În scopul creării Sistemului informaţional „Registrul solurilor Republicii Moldova”, conform Hotărîrii Guvernului nr.626 din 20 august 2011 „Cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.139-145, art.696) şi Legii nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.70-73, art.314), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Concepţia Sistemului informaţional „Registrul solurilor Republicii Moldova” (se anexează).
    2. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru va asigura realizarea prevederilor Concepţiei Sistemului informaţional „Registrul solurilor Republicii Moldova”.
    3. Realizarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua din contul mijloacelor prevăzute anual în bugetul de stat, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotătîri se pune în sarcina Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

    PRIM-MINISTRU                                                                    Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                                   Andrian Candu
    Ministrul finanţelor                                                                    Anatol Arapu
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                              Vasile Bumacov

    Nr. 1001. Chişinău, 10 decembrie 2014.



    Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova.
    După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din categoria celor mai valoroase resurse, caracterizîndu-se printr-o remarcabilă diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile climaterice şi geologice.
    Unul dintre principalele obiective ale Republicii Moldova este păstrarea pe termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului ambiant.
    De nivelul calităţii solurilor depinde, în mare măsură, productivitatea culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică din ţară.
    Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a provocat, în ultimele decenii, degradarea accelerată a acestora.
    Ţinînd cont de tendinţele globale, ritmurile de degradare şi pierderile irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii, problema menținerii calităţii învelişului de sol pe terenurile agricole devine, pentru statul nostru, o preocupare strategică de securitate naţională.
    Degradarea solurilor în Republica Moldova este una dintre cele mai grave probleme existente la etapa actuală. Principalele forme de degradare a învelişului de sol sînt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor de elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea, sărăturarea etc. Procesele de degradare şi nerespectarea tehnologiilor agricole au cauzat scăderea capacităţii de producţie a solurilor.
    Sistemul informaţional „Registrul solurilor Republicii Moldova” soluţionează, la un nivel avansat, următoarele probleme:
    reglementarea datelor care determină starea învelişului de sol;
    crearea bazei de date despre indicii şi parametrii principali ai solului, valoarea şi bonitatea lui;
    prezentarea informaţiei consumatorilor.
    Reprezentînd un sistem de colectare, procesare și prezentare a informației, Sistemul informaţional „Registrul solurilor Republicii Moldova” asigură:
    acumularea şi administrarea informaţiei privind resursele de sol într-un spaţiu informaţional unic;
    susținerea informațională a pieței imobiliare;
    oferirea informaţiei privind bonitatea solului în scopul impozitării;
    baza informațională pentru diferite sisteme geoinformaționale;
    garanţii pentru participarea ţării noastre la proiecte comune de dezvoltare economică şi siguranţă a investiţiilor.
    1. În sensul prezentei Concepţii se definesc următoarele noţiuni:
    sol – partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul superficial al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess;
    înveliş de sol (pedosferă) – învelişul discontinuu de la suprafaţa scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la suprafaţa Pămîntului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de hrană pentru plante;
    structură a învelişului de sol – aşezarea arealelor elementare de sol corelate genetic între ele şi formînd o anumită imagine geospaţială;
    areal elementar de sol – component primar al învelişului de sol, care reprezintă suprafaţa unui sol, referindu-se la o unitate de clasificare de un rang inferior;
    complexe de soluri – două sau mai multe areale elementare de sol care se rînduiesc unul cu altul, formînd o structură mai complicată a învelişului de sol. Cu cît scara cercetărilor este mai mare, cu atît necesitatea evidenţierii complexelor de sol este mai mică;
    profil de sol – secţiune verticală în scoarţa terestră, de la suprafaţă pînă la roca parentală, unde se pot observa orizonturi genetice de formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi;
    orizont de sol – strat natural unitar din punctul de vedere al proprietăţilor morfologice şi analitice, format prin aceleaşi procese pedogenetice;
    bonitate – aprecierea comparativă a calităţii solurilor, fertilităţii lor potenţiale în raport cu condiţiile naturale şi cerinţele diferitor culturi faţă de acestea;
    eroziune a solului – procesul de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vîntul);
    monitoring al solului – controlul permanent al solului, stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi informarea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de combatere a fenomenelor negative.
    2. Denumirea deplină a sistemului informațional este Sistemul informațional „Registrul Solurilor Republicii Moldova”. Denumirea prescurtată a acestuia este SI „RSRM”.
    3. Destinaţia principală a SI „RSRM” este formarea resursei informaţionale unice de ramură, conţinînd date veridice şi reale despre starea învelişului de sol, pentru prestarea serviciilor informaţionale de stat persoanelor juridice şi fizice, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
    4. Crearea SI „RSRM” răspunde necesităţii de a asigura:
    1) formarea resursei informaţionale privind solurile din republică;
    2) evidenţa datelor referitoare la starea învelişului de sol al ţării;
    3) prelucrarea şi punerea la dispoziţia celor interesaţi a informaţiei analitice şi statistice despre starea învelişului de sol;
    4) monitorizarea schimbărilor ce se produc în sol, prin metoda acumulării informaţiei despre profilurile şi arealele de sol;
    5) furnizarea informaţiilor pentru consumator.
    5. Registrul solurilor Republicii Moldova (în continuare – RSRM) reprezintă o totalitate de date sistematizate despre caracteristicile care determină starea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova şi documentele primite în cadrul controalelor privind starea solului.
    6. Funcționarea SI „RSRM” asigură formarea resursei informaţionale despre obiectele RSRM.
    7. În SI solul este reprezentat în două spaţii diferite:
    1) vertical, ce caracterizează profilul de sol;
    2) orizontal, ce caracterizează arealul de sol.
    8. Pentru imaginarea solului (ca resursă) în format bidimensional, în SI se folosesc o serie de obiecte ale lumii reale (profilurile de sol; orizonturile şi straturile profilului; arealele de sol; sectoarele experimentale), prin intermediul cărora se efectuează descrierea lui.
    9. Fiind parte componentă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional (SIGN), RSRM este o sursă de informaţie oficială şi veridică despre solurile de pe teritoriul Republicii Moldova. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de bază ramurale şi regionale şi a componentelor lor, asigurînd integrarea cu alte date geospaţiale tematice.
    10. Crearea SI „RSRM” contribuie la realizarea următoarelor obiective:
    1) ridicarea calităţii datelor despre sol, urgentarea şi simplificarea acordării serviciilor informaţionale;
    2) asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile cu informaţii analitice şi statistice veridice în domeniul calităţii solurilor, necesare pentru luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;
    3) asigurarea accesului actorilor de pe piaţa funciară, persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind indicatorii calităţii şi potențialului de producţie ai solurilor pe terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se exclud intermediarii la tranzacţii);
    4) evidenţierea nivelului de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile;
    5) asigurarea efectuării monitoringului solurilor şi cercetărilor ştiinţifice;
    6) întocmirea proiectelor de ameliorare funciară şi aplicarea tehnologiilor inofensive pentru sporirea capacităţii de producţie a solurilor;
    7) asigurarea calculării corecte a impozitului şi altor taxe funciare.
