acces liber la orice obiect aflat pe teritoriul Parcului Naţional în scopul efectuării controlului respectării cerinţelor legislaţiei de mediu, precum şi al actelor interne ale Parcului Naţional;
    h) să suspende orice activitate economică sau de altă natură ce nu corespunde regimului special de protecţie a Parcului Naţional;
    i) să deţină şi să folosească arme letale şi neletale, precum şi muniţii aferente.
    69. Orice daună cauzată sănătăţii sau averii colaboratorilor Serviciului special al Parcului Naţional în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor sale de serviciu este recuperată în modul stabilit de legislaţie.
IX. RĂSPUNDEREA, SOLUȚIONAREA LITIGIILOR
    70. Încălcarea prevederilor prezentului Regulament sau altor acte normative atrage, după caz, răspundere civilă, administrativă sau penală, conform legislaţiei în vigoare.
    71. Recuperarea prejudiciului cauzat Parcului Naţional se efectuează benevol sau în mod forţat, prin hotărîre judecătorească.
    72. Litigiile apărute în cadrul administrării Parcului Naţional se soluţionează pe cale amiabilă sau, după caz, în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.
X. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
    73. Reglementările speciale sînt elaborate în procesul elaborării şi revizuirii planurilor de management şi sînt aprobate de autoritatea silvică centrală, care stabileşte, de asemenea, şi modul de coordonare.
    74. Pentru realizarea sarcinilor şi scopurilor propuse, Parcul Naţional colaborează cu organele publice de stat, asociaţiile obşteşti, instituţiile ştiinţifice sau cu alte organizaţii, persoane fizice şi juridice atît din Republica Moldova, cît şi de peste hotarele ei.
    75. Evaluarea managementului Parcului Naţional se va face cel puţin o dată pe an, în baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de autoritatea silvică centrală şi de autorităţile competente pentru protecţia mediului. Parcul Naţional prezintă, trimestrial, autorităţii silvice centrale rapoarte detaliate, iar anual ─ „Analele naturii”, pe care le editează.
    76. Decizia privind încetarea activităţii Parcului Naţional poate fi adoptată de către Parlament, cu respectarea modului stabilit de legislaţia în vigoare.

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.923
din 12 noiembrie 2014
Repartiţia teritorială a Parcului Naţional „Orhei”
în concordanţă cu statutul juridic al terenurilor

ha

TOTAL

Terenurile proprietate publică a statului

Terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

Terenurile aflate în proprietate privată

 
PARC
33792,09
19509,51
4404,87
9877,71

Raionul Orhei

26824,74
14534,82
3611,25
8678,67
Donici
2805,23
971
667,12
1167,11
Ghetlova
58,62
46,72
7,4
4,5
Ivancea
7282,41
3418,6
1005,6
2858,21
Morozeni
994,06
890
35,46
68,6
Neculăieuca
241,23
165,7
43,13
32,4
Peresecina
1925,37
707,5
230,6
987,27
Pohorniceni
1228,03
1228,03
0
0
Puţintei
182,05
0
60,5
121,55
Selişte
1808,52
1623,7
132,42
52,4
Teleşeu
3034,93
1908,68
430,14
696,11
Trebujeni
3905,4
1564,09
498,44
1842,87
Vatici
3358,89
2010,8
500,44
847,65

Raionul Criuleni

645,57
159,36
169,47
316,74
Maşcăuţi
645,57
159,36
169,47
316,74

Raionul Străşeni

3092,02
1603,32
609,24
879,46
Codreanca
2212,49
1551,39
314,86
346,24
Romăneşti
825,37
51,93
280,76
492,68
Ţigăneşti
54,16
0
13,62
40,54

Raionul Călăraşi

3229,76
3212,01
14,91
2,84
Bravicea
1876,24
1867,48
8,76
0
Săseni
1353,52
1344,53
6,15
2,84

Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului nr. 923
din 12 noiembrie 2014
ZONAREA INTERNĂ A PARCULUI NAŢIONAL „ORHEI”
    Reieşind din valoarea de protecţie a naturii – ştiinţifică, recreativă, cultural-istorică sau de altă natură a terenurilor – teritoriul Parcului Naţional „Orhei” este divizat în 4 zone de management, fiecare avînd un regim corespunzător.
    A. Zona de protecţie integrală, cu suprafaţa totală de 992,4 ha, inclusiv parcelele 58A, 58B, 58C, 58D, 58E, 58F, 58G; Rezervaţia peisagistică Ţigăneşti – parcelele 57B, 57C, 57D, 59E, 60I, 60H, 61C, 60J, 80A, 79A din trupul de pădure Buda-Mănăstirea; Ocolul silvic Bravicea; Întreprinderea de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură Călăraşi”; sectorul cu pădure seculară din trupul de pădure Curchi; parcelele 48A, 49B, 49C, 49D, 49E; 50A, 50C, 50D, 50F, 50G, 50H, 50I, 51E, 51D, 51J (148 ha), Ocolul silvic Vatici; parcelele 53A, 64A, Ocolul silvic Selişte; parcelele 55E, 55F, Ocolul silvic Teleşeu; parcela 9A, Rezervaţia peisagistică Trebujeni; Ocolul silvic Ivancea; Întreprinderea de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei”.
    Deţinător funciar: proprietate a statului, gestionată de către Agenţia „Moldsilva”
    B. Zona de protecţie şi recreaţie de scurtă durată, cu suprafaţa totală de 16836 ha, inclusiv:
    (a) Zona B1: parcelele 54, 55, 56, 57A, 59 A,B,C, D, F, G, 60 A, B, C, D, E, F, G, V1, 61 A, B. D, E, F, 62, 63, 64,  65, 67, 75, 77 A, B, D, 78, 81, 84 A, B, C, D, J,  85, 86, 87 A, Ocolul silvic Bravicea; parcelele 36 S, T, X, W, Y, V3, 37, I, J, K, 38 B, C, 47, 48 B, C, 49 A, 50 B, C, 51 A, B, C, F, G, H, I, J, Ocolul silvic Vatici; parcelele 1, 2, 54 K, I, J, 55 A, B, C, F, H, I, 56 A, E, F, G, 63 A, B, E, 64 B, C, D, E, F, 65 A, B, C, D, G, Ocolul silvic Teleşeu; parcelele 52 B, C, D, 53 B, 54 A, B, 65 A, B, 69 F, E, 70, Ocolul silvic Selişte; parcelele 4B, 8 A, C, 9 B, C, D, E, 10 A, C, 33 C, D, E, 36 A, B, C, 74 A, 91, Ocolul silvic Ivancea
    Deţinător funciar: proprietate a statului, gestionată de către Agenţia „Moldsilva”
    (b) Zona B2, restul suprafeţelor din cadrul fondului forestier, cu suprafaţa totală de 15340,2 ha
    Deţinător funciar: proprietate a statului, gestionată de către Agenţia „Moldsilva”
    C. Zona de agrement, cu suprafaţa totală de 723,0 ha, inclusiv parcelele 18, 19C, 19D, 24A, 24 F1, 24V1, 25, 26, 27, 30A, 30B,  40, 41A, 43, 44A, 44B, 44C, 44E, 44F, 44H, 44I, 44V1, 45, 46A, 46C, 46D, 72, 76, 77,  Ocolul silvic Ivancea; parcelele 10H, 10J, 10I, 10K, 10P, 10O, 10Q, 10R, 10V1, 11, 12G, 12 H, 12 I, 12F, 12T, 12V1, 12V2, 15K, 15P, 15C1, 15V3, 16, 41, 42, 57, 58, 59, 60A, Ocolul silvic Selişte; parcelele 59A, 59D, 59V1, 72 A, 72B, 72V1, Ocolul silvic Teleşeu; parcelele 40, 42A, 42 C1, 42H, 42I, 42J, 42K, 42T1, 96, Ocolul silvic Vatici; parcela 44, Ocolul silvic Bravicea.
    Deţinător funciar: proprietate a statului, gestionată de către Agenţia „Moldsilva”
    D. Zona economică, cu suprafaţa totală de 15240,69 ha, include terenurile comunelor Bravicea, Săseni, Ghetlova, Morozeni, Vatici, Neculăieuca, Donici, Teleşeu, Selişte, Peresecina, Ivancea, Trebujeni, Codreanca, Romăneşti, Maşcăuţi.
    Deţinători funciari: proprietate a statului – 958,11 ha, terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – 4404,87 ha şi terenuri în proprietate privată – 9877,71 ha

    anexa nr.4