Reprezentanţii statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE) — Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Cipru, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Republica Democrată Germană, Republica Federală a Germaniei, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Iugoslavia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San-Marino, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice şi Vatican — s-au reunit la Copenhaga, între 5 şi 29 iunie 1990, conform prevederilor privind Conferinţa pentru dimensiunea umană a CSCE conţinute în documentul final al Reuniunii de la Viena, desfăşurată în cadrul Urmărilor CSCE.
    Reprezentantul Albaniei a asistat la Reuniunea de la Copenhaga în calitate de observator.
    Prima Reuniune a Conferinţei a avut loc la Paris între 30 mai şi 23 iunie 1989.
    Reuniunea de la Copenhaga a fost deschisă şi închisă de ministrul afacerilor externe al Danemarcei.
    Deschiderea oficială a Reuniunii de la Copenhaga a avut loc în prezenţa Majestăţii Sale, Regina Danemarcei, şi Alteţei Sale Regale, Prinţul consort.
    Declaraţiile de deschidere au fost pronunţate de miniştri şi adjuncţi ai miniştrilor statelor participante.
    La o şedinţă specială a miniştrilor afacerilor externe ai statelor participante la CSCE, ţinută la 5 iunie 1090, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Danemarcei, s-a convenit să se întrunească o comisie pregătitoare la Viena, la 20 iulie 1990, pentru pregătirea unei Reuniuni la nivel înalt a şefilor de stat sau de guvern, la Paris.
    Statele participante exprimă marea lor satisfacţie faţă de schimbările politice fundamentale intei-venite în Europa după prima Reuniuvie a Conferinţei pentru dimensiunea umană a CSCE, care a avut loc la Paris, în 1989. Ele constată că procesul CSCE a contribuit într-o mare măsură la aceste schimbări şi că, la rândul său, această evoluţie a făcut să progreseze într-o manieră semnificativă aplicarea prevederilor Actului final şi a altor documente ale CSCE.
    Ele recunosc că democraţia pluralistă şi statul de drept sunt esenţiale pentru garantarea respectării tuturor drepturilor omului şi a tuturor libertăţilor fundamentale, dezvoltarea contactelor între persoane şi căutarea soluţiilor pentru alte probleme conexe de ordin umanitar. În consecinţă, ele se felicită pentru angajamentul luat de toate statele participante de a înfăptui idealurile democraţiei şi pluralismului politic, ca şi pentiu hotărârea lor comună de a instaura societăţi democratice bazate pe alegeri libere si pe statul de drept.
    La Reuniunea de la Copenhaga, statele participante au procedat la examinarea aplicării angajamentelor lor în domeniul dimensiunii umane.
    Ele au apreciat că în respectarea angajamentelor conţinute în prevederile pertinente ale documentelor CSCE s-au înregistrat progrese fundamentale după Reuniunea de la Paris. Totodată, au exprimat părerea că sunt necesare progrese suplimentare pentru deplina realizare a angajamentelor lor în domeniul dimensiunii umane.
    Statele participante exprimă convingerea lor că respectarea deplină a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dezvoltarea societăţilor bazate pe o democraţie pluralistă şi statul de drept sunt condiţii prealabile necesare pentru a face să progreseze realizarea unei ordini durabile a păcii, securităţii, justiţiei şi cooperării pe care ele caută să o stabilească în Europa, în consecinţă, ele reafirmă angajamentul lor de a înfăptui pe deplin prevederile Actului final şi ale celorlalte documente ale CSCE privind dimensiunea umană şi vor acţiona astfel încât să dezvolte în continuare progresele realizate.
    Ele recunosc că cooperarea între ele, ca şi participarea activă a persoanelor, grupurilor şi grupărilor, organizaţiilor şi instituţiilor sunt esenţiale pentru asigurarea continuării progreselor perimiţând realizarea obiectivelor lor comune.
    În vederea întăririi respectării şi aplicării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, dezvoltării contactelor între persoane şi soluţionării problemelor umanitare conexe, statele participante convin asupra celor ce urmează:
    (1) Statele participante exprimă convingerea lor că apărarea şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale reprezintă una din sarcinile esenţiale ale statului şi reafirmă că recunoaşterea acestor drepturi şi libertăţi constituie fundamentul libertăţii, justiţiei şi păcii.
    (2) Ele sunt hotărâte să sprijine şi să promoveze principiile justiţiei care sunt baza statului de drept. Ele consideră că statul de drept nu înseamnă numai o legalitate formală care asigură regularitatea şi coerenţa în instaurarea şi punerea în aplicare a ordinii democratice, ci o justiţie bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a valorii supreme a persoanei umane şi garantată de instituţiile care oferă un cadru pentru exprimarea sa cea mai completă.
    (3) Ele reafirmă că democraţia este elementul inerent al statului de drept. Ele recunosc importanţa pluralismului organizaţiilor politice.
    (4) Ele confirmă că vor respecta dreptul fiecăreia dintre ele de a-şi alege şi dezvolta liber sistemul său politic, social, economic şi cultural, conform normelor internaţionale general acceptate în materia drepturilor omului, în exercitarea acestui drept, ele vor veghea ca legile, reglementările, practicile şi politicile lor să fie conforme cu obligaţiile decurgând din dreptul internaţional şi să fie armonizate cu prevederile Declaraţiei privind principiile şi alte angajamente asumate în cadrul CSCE.
    (5) Ele declară solemn că între principiile justiţiei, esenţiale pentru expresia completă a demnităţii inerente a persoanei umane şi a drepturilor egale şi inalienabile ale tuturor fiinţelor umane, trebuie menţionate următoarele:
    (5.1.) — Alegeri libere care vor fi organizate la intervale rezonabile, prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă, care asigură libertatea votului, în condiţiile garantării efective a liberei expresii a voinţei alegătorilor în alegerea reprezentanţilor lor;
    (5.2.) -O formă de guvernare de tip reprezentativ şi îri care puterea executivă este responsabilă în faţa parlamentului ales sau a corpului electoral;
    (5.3.) —Datoria guvernului şi a autorităţilor publice de a se conforma con-stituţiei şi de a acţiona conform legii;
    (5.4.) — O delimitare clară între stat şi partidele politice; îndeosebi, partidele politice nu se pot confunda cu statul;
    (5.5.) - Activitatea guvernului şi a administraţiei, ca şi cea a autorităţilor judiciare, trebuie exercitată conform regimului stabilit prin lege. Respectarea regimului stabilit prin lege trebuie să fie asigurată;
    (5.6.) — Forţele militare si poliţia trebuie să fie plasate sub controlul auto-rităţilor civile, în faţa cărora sunt răspunzătoare;
    (5.7.) — Drepturile omului şi libertăţile fundamentale trebuie să fie garantate de lege şi în conformitate cu obligaţiile decurgând din dreptul internaţional;
    (5.8.) — Legile — adoptate conform unei proceduri publice — şi reglemen-tările fac obiectul unei publicaţii care reprezintă condiţia aplicabilităţii lor. Aceste texte vor fi accesibile tuturor;
    (5.9.) — Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au dreptul, fără nici o discriminare, la o protecţie egală prin lege. în această privinţă, legea interzice orice discriminare şi garantează tuturor persoanelor o protecţie egală şi efectivă contra oricărei discriminări, oricare ar fi motivul acesteia;
    (5.10.) — Orice persoană va dispune de un recurs efectiv contra oricăror decizii administrative de natură a garanta respectarea drepturilor fundamentale şi a asigura securitatea juridică;
    (5.11.) - Hotărârile administrative contra unei persoane pot fi pe deplin motivate şi indică, în general, căile de recurs existente;
    (5.12.) — Vor fi asigurate independenţa judecătorilor şi funcţionarea impar-ţială a justiţiei;
    (5.13.) —Va fi recunoscută şi protejată independenţa avocaţilor, mai ales în ceea ce priveşte condiţiile de recrutare şi exercitarea activităţii lor;
    (5.14.) - Regulile privind procedura penală fac necesară o definiţie clară a competenţelor privind actele de urmărire şi cele care le preced si le însoţesc;
    (5.15.) - Orice persoană arestată sau deţinută pentru o infracţiune penală are dreptul de a fi diferită în cel mai scurt timp justiţiei sau unei autorităţi judiciare, care va hotărî asupra legalităţii arestării sau deţinerii sale;
    (5.16.) — Când s-a hotărât asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva ei sau a drepturilor şi obligaţiilor sale, în urma unei acţiuni în justiţie, orice persoană are dreptul ca, în cauza respectivă, să fie ascultată în mod echitabil şi public de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit de lege;
    (5.17.) - Orice persoană urmărită va avea dreptul să, se apere singură sau să dispună rapid de asistenţa unui apărător la alegerea sa sau, dacă nu are mijloace să angajeze un apărător, să poată fi asistată gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei reclamă acest lucru;
    (5.18.) — Nimeni nu poate fi acuzat de o infracţiune penală, judecat sau declarat vinovat, decât dacă infracţiunea este prevăzută de o lege ce-i defineşte elementele cu claritate şi precizie;
    (5.19.) - Orice persoană este presupusă nevinovată, atâta timp cât culpa-bilitatea sa n-a fost dovedită conform legii;
    (5.20.) - Considerând importanţa contribuţiei instrumentelor internaţionale privind drepturile omului într-un stat de drept pe plan intern, statele participante reafirmă faptul că ele vor avea în vedere să adere la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, la Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale şi la alte instrumente internaţionale pertinente, dacă n-au făcut-o încă;
    (5.21.) - Pentru a completa recursurile interne şi a garanta mai bine respectarea de către statele participante a obligaţiilor internaţionale la care au subscris, statele participante vor avea în vedere să adere la o Convenţie internaţională cu caracter regional sau universal privind protecţia drepturilor omului, cum este Convenţia europeană a drepturilor omului sau Protocolul facultativ la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, care prevăd proceduri şi recursuri individuale în faţa instanţelor internaţionale.
    (6) Statele participante declară că voinţa poporului, exprimată liber şi echitabil în cadrul unor alegeri periodice şi cinstite, este fundamentul autorităţii şi legitimităţii oricărui guvern. Statele participante vor respecta, în consecinţă, dreptul cetăţenilor lor de a participa la guvernarea ţărilor lor fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor liber aleşi de ei, în cadrul unor alegeri echitabile. Ele recunosc responsabilitatea ce le revine de a apăra şi proteja, conform legilor lor, obligaţiile lor internaţionale în materia drepturilor omului şi a angajamentelor lor internaţionale, ordinea democratică stabilită în mod liber, prin voinţa poporului, împotriva activităţii persoanelor, grupurilor sau organizaţiilor care iau parte sau refuză să renunţe la acte de terorism sau violenţă în scopul răsturnării acestei ordini sau a celei a unui alt stat participant.
    (7) Pentru ca voinţa poporului să fie fundamentul autorităţilor publice, statele participante:
    (7.1.) - Vor organiza alegeri libere la intervale rezonabile, după cum prevede legea;
    (7.2.) - Vor permite ca toate locurile, cel puţin într-una din camerele puterii legislative naţionale, să fie liber disputate în cadrul unui vot popular;
    (7.3.) - Vor garanta un sufragiu universal şi egal tuturor cetăţenilor majori;
    (7.4.) - Vor veghea ca voturile să fie exprimate priritr-un scrutin secret sau urmând o procedură echivalentă, care asigură libertatea votului, si să fie numărate şi prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind făcute publice;
    (7.5.) - Vor respecta dreptul cetăţenilor de a solicita funcţii politice sau publice, cu titlu individual sau ca reprezentanţi ai unor partide politice sau organizaţii, fără discriminare;
    (7.6.) - Vor respecta dreptul persoanelor ca şi al grupurilor sau grupărilor de a crea, în deplină libertate, propriile lor partide sau alte organizaţii politice, dând acestor partide şi organizaţii garanţii legale necesare care să le permită să se confrunte, pe baza unei egalităţi de tratament, în faţa legii şi a autorităţilor;
    (7.7.) - Vor veghea ca legea şi ordinea publică a statului să contribuie la desfăşurarea campaniilor politice îritr-un climat de echitate şi libertate, care să excludă orice presiune administrativă, violenţă sau intimidare, de natură să interzică partidelor şi candidaţilor să-şi exprime liber opţiunile şi calităţile lor, sau ar împiedica alegătorii să ia cunoştinţă de acestea şi să le discute sau să voteze fără teamă de repercusiuni;
    (7.8.) - Vor veghea ca nici un obstacol de ordin juridic sau administrativ să nu se opună liberului acces la mijloacele de informare în masă, pe bază de nediscriminare, pentru toate grupurile sau grupările politice şi toate persoanele care doresc să participe la alegeri;
    (7.9.) — Vor veghea ca acei candidaţi care obţin numărul necesar de voturi cerut de lege să fie în mod corespunzător investiţi în funcţia lor şi să li se permită să o menţină până la expirarea mandatului sau până în momentul în care s-a pus capăt acestuia pentru orice alt motiv conform modului prevăzut de lege şi procedurilor parlamentare şi constituţionale democrate.
    (8) Statele participante consideră că prezenţa observatorilor străini şi naţionali este de natură să amelioreze desfăşurarea alegerilor în statele în care ele au loc. în consecinţă, ele invită observatori ai oricărui alt stat participant la CSCE, ca şi ai oricărei instituţii şi organizaţii particulare competente care vor dori să urmărească desfăşurarea procedurii alegerilor lor naţionale, în măsura prevăzută de lege. Ele vor facilita, de asemenea, un acces similar pentru alegerile organizate la alte eşaloane decât cele naţionale.
    Observatorii se vor angaja să nu se amestece în opţiunile electorale.
    (9) Statele participante reafirmă că:
    (9.1.) - Orice persoană are dreptul la libertatea exprimării, inclusiv dreptul de a comunica. Acest drept cuprinde libertatea exprimării opiniilor, precum şi de a primi şi transmite informaţii şi idei, fără vreun amestec din partea autorităţilor publice şi fără a se ţine seama de frontiere. Exercitarea acestui drept nu poate face obiectul unor restricţii, decât în condiţiile prevăzute de lege şi dacă acestea sunt compatibile cu normele internaţionale general admise.
    În special, nici o limitare nu trebuie adusă accesului şi utilizării mijloacelor de reproducere a documentelor de orice natură sub rezerva, totuşi, a respectării drepturilor privitoare la proprietatea intelectuală, inclusiv drepturile de autor;
    (9.2.) - Orice persoană are dreptul de a organiza întruniri şi manifestaţii paşnice. Orice restricţie ce poate fi adusă exercitării acestor drepturi trebuie să fie prevăzută de lege şi să fie compatibilă cu normele internaţionale general admise;
    (9.3.) - Dreptul de asociere este garantat. De asemenea, este garantat dreptul de a înfiinţa un sindicat şi de a adera în mod liber la acesta, sub rezerva respectării dreptului general de care se bucură orice sindicat de a-şi stabili propriile condiţii de aderare. Aceste drepturi nu pot fi supuse nici unui control prealabil. Libertatea de asociere a muncitorilor, inclusiv dreptul la grevă, este garantată, sub rezerva unor limitări prevăzute de lege şi compatibile cu normele internaţionale general admise;
    (9.4.) — Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. Acest drept cuprinde libertatea de separare de o anumită religie sau convingere, precum şi de a practica religia sau convingerile în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul unui cult religios, al învăţământului, prin practicarea şi respectarea obiceiurilor.
    Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngrădită decât în limite prevăzute de lege şi conforme cu normele internaţionale general admise;
    (9.5.) - Respectă dreptul oricărei persoane de a părăsi orice ţară, inclusiv ţara sa, precum şi de a reveni în propria ţară, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale statului şi cu angajamentele asuinate în cadrul CSCE.
    Restricţiile aduse acestui drept vor avea un caracter excepţional şi vor fi considerate ca necesare numai în măsura în care răspund unei nevoi publice specifice, ori dacă vizează un obiectiv legitim, urmând să fie proporţionale cu acest obiectiv şi să nu fie folosite abuziv sau arbitrar;
    (9.6.) - Orice persoană are dreptul să se bucure în linişte de bunurile sale, fie în mod individual, fie în asociere cu alte persoane. Nimerii nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru raţiuni de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege, conform obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale.
    (10) Reafirmând angajamentul lor de a garanta pe deplin drepturile fiecărei persoane de a cunoaşte şi respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi de a contribui în mod activ, individual sau în asociere cu alţii, la promovarea şi ocrotirea acestor drepturi, statele participante se angajează;
    (10.1) - Să respecte dreptul fiecăruia, individual sau în asociere cu alţii, de a cere, prirni şi transmite, în mod liber, opiniile şi informaţiile privitoare la drepturile omului şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul de a difuza şi de a publica aceste opinii şi informaţii;
    (10.2.) - Să respecte drepturile fiecăruia, cu titlu individual sau în asociere cu alţii, de a studia şi examina modul în care drepturile omului şi libertăţile fundamentale sunt respectate, precum şi de a elabora şi examina idei proprii menite să îmbunătăţească protecţia drepturilor omului, precum şi mijloace mai eficace pentru a garanta conformitatea acestora cu normele internaţionale general admise în materia drepturilor omului;
    (10.3.) - Să vegheze ca orice persoană să poată exercita dreptul de asociere, inclusiv dreptul de a înfiinţa organizaţii neguvernamentale, pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special sindicate si grupuri de supraveghere în materia drepturilor omului, precum şi de a adera la aceste organizaţii şi de a participa la activităţile pe care le desfăşoară;
    (10.4.) - Să permită membrilor acestor grupuri sau organizaţii să aibă acces liber la organizaţii similare, în interiorul şi în afara graniţelor ţării, ca şi la organizaţii internaţionale, şi să comunice cu acestea, să efectueze schimburi, să stabilească contacte şi să coopereze cu aceste grupuri sau organizaţii, precum şi să solicite, să primească şi să utilizeze, în vederea promovării şi protecţiei drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, contribuţii financiare benevole, din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.
    (11) - Statele participante afirmă din nou că, în caz de pretinse încălcări ale drepturilor omului şi ale libertăţilor fundamentale, recursurile disponibile vor cuprinde;
    (11.1) — Dreptul oricărei persoane de a cere şi de a primi asistenţă juridică corespunzătoare;
    (11.2.) - Dreptul oricărei persoane ele a cere şi de a primi ajutorul altor persoane pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum si de a ajuta alte persoane la apărarea acestor drepturi si libertăţi;
    (11.3.) - Dreptul unor persoane sau al unor grupări care acţionează în numele acestora de a comunica cu organisme internaţionale competente pentru a primi şi examina informaţii privitoare la încălcarea drepturilor omului.
    (12) Statele participante, dornice să asigure o mai bună transparenţă în aplicarea angajamentelor asumate prin Documentul final de la Viena, cu privire la dimensiunea umană a CSCE, hotărăsc să admită, ca măsură de încredere, prezenţa observatorilor trimişi de către statele participante, a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane interesate, la desfăşurarea procedurilor în faţa tribunalelor, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi dreptul internaţional; şedinţele de judecată închise nu pot fi stabilite decât în împrejurările prevăzute de lege şi conform obligaţiilor ce decurg din dreptul internaţional şi angajamentelor internaţionale.
    (13) Statele participante hotărăsc să acorde o atenţie deosebită recunoaşterii drepturilor copilului, drepturilor sale civile şi libertăţilor individuale ale acestuia, celor economice, sociale şi culturale, precum şi dreptului acestuia la o protecţie specială împotriva oricărei forme de violenţă sau exploatare. Ele vor adera la Convenţia asupra drepturilor copilului, dacă nu au aderat încă, convenţie deschisă statelor pentru semnare de la 26 ianuarie 1990. Ele vor recunoaşte în legislaţia naţională drepturile copilului, astfel cum sunt ele prevăzute în acordurile internaţionale la care sunt părţi.
    (14) Statele participante sunt de acord să încurajeze crearea, în ţările lor, a condiţiilor necesare pentru învăţământ studenţilor si stagiarilor originari din alte state participante, inclusiv celor care urmează o pregătire profesională sau tehnică. De asemenea, ele sunt de acord să faciliteze călătoriile tinerilor care urmează o formă de învăţământ într-un alt stat participant şi, în acest scop, să încurajeze încheierea, în măsura în care este necesar, de acorduri bilaterale şi multilaterale între instituţiile şi organizaţiile publice de profil şi unităţile lor de învăţământ.
    (15) Statele participante vor acţiona pentru a facilita transferul persoanelor condamnate şi invită statele participante care nu sunt părţi la Convenţia asupra transferului persoanelor condamnate, semnată la Strasbourg la 21 noiembrie 1983, să examineze aderarea la aceasta.
    (16) Statele participante *
    (16.1.) — reafirmă angajamentul lor de a interzice tortura şi alte pedepse sau tratamente inumane ori degradante şi de a lua măsuri legislative, admini-strative, judiciare şi altele, pentru a preveni şi reprima astfel de practici, pentru a ocroti persoanele împotriva oricărei practici psihiatrice ori a altor practici medicale care încalcă drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi pentru a lua măsuri eficace în vederea prevenirii şi reprimării unor astfel de practici;
    (16.2.) — îşi exprimă intenţia de a adera cât mai urgent posibil la Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente ori pedepse inumane sau degradante, dacă nu au aderat până în prezent, si să recunoască atribuţiile Comitetului împotriva torturii prevăzute de art. 21 şi 22 ale Convenţiei, precum şi de a-şi retrage rezervele privitoare la atribuţiile Comitetului, conform art. 20;
    (16.3.) — subliniază că nici o împrejurare excepţională, fie că este vorba de stare de război sau de pericol de război, de instabilitate politică internă ori de altă stare de urgenţă, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura;
    (16.4.) — vor asigura ca educaţia şi informarea privitoare la interzicerea torturii să facă parte integrantă din programul de formare a persoanelor responsabile de aplicarea legii, civile sau militare, a personalului medical, a funcţionarilor şi a altor persoane care pot participa la paza, interogatoriul ori la alt tratament la care este supus orice individ în cursul unei arestări, detenţii sau executării pedepsei cu închisoarea;
    (16.5.) — vor analiza sistematic regulile, instrucţiunile, metodele şi practicile privitoare la interogatoriu, ca si dispoziţiile aplicabile pentru paza şi tratamentul persoanelor supuse oricărei forme de arestare, detenţie şi executarea pedepsei cu închisoarea pe teritoriul aflat sub jurisdicţia acestora, în vederea prevenirii torturii;
    (16.6.) — în vederea examinării şi adoptării de măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dispoziţiile şi procedurile stabilite pentru punerea efectivă în practică a angajamentelor privind dimensiunea umană a CSCE, ele se vor ocupa cu prioritate de toate cazurile de tortură şi alte pedepse sau tratamente inumane sau degradante, de care iau cunoştinţă pe căi oficiale sau din orice altă sursă de informare demnă de încredere;
    (16.7.) — vor acţiona pornind de la faptul că salvgardarea şi garantarea vieţii şi securităţii oricărui cetăţean supus unei forme oarecare de tortură sau de pedeapsă sau tratament inumane sau degradante vor constitui unicul criteriu pentru determinarea urgenţei şi a priorităţilor care să fie avute în vedere la adoptarea unor măsuri corespunzătoare; ca urmare, examinarea tururor cazurilor de tortură şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante în cadrul oricărui organ sau mecanism internaţional nu poate fi invocată ca pretext pentru abţinerea de la examinarea şi adoptarea măsurilor corespunzătoare, în conformitate cu dispoziţiile şi procedurile stabilite pentru punerea în practică efectivă a angajamentelor referitoare la dimensiunea umană a CSCE.
    (17) Statele participante
    (17.1.) — Reamintesc angajamentul pe care şi 1-au asumat prin Documentul final de la Viena de a continua să examineze problema pedepsei capitale şi de a coopera în cadrul organizaţiilor internaţionale competente;
    (17.2.) - Reamintesc, în acest context, adoptarea de către Adunarea gene-rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 15 decembrie 1989 a celui de-al doilea Protocol facultativ la Pactul Internaţional referitor la drepturile civile şi politice având ca scop abolirea pedepsei cu moartea;
    (17.3.) - Iau notă de restricţiile şi garanţiile privind aplicarea pedepsei cu moartea, adoptate de comunitatea internaţională, îndeosebi prin articolul 6 al Pactului Internaţional referitor la drepturile civile şi politice;
    (17.4.) - Iau notă de dispoziţiile celui de-al şaselea Protocol la Convenţia europeană de salvgardare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea;
    (17.5.) - Iau notă de recentele măsuri adoptate de un anumit număr de state participante în vederea abolirii pedepsei cu moartea;
    (17.6.) - Iau notă de activităţile desfăşurate de mai multe organizaţii neguvernamentale privind chestiunea pedepsei cu moartea;
    (17.7.) - Vor face, în cadrul Conferinţei asupra dimensiunii umane, schimb de informaţii în problema pedepsei cu moartea şi vor menţine această chestiune în studiu;
    (17.8.) - Vor publica informaţiile privind aplicarea pedepsei cu moartea.
    (18) Statele participante
    (18.1.) - Iau notă de recunoaşterea de către Comisia drepturilor omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite a dreptului fiecăruia la obiecţia de conştiinţă serviciul militar;
    (18.2.) - Iau notă de măsurile adoptate recent de către mai multe sta participante de a permite scutirea de serviciul militar obligatoriu pent aceia care declară că au obiecţii de conştiinţă;
    (18.3.) - Iau notă de activităţile mai multor organizaţii neguvernamenta asupra chestiunii obiecţiei de conştiinţă în cazul serviciului militar obligatori
    (18.4.) - Convin să examineze posibilitatea creării, dacă nu s-a făcut înc a unui serviciu sub alte forme care să fie compatibile cu motivele invocate c către aceia care declară că au obiecţii de conştiinţă, aceste forme de servic fiind în principiu de natură necombatantă, sau civilă, de interes public neprezentând nici un caracter represiv;
    (18.5.) - Vor da publicităţii informaţiile asupra acestei chestiuni;
    (18.6.) - Vor continua examinarea, în cadrul Conferinţei asupra dimensiun umane, a chestiunilor pertinente legate de scutirea de serviciul milita obligatoriu, acolo unde este cazul, pentru persoanele care manifestă obiecC de conştiinţă şi vor schimba informaţii în aceste chestiuni.
    (19) Statele participante afirmă că o mai mare libertate de mişcare şi de contacte între cetăţeni prezintă importanţă în contextul protejării şi promovării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Ele vor veghea ca politicile privind intrarea pe teritoriul lor să fie pe deplin compatibile cu obiectivele stabilite prin prevederile pertinente ale Actului final şi Documentelor finale ale Reuniunilor de la Madrid şi Viena. Reafirmând hotărârea lor de a reveni asupra angajamentelor care figurează în documentele CSCE, ele angajează să aplice integral şi să amelioreze procedurile actuale în domeniul contactelor între persoane, inclusiv pe o bază bilaterală şi multilaterală. În acest context,
    (19.1.) - Ele se vor strădui să aplice procedurile de intrare pe teritoriul lor, inclusiv în ce priveşte eliberarea vizelor, precum şi controlul paşapoarteloi şi controlul vamal, de bună credinţă şi fără întârziere nejustificată. In funcţie de necesităţi, ele vor reduce termenul de aşteptare pentru hotărârile privind vizele, vor simplifica practica şi vor reduce formalităţile administrative legate de cererile de viză;
    (19.2.) - Ele vor veghea, în examinarea cererilor de viză, ca acestea să fie analizate cu promptitudine, astfel încât considerente familiale, personale sau profesionale importante să fie avute în mod corespunzător în atenţie, îndeosebi în cazurile urgente cu caracter umanitar;
    (19.3.) - Ele se vor strădui, dacă va fi necesar, să reducă taxele aferente acordării vizelor, pentru a le coborî la nivelul cel mai scăzut cu putinţă.
    (20) Statele participante se vor consulta şi eventual vor conlucra în soluţionarea problemelor pe care le ridică sporirea circulaţiei de persoane,
    (21) Statele participante recomandă ca viitoarea Reuniune de la Helsinki din cadrul Urmărilor CSCE să examineze posibilitatea organizării unei reuniuni de experţi în chestiunile consulare.
    (22) Statele participante reafirmă că protejarea şi promovarea drepturilor muncitorilor migranţi au o dimensiune umană, în acest context,
    (22.1.) - Ele convin că protejarea şi promovarea drepturilor muncitorilor migranţi privesc toate statele participante şi, în acest sens, ele ar trebui să fie examinate în cadrul procesului CSCE;
    (22.2.) - Ele reafirmă angajamentul lor de a aplica integral în legislaţia lor naţională drepturile muncitorilor migranţi prevăzute în acordurile internaţionale la care ele sunt parte;
    (22.3.) - Ele consideră că în viitoarele instrumente internaţionale privind drepturile muncitorilor migranţi, ele vor trebui să ţină seama de importanţa acestei probleme pentru toate statele;
    (22.4.) - Ele se declară gata să examineze, cu prilejul viitoarelor reuniuni ale CSCE, condiţiile promovării în continuare a drepturilor muncitorilor migranţi şi ale familiilor lor.
    (23) Statele participante îşi reafirmă convingerea exprimată în Documentul final de la Viena că promovarea drepturilor economice, sociale şi culturale, precum şi a drepturilor civile şi politice prezintă o importantă capitală pentru demnitatea umană şi înfăptuirea aspiraţiilor legitime ale fiecăruia.
    Ele reafirmă, totodată, angajamentul lor, cuprins în Documentul Conferinţei de la Bonn privind cooperarea economică în Europa, de a promova dreptatea socială şi de a ameliora condiţiile de viaţă şi de muncă, în contextul continuării eforturilor lor îndreptate spre realizarea progresivă prin toate mijloacele a deplinei exercitări a drepturilor econimice, sociale şi culturale, ele vor acorda o atenţie deosebită problemelor care se ridică în domeniile folosirii mâinii de lucru, locuinţelor, securităţii sociale, sănătăţii, educaţiei şi culturii.
    (24) Statele participante vor asigura ca exercitarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale mai sus enunţate să nu fie supusă nici unei restricţii, în afara celor prevăzute de lege şi în conformitate cu angajamentele lor decurgând din dreptul internaţional, îndeosebi în baza Pactului internaţional asupra drepturilor civile şi politice şi cu angajamentele lor internaţionale, în special din cadrul Declaraţiei universale a drepturilor omului. Aceste restricţii vor avea un caracter de excepţie. Statele participante vor proceda astfel încât ele să nu se aplice în mod abuziv sau de o manieră arbitrară, ci în aşa fel încât exercitarea deplină a acestor drepturi să fie garantată.
    Orice restricţie a drepturilor si libertăţilor trebuie să corespundă, într-o societate democratică, unuia din obiectivele legii şi să fie strict dimensionată cu obiectul acesteia.
    (25) Statele participante confirmă că orice derogare de la obligaţiile privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale în perioada instraurării stării de urgenţă trebuie să rămână strict în limitele prevăzute de dreptul internaţional, îndeosebi de instrumentele internaţionale pertinente, la care ele au aderat, în special privind drepturile de la care nu se pot face derogări. Ele reafirmă că:
    (25.1.) - Măsurile de derogare de la astfel de obligaţii trebuie să fie adoptate în strictă conformitate cu regulile procedurale stabilite prin aceste instrumente;
    (25.2.) - Starea de urgenţă trebuie proclamată oficial, public şi conform modalităţilor stabilite prin lege;
    (25.3.) - Măsurile de derogare de la obligaţii vor fi limitate strict la cerinţele situaţiei;
    (25.4.) - Asemenea măsuri nu vor cuprinde discriminări întemeiate pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, origine socială sau apartenenţă la o minoritate.
    (26) Statele participante recunosc că o democraţie viguroasă depinde de existenţă, ca parte integrantă a vieţii naţionale, a valorilor şi practicilor democratice, precum şi a unei game cuprinzătoare de instituţii democratice. In acest sens, ele vor încuraja, facilita şi eventual vor sprijini eforturile concrete de cooperare şi schimbul de informaţii, idei şi asistenţă, ca şi contactele directe şi cooperarea între persoane, grupuri şi organizaţii în următoarele domenii:
    - dreptul constituţional, reformele şi dezvoltarea în materie;
    - legislaţia electorală, organizarea şi observarea alegerilor;
    - crearea şi administrarea de curţi şi tribunale, ca şi de sisteme juridice;
    - instituirea unei administraţii publice imparţiale şi eficiente, în care recrutarea şi avansarea sunt întemeiate pe merit;
    - aplicarea legii;
    - puteri locale şi descentralizare;
    - acces la informaţii şi protecţia vieţii private;
    - crearea partidelor politice şi rolul acestora în societăţile pluraliste;
    - libertatea şi independenţa sindicatelor;
    - mişcări cooperatiste;
    - crearea altor forme de asocieri libere şi grupuri de interes public;
    - presă, independenţa mijloacelor de informare în masă, viaţă intelectuală şi culturală;
    - învăţământ în aşezăminte educative, privind valorile, instituţiile şi practicile democratice şi promovarea unei atmosfere de liberă discuţie.
    Aceste eforturi vor acoperi întreaga sferă a cooperării în cadrul dimensiunii umane a CSCE, concentrându-se, între altele, asupra următoarelor subiecte:
    pregătire, schimb de informaţii, lucrări şi material pedagogic, programe si proiecte de cooperare, schimburi şi conferinţe ale universitarilor şi specialiştilor, burse de studii, burse de cercetare, acordare de asistenţă pe linie de experţi şi consilieri, contacte şi programe comerciale şi ştiinţifice.
    (27) Statele participante vor facilita, de asemenea, crearea şi întărirea instituţiilor naţionale independente în cadrul drepturilor omului şi statului de drept, care să poată servi, de asemenea, ca centre de coordonare şi de cooperare între aceste instituţii în statele participante. Ele propun încurajarea cooperării între parlamentari ai statelor participante, îndeosebi de către asociaţiile interparlamentare existente şi prin crearea de comisii mixte şi organizarea unor dezbateri televizate cu participarea unor parlamentari, reuniuni şi mese rotunde. Ele vor încuraja, de asemenea, instituţiile existente, curn ar fi organizaţiile din sistemul ONU şi Consiliul Europei, să continue şi să lărgească activităţile pe care le-au întreprins în acest domeniu.
    (28) Statele participante recunosc importanţa experienţei Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale şi convin să examineze noi căi şi mijloace, care să permită Consiliului Europei să-şi aducă contribuţia la dimensiunea umană a CSCE.
    Ele convin că natura acestei contribuţii ar putea fi examinată inai detaliat în cadrul unui viitor forum al CSCE.
    (29) Statele participante vor avea în vedere ideea convocării unei reuniuni sau a unui seminar de experţi, pentru examinarea şi discutarea masurilor de cooperare consacrate promovării şi menţinerii unor instituţii democratice viabile şi preconizând realizarea de studii de legislaţie comparată în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, îndeosebi prin folosirea experienţei acumulate în acest domeniu de către Consiliul Europei şi în cadrul activităţilor Comisiei "Democraţia prin drept".
    (30) Statele participante recunosc că problemele privind minorităţile naţionale nu pot fi rezolvate de o manieră satisfăcătoare decât într-un cadru politic democratic, bazat pe un stat de drept, cu un sistem judiciar independent şi eficace. Acest cadru garantează respectarea deplină a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, egalitatea în drepturi şi condiţii egale pentru toţi cetăţenii, libera exprimare a tuturor intereselor şi a aspiraţiilor lor legitime, aplicarea de reguli juridice care permit un control eficient asupra abuzului de putere exercitat de guvern, pluralismul politic şi toleranţa socială.
    Ele recunosc, printre altele, rolul important pe care-1 joacă organizaţiile neguvernamentale, inclusiv partidele politice, sindicatele, organizaţiile pentru drepturile omului şi grupările religioase, în promovarea toleranţei şi a diversităţii culturale şi căutarea de soluţii la problemele privind minorităţile naţionale.
    Ele reafirmă, de asemenea, că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, considerate ca drepturi ale omului uni-versal recunoscute, este un factor esenţial al păcii, justiţiei, stabilităţii şi democraţiei în statele participante.
    (31) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să exercite pe deplin si efectiv drepturile omului şi libertăţile lor fundamentale, fără nici o discriminare şi în deplină egalitate în faţa legii.
Statele participante vor adopta, dacă e cazul, măsuri speciale având drept scop garantarea pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale a deplinei egalităţi cu ceilalţi cetăţeni în exercitarea şi beneficiul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale.
    (32) Apartenenţa la o minoritate naţională este o problemă de opţiune individuală şi nici un dezavantaj nu poate rezulta dintr-o asemenea alegere.
    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul de a exprima, păstra şi dezvolta în deplină libertate identitatea lor etnică, culturală, lingvistică sau religioasă şi de a menţine şi dezvolta cultura lor sub toate formele sale, la adăpost de orice tentativă de asimilare contra voinţei lor. în special, ele au dreptul:
    (32.1.) - să folosească liber limba lor maternă atât în particular cât si în public;
    (32.2.) - să creeze şi să menţină propriile lor instituţii, organizaţii sau asociaţii educative, culturale şi religioase, care pot solicita contribuţii financiare benevole şi alte contribuţii, inclusiv un ajutor public, conform legislaţiei naţionale;
    (32.3.) — să profeseze şi să practice religia lor, inclusiv de a-şi procura, poseda şi utiliza obiecte religioase, precum şi de a practica un învăţământ religios în limba lor maternă;
    (32.4.) - să stabilească şi să menţină contacte neîngrădite între ele în ţara lor, precum şi în afara frontierelor, cu cetăţenii altor state care au în comun o origine etnică sau naţională, un patrimoniu cultural savi credinţe religioase;
    (32.5.) - să difuzeze şi să schimbe informaţii în limba lor maternă şi să aibă acces la aceste informaţii;
    (32.6.) - să creeze şi să menţină organizaţii sau asociaţii în ţările lor şi să participe la activităţile organizaţiilor neguvernamentale internaţionale.
    Persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot, individual sau în cornun cu alţi membri ai grupului lor, să exercite drepturile lor şi să se bucure de aceste drepturi. Exercitarea sau neexercitarea acestor drepturi nu poate antrena un dezavantaj pentru o persoană care aparţine unei minorităţi naţionale.
    (33) Statele participante vor proteja identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale pe teritoriul lor şi vor crea condiţii de natură să promoveze această identitate. Ele vor lua măsurile necesare în acest sens după consultări corespunzătoare şi în special după ce vor contacta organizaţiile sau asociaţiile acestor minorităţi, conform procedurii de decizie din fiecare stat.
    Asemenea măsuri vor trebui să fie conforme cu principiile egalităţii şi nediscriminării faţă de ceilalţi cetăţeni ai statului participant respectiv.
    (34) Statele participante se vor strădui să garanteze ca persoanele care aparţin minorităţilor naţionale, independent de faptul că ele vor trebui să înveţe limba sau limbile oficiale ale statului respectiv, să aibă posibilitatea să înveţe limba lor maternă sau să primească un învăţământ în această limbă, precum şi, dacă este posibil şi necesar, să o utilizeze în raporturile lor cu autorităţile publice, conform legislaţiei naţionale în vigoare, în cadrul învăţământului istoriei şi culturii, în instituţiile educative, se va ţine, de asemenea, seama de istoria şi cultura minorităţilor naţionale.
    (35) Statele participante vor respecta dreptul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale de a participa efectiv la treburile publice, îndeosebi la activităţile privind protecţia şi promovarea identităţii unor astfel de minorităţi.
    Statele participante iau notă de eforturile întreprinse pentru crearea şi favorizarea condiţiilor de natură să permită promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a anumitor minorităţi naţionale, prin crearea, ca unul din mijloacele de realizare a acestor obiective, de administraţii locale sau autonome corespunzătoare, potrivit situaţiei istorice şi teritoriale specifice acestor minorităţi, în conformitate cu politica statului respectiv.
    (36) Statele participante recunosc importanţa deosebită pe care o prezintă întărirea cooperării constructive între ele în ce priveşte problemele legate de minorităţile naţionale. O astfel de cooperare are ca scop să încurajeze înţelegerea şi încrederea reciprocă, relaţiile amicale şi de bună vecinătate, pacea, securitatea şi justiţia internaţională.
    Fiecare stat participant va favoriza instaurarea unui climat favorabil înţelegerii şi respectului reciproc, cooperării şi solidarităţii între toţi cetăţenii rezidenţi pe teritoriul său, fără distincţie de origine etnică sau naţională, sau de credinţă religioasă şi va încuraja soluţionarea problemelor prin dialog bazat pe principiile statului de drept.
    (37) Nici unul din aceste angajamente nu poate fi interpretat ca implicând un drept oarecare de a întreprinde vreo activitate sau de a înfăptui vreo acţiune contrară scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite, altor obligaţii decurgând din dreptul internaţional sau prevederilor Actului final, inclusiv principiului integrităţii teritoriale a statelor.
    (38) Statele participante, în eforturile lor vizând protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, vor respecta pe deplin angajamentele luate în virtutea convenţiilor în vigoare în domeniul drepturilor omului si altor instrumente internaţionale şi vor examina posibilitatea de a adera la convenţiile în materie, dacă n-au făcut-o încă, inclusiv acelea care acordă cetăţenilor dreptul de a depune o plângere.
(39) Statele participante vor coopera strâns în cadrul organizaţiilor internaţionale competente clin care fac parte, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite şi, eventual, Consiliul Europei, ţinând seama de lucrările în curs privind problemele relative la minorităţile naţionale.
    Ele vor examina posibilitatea de a ţine o reuniune de experţi pentru a proceda la discutarea aprofundată a problemei minorităţilor naţionale.
    (40) Statele participante condamnă clar şi fără echivoc totalitarismul, ura rasială şi etnică, antisemitismul, xenofobia şi orice discriminare împotriva oricui, precum şi orice persecuţie pentru motive religioase şi ideologice, în acest context, ele recunosc, printre altele, problemele specifice ale Romilor (ţiganilor).
    Ele declară că sunt ferm hotărâte să intensifice eforturile lor pentru a lupta împotriva acestor fenomene sub toate formele lor şi, în consecinţă,
    (40.1) - Vor lua măsuri eficace, inclusiv adoptarea, conform sistemului lor constituţional şi a obligaţiilor lor internaţionale, de legi necesare pentru asigurarea protecţiei contra oricărui act constituind o incitare la violenţă contra persoanei sau grupurilor de persoane, bazată pe discriminare naţională, rasială, etnică sau religioasă, la ostilitate sau ură, inclusiv antisemitismul;
    (40.2.) - Ele se vor angaja să ia toate măsurile corespunzătoare şi potrivite obiectivului lor de a proteja persoanele sau grupurile de persoane care ar putea fi victime ale ameninţărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenţă pe motivul identităţii lor rasiale, etnice, culturale, lingvistice şi religioase, şi pentru a proteja bunurile lor;
    (40.3.) - Ele vor lua măsuri eficace, conform sistemelor lor constituţionale, la nivel naţional, regional şi local, pentru a favoriza înţelegerea si toleranţa, în special în domeniile învăţământului, culturii şi informaţiei;
    (40.4.) - Ele se vor, strădui să garanteze ca învăţământul să pună accent, printre obiectivele sale, pe problema combaterii urii şi prejudecăţilor rasiale şi pe respectarea diferitelor civilizaţii şi culturi;
    (40.5.) - Ele vor recunoaşte dreptul pe care-1 are orice persoană de a dispune efectiv de un recurs şi se vor strădui să recunoască, conform legislaţiei naţionale, dreptul pe care-1 au persoanele şi grupurile de persoane implicate de a depune plângeri contra actelor de discriminare, inclusiv acte rasiste si xenofobe şi de a susţine asemenea plângeri;
    (40.6.) - Ele vor avea în vedere să adere, dacă nu au făcut-o încă, la instrumentele internaţionale privind problema discriminării şi vor garanta că se vor conforma pe deplin obligaţiilor conţinute în aceste instrumente, inclusiv celor care prevăd prezentarea de rapoarte periodice;
    (40.7.) - Ele vor examina, de asemenea, posibilitatea adoptării mecanismelor internaţionale care să permită statelor şi persoanelor particulare să supună organismelor internaţionale comunicări privind actele de discriminare.
    (41) Statele participante reafirmă angajamentul lor faţă de dimensiunea umană a CSCE şi subliniază importanţa acesteia ca parte integrantă a unei abordări echilibrate a securităţii şi cooperării în Europa. Ele consideră că Conferinţa asupra dimensiunii umane a CSCE şi mecanismul dimensiunii umane a CSCE din Documentul final de la Viena şi-au dovedit utilitatea ca metodă permiţând promovarea dialogului şi cooperării şi au ajutat la reglementarea unor probleme specifice pertinente. Ele îşi exprimă convingerea că ar trebui să se continue să se aplice aceste metode şi să fie dezvoltate în cadrul evoluţiei procesului CSCE.
    (42) Statele participante recunosc necesitatea ameliorării în continuare a eficacităţi procedurilor descrise în paragrafele 1—4 ale capitolului referitor la dimensiune:
umană a CSCE din Documentul final de la Viena şi, în această perspectivă, hotărăsc
    (42.1) - Să răspundă în scris, cât mai curând posibil şi cel mai târziu într un termen de patru săptămâni, cererilor de informaţii si solicitărilor care l se adresează în scris de către alte state participante în cadrul paragrafului 1
    (42.2.) - Ca reuniunile bilaterale, de natura celor menţionate în paragrafe 2, să aibă loc cât mai curând posibil, ca regulă generali în termen de trt săptămâni de la data cererii;
    (42.3.) - Să se abţină ca pe timpul unei reuniuni bilaterale, organizat conform paragrafului 2, să invoce situaţii şi cazuri care nu au legătură c tema reuniunii, exceptând cazul în care părţile au convenit astfel.
    (43) Statele participante au examinat propuneri concrete de noi măsuri menit să amelioreze punerea în practică a angajamentelor privind dimensiunea umăr a CSCE. In acest sens, ele au analizat propuneri privind trimiterea de observaţi care să examineze situaţii şi cazuri specifice, numirea de raportori care să anchete:
    şi să propună soluţii corespunzătoare, crearea unei comisii asupra dimensiui umane a CSCE, o mai mare participare a persoanelor, a organizaţiilor şi instituţiil la mecanismul dimensiunii umane şi noi eforturi, pe plan bilateral şi multilater pentru a favoriza reglementarea chestiunilor pertinente.
    Ele hotărăsc să continue examinarea aprofundată în forumurile ulterioa pertinente ale CSCE a acestor propuneri, precum şi a altor propuneri viza! întărirea mecanismului dimensiunii umane şi să aibă în vedere adoptarea, cadrul dezvoltării ulterioare a procesului CSCE, de noi măsuri corespunzătoa Ele convin că aceste măsuri ar trebui să contribuie la realizarea efectivă noi progrese, precum şi la întărirea prevenirii conflictelor şi a încrederii domeniul dimensiunii umane a CSCE.
    (44) Reprezentanţii statelor participante exprimă profunda lor gratitudine poporului şi guvernului danez pentru organizarea excelentă a Reuniunii de la Copenhaga şi pentru calda ospitalitate manifestată faţă de delegat participante la Reuniune.
    (45) Conform dispoziţiilor privind Conferinţa asupra dimensiunii umane a CSCE, conţinute în Documentul final al Reuniunii de la Viena ce a avut loc în cadrul Urmărilor CSCE, cea de-a treia Reuniune a Conferinţei va avea loc la Moscova în perioada 10 septembrie — 4 octombrie 1991.
    Copenhaga, 29 iunie l990

    Preşedintele notează importanţa pe care o prezintă pentru toate statele participante practica în materie de transparenţă a reuniunilor Conferinţei asupra dimensiunii umane şi de acces la aceste reuniuni, aşa cum au fost aplicate la Reuniunea de la Viena şi se află expuse în anexa XI a Documentului final al acestei reuniuni, în vederea facilitării şi dezvoltării acestei practici cu ocazia viitoarelor reuniuni ale conferinţei asupra dimensiunii urnane a CSCE, statele participante au convenit ca în materie de transparenţă şi acces să fie respectate următoarele reguli:
    - libera circulaţie a membrilor organizaţiilor neguvernamentale interesate în localurile Conferinţei, cu excepţia zonelor rezervate delegaţiilor şi serviciilor Secretariatului executiv, în acest sens, li se vor elibera, la cerere, legitimaţii de acreditare de către Secretariatul executiv;
    - contacte neângrădite între membrii ONG interesate şi delegaţii, precum şi cu reprezentanţii acreditaţi ai mijloacelor de informare în masă;
    - accesul la documentele oficiale ale Conferinţei în toate limbile de lucru, precum şi la orice document pe care delegaţii ar dori să-1 comunice membrilor ONG interesate;
    - posibilitatea ca membrii ONG respective să transmită delegaţilor comunicări relative la dimensiunea umană a CSCE. în acest sens, se va asigura accesul la căsuţele poştale ale fiecărei delegaţii;
    - accesul liber al delegaţilor la toate documentele provenind de la ONG respective şi adresate Secretariatului executiv pentru informarea Conferinţei, în acest scop, Secretariatul executiv va ţine la zi o colecţie a acestor documente aflată la dispoziţia delegaţilor.
    Se angajează, de asemenea, să garanteze reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă:
    - libera circulaţie în localurile Conferinţei, exceptând zonele rezervate delegaţiilor şi serviciilor Secretariatului executiv, în acest scop, Secretariatul executiv le va asigura legitimaţii de acreditare pe baza prezentării documentelor cerute;
    - contacte neîngrădite cu delegaţii, precum şi cu membrii ONG respective;
    - accesul la documentele oficiale ale Conferinţei în toate limbile de lucru.
    Preşedintele remarcă faptul că prezenta declaraţie va figura în anexă la Documentul Reuniunii de la Copenhaga şi va fi publicată împreună cu acesta.