    11. Principiile care stau la baza creării SI „RSRM” sînt:
    1) principiul legalităţii, care prevede crearea şi exploatarea SI în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    2) principiul primei persoane/centrului unic, care presupune existenţa unui conducător de rang înalt, abilitat cu împuternicirile necesare pentru adoptarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a SI;
    3) principiul temeiniciei datelor, care prevede introducerea datelor în SI numai în baza înscrierilor din documentele acceptate şi autentice ca surse de informaţii;
    4) principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;
    5) principiul identificării, care prevede atribuirea a unui număr de identificare unic pentru fiecare obiect al înregistrării, care nu se schimbă în decursul existenţei sale;
    6) principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării SI „RSRM”, care se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    7) principiul stabilităţii, care reprezintă capacitatea SI de a funcţiona indiferent de modificarea cadrului legislativ;
    8) principul modularităţii şi scalabilităţii, care semnifică posibilitatea dezvoltării SI fără modificarea componentelor create anterior.
    12. Cadrul juridic al SI „RSRM” este constituit din actele legislative şi normative în vigoare din domeniul relațiilor funciare, şi anume:
    Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;
    Legea nr. 1247-XII din 22 decembrie 1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar;
    Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului;
    Hotărîrea Guvernului nr. 24 din 11 ianuarie 1995 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 626 din 20 august 2011 „Cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020”.
    13. Crearea şi funcţionarea SI „RSRM”, în partea ce ţine de domeniul informatizării, sînt reglementate de următoarele acte:
    Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
    Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
    Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;
    Legea nr. 91 din 27 iunie 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic;
    Decretul Preşedintelui nr. 1743-III din 19 martie 2004 „Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 1298 din 28 octombrie 2003 „Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 „Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010 „Privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 „Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării
    (e-Transformare)”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 656 din 5 septembrie 2012 „Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 857 din 31 octombrie 2013 „Cu privire la Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova Digitală 2020”.
    14. În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării, funcţionării şi exploatării SI, sînt necesare crearea şi modificarea actelor metodico-tehnologice privind:
    1) elaborarea regulilor de înregistrare a obiectelor informaţionale în RSRM;
    2) întocmirea şi conţinutul documentelor pentru înregistrarea obiectelor informaţionale în RSRM;
    3) determinarea normelor de dezvoltare şi integrare a SI „RSRM” cu resursele informaţionale interramurale de bază;
    4) stabilirea interconexiunii la crearea condiţiilor pentru utilizatorii informaţiei din SI „RSRM”.
    15. SI „RSRM” are următoarele funcţii de bază:
    1) ţinerea evidenţei primare, actualizarea şi scoaterea din evidenţă a datelor (schimbarea statutului sau arhivarea datelor);
    2) integrarea şi administrarea bazei de date geospaţiale a SI;
    3) siguranţa integrităţii datelor;
    4) asigurarea informaţională;
    5) asigurarea utilizatorilor cu funcţionalităţile şi informaţia stabilite conform rolului lor în SI;
    6) asigurarea veridicităţii ghidurilor metodice, regulamentelor, clasificatoarelor etc., care se utilizează în SI pentru determinarea caracteristicii şi parametrilor solului;
    7) elaborarea raporturilor statistice şi analitice;
    8) asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SI „RSRM” şi integrarea cu alte sisteme informaţionale.
    16. Îndeplinirea funcţiilor SI „RSRM” este asigurată de contururile funcţionale (administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor, profilul de sol, arealul de sol, cercetările pedologice, evidenţa administrativă), determinate conform destinaţiei sistemului. Fiecare contur funcţional înglobează o totalitate de funcţii specifice realizate de alte subsisteme automatizate ale SI „RSRM” integrate între ele.
    17. Conturul funcţional „Administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor” este un sistem integrat de control şi monitoring al formării şi utilizării resurselor informaţionale în domeniul evidenţei obiectelor ce caracterizează starea învelişului de sol.
    Conturul dat include următoarele funcţii:
    1) asigurarea logică a sistemului;
    2) administrarea bazei de date a sistemului;
    3) elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor;
    4) delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori conform rolurilor stabilite, existenţa sistemului de parole;
    5) asigurarea securității, protecției și integrității informației într-un sistem bazat pe standardele internaționale ISO 17799 și ISO 15408.
    18. Conturul funcţional „Profilul de sol” dispune de un set de funcţii necesare pentru evidenţa profilurilor de sol (orizonturilor şi straturilor de sol), indicilor şi parametrilor lor:
    1) înregistrarea şi evidenţa profilurilor de sol (orizonturi, straturi);
    2) prelucrarea şi generalizarea datelor despre profilurile de sol;
    3) legătura spaţială a elementelor de sol cu profilul respectiv;
    4) vizualizarea profilurilor de sol conform regulilor stabilite.
    19. Conturul funcţional „Arealul de sol”, cuprinde un set de funcţii necesare pentru repartizarea spaţială a solurilor în raport cu proprietăţile lor:
    1) înregistrarea şi evidenţa arealelor de sol;
    2) amplasarea spaţială, topologia şi legăturile de resursă;
    3) analiza spaţială şi modelarea tematică a învelişului de sol;
    4) indexarea (reindexarea) solurilor conform clasificatoarelor în vigoare; 5) formularea recomandărilor privind corespunderea solurilor pentru diferite culturi;
    6) calculul notelor de bonitate în conformitate cu clasificatorul în vigoare;
    7) vizualizarea învelişului de sol conform regulilor stabilite.
    20. Conturul funcţional „Cercetări pedologice” include următoarele funcţii:
    1) înregistrarea şi evidenţa sectoarelor experimentale şi a datelor acumulate de pe acestea;
    2) evidenţa schimbărilor în timp ale datelor despre sol (monitoringul solurilor);
    3) analiza datelor acumulate pe sectoarele experimentale;
    4) analiza spaţială şi modelarea tematică;
    5) vizualizarea sectoarelor experimentale conform regulilor stabilite.
    21. Conturul funcţional „Evidenţa administrativă” are funcţii care prevăd:
    1) evidenţa documentelor (informaţia despre documente, modelul documentelor);
    2) înregistrarea lucrărilor care intră în SI (tipul şi statutul lucrărilor pedologice, monitoringul solurilor);
    3) evidenţa persoanelor juridice şi persoanelor fizice care deţin drept de acces;
    4) asigurarea interoperabilităţii cu alte sisteme informaţionale.
    22. Descrierea tehnologiei lucrărilor, interacţiunea contururilor şi funcţiilor se efectuează pe parcursul realizării proiectului.
    23. SI „RSRM” reprezintă o suprastructură funcţională a registrului de date, care acumulează şi monitorizează toate datele despre sol şi procesele aferente acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.
    24. În procesul de creare, funcţionare a SI „RSRM” şi utilizare a datelor, structura organizatorică determină rolul fiecărui participant.
    25. Proprietarul SI „RSRM” este statul, care îşi realizează dreptul de proprietate, gestionare şi utilizare a datelor din sistemul informaţional.
    26. Posesorul SI „RSRM” este Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, cu drept de gestionare şi utilizare a sistemului informaţional şi a resurselor în limitele reglementate de proprietar.
    27. Deţinător al SI „RSRM” este ÎS „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”, instituţie în care Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru exercită funcţia de fondator.
    28. Posesorul SI „RSRM” împuternicește cu funcţii de înregistrare a datelor în SI subdiviziuni de stat specializate în domeniu:
    1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru – în ceea ce priveşte înregistrarea persoanelor juridice şi specialiştilor care deţin dreptul de a executa lucrări pedologice;
    2) ÎS „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” – pentru înregistrarea:
    a) datelor primite în urma cercetărilor pedologice privind profilurile şi arealele de sol;
    b) lucrărilor privind monitoringul solurilor pe sectoarele experimentale în scopul urmăririi dinamicii schimbărilor în timp ale parametrilor solului;
    3) instituţiile de cercetări ştiinţifice – pentru înregistrarea datelor despre sectoarele experimentale/cercetate şi profilurile/secţiunile de sol cercetate, primite în urma cercetărilor agrochimice şi analizelor ştiinţifice ale solurilor.
    29. Furnizori de date despre sol sînt persoanele juridice care deţin dreptul de a efectua cercetări pedologice. Procedura şi regulile de înregistrare a persoanelor juridice cu drept de executare a lucrărilor pedologice se stabilesc la etapa elaborării regulamentului SI „RSRM” . Regulamentul respectiv se aprobă de către posesorul SI „RSRM”.
SI „RSRM” are dreptul de a folosi şi de a împrumuta date (hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, categoria de destinaţie, persoanele juridice şi fizice etc.) din alte sisteme infomaţionale specializate.
    30. Datele SI „RSRM” sînt de uz public și sînt destinate unui cerc larg de utilizatori, inclusiv autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, conform nivelului de acces determinat de statutul juridic al utilizatorului și informației solicitate.
    31. Introducerea informației în SI „RSRM” este efectuată numai în temeiul documentelor stabilite din domeniul pedologic, care confirmă veridicitatea ei. Tipul documentelor şi informația privind conţinutul lor sînt raportate la obiectele informaționale corespunzătoare și sînt păstrate în banca de date.
    32. Plenitudinea și conținutul informației din documentația de evidență depind de tipul lucrărilor efectuate. Întregul spectru al lucrărilor reglementate de SI este determinat la etapa elaborării acestuia și se poate modifica pe parcursul ciclului de viaţă al resursei informaționale.
    33. Sursele principale ale datelor inițiale pentru SI „RSRM” sînt materialele lucrărilor specializate (de teren și de birou):
    1) certificatele privind starea solului;
    2) rapoartele despre efectuarea cercetărilor pedologice, agrochimice și de alt gen;
    3) diferite materiale topografice, planurile evidenței grafice a terenurilor;
    4) hărțile pedologice, planurile generale și specializate (ecologice, ameliorative, agrochimice, erozionale, de poluare chimică a solurilor etc.), ca rezultat al lucrărilor efectuate privind cartografierea pedologică;
    5) rapoartele privind lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului;
    6) prospecțiunile pedologice de cîmp efectuare prin metode tradiționale sau moderne, cu utilizarea utilajului GNSS și alte măsurări instrumentale;
    7) rapoartele cercetărilor pedologice la diferite scări și destinații din anii precedenţi (hărțile și planșeurile în format electronic ce conțin structura învelişului de sol la diferite scări și destinații, listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate, listele cu datele analizelor fizico-chimice, jurnalul descrierii profilurilor de sol, planurile cadastrale și geometrice);
    8) hărțile tematice (evidența grafică, starea calității terenurilor, tipul proprietății etc.);
    9) materialele telesondajului, inclusiv imagini aeriene și prin satelit;
    10) informații de comunicare (textuală, audio, video etc.);
    11) alte surse.
    34. Principalele documente de ieşire ale sistemului informaţional sînt:
    1) rapoartele privind lucrările pedologice, agrochimice, ameliorative efectuate, inclusiv proiectele de plantare a culturilor multianuale și al altor lucrări, aprobate în ordinea stabilită;
    2) hărțile și planurile pedologice generale și specializate în format electronic la diferite scări și destinații;
    3) listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate;
    4) listele cu datele analizelor fizico-chimice;
    5) hărțile pedologice tematice;
    6) recomandări privind utilizarea terenurilor;
    7) tabelele de identificare (cantitative și calitative) a factorilor și proceselor care se soldează cu degradarea solurilor (monitorizarea degradării solurilor) și măsurile de combatere a acestora.
    35. Documentaţia tehnologică este reprezentată de:
    1) cereri/demersuri;
    2) registrul cererilor/demersurilor;
    3) documente privind acordarea materialelor;
    4) documente privind îndeplinirea lucrărilor de laborator;
    5) extrase din registre (modelul se elaborează la etapa alcătuirii sarcinii tehnice);
    6) registre, inclusiv pe suport de hîrtie, și alte documente.
    36. Pentru SI se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele reprezintă modele de obiecte spaţiale reale.
    Datele grafice se păstrează ca atribute, ce corespund obiectelor spaţiale structurate în clase şi sînt deţinute în format vectorial, de rastru, adrese/locaţii.
    37. Baza datelor geospaţiale dispune de reguli de verificare a corectitudinii şi domene atributive care garantează că, la formarea şi actualizarea obiectelor spaţiale, atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale unite.
    38. În reprezentare vectorială, fiecare obiect spaţial are formă asociată cu geometria sa şi se referă la unul dintre tipurile geometrice de localizare primite: punct, multipunct, polilinie, poligon etc.
    39. La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generalizare a imaginii, pentru fiecare dintre scările discrete se stabilesc condiţii corespunzătoare pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualizare a reflectării obiectului este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale, inscripţii explicative, precum şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune, grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font etc.
    Scările care determină regulile de reprezentare spaţială a obiectelor sînt următoarele:
    1) detaliată – de la 1:200 pînă la 1:2.000;
    2) de scară mare – de la 1:5.000 pînă la 1:50.000;
    3) de scară medie – de la 1:10.0000 pînă la 1:200.000;
    4) de scară mică – de la 1:300.000 pînă la 1:1.000.000;
    5) de sinteză – 1:2500000 și mai mică.
    40. Obiectul principal al SI „RSRM” este solul, a cărui reprezentare este imposibilă printr-un obiect unic, drept urmare pentru descrierea lui este utilizat următorul set de modele ale obiectelor spaţiale reale:
    1) profilul de sol (SolulProfil);
    2) elementele profilului (ProfilElement);
    3) arealul solului (SolulAreal);
    4) sectoarele de studii experimentale ale solului (SolulStudii).
    Modelele obiectelor spaţiale sînt reprezentate în figura nr.1.

    41. Modelarea/reprezentarea spațială a acestor obiecte spațiale reale este realizată cu utilizarea setului corespunzător de primitive geometrice: punctul (multipunctele), linia (multilinia), poligonul (cu perimetrul ce poate fi structurat pe segmente și noduri, acestea din urmă fiind la fel obiecte).
    42. Setul de obiecte care descriu solul sînt prezentate în tabelul nr. 1.


    43. Pe lîngă obiectele care descriu solul, sistemul cuprinde obiecte care au drept scop evidenţa administrativă a datelor despre sol. Setul de obiecte al evidenţei administrative este prezentat în tabelul nr. 2.

    44. Obiectele spațiale ale resursei care modelează solul sînt grupate împreună. SI în ansamblu și registrul realizează aspectele abordării orientate spre obiectul reprezentării informației, inclusiv dependențele topologice și resursele sau legăturile dintre obiecte, atît în interiorul unui model, cît și între obiectele de diferite modele din diverse sisteme informaționale.
    Reprezentarea vizuală a interconexiunii obiectelor resursei cu modelele acesteia este dată în figura nr. 2.

    Fig.2. Reprezentarea schematică a interconexiunii obiectelor ce descriu solul

    45. Pentru modelarea spațială și determinarea amplasării în SI „RSRM” este utilizat sistemul unic de coordonate „Moldref 99” și de înălţimi „Baltic 1977”, stabilit oficial pentru întregul teritoriu al ţării.
    Modelul profilului de sol (SolulProfil)
    46. În lumea reală, noțiunea de „profil de sol” este definită ca o secțiune transversală (felie) a solului, de la suprafața acestuia pînă la roca parentală, care demonstrează consecutivitatea pe verticală a straturilor genetic conexe și logic succesive (orizonturile de sol). Profilul este descris prin orizonturile de sol, caracterizîndu-le după criterii morfologice (interne), compoziție și proprietăți. De asemenea, el poate fi descris prin straturi – adîncimea și intervalul de prelevare a probelor, care nu depind de orizonturile de sol.
    47. Examinînd profilul de sol ca un tot întreg, acesta este descris printr-o serie de proprietăți inerente: tipul de sol (în conformitate cu clasificatorul de soluri), structura profilului de sol, adîncimea profilului, prezența și adîncimea apelor freatice, adîncimea de penetrare a rădăcinilor etc.
    48. Deoarece orizonturile de sol și straturile sînt diviziuni orizontale ale profilului de sol, ele sînt prezentate în cadrul modelului „elementul de profil”.
    Profilul de sol este modelat prin:
    1) profilul cercetat de sol;
    2) profilul derivat de sol;
    3) orizontul și stratul de sol, descrise ca elemente ale profilului.
    49. Datele despre profiluri sînt stocate ca obiecte în baza de date (profilul cercetat) sau sînt stabilite prin realizarea funcțiilor aplicative corespunzătoare ale SI în procesul de soluționare a sarcinilor relevante (profilul derivat).
    Profilul de sol cercetat (ObservatSolulProfil)
    50. Profilul cercetat sau monitorizat este, în realitate, un profil de sol sub forma peretelui vertical în groapa de sol, după care solul este descris în cîmp și/sau sînt prelevate probe/mostre pentru efectuarea analizelor de laborator.
    51. În funcție de scopurile studierii structurii profilului de sol, este forat unul dintre cele trei tipuri de profiluri de sol: principale (profiluri complete/gropi), semiprofiluri şi de verificare (secțiunile de control).
    52. Profilul de sol este corelat cu locul forării lui și este modelat ca punct de prelevare a mostrelor de sol. Locul forării este introdus în resursa/baza de date, descriind amplasarea spațială prin trei coordonate, raportate la punctul de suprafață.
    Profilul derivat de sol (DerivatSolulProfil)
    53. Profilul derivat de sol este un obiect spațial reprezentat de datele despre proprietățile solului, ai cărui indicatori depind și de alte surse, spre exemplu de valorile medii ale proprietăților solului, pe secțiunea zonei prestabilite, în cadrul profilurilor observate pentru o anumită unitate taxonomică. În cazul în care nu poate fi determinat în baza parametrilor cunoscuți, acesta se prezintă drept unul ipotetic.
    54. Distingem următoarele surse de obținere a informației:
    1) profilurile monitorizate (datele calculate, spre exemplu media indicatorilor existenți ai profilurilor conexe cercetate);
    2) arealele de sol (indicatorii stabiliți în baza informației ce caracterizează arealul de sol legat de profil, spre exemplu denumirea);
    3) avizele şi cunoştinţele expertului (datele ipotetice despre sol).
    55. Amplasarea profilului derivat este modelată sub formă de punct cu trei coordonate nepermanente (raportate la punctul de suprafață), cu indicatori dependenți de rezultatele:
    1) interpolărilor sau extrapolărilor dintre amplasarea profilurilor sau arealelor de sol cercetate;
    2) determinării manuale (alegerea locului amplasării).
    56. Indicatorii profilului sînt poziționați ca neconstanţi (nu fixează rezultatele modelării în baza principală de geodate), creaţi pentru anumite sarcini, dependenți de condițiile de întreținere ale sursei/surselor și de procedeul aplicat la calculare.
    Modelul elementelor profilului (ProfilElement)
    57. În modelul datelor elementelor profilului (ProfilElement), orizonturile și straturile sînt descrise prin obiectele orizontului de sol (SolulHorizont) și ale stratului de sol (SolulStrat).
    58. Elementele profilului corespund locaţiei SolulProfil şi sînt modelate prin puncte, a căror poziţionare se determină în spaţiu prin trei coordonate.
    59. Orizonturile și straturile sînt caracterizate de grosimea (adîncimea) lor, care este exprimată prin doi indicatori – jalonul de sus și cel de jos ale orizontului, descrise prin datele atributive ale obiectelor.
    60. Elementele profilului sînt legate nemijlocit de profilul de sol corespunzător, reprezentînd un tot întreg din punctul de vedere al descrierii profilului de sol. Nu există un element al profilului care se referă la mai mult de un profil sau care nu se referă la acesta în ansamblu.
    Orizontul de sol (SolulHorizont)
    61. Informația descriptivă a obiectului caracterizează segmentarea uniformă, verticală a profilului de sol, determinînd caracteristicile morfologice sau externe ale acestuia, constituite în procesul formării solului (compacitatea, culoarea, structura, compoziţia granulometrică, formațiunile noi).
    Orizonturile de sol sînt parte ale stratului de sol, atît integrală, cît și parțială.
    Stratul de sol (SolulStrat)
    62. Stratul de sol corespunde segmentării verticale a solului şi este bazat pe criterii ce diferă de procesele de formare a solurilor, fapt care îl definește ca o totalitate de orizonturi de sol (făcînd parte din acesta atît integral, cît și parțial), grupate după indicatorii solului care nu depind de descrierea orizonturilor.
    Modelul arealului de sol (SolulAreal)
    63. Învelişul de sol reprezintă o formațiune neîntreruptă. La cartografierea învelişului de sol, principala sarcină este generarea contururilor discrete tipice – areale de sol, reprezentate în funcție de criterii la o scară prestabilită.
    64. Pentru o unitate spațială minimă de evidență au fost acceptate arealelor elementare de sol, uniforme după compoziţia granulometrică. Ele sînt caracterizate prin conținutul, geometria contururilor și poziționarea în structura stratului de sol. Conținutul arealelor elementare de sol este determinat de poziționarea clasificatorică a solului din care este format, de un nivel taxonomic inferior.
    65. Amplasarea arealelor de sol este determinată în baza caracteristicilor profilurilor de sol, reliefului, varietății vegetației și altor elemente proeminente ale landșaftului etc.
    66. Totalitatea formațiunilor elementare, reprezentînd straturile de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova, este descrisă prin modelul arealelor de sol (SolulAreal), modelate prin obiectele: arealul cercetat, arealul derivat, hotarul solurilor.
Arealul de sol cercetat (ObservatSolulAreal)
    67. Arealul de sol cercetat (observat) este poligonul, în perimetrul căruia este descris un set de proprietăți care permit estimarea uniformităţii solului în limitele teritoriului observat.
    68. Arealul de sol este modelat prin poligonul cu hotarele segmentate în dependența topologică a primitivelor. Poligonul este reprezentat ca un obiect complex, alcătuit din totalitatea punctelor (nodurilor) care aproximează forma obiectului liniar, reprezentat în forma sa închisă, originală.
    69. Arealele minime de sol, destinate evidențierii, sînt determinate conform criteriilor de scară corespunzătoare. Cu cît mai mare este scara prestabilită a lucrărilor efectuate, cu atît mai mică este suprafața arealului de sol evidențiat.
    70. Indicatorii arealului de sol observat sînt stocați în baza de date, reprezentînd informația spațială acumulată în perimetrul teritoriului/zonei de desfășurare a cercetărilor pedologice, agrochimice, științifice și de alt gen.
    71. În perimetrul teritoriului/zonei lucrărilor desfășurate la cartografierea solurilor, arealele de sol necesită o topologie corectă unele faţă de altele, fără suprapuneri și goluri nejustificate.
    Arealul derivat de sol (DerivatSolulAreal)
    72. DerivatSolulAreal reprezintă o informaţie actualizată despre răspîndirea arealelor de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova, obţinută în urma analizei şi prelucrării datelor spaţiale privind obiectele evidenţei ObservatSolulAreal şi DerivatSolulAreal, atît acumulate, cît şi primite recent.
    73. Ca bază pentru actualizarea datelor despre arealul derivat serveşte informaţia cercetărilor recente despre obiectul ObservatSolulAreal. Pentru determinarea configuraţiei optime şi descrierea arealului de sol sînt analizate datele existente şi cele primite recent despre arealele de sol. În baza analizei efectuate se completează date noi sau se modifică cele existente, ce caracterizează arealul de sol, luîndu-se în considerare la obiectul DerivatSolulAreal.
    74. La fel ca arealul de sol observat, DerivatSolulAreal este modelat de poligonul cu hotarele segmentate în dependența topologică a primitivelor.
Hotarul arealelor de sol (SolulHotar)
    75. Pentru descrierea hotarelor arealelor de sol în SI este utilizat obiectul spațial hotarul arealului de sol (SolulHotar).
    76. SolulHotar este caracterizat ca intervalul de hotar, areal de sol, ce deține un set de indicatori uniformi concreți, oferind posibilitatea de a determina modul, procedeul și precizia cu care a fost stabilită/instalată partea concretă a hotarului.
    77. SolulHotar este modelat de primitivul geometric linie, care este segmentată în dependenţă topologică de hotarul poligonului de sol cercetat sau derivat.
Modelul sectorul experimental (SolulStudii)
    78. În lumea reală termenul de sector experimental denumeşte un teritoriu în hotarele căruia se desfăşoară cercetări pedologice cu tematică diferită, monitoringul solului şi acumularea datelor despre sol.
    79. Sectorul experimental este modelat de următoarele obiecte:
    1) lotul cercetat (SolulLot),
    2) zona cercetată (SolulZona).
    80. Colectarea informaţiei necesare este efectuată de pe lotul cercetat – SolulLot. Toată informaţia colectată, acumulată, prelucrată de pe SolulLot caracterizează zona cercetată – SolulZona.
    81. Loturile experimentale reprezintă poligoane, a căror corectitudine topologică este determinată conform următoarelor reguli:
    1) nu se admite suprapunerea spațială a poligoanelor ce țin de unul și același studiu;
    2) se admite prezența golurilor între poligoanele cercetate, necoordonate între ele.
    Lotul cercetat (SolulLot)
    82. LOTUL SPECIAL STABILIT DE PĂMÎNT, DESTINAT EFECTUĂRII CERCETĂRILOR PEDOLOGICE ŞI COLECTĂRII INFORMAȚIEI MENITE SĂ DETERMINE STAREA SOLULUI, ELEMENTELOR ȘI PROPRIETĂȚILOR LUI CONCRETE, ESTE NUMIT LOT CERCETAT. ACESTA ESTE TRATAT CA SPAȚIU TERITORIAL, MODELAT DE POLIGON, ÎN PERIMETRUL CĂRUIA SÎNT EFECTUATE PRELEVĂRI ALE SOLULUI PENTRU CERCETĂRI, MONITORIZARE ȘI ALTE STUDII ALE SOLULUI.
83. NUMĂRUL LOTURILOR CERCETATE DEPINDE DE SCOPUL CERCETĂRILOR EFECTUATE – DEPISTAREA POLUĂRII SOLURILOR, DETERMINAREA PARAMETRILOR FIZICO-CHIMICI (CONȚINUTUL DE HUMUS, CARBONAŢI, ACIDITATEA SOLULUI ETC.).
84. CERCETĂRILE SE CLASIFICĂ ÎN GENERALE (SPRE EXEMPLU DATELE PROFILURILOR DE SOL, PENTRU IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE SOLULUI) ŞI CONCRETE (SPRE EXEMPLU PRELEVĂRI PENTRU STUDIEREA TERENULUI POTENȚIAL POLUAT).
85. PE LOTUL CERCETAT ESTE EFECTUATĂ ÎNTOTDEAUNA PRELEVAREA PROBELOR DE SOL, ALE CĂREI REZULTATE SÎNT ÎNREGISTRATE ÎN INDICATORII OBIECTELOR OBSERVATSOLULPROFIL. ASTFEL, PE TERITORIUL LOTULUI CERCETAT SE AFLĂ ÎNTOTDEAUNA CEL PUȚIN UN OBIECT OBSERVATSOLULPROFIL.
Zona cercetată (SolulZona)
    86. Indicatorii zonei cercetate sînt determinați în baza informației colectate de pe loturile cercetate, referitoare la zona/localitatea corespunzătoare (situate în interiorul acestei zone). Ea generalizează informația colectată pe loturile cercetate, oferind o caracteristică unică pentru tot teritoriul cercetărilor desfășurate.
    87. Zona cercetată este modelată de un poligon, în perimetrul căruia este realizată o cercetare mai globală.
    88. Zona include unul sau cîteva loturi cercetate (SolulLot). Indicatorii zonei cercetate sînt stabiliți, spre exemplu, ca valoarea medie a caracteristicilor colectate din loturile incluse în zona cercetărilor. Astfel, datele din zona cercetată depind de cantitatea și conținutul indicatorilor lotului cercetat.
    89. Obiectele evidenţei administrative sînt următoarele:
    1) lucrările pedologice (SoluriLucrari) – obiect spaţial personal care asigură înregistrarea şi evidenţa în SI a lucrărilor legate de cercetarea solului (cercetări pedologice, agrochimice, ştiinţifice, monitoringul solului etc.). Obiectul este modelat de un poligon, al cărui perimetru determină teritoriul pe care se efectuează cercetările pedologice. Dependenţa topologică cu alte obiecte a SI nu este obligatorie;
    2) documentele (Documente) – obiect informaţional personal care asigură înregistrarea şi evidenţa în SI a documentaţiei legislative şi tehnologice.
    90. Scenariul de bază include lista evenimentelor produse cu obiectul informațional luat la evidență în SI „RSRM”:
    1) pentru obiectul ObservatSolulProfil:
    a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct care determină locul profilului;
    b) actualizarea datelor se face prin introducerea modificărilor în inscripţiile despre profilul cercetat, şi anume:
    precizarea parametrilor amplasării obiectului punct;
    completarea şi precizarea informaţiei atributive despre profilul de sol;
    c) scoaterea din evidenţă a obiectului (arhivarea punctului) este posibilă în urma excluderii inscripţiilor despre profilul cercetat prin:
    pierderea actualităţii informaţiei primite din aceste locuri;
    schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor;
    2) pentru obiectul DerivatSolulProfil:
    a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct care determină locul profilului derivat prin:
    calculul indicilor medii ponderaţi ai profilurilor existente;
    determinarea indicilor obţinuţi în baza informaţiei ce caracterizează arealul de sol legat de profil, cum ar fi denumirea solului;
    primirea datelor ipotetice despre sol;
    b) actualizarea datelor se face prin modificarea informaţiei despre profilul derivat în cazul:
    înnoirii indicilor existenţi;
    suplimentării cu date noi sau modificării condiţiilor sarcinii date;
    modificării cunoştinţelor expertului (a datelor ipotetice despre sol);
    c) scoaterea din evidenţă a obiectului (arhivarea) se face prin excluderea inscripţiei despre profilul derivat în cazul:
    pierderii actualităţii informaţiei;
    pierderii actualităţii condiţiilor stabilite;
    modificării condiţiilor ce conduc la radierea obiectului;
    3) pentru obiectul SolulHorizont:
    a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct, a cărui poziţie pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat, descriind unul dintre orizonturi;
    b) actualizarea şi modificarea datelor se efectuează în urma precizării sau completării parametrilor, atît ai orizontului de sol, cît şi ai locului de amplasare a profilului la care se referă;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se realizează după excluderea inscripţiei despre profilul de sol la care se referă orizontul dat sau a orizontului însuşi;
    4) pentru obiectul SolulStrat:
    a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct, a cărui poziţie pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat, descriind unul dintre straturile evidenţiate;
    b) actualizarea şi modificarea datelor se efectuează în baza precizării sau completării parametrilor, atît ai stratului de sol, cît şi ai locului de amplasare a profilului la care se referă;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se realizează după excluderea inscripţiei despre profilul de sol la care se referă stratul dat sau însuşi a stratului;
    5) pentru obiectul ObservatSolulAreal:
    a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui areal nou în urma:
    introducerii inscripţiei primare în registrul evidenţei obiectelor;
    formării unui nou obiect spaţial pin divizarea sau comasarea altor obiecte;
    b) actualizarea datelor despre obiect se face în cazul schimbării denumirii, hotarelor, caracteristicilor şi altor date suplimentare despre obiect;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se efectuează în cazul excluderii inscripţiei despre arealul de sol cercetat în urma distrugerii obiectului, formării obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;
    6) pentru obiectul DerivatSolulAreal:
    a) hotarul arealului de sol coincide cu hotarele obiectului SolulHotar;
    b) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ca rezultat al formării unui nou areal de sol în obiectul ObservatSolulAreal;
    c) actualizarea datelor se realizează ca urmare a schimbării informaţiei sau scoaterii din evidenţă (dacă este o parte) a obiectului ObservatSolulAreal prin schimbarea denumirii, hotarelor, caracteristicilor sau altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;
    d) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se efectuează prin excluderea inscripţiei despre arealul de sol derivat în urma distrugerii obiectului, formarea obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;
    7) pentru obiectul SolulHotar:
    a) obiectul în baza de date se modelează prin hotarul obiectului DerivatSolulAreal;
    b) înregistrarea obiectului se face în cazul introducerii inscripţiei primare în registrul evidenţei obiectelor, formînd un nou obiect prin divizarea sau comasarea altor obiecte;
    c) actualizarea datelor se face în cazul:
    formării unui nou obiect prin divizare sau comasare;
    modificării semnificaţiei informaţiei atributive;
    modificării topologiei interconexiunii cu obiectul DerivatSolulAreal;
    d) scoaterea din evidenţă (arhivarea) în cazul:
    distrugerii, formării obiectelor prin divizarea sau comasarea obiectelor arealelor de sol;
    formării obiectelor prin divizarea sau comasarea obiectelor hotarelor arealelor de sol;
    8) pentru obiectul SolulLot:
    a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal de sol, cu condiţia prezenţei în perimetrul lui a unui profil de sol cercetat;
    b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se face în cazul schimbării denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor şi altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se efectuează în cazul excluderii inscripţiei despre arealul ce determină sectorul cercetat;
    9) pentru obiectul SolulZona:
    a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ce determină hotarul zonei cercetate, cu condiţia prezenţei în perimetrul său a arealului format ce determină hotarul lotului cercetat SolulLot;
    b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se realizează în cazul schimbării denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor atît ale zonei evidenţei, cît şi ale lotului cercetat şi altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre arealul de sol ce determină teritoriul cercetărilor efectuate;
    10) pentru obiectul SoluriLucrari:
    a) înregistrarea obiectului se efectuează în cazul introducerii datelor primare ce determină zona efectuării lucrărilor;
    b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea datelor despre lucrările îndeplinite, teritoriu şi altor caracteristici posibile;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre arealul de sol ce determină zona lucrărilor îndeplinite;
    11) pentru obiectul Documente:
    a) punerea la evidenţă se realizează prin introducerea datelor primare despre document în registru;
    b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi corectarea datelor în inscripţiile despre documente;
    c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre documente în legătură cu expirarea termenului de valabilitate.
    91. Datele registrului reprezintă o totalitate de informații geometrice și descriptive despre obiectele modelării, precum și despre legăturile și relațiile funcționale, inclusiv topologice, dintre acestea.
    92. Componența atributelor pentru obiectele de evidență este determinată potrivit structurii elaborate de date, în corespundere cu clasificatoarele create. Componența atributelor depinde de tipul lucrului efectuat (cercetările de teren, agrochimice etc.). Toată informația atributivă corespunde semnificațiilor (valorilor) elaborate în clasificatoarele specializate care descriu caracteristicile obiectelor.
    93. Obiectele sînt descrise de totalitatea datelor principale din următoarea listă:
    1) ObservatSolulProfil:
    a) identificatorul profilului de sol;
    b) destinaţia profilului;
    c) tipul profilului;
    d) data fondării profilului de sol;
    e) caracteristicile generale referitoare la profilul de sol;
    f) legătura cu obiectele elementelor profilului de sol (orizontul, stratul), profilurilor de sol derivate și alte obiecte din SI şi din alte registre;
    g) descrierea geometrică:
    amplasarea spaţială absolută (coordonatele tridimensionale);
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    h) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    i) data înregistrării;
    j) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    k) data şi temeiul arhivării/scoaterii din evidenţă a obiectului;
    l) regulile de vizualizare;
    2) DerivatSolulProfil:
    a) identificatorul profilului de sol;
    b) metoda de determinare;
    c) destinaţia profilului;
    d) tipul de date (bazate pe date existente sau ipotetice);
    e) caracteristicile generale referitoare la profilul de sol;
    f) legătura care determină dependenţa indicilor profilului derivat);
    g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    h) data înregistrării;
    i) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    j) data şi temeiul arhivării/scoaterii din evidenţă a obiectului;
    k) regulile de vizualizare;
    3) SolulHorizont:
    a) identificatorul orizontului;
    b) semnul convenţional al orizontului (A, B, BC, C etc.);
    c) caracteristicile morfogenetice principale ale orizonturilor (structura, compacitatea, textura, umiditatea, porozitatea, neoformaţiuni etc.), indicii fizico-chimici (conţinutul de humus, carbonaţi, cationii de schimb, conţinutul de săruri etc.);
    d) legătura cu obiectele profilului de sol;
    e) data efectuării analizelor de laborator;
    f) descrierea geometrică:
    amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale),
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    h) data înregistrării;
    i) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    j) data şi temeiul arhivării/scoaterii din evidenţă a obiectului;
    k) regulile de vizualizare;
    4) SolulStrat:
    a) identificatorul stratului de sol cercetat;
    b) criteriul de determinare/evidenţiere a stratului de sol;
    c) indicii care depind sau nu de procesul de formare a solului (genetici sau antropici), parametrii morfometrici, indicii fizico-chimici etc.;
    d) legătura cu obiectele profilului de sol;
    e) data efectuării analizelor de laborator;
    f) descrierea geometrică:
    amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale);
    ierarhia relativă, topologică sau genetică, interconexiunea cu profilul de sol, apartenenţa unor modeluri ale elementelor de sol;
    g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    h) data înregistrării;
    i) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    j) data şi temeiul arhivării/scoaterii din evidenţă a obiectului;
    k) regulile de vizualizare;
    5) ObservatSolulAreal:
    a) identificatorul cercetărilor;
    b) codul solului;
    c) denumirea solului;
    d) nota de bonitate;
    e) metoda de formatare a obiectului;
    f) data înregistrării;
    g) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    h) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
    i) legătura cu alte obiecte:
    profilul de sol cercetat;
    arealul de sol derivat şi hotarul lui;
    modelul reliefului;
    modul de folosinţă;
    categoria de destinaţie;
    corpurile geologice;
    hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;
    alte obiecte din SI şi din afara lui;
    j) descrierea geometrică:
    amplasarea absolută în spaţiu;
    ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmente conjugate);
    k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    l) regulile de vizualizare;
    6) DerivatSolulAreal:
    a) identificatorul cercetărilor;
    b) codul solului;
    c) denumirea solului;
    d) nota de bonitate;
    e) scara/precizia determinării;
    f) recomandări privind utilitatea solurilor;
    g) data înregistrării;
    h) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    i) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
    j) legătura cu alte obiecte:
    referire la profilurile de sol derivate care caracterizează arealul de sol;
    referire la arealul de sol cercetat;
    referire la hotarul arealului de sol;
    k) descrierea geometrică:
    amplasarea absolută în spaţiu;
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    m) regulile de vizualizare;
    7) SolulHotar:
    a) identificatorul hotarului;
    b) precizia îndeplinirii cercetărilor;
    c) metoda de formatare a obiectului;
    d) data înregistrării;
    e) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    f) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
    g) legătura cu alte obiecte:
    arealul cercetat;
    arealul derivat;
    h) descrierea geometrică:
    amplasarea absolută în spaţiu (coordonatele tridimensionale ale începutului şi sfîrşitului hotarului);
    ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmentele intrate şi apartenenţa nodurilor);
    agregaţia sau decompoziţia (mega/hiper obiecte, elemente/subobiecte);
    i) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    j) regulile de vizualizare;
    8) SolulZona:
    a) identificatorul zonei;
    b) denumirea zonei;
    c) tipul de cercetări;
    d) scopul cercetărilor;
    e) data înregistrării;
    f) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    g) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
    h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre, referire la sectoarele ce intră în zona de cercetări;
    i) rezultatele observărilor care caracterizează zona de cercetări;
    j) descrierea geometrică:
    amplasarea absolută în spaţiu;
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    l) regulile de vizualizare;
    9) SolulLot:
    a) identificatorul lotului de sol;
    b) numărul lotului de sol;
    c) denumirea lotului;
    d) codul lotului cercetat;
    e) data înregistrării;
    f) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    g) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;
    h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre;
    i) referire la apartenenţa la zona pedologică;
    j) referire la profilul de sol;
    k) descrierea geometrică:
    amplasarea spaţială absolută,
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat etc.);
    m) regulile de vizualizare;
    10) SoluriLucrari:
    a) identificatorul lucrului îndeplinit;
    b) tipul cercetărilor;
    c) metoda îndeplinirii lucrărilor;
    d) scara lucrărilor;
    e) identificatorul executorului lucrărilor;
    f) identificatorul registratorului lucrărilor;
    g) data înregistrării lucrărilor;
    h) legătura cu documentele care se referă la lucrările date;
    i) data şi temeiul ultimei înnoiri;
    j) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;
    k) descrierea geometrică:
    amplasarea spaţială absolută;
    ierarhia relativă, topologică sau genetică;
    l) statutul inscripţiei (activă, de arhivă, planificată);
    m) regulile de vizualizare;
    11) Documente:
    a) identificatorul documentului;
    b) denumirea documentului;
    c) numărul documentului;
    d) data ieşirii documentului;
    e) statutul documentului (activ, proiectat, arhivat);
    f) imaginea documentului.
    94. Bazele structurii sistemului de identificare sînt stabilite conform următoarelor principii:
    1) SI „RSRM” este o sursă oficială de informație despre identificatorii obiectelor proprii pentru sistemele informaționale de stat;
    2) pentru identificarea obiectelor informaționale proprii, fiecărui obiect informațional i se atribuie identificatorul care îl recunoaşte univoc în cadrul sistemului informațional.
    95. Identificările obiectelor informaționale se examinează la etapa creării sarcinii tehnice și a proiectului tehnic.
    96. În sistemul informațional este folosit clasificatorul solurilor Republicii Moldova cu notele de bonitate şi coeficienţii de rectificare la notele de bonitate, conform Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11 ianuarie 1995.
    97. Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SI „RSRM” doar în cazul absenţei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale aprobate de Guvern.
    98. Clasificatoarele atributelor obiectelor informaţionale se întocmesc la etapa elaborării caietului de sarcini şi a proiectului tehnic.
    99. SI „RSRM” utilizează și împrumută o parte din datele despre obiectele informaţionale din următoarele sisteme informaționale:
    1) SIA „Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul republicii Moldova”, care asigură accesul la adresele poştale ale obiectelor spaţiale, precum şi la denumirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelurile;
    2) SIA „Registrul de stat al populaţiei”, pentru accesul şi verificarea datelor despre persoana fizică (IDNP, numele şi prenumele, anul şi data naşterii etc.);
    3) SIA „Registrul de stat al unităţilor de drept”, pentru accesul şi verificarea datelor despre unităţile de drept (statutul, IDNO, denumirea, data înregistrării etc.).
    100. În perspectivă se presupune utilizarea datelor despre obiectele informaţionale din alte sisteme informaţionale ce urmează a fi elaborate, cum ar fi:
    1) SIA „Cadastrul resurselor funciare”, care oferă date despre caracteristicile resurselor funciare:
    categoria de destinaţie – obiectul prezentat sub formă de date spațiale ce determină resursele funciare conform destinaţiei speciale;
    modul de folosinţă – obiectul evidenţei ce determină hotarul terenului în funcţie de utilizarea economică;
    2) SIA „Modelele reliefului suprafeţei terestre” sau „RELIEF”, care oferă modelul suprafeţei terestre într-o reprezentare comodă pentru SI (discretă, grilă, de rastru sau alta);
    3) SIA „Harta digitală de bază”, care prezintă datele ce reflectă elementele topografice şi fenomenele localităţii tradiţionale pentru harta topografică;
    4) SIA „Cadastrul geologic”, care asigură accesul la datele spaţiale cu privire la subsol, forma şi starea corpurilor geologice;
    5) SIA „Cadastrul agricol”, care asigură accesul la datele privind utilizarea terenurilor agricole;
    6) SIA „Cadastrul de stat al apelor”, care oferă acces la datele privind obiectele hidrografice;
    7) SIA „Cadastrul de stat al pădurilor”, care permite accesul la datele despre obiectele fondului silvic de stat (FSS);
    8) SIA ”Registrul obiectelor infrastructurii inginereşti”, care asigură accesul la datele despre obiectele reţelelor comunale.
    101. Spaţiul tehnologic al SI „RSRM” reprezintă un complex informaţional de telecomunicaţii de un singur nivel, cu sediul în mun. Chişinău.
    102. Funcţia de bază a complexului informaţional de telecomunicaţii este asigurarea colectării, amplasării/înregistrarii şi păstrării în baza de date a informaţiilor spaţiale, cu prezentarea acestora utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde accesibile de publicare a datelor grafice.
    103. Prezenţa componentelor produselor software şi mijloacelor tehnologice în complexul informaţional de telecomunicaţii este stabilită la etapa elaborării sarcinii tehnice şi proiectului tehnic.
    104. După necesitate şi în corespundere cu procedura stabilită, SI „RSRM” poate migra pe platforma tehnologică unică a Guvernului „MCloud”.
    105. Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea măsurilor legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor software-hardware, care sînt orientate spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii resurselor informaţionale ale SI „RSRM” pentru minimalizarea prejudiciilor care ar putea fi suportate de utilizator şi proprietar.
    106. Obiectivele principale ale securităţii sînt:
    1) asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi distrugerii datelor;
    2) asigurarea confidenţialităţii – protecţia împotriva accesării neautorizate a datelor;
    3) asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale.
    107. Cerinţele principale ale securităţii:
    1) complexitate;
    2) obiective orientate;
    3) continuitate;
    4) fiabilitate, durabilitate;
    5) gestionare centralizată;
    6) suficienţă rezonabilă.
    108. Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI „RSRM” sînt:
    1) colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
    2) încălcarea tehnologiei de selectare şi prelucrare a informaţiei;
    3) implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse;
    4) elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor informaţionale de securitate;
    5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;
    6) influenţa asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;
    7) scurgerea informaţiei prin canalele tehnice;
    8) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;
    9) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau de alt tip;
    10) interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;
    11) utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
    12) accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;
    13) încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
    109. Crearea sistemului complex de securitate informaţională include o serie de etape consecutive:
    1) determinarea profilurilor de securitate;
    2) clasificarea resurselor protejate;
    3) analiza riscurilor;
    4) dezvoltarea politicii de securitate;
    5) dezvoltarea arhitecturii de securitate;
    6) crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
    7) certificarea sistemului informațional.
    110. Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional integrat de securitate, în ansamblu, sînt examinate sub cîteva aspecte – juridic, organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a securităţii informaţionale este planificată la etapa proiectării sistemelor informaţionale şi a infrastructurii informaţionale.
    111. Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt:
    1) protecţia informaţiei şi a infrastructurii de mentenanţă la conectarea la reţelele externe;
    2) protecţia informaţiei în procesul interacţiunii dintre reţele;
    3) protecţia fluxurilor de date;
    4) protecţia serviciilor sistemului informaţional;
    5) protecţia antivirus;
    6) asigurarea securităţii mediului de program;
    7) accesul autentificat;
    8) protocolarea şi auditul.
    112. Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi securităţii informaţionale sînt:
    1) delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date în funcţie de rolul lor;
    2) accesul la date doar prin interfaţa unică a obiectului.
    113. SI „RSRM” prevede un complex de măsuri privind protecţia datelor personale, elaborat de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, aşa ca:
    1) introducerea în sistemul informaţional a parolei de autentificare a utilizatorilor cu acces la datele personale;
    2) stabilirea regulilor instructive şi tehnice, care asigură delimitarea dreptului de acces la datele personale;
    3) elaborarea şi implementarea regulamentului privind instalarea/folosirea în sistemul informaţional doar a programelor de asigurare permise spre utilizare şi excluderea folosirii programelor neautorizate;
    4) elaborarea normelor care reglementează modul de rezervare şi restabilire a programului de asigurare a bazei de date şi sistemului de protecţie a datelor;
    5) elaborarea regulilor care asigură protecţia purtătorilor de date personale împotriva accesului şi utilizării neautorizate;
    6) introducerea tehnologiilor care permit colectarea, înregistrarea, păstrarea şi analiza informaţiei privind securitatea în SI;
    7) asigurarea programului cu un soft antivirus;
    8) realizarea programelor sistematice privind analiza măsurilor de protecţie a SI „RSRM” şi testarea capacităţii de protecţie a datelor personale în SI;
    9) asigurarea mijloacelor de protecţie a SI „RSRM”, a sistemului de legătură şi transmitere a datelor la interconexiunea cu alte sisteme informaţionale şi reţele informaţionale;
    10) elaborarea şi punerea în aplicare a registrului electronic al adresărilor utilizatorilor către datele SI „RSRM”.
    114. Securitatea informaţională se menţine pe parcursul întregului ciclu de viaţă SI „RSRM” şi se perfecţionează continuu pentru prevenirea noilor pericole.
    Crearea SI „RSRM” permite utilizatorilor interesați (organizații, întreprinderi, persoane juridice și fizice, agenți economici etc.) să aibă oricînd acces la informații actuale și veridice despre calitatea solurilor de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova.
    Sistemul informaţional conţine toate datele despre soluri, sistematizate și centralizate, în baza cărora se analizează particularităţile genetice şi pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, se monitorizează solurile degradate etc. pe întregul teritoriu al ţării.
    Datele sistemului informaţional servesc drept bază pentru elaborarea diferitor proiecte:
    1) organizarea antierozională,
    2) ameliorarea solurilor degradate,
    3) evaluarea fondului irigaţional;
    4) organizarea teritorială a gospodăriilor.
    Crearea SI „RSRM” asigură posibilitatea interconexiunii cu alte sisteme informaţionale din spaţiul informaţional mondial şi permite participarea ţării, pe principii de egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică şi crearea garanţiilor pentru investiţii.