MODIFICAT
    ECSM1280 din 10.07.15, MO177-184/10.07.15 art.1280


    Examinînd propunerile de modificare a Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale, audiind informaţia domnului Anatolie Ţurcan, Consiliul Superior al Magistraturii
    Prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149/11 din 29 martie 2011 a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale.
    Pe parcurs au survenit diverse modificări şi completări ale cadrului legislativ, fapt ce a generat necesitatea ajustării Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale. Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii a creat un grup de lucru, care a solicitat instanţelor judecătoreşti propuneri de modificare a Regulamentului vizat, care au fost analizate şi ajustat Regulamentul.
    Proiectul Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale cu modificările propuse a fost distribuit tuturor instanţelor pentru a-şi expune opinia şi publicat pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii pentru discuţii publice. În contextul opiniilor şi sugestiilor expuse, acesta a fost definitivat şi propus Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobare.
    Examinînd în şedinţă Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale cu modificări, Consiliul ajunge la concluzia de a-l aproba în varianta propusă.
    Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor art. 4 şi 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,
    1. A aproba Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale în varianta propusă cu modificări, parte componentă a prezentei hotărîri.
    2. Nomenclatorul gradelor de complexitate (Anexa1) este parte componentă a Regulamentului şi va fi utilizat  pentru toate cazurile conform prevederilor stabilite.
    3. A abroga varianta Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149/11 din 29 martie 2011.
    4. Prezenta hotărîre se remite tuturor instanţelor judecătoreşti pentru informare şi aplicare, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CONSILIULUI
    SUPERIOR AL MAGISTRATURII                                         Dumitru VISTERNICEAN

    Nr. 165/6. Chişinău, 18 februarie 2014.

    1. Concepţia privind  finanţarea sistemului  judecătoresc aprobată  prin  Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18.03.2010 prevede, inter alia, implementarea unor reglementări obiective şi transparente de stabilire a bugetelor operaţionale ale instanţelor, prin prisma analizei ponderate a  sarcinii de dosare examinate în fiecare instanţă de judecată pe parcursul unei perioade determinate de timp. O astfel de analiză ponderată va permite eficientizarea alocărilor bugetare, compararea între instanţe a volumului de muncă efectuat, stabilirea volumului optim de activitate al unui judecător, optimizarea şi redistribuirea posturilor de judecător şi personal auxiliar în sistem, dar şi repartizarea aleatorie mai echitabilă a sarcinii de dosare per judecător în diferite instanţe judecătoreşti.
    2. Analiza ponderată a sarcinii de dosare se va efectua atît în baza numărului de  cauze examinate, cît şi a complexităţii acestora, dat fiind faptul că nivelul efortului depus de către judecători la examinarea cauzelor diferă de la o cauză la alta. Astfel, a apărut necesitatea stabilirii, prin prezentul Regulament, a unor grade de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale.
    3. Gradele de complexitate unice  naţionale sunt stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate a cauzelor civile, penale şi contravenţionale care este parte integră a acestui Regulament (vezi Anexa 1).
    4. Gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic  şi moral al judecătorului, durata de timp necesară soluţionării unei cauze, precum şi circumstanţele cauzei (mai multe obiecte, mai multe părţi, mai multe volume).
    5. În scopul determinării gradelor de complexitate unice naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii a întocmit Nomenclatorul tuturor categoriilor de cauze civile, penale şi contravenţionale, pe care l-a expediat instanţelor de judecată din Republica Moldova în luna noiembrie 2010. Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat ca  instanţele de judecată să aprecieze gradele de complexitate a dosarelor incluse în Nomenclator pe o scală de la 1 la 10 puncte (1 reprezentînd complexitatea minimă, iar 10 – complexitatea maximă).
    Consiliul Superior al Magistraturii a analizat informaţia parvenită de la instanţe  şi, în cadrul unui grup de lucru compus din membri ai Consiliului Superior al  Magistraturii, reprezentanţi ai Curţii Supreme de Justiţie, judecători din instanţele  ordinare şi curţile de apel, a determinat, în decembrie 2010, gradele de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale.
    6. Complexitatea iniţială a cauzei – este  punctajul acordat unei cauze în mod automat de către Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (în continuare „PIGD”) la  momentul înregistrării în PIGD.
    7. Atunci cînd cauza parvenită în instanţă are un singur obiect (capăt de acuzare), un singur volum şi două părţi, punctajul acordat de PIGD cauzei la momentul înregistrării va corespunde punctajului prevăzut pentru obiectul respectiv în Nomenclatorul gradelor de complexitate. După înregistrarea cauzei în PIGD, cauza se va repartiza aleatoriu  judecătorului selectat de PIGD.
    8. În cazul în care cauza parvenită în instanţă are mai multe obiecte (capete de acuzare), în PIGD se va înregistra mai întîi obiectul principal al cauzei, urmat de înregistrarea obiectelor secundare, după care cauza va fi repartizată aleatoriu judecătorului  selectat de PIGD.
    9. În sensul prezentului Regulament, PIGD va calcula drept obiect principal al cauzei obiectul pentru care Nomenclatorul gradelor de complexitate prevede cel mai înalt  punctaj.
    10. Obiectul secundar al cauzei este obiectul care are un punctaj mai mic faţă de punctajul obiectului principal al cauzei  conform Nomenclatorului gradelor de complexitate.
    11. Astfel, o cauză cu un obiect principal şi cîteva obiecte secundare, la momentul înregistrării în PIGD, va avea o complexitate iniţială care va fi calculată în mod automat  de PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra.
    12. Dacă o cauză, în momentul  înregistrării  în  PIGD, are un  obiect principal, obiecte secundare, dar şi mai multe părţi şi volume, complexitatea iniţială a cauzei va fi calculată în mod automat de către PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra, după care cauza va fi repartizată aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.
    13. În cazul în care, pe parcursul examinării cauzei, au apărut mai multe obiecte, părţi sau volume, acestea se vor înregistra în PIGD de către persoana responsabilă. PIGD, în mod automat, va adăuga punctaj adiţional cauzei conform formulei indicate în punctul 16 infra. Astfel, o cauză aflată în procedură va căpăta complexitate intermediară.
    14. Complexitatea intermediară a cauzei aflate în procedura unui judecător se va lua în calcul de către PIGD la repartizarea viitoarelor cauze spre examinare judecătorului respectiv.
    15. Complexitatea finală a cauzei este punctajul de complexitate acumulat de o cauză în momentul pronunţării hotărîrii de către judecător. Complexitatea finală nu va influenţa distribuirea dosarelor prin PIGD judecătorului respectiv, însă se va utiliza la  calcularea volumului de muncă (punctajului acumulat) de judecător la examinarea cauzei  respective. Modul de calculare a volumului de muncă în baza complexităţii finale va fi  prevăzut într-un Regulament aparte.
    16. PIGD va determina complexitatea cauzelor în mod automat în baza următoarei formule:
    1. Dacă o cauză are un număr de părţi mai mic sau egal cu 4:
Complexitatea dosarului = ([complexitatea obiectului principal] + [complexitatea obiectelor secundare x10%]+[complexitatea obiectului principal x (număr de volume) x 20%]).
    2. Dacă o cauză are un număr de la 5 la 10 părţi: Complexitatea dosarului = ([complexitatea obiectului principal] + [complexitatea obiectelor secundare x 10%] + [complexitatea obiectului principal x (număr de părţi x 5%) + [complexitatea obiectului principal x număr de volume] x 20%]).
    3. Dacă o cauză are un număr de 11 şi mai multe părţi: Complexitatea dosarului = ([ complexitatea obiectului principal] + [complexitatea obiectelor secundare x 10%] +[complexitatea obiectului principal x (număr de părţi x 2%)+ [complexitatea obiectului principal x număr de volume] x 20%]).
    17. În cazul conexării a două sau mai multe cauze aflate deja pe rol, gradul de complexitate a cauzei se determină în mod automat de către PIGD, conform formulei  indicate în  punctul 16,cu condiţia că în PIGD au fost reflectate toate acţiunile ce ţin de conexarea cauzelor.
    18. În cazul disjungării cauzelor, gradele de complexitate se determină în mod automat de către PIGD în baza formulei indicate în punctul 16, cu condiţia că în PIGD au fost reflectate toate acţiunile ce ţin de disjungarea cauzelor (gradele de complexitate a cauzei iniţiale se vor repartiza între cauzele disjungate).
    Complexitatea cauzelor judecate în apel şi recurs
    19. La judecarea cauzelor în apel sau recurs, gradul iniţial de complexitate atribuit în mod automat de către PIGD va reprezenta 50% din gradul de complexitate pentru cauza respectivă stabilit de către Nomenclatorul gradelor de complexitate.
    20. În cazul rejudecării în fond a cauzei, PIGD va atribui gradul iniţial de complexitate prevăzut pentru cauza respectivă în Nomenclatorul gradelor de complexitate.
    21. Determinarea  gradelor de complexitate iniţiale, intermediare şi finale ale cauzelor va avea loc în mod automat, prin intermediul PIGD. În caz de nefuncţionare temporară a echipamentului sau a PIGD, aprecierea gradului de complexitate iniţială va fi efectuată de persoana care înregistrează în mod manual cauza parvenită în instanţă. Persoana respectivă va anexa, la varianta pe hîrtie a dosarului, o dispoziţie privind  aprecierea  gradului de complexitate pentru cauza dată.  În  momentul  lichidării defecţiunilor care au produs nefuncţionarea echipamentului sau a PIGD, odată cu înregistrarea cauzei în PIGD, gradul de complexitate iniţială şi, după caz, intermediară se va determina în mod automat de către PIGD.
    22. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi încorporate în modulul repartizării aleatorii a cauzelor din PIGD, pentru a asigura o repartizare echilibrată a volumului de muncă între judecători şi a optimiza activitatea instanţelor.
    23. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi utilizate şi în scopul calculării şi recomandării volumului optim de muncă a judecătorilor, precum şi a formulării şi implementării politicilor publice în justiţie.
    24. Prezentul Regulament va intra în vigoare odată cu aprobarea modificărilor la Codul procesual penal, Codul procesual civil şi Codul contravenţional care să prevadă repartizarea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

    anexa nr.1
    [Anexa nr.1 în redacţia ECSMC1280 din 10.07.15, MO177-184/10.07.15 art.1280]