PREAMBUL

    Considerând ca dezvoltarea viitoare a aviaţiei civile internaţionale poate contribui substanţial la crearea şi menţinerea prieteniei şi înţelegerii între naţiunile şi popoarele din lumea întreagă, dar că orice abuz ce s-ar comite poate deveni un pericol pentru securitatea generală;
    Considerând că este de dorit să se evite orice dezacord şi să se dezvolte această colaborare între naţiuni şi popoare de care depinde pacea lumii;
    În consecinţă, guvernele semnatare, convenind asupra anumitor principii şi aranjamente pentru ca aviaţia civilă internaţională să se poată dezvolta într-un mod sigur şi ordonat şi ca serviciile internaţionale de transporturi aeriene să poată fi întemeiate pe o bază de posibilităţi egale pentru toţi şi exploatate într-un mod economicos şi sănătos,
    Au încheiat, în acest scop, prezenta Convenţie.

    Statele contractante recunosc că fiecare stat are suveranitatea completă şi exclusivă asupra spaţiului aerian de deasupra teritoriului său.
    Pentru aplicarea prezentei Convenţii, prin teritoriul unui stat se înţeleg regiunile terestre şi apele teritoriale adiacente asupra cărora statul respectiv exercită suveranitatea sa, suzeranitatea, protecţia sau un mandat.
    a) Prezenta Convenţie se va aplica numai aeronavelor civile şi nu se va aplica aeronavelor de stat.
    b) Aeronavele militare şi cele vamale sau de poliţie vor fi considerate ca aeronave de stat.
    c) Nici o aeronava de stat a unui stat contractant nu va putea survola teritoriul unui alt stat sau ateriza pe acest teritoriu, decât dacă a primit o autorizaţie, printr-un acord special sau în vreun alt fel, şi conform condiţiilor atunci stabilite.
    d) Statele contractante se obligă să ţină seamă de securitatea navigaţiei aeronavelor civile, atunci când vor stabili reguli ce se aplica aeronavelor lor de stat.
    Fiecare stat contractant se obligă să nu folosească aviaţia civilă în scopuri incompatibile cu ţelurile acestei Convenţii.
    Fiecare stat contractant este de acord ca toate aeronavele celorlalte state contractante, care nu sunt folosite pentru servicii aeriene internaţionale regulate, să aibă dreptul de a pătrunde pe teritoriul său, sau de a-1 traversa în tranzit fără a ateriza şi de a face escale necomerciale, fără a trebui să obţină o autorizaţie prealabilă, cu condiţia ca să se respecte dispoziţiile Convenţiei de faţă şi sub rezerva dreptului pe care-1 are statul survolat de a cere o aterizare. Totuşi, fiecare stat contractant îşi rezervă dreptul de a cere, pentru raţiuni de securitate a zborului, ca aeronavele care doresc să survoleze regiuni inaccesibile sau care nu sunt prevăzute cu instalaţii adecvate navigaţiei aeriene, să urmeze itinerarele prescrise sau să obţină o autorizaţie specială.
    Aeronavele menţionate, dacă sunt folosite în executarea unui contract de locaţie contra plată, la transportul de călători, de mărfuri sau de curier, în afara serviciilor aeriene internaţionale regulate, vor avea deasemenea dreptul, conformându-se dispoziţiilor art. 7, să îmbarce sau să debarce călători, să încarce sau să descarce mărfuri şi curier sub rezerva dreptului pentru statul unde se face îmbarcarea sau debarcarea de a impune reglementările, condiţiile sau limitările pe care le-ar putea socoti utile.
    Nici un serviciu aerian internaţional regulat nu va putea fi exploatat deasupra sau în interiorul teritoriului unui stat contractant dacă nu are permisiunea expresă sau o altă autorizaţie a statului respectiv şi sub condiţia de a se conforma celor cuprinse în această permisiune sau autorizaţie.
    Fiecare stat contractant va avea dreptul de a refuza aeronavelor altor state contractante permisiunea de a îmbarca pe teritoriul său călători, curier sau mărfuri pentru a le transporta, contra plată sau în executarea unui contract de locaţiune într-un alt punct de pe teritoriul său. Fiecare stat contractant se obligă, pe de o parte, să nu încheie nici un aranjament prin care să acorde în mod expres, pe bază de exclusivitate, orice privilegiu de această natură unui alt stat sau unei întreprinderi de transporturi aeriene a unui alt stat şi, pe de altă parte, să nu obţină un asemenea privilegiu exclusiv din partea unui alt stat.
    Nici o aeronavă care poate fi dirijată fără pilot nu va putea survola, fără pilot, teritoriul unui stat contractant fără a avea autorizaţia specială a statului respectiv şi în conformitate cu prevederile acestei autorizaţii. Fiecare stat contractant se obligă să ia măsurile necesare pentru ca zborul fără pilot al unei asemenea aeronave în regiunile deschise aeronavelor civile să fie controlat în aşa fel încât să se evite orice pericol pentru aeronavele civile.
    a) Fiecare stat contractant va avea dreptul, pentru motive de necesitate militară sau în interesul securităţii publice, de a restrânge sau de a interzice, în mod uniform, pentru orice aeronavă a altor state, survolul anumitor zone ale teritoriului său, fiind convenit ca nici o distincţie să nu se facă în această privinţă între propriile sale aeronave folosite în serviciile internaţionale de transporturi aeriene regulate şi cele ale altor state contractante, folosite în servicii similare. Aceste zone interzise vor avea o întindere rezonabilă şi vor fi situate în aşa fel încât să nu stingherească în mod inutil navigaţia aeriană. Definirea zonelor interzise situate pe teritoriul unui stat contractant şi toate schimbările care ar putea să le fie aduse ulterior vor trebui să fie comunicate, îndată ce acest lucru este posibil, celorlalte state contractante, precum şi Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.
    b) Fiecare stat contractant îşi rezervă deasemenea dreptul ca, în împrejurări excepţionale, sau în timpul unei perioade de criză, ori în interesul securităţii publice, să restrângă sau să interzică, în mod provizoriu şi cu efecte imediate, survolul teritoriului său sau al unei părţi din teritoriul său, cu condiţia ca această restricţie sau interdicţie să se aplice, fără deosebire de naţionalitate, aeronavelor tuturor celorlalte state.
    c) Fiecare stat contractant va putea, în condiţiile pe care este liber a le determina, să ceară ca orice aeronavă care pătrunde în zonele prevăzute în alineatele a) şi b) de mai sus să aterizeze cât de curând posibil pe un aeroport desemnat în interiorul teritoriului său.
    Afară de cazul în care, potrivit clauzelor Convenţiei de faţă sau unei autorizaţii speciale, o aeronavă are permisiunea de a traversa teritoriul unui stat contractant fără a ateriza, orice aeronavă care pătrunde pe teritoriul unui stat contractant va trebui, dacă regulamentele acelui stat o cer, să aterizeze pe un aeroport desemnat de acest stat în scopul inspecţiilor vamale sau de altă natură. Orice aeronavă care părăseşte teritoriul unui stal contractant va trebui să pornească de la un aeroport vamal desemnat în acelaşi fel. Caracteristicile tuturor aeroporturilor desemnate ca aeroporturi vamale vor fi publicate de fiecare stat şi transmise Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, care este instituită prin dispoziţiile părţii a doua a Convenţiei de faţă şi care le va comunica tuturor celorlalte state contractante.
    Sub rezerva dispoziţiilor Convenţiei de faţă, legile şi regulamentele unui stat contractant, privitoare la intrarea şi la ieşirea de pe teritoriul său a aeronavelor folosite în navigaţia internaţională sau privitoare la exploatarea şi la navigaţia acestor aeronave în timpul prezenţei lor în limitele teritoriului său, se vor aplica, fără deosebire de naţionalitate, aeronavelor tuturor statelor contractante şi aceste aeronave vor trebui să li se conformeze la sosire, la plecare şi în timpul prezenţei lor în limitele teritoriului acestui stat.
    Fiecare stat contractant se angajează să adopte măsuri menite să asigure ca toate aeronavele care survolează teritoriul său, sau manevrează, precum şi toate aeronavele cu însemnele naţionalităţii sale, oriunde s-ar găsi, să se conformeze regulilor şi regulamentelor aplicabile, în locul respectiv, zborului şi manevrei aeronavelor. El se angajează deasemenea să asigure, cât mai mult posibil, concordanţa între propriile sale regulamente şi cele care vor fi stabilite din timp în timp în aplicarea prezentei Convenţii, în largul mării se vor respecta regulile ce se vor stabili în aplicarea prezentei Convenţii. Fiecare stat contractant se obligă să urmărească orice persoană care ar încălca regulamentele aplicabile in cazul respectiv.
    Legile şi regulamentele unui stat contractant care reglementează pe teritoriul său intrarea sau ieşirea pasagerilor, echipajelor sau mărfurilor transportate prin aeronave, cum sunt legile şi regulamentele privind formalităţile de intrare, de ieşire, de imigrare, de paşaport, de vamă şi de carantină, trebuie respectate de pasageri şi echipaje, sau cu privire la mărfurile menţionate mai sus, la intrare, la ieşire sau în limitele teritoriului acestui stat.
    Fiecare stat contractant se obligă să ia măsuri eficiente pentru a preveni propagarea, prin intermediul navigaţiei aeriene, a holerei, a tifosului (epi-demic), a variolei, a frigurilor galbene, a ciumei, precum şi a oricărei alte boli contagioase, pe care statele contractante, dacă va fi cazul, vor considera necesar să le desemneze, în acest scop, statele contractante vor tine legături strânse cu organismele însărcinate cu elaborarea regulamentelor internaţionale privind măsurile sanitare aplicabile aeronavelor. Aceste consultări nu vor afecta cu nimic aplicarea oricărei convenţii sanitare internaţionale în vigoare, la care statele contractante ar putea să fie părţi.
    Orice aeroport al unui stat contractant care este deschis folosinţei publice a aeronavelor naţionale ale acestui stat, sub rezerva dispoziţiilor art. 68, va fi deschis deasemenea, în aceleaşi condiţii, aeronavelor tuturor celorlalte state contractante. Se vor aplica condiţii uniforme şi pentru utilizarea de către aeronavele fiecărui stat contractant a tuturor instalaţiilor necesare navigaţiei aeriene, inclusiv a serviciilor radioelectrice şi de meteorologie puse la dispoziţia publicului, pentru a contribui la securitatea şi rapiditatea navigaţiei aeriene în deplasare.
    Taxele încasate sau autorizate de un stat contractant pentru utilizarea de către aeronavele oricărui alt stat contractant a aeroporturilor şi a instalaţiilor menţionate necesare navigaţiei aeriene nu vor trebui să depăşească:
    a) pentru aeronavele care nu sunt folosite în servicii aeriene internaţionale regulate, taxele ce se plătesc de aeronavele sale naţionale de acelaşi tip, folosite în servicii similare;
    b) pentru aeronavele folosite în servicii aeriene internaţionale regulate, taxele ce se plătesc de aeronavele sale naţionale folosite în servicii internaţionale similare.
    Toate aceste taxe vor fi publicate şi comunicate Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, sub rezerva că, la cererea unui stat contractant interesat, taxele stabilite pentru utilizarea aeroporturilor şi altor instalaţii vor fi examinate de Consiliu, care va face un raport, şi va adresa recomandări în legătură cu aceasta statului sau statelor interesate. Nici un drept, nici o taxă sau altă sarcină motivate numai prin tranzitul, intrarea sau ieşirea unei aeronave nu vor fi impuse de un stat contractant nici aeronavelor unui alt stat contractant, nici persoanelor şi bunurilor ce se găsesc la bordul aeronavelor respective.
    Autorităţile competente ale fiecărui stat contractant vor avea dreptul de a vizita la aterizare şi la plecare, fără a provoca întârzieri nerezonabile, aeronavele celorlalte state contractante şi de a examina certificatele şi celelalte documente prevăzute în Convenţia de faţă.
    Aeronavele au naţionalitatea statului în ale cărui registre sunt înmatriculate.
    O aeronavă nu poate să fie valabil înmatriculată în mai multe state, dar înmatricularea sa va putea fi transferată de la un stat la altul.
    Înmatricularea sau transferul de înmatriculare a unei aeronave, în orice stat contractant, se vor efectua potrivit legilor şi regulamentelor acestui stat.
    Orice aeronavă folosită la navigaţia aeriană internaţională va purta însemnele de naţionalitate şi de înmatriculare proprii.
    Fiecare stat contractant se obligă să furnizeze, la cerere, oricărui alt stat contractant sau Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale informaţii privind înmatricularea şi proprietatea oricărei aeronave înmatriculate în acest stat. În afară de aceasta, fiecare stat contractant se obligă să prezinte Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, potrivit regulamentelor pe care aceasta ar putea să le elaboreze, rapoarte cuprinzând toate informaţiile corespunzătoare pe care le va putea furniza cu privire la proprietatea şi controlul aeronavelor înmatriculate în acest stat şi folosite în mod normal în navigaţia aeriană internaţională. Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale va pune, la cerere, informaţiile astfel obţinute la dispoziţia celorlalte state contractante.
    Fiecare stat contractant se obligă să adopte, prin elaborarea unor regulamente speciale, sau în orice alt mod, toate măsurile practice având ca scop de a înlesni şi de a accelera navigaţia aeronavelor între teritoriile statelor contractante şi de a evita orice întârziere inutilă pentru aeronavele, echipajele, călătorii şi încărcăturile lor, în special în privinţa aplicării legilor referitoare la imigraţie, la carantină, la vămi şi la formalităţile de plecare.
    Fiecare stat contractant se obligă, în măsura posibilului, să stabilească regulamente vamale şi de imigrare aplicabile navigaţiei aeriene internaţionale, potrivit metodelor care ar putea să fie stabilite sau recomandate din timp în timp întru aplicarea Convenţiei de faţă. Nici o dispoziţie a Convenţiei de faţă nu va putea fi interpretată ca opunându-se stabilirii unor aeroporturi franco.
    a) Orice aeronavă în timpul unui zbor spre sau dintr-un alt stat contractant, ori în tranzit, va fi scutită temporar de taxe vamale, cu condiţia de a respecta regulamentele vamale ale acestui stat. Carburantul, uleiurile lubrifiante, piesele de schimb, echipamentul normal şi proviziile de bord care se găsesc în aeronavă aparţinând unui stat contractant la sosirea pe teritoriul unui alt stat contractant, şi care se găsesc încă pe bord la plecarea sa din acest teritoriu, vor fi scutite de taxe vamale, de cheltuieli de vizită sau de alte taxe şi drepturi similare impuse de stat sau de autorităţile locale. Această scutire nu se va aplica unor materii sau articole descărcate, afară de cazul în care regulamentele vamale ale statului respectiv ar conţine dispoziţii contrarii în sensul de a cere ca aceste materii sau articole să fie supuse unei supravegheri vamale.
    b) Piesele de schimb şi echipamentul aduse pe teritoriul unui stat contractant spre a fi montate sau utilizate pe aeronava unui alt stat contractant, folosită la navigaţia aeriană internaţională, vor fi scutite de taxe vamale, sub rezerva respectării regulamentelor statului interesat, care pot prevedea că aceste obiecte vor fi păstrate sub supravegherea şi controlul vamal.
    Fiecare stat contractant se obligă să acorde asistenţă, pe cât posibil, aeronavelor în primejdie pe teritoriul său şi să permită, sub controlul propriilor sale autorităţi, proprietarilor sau autorităţilor statului în care aceste aeronave sunt înmatriculate de a lua toate măsurile de asistenţă necesare după împrejurări. Fiecare stat contractant, dacă va efectua cercetări pentru regăsirea aeronavelor dispărute, va participa la măsurile coordonate care vor putea fi recomandate din când în când în temeiul prezentei Convenţii.
    În caz de accidentare a unei aeronave aparţinând unui stat contractant, pe teritoriul unui alt stat contractant, accident care a provocat morţi sau răniri grave, sau care vădeşte, existenţa unor grave defecţiuni tehnice ale aeronavei sau ale instalaţiilor necesare navigaţiei aeriene, statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul va deschide o anchetă asupra împrejurărilor acestuia, conformându-se, în măsura în care legile sale îi vor permite, procedurii care va putea fi recomandată de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Statul în care aeronava este înmatriculată va fi autorizat să trimită observatori care vor asista la anchetă şi statul care efectuează ancheta îi va comunica raportul şi concluziile cu privire la accident.
    a) Când o aeronavă a unui stat contractant este folosită pentru navigaţia aeriana internaţională, intrarea autorizată pe teritoriul unui alt stat contractant sau tranzitul autorizat prin acest teritoriu, cu sau fără aterizare, nu poate da loc unei sechestrări sau reţineri a aeronavei, nici unei reclamaţii împotriva proprietarilor ei sau a celui care o exploatează, nici vreunei alte intervenţii din partea sau în numele acestui stat sau a oricărei persoane care domiciliază acolo, pe motiv că construcţia, mecanismul, piesele de schimb, accesoriile sau modul de funcţionare a aeronavei ar constitui o contrafacere a unui brevet, desen sau model oarecare depus în statul pe teritoriul căruia a pătruns aeronava, fiind convenit că depunerea unei cauţiuni, în vederea scutirii de sechestru sau de reţinere a aeronavei sus-menţionate, nu va putea fi în nici un caz pretinsă de statul pe teritoriul căruia a pătruns aeronava.
    b) Dispoziţiile paragrafului a) din prezentul articol se vor aplica în egală măsură înmagazinării pieselor şi accesoriilor de schimb ale aeronavei, precum şi dreptului de a folosi sau de a monta aceste piese şi accesorii pentru repararea aeronavelor unui stat contractant, pe teritoriul oricărui alt stat contractant, fiind convenit că toate piesele de schimb sau accesoriile brevetate astfel înmagazinate nu vor putea fi vândute sau distribuite în interiorul statului pe teritoriul căruia a pătruns aeronava, sau neexportate în scopuri comerciale în afara acestui stat.
    c) Nu vor beneficia de dispoziţiile articolului de faţă decât statele părţi la prezenţa Convenţie (1) care sunt de asemenea părţi la Convenţia internaţională pentru protecţia proprietăţii industriale şi la amendamentele ei; sau (2) care au promulgat legi cu privire la brevete prin care recunosc invenţiile aparţinând cetăţenilor celorlalte state părţi la prezenţa Convenţie şi le acordă protecţia cuvenită.
    Fiecare stat contractant se obligă ca, în măsura posibilului:
    a) sa stabilească pe teritoriul său, în conformitate cu standardele şi procedeele recomandate sau stabilite din timp în timp în temeiul Convenţiei prezente, aeroporturi, servicii de radiocomunicaţie, servicii meteorologice şi orice alte instalaţii susceptibile de a ajuta la navigaţia aeriana internaţională;
    b) de a adopta şi pune în aplicare sistemele standard adecvate de procedură în materie de comunicaţie, coduri, baliza, semnalizări, luminat şi alte procedee şi reguli de exploatare care vor putea fi recomandate sau stabilite periodic în temeiul prezentei Convenţii;
    c) să colaboreze la măsurile internaţionale destinate să asigure publicarea hărţilor aeronautice, în conformitate cu standardele care vor putea fi recomandate sau stabilite periodic în temeiul prezentei Convenţii.
    Orice aeronavă a unui stat contractant folosită la navigaţia internaţională va trebui, conform dispoziţiilor prezentei Convenţii, să fie înzestrată cu următoarele documente:
    a) certificatul de înmatriculare;
    b) certificatul de navigabilitate;
    c) autorizaţiile corespunzătoare pentru fiecare membru din echipaj;
    d) carnetul de drum;
    e) dacă aeronava este dotată cu aparate de radiocomunicaţie, autorizaţia pentru staţia de radio a aeronavei;
    f) dacă transportă călători, lista nominală a acestora indicând punctele de îmbarcare şi de destinaţie;
    g) dacă transportă mărfuri, o listă şi declaraţii detaliate ale încărcăturii.
    a) Nici o aeronavă a unui stat contractant, când se găseşte pe teritoriul unui alt stat contractant sau deasupra acestui teritoriu, nu va putea avea pe bordul său aparate de radioemisiune decât în cazul când autorităţile competente ale statului în care aeronava este înmatriculată a eliberat o autorizaţie permiţând instalarea şi folosirea lor. Folosirea aparatelor de radioemisiune pe teritoriul statului contractant survolat va trebui să se conformeze regulamentelor acestui stat.
    b) Aparatele de radioemisiune nu vor putea fi folosite decât de personalul navigant al echipajului, înzestrat în acest scop cu o autorizaţie specială, eliberată de autorităţile competente ale statului unde aeronava este înmatriculată.
    Orice aeronavă folosită în navigaţia internaţională va trebui să aibă un certificat de navigabilitate eliberat sau validat de statul în care este înmatriculată.
    a) Pilotul şi ceilalţi membri ai personalului ce constituie echipaţii de conducere al oricărei aeronave, folosite în navigaţia internaţională, vor trebui să aibă documente de calificare şi autorizaţii eliberate sau validate de statul în care este înmatriculată aeronava.
    b) Fiecare stat contractant îşi rezervă dreptul de a nu recunoaşte valabile pentru circulaţia deasupra propriului său teritoriu documentele de calificare şi autorizaţiile conferite unui cetăţean al său de către un alt stat contractant.
    Certificatele de navigabilitate, precum şi documentele de calificare şi autorizaţiile eliberate sau validate de statul contractant în care este înmatriculată aeronava, vor fi recunoscute valabile de celelalte state contractante, cu condiţia însă ca cerinţele prevăzute pentru eliberarea sau validarea acestor autorizaţii sau documente să fie echivalente sau superioare cerinţelor minime care ar putea să fie stabilite periodic în temeiul prezentei Convenţii.
    Pentru fiecare aeronavă folosită în navigaţia internaţională se va ţine un carnet de drum în care vor figura date cu privire la aeronavă, la echipaj şi la fiecare călătorie, aşa cum se va stabili periodic în virtutea prezentei Convenţii.
    a) Muniţiile sau materialul de război nu va putea fi transportat în interiorul sau deasupra teritoriului unui stat de către o aeronavă folosită în navigaţia internaţională, decât cu o autorizaţie din partea acestui stat. Pentru aplicarea prezentului articol, fiecare stat va defini prin regulamente, ce se înţelege prin muniţii sau material de război, ţinând seamă, în scop de unificare, de recomandările pe care Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale le-ar putea face periodic.
    b) Fiecare stat contractant îşi rezervă dreptul ca, pentru motive de ordine publică şi de securitate, să reglementeze sau să interzică transportul în interiorul sau deasupra teritoriului său a altor articole decât cele enumerate la paragraful a), fiind convenit că nici o distincţie nu se va face în această privinţă între aeronavele sale naţionale folosite în navigaţia internaţională şi aeronavele celorlalte state astfel folosite şi că nu se va impune; nici o restricţie care să stânjenească transportul şi folosirea la bordul aeronavelor a aparatelor necesare manevrei sau navigaţiei lor, precum şi securităţii personalului sau călătorilor.
    Fiecare stat contractant va avea facultatea de a interzice sau de a reglementa folosirea aparatelor fotografice pe bordul aeronavelor care zboară deasupra teritoriului său.
    Fiecare stat contractant se angajează să-şi dea concursul pentru atingerea celui mai înalt grad posibil de uniformitate în regulamentele, standardele, procedeele şi metodele de organizare referitoare la aeronave, personal, rutele aeriene şi serviciile auxiliare, în toate cazurile în care o asemenea uniformitate va înlesni şi îmbunătăţi navigaţia aeriană.
    În acest scop, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale va adopta şi, potrivit necesităţilor, va putea modifica periodic standardele internaţionale, metodele şi procedeele recomandate privind:
    a) sistemele de telecomunicaţii şi ajutoare pentru navigaţia aeriană, inclusiv balizajul pe sol;
    b) caracteristicile aeroporturilor şi zonelor de aterizare;
    c) regulamentele aeronautice şi metode de control ale circulaţiei aeriene;
    d) eliberarea de autorizaţii personalului ce constituie echipajul de conducere şi mecanicilor;
    e) navigabilitatea aeronavelor;
    f) înmatricularea şi identificarea aeronavelor;
    g) centralizarea şi schimbul de informaţii meteorologice;
    h) registrele de bord;
    i) hărţile şi planurile aeronautice;
    j) formalităţile vamale şi de imigrare;
    k) aeronavele în primejdie şi anchetele asupra accidentelor, precum şi - dacă este necesar, din când în când - orice alte materii în legătură cu securitatea, regularitatea şi eficacitatea navigaţiei aeriene.
    Orice stat care consideră imposibil să se conformeze în toate privinţele unor asemenea standarde şi proceduri internaţionale, sau să pună propriile sale regulamente şi metode de exploatare în deplină concordanţă cu standardele şi procedurile internaţionale, atunci când acestea s-ar modifica, sau care socotesc necesar să adopte regulamente sau metode deosebindu-se într-o anumită privinţă de cele care sunt stabilite în conformitate cu un standard internaţional, va trebui să înştiinţeze imediat Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale asupra diferenţelor între practicile sale naţionale şi standardele internaţionale. Dacă este vorba de amendamente la standarde internaţionale, orice stat care nu va aduce propriilor sale regulamente sau metode modificările corespun-zătoare va trebui să înştiinţeze Consiliul în cursul celor 60 de zile următoare adoptării amendamentului la standardele internaţionale sau să indice măsurile care-şi propune să le ia. Într-un asemenea caz Consiliul va înştiinţa imediat toate celelalte state asupra diferenţelor existând în unul sau mai multe puncte între standardul internaţional şi practica corespunzătoare folosită în statul respectiv.
    a) Pentru orice aeronavă sau element de aeronavă în privinţa cărora există un standard internaţional de navigabilitate sau de performanţă, dar care nu satisface în vreun punct acest standard, va trebui ca, la eliberarea certificatului de navigabilitate, să se facă în acest certificat sau în anexa lui o enumerare completă a punctelor în care standardul nu a fost respectat.
    b) Orice persoană, având o autorizaţie care nu corespunde întrutotul condiţiilor cerute de standardul internaţional pentru clasa de licenţă sau de brevet a cărei titulară este, va trebui să aibă înscrisă, pe licenţă sau în anexa acesteia, o enumerare completă a punctelor în privinţa cărora nu satisface asemenea condiţii.
    Nici o aeronavă sau nici un membru al personalului posedând un certificat sau o licenţă, modificate în acest fel, nu va putea să participe la navigaţia internaţională decât cu autorizaţia statului sau statelor pe teritoriul cărora zboară, înmatricularea sau folosirea unei asemenea aeronave sau a unei piese de aeronavă astfel omologată, pe teritoriul unui stat altul decât acela unde s-a întocmit certificatul la origine, vor fi lăsate la discreţia statului în care aeronava sau piesa respectivă a fost importată.
    Dispoziţiile capitolului de faţă nu se vor aplica nici aeronavelor, nici echipamentelor aeronavelor aparţinând unor tipuri al căror prototip va fi supus autorităţilor naţionale competente pentru omologare, în cuprinsul celor trei ani care vor urma datei de adoptare a unui standard internaţional de navigabilitate pentru acest echipament.
    Dispoziţiile capitolului de faţă nu se vor aplica personalului ale cărui licenţe vor fi fost eliberate la origine în cursul anului următor datei de adoptare iniţială a unui standard internaţional de calificare; ele se vor aplica însă în toate cazurile personalului ale cărui licenţe vor rămâne valabile încă cinci ani după data adoptării acestui standard.
    Se instituie prin această Convenţie o organizaţie cu numele de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Această Organizaţie este compusă dintr-o Adunare, un Consiliu şi orice alte organisme care s-ar învedera necesare.
    Scopul Organizaţiei va fi de a dezvolta principiile şi tehnica navigaţiei aeriene internaţionale, de a favoriza desfăşurarea şi de a încuraja dezvoltarea transporturilor aeriene internaţionale, în aşa fel încât:
    a) să asigure dezvoltarea ordonată şi sănătoasă a aviaţiei civile internaţionale în întreaga lume;
    b) să încurajeze folosirea în scopuri paşnice a tehnicilor de construcţie şi de exploatare a aeronavelor;
    c) sa încurajeze dezvoltarea rutelor aeriene, a aeroporturilor şi instalaţiilor necesare navigaţiei aeriene destinate aviaţiei civile internaţionale;
    d) să asigure popoarelor lumii transporturile aeriene sigure, regulate, eficiente şi economicoase de care au nevoie;
    e) să evite risipa economică provocată de o concurenţă nerezonabilă;
    f) să asigure ca drepturile statelor contractante să fie integral respectate şi ca fiecare stat contractant să aibă o posibilitate echitabilă de a exploata întreprinderi de transport aeriene internaţionale;
    g) să evite orice discriminare între statele contractante;
    h) să îmbunătăţească securitatea zborului în navigaţia aeriană internaţională;
    i) să favorizeze în general dezvoltarea aeronauticii civile internaţionale sub toate aspectele.
    Sediul permanent al Organizaţiei va fi fixat în cursul şedinţei de închidere a Adunării interimare a Organizaţiei provizorii a Aviaţiei Civile Internaţionale, stabilite prin Acordul interimar asupra aviaţiei civile internaţionale, semnat la Chicago la 7 decembrie 1944. Acest sediu va putea fi transferat provizoriu în orice alt loc, prin hotărârea Adunării, o astfel de hotărâre fiind luată cu numărul de voturi specificate de Adunare. Numărul voturilor specificate astfel nu va fi mai mic decât trei cincimi din numărul total al statelor contractante.
    În prima sa reuniune, Adunarea va fi convocată de Consiliul interimar al organizaţiei provizorii sus-menţionate, din momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii, la data şi locul pe care le va fixa consiliul interimar.
    Organizaţia se va bucura pe teritoriul fiecărui stat contractant de capacitatea juridică necesară exercitării funcţiilor sale. Ea va avea personalitate juridică deplină pretutindeni unde Constituţia şi legile statului interesat o vor permite.
    a) Adunarea se va reuni o dată pe an şi va fi convocată de Consiliu la data şi locul potrivit. Reuniuni extraordinare ale Adunării se vor putea ţine oricând la convocarea Consiliului sau la cererea a 10 state contractante, adresată Secretarului general.
    b) Toate statele contractante vor avea un drept egal de a fi reprezentate la reuniunile Adunării şi fiecare stat contractant va avea drept la un vot. Delegaţii reprezentând statele contractante vor putea fi asistaţi de consilieri tehnici, care vor putea participa la reuniuni, dar nu vor avea drept de vot.
    c) Pentru a constitui cvorumul în cadrul reuniunii Adunării, se cere prezenţa majorităţii statelor contractante. Cu excepţia dispoziţiilor contrare din Convenţia de faţă, hotărârile Adunării vor fi luate cu majoritate de voturi.
    Puterile şi atribuţiile Adunării vor fi următoarele:
    a) de a alege la fiecare sesiune Preşedintele său şi ceilalţi membri ai Biroului;
    b) de a alege statele contractante care vor fi reprezentate în Consiliu, în conformitate cu dispoziţiile cap. IX;
    c) de a examina rapoartele Consiliului şi de a lua în această privinţă toate măsurile adecvate; de a decide în orice problemă care este sesizata de către Consiliu;
    d) de a determina propriile sale reguli de procedură şi de a institui toate comisiile subsidiare pe care le- va consielera necesare sau utile;
    e) de a vota un buget anual şi de a lua toate măsurile financiare privind Organizaţia, în conformitate cu dispoziţiile cap. XII;
    f) de a verifica cheltuielile şi de a aproba conturile Organizaţiei;
    g) de a sesiza Consiliul, comisiile subsidiare sau orice alt organism cu orice problemă de competenţa sa, pe care consideră indicat să le-o supună;
    h) de a delega Consiliului puterile şi autoritatea considerate necesare sau utile exercitării funcţiilor Organizaţiei şi de a revoca sau modifica în orice moment asemenea delegări;
    i) de a pune în aplicare dispoziţiile cap. XIII;
    j) de a examina toate propunerile tinzând să modifice sau să amendeze dispoziţiile Convenţiei de faţă şi, dacă aprobă aceste propuneri, să le recomande spre adoptare statelor contractante, în conformitate cu dispoziţiile cap. XXI;
    k) de a se ocupa de orice problemă de competenţa Organizaţiei cu care Consiliul nu este însărcinat în mod expres.
    a) Consiliul va fi un organism permanent depinzând de Adunare şi va fi alcătuit din 21 state contractante, alese de Adunare. Se va proceda la o alegere la prima sesiune a Adunării şi apoi din trei în trei ani; membrii Consiliului astfel aleşi vor rămâne în funcţie până la alegerea următoare.
    b) în alegerea membrilor Consiliului, Adunarea va asigura o reprezentare adecvată: (1) statelor care au cea mai mare importanţă în materie de transporturi aeriene; (2) statelor care nu sunt reprezentate altfel şi care contribuie cel mai mult la furnizarea instalaţiilor pentru navigaţia aeriană civilă internaţională;
    (3) statelor care nu sunt reprezentate altfel şi a căror desemnare va asigura reprezentarea în Consiliu a tuturor regiunilor principale geografice ale lumii.
    Orice vacanţă în cadrul Consiliului va fi completată de Adunare cât de curând posibil; orice stat contractant astfel ales în Consiliu va rămâne în funcţie până la expirarea mandatului predecesorului său.
    c) Nici un reprezentant în Consiliu al unui stat contractant nu va putea avea o parte activă sau interese financiare în exploatarea unui serviciu aerian internaţional.
    Consiliul îşi va alege Preşedintele pentru o perioadă de trei ani; acesta va fi reeligibil şi nu va avea drept, de vot. Consiliul va alege dintre membru săi unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, care-şi vor păstra dreptul de vot atunci când vor îndeplini funcţia de Preşedinte. Preşedintele nu va fi necesarmente ales din rândul membrilor Consiliului; dacă însă unul dintre membrii Consiliului este ales Preşedinte, locul său va fi considerat vacant şi va fi completat de statul pe care îl reprezenta. Atribuţiile Preşedintelui vor fi următoarele:
    a) de a convoca Consiliul, Comitetul de transporturi aeriene şi Comisia de navigaţie aeriană;
    b) de a acţiona ca reprezentant al Consiliului;
    c) de a exercita în numele Consiliului toate funcţiile ce-i voi putea fi încredinţate de acesta.
    Hotărârile Consiliului vor trebui aprobate de majoritatea membrilor săi. Consiliul va putea delega autoritatea sa, în legătură cu o anumită problemă, unui comitet ales dintre membrii săi. Orice stat contractant interesat va putea apela în faţa Consiliului hotărârile oricărui comitet al Consiliului.
    Orice stat contractant va putea participa fără drept de vot la examinarea de către Consiliu, comitetele sau comisiile sale a oricărei chestiuni afectând direct interesele sale. Nici un membru al Consiliului nu va putea vota la examinarea de către Consiliu a unui litigiu în care este parte.
    Consiliul va trebui:
    a) să supună rapoarte anuale Adunării;
    b) să aducă la îndeplinire directivele Adunării şi să îndeplinească toate îndatoririle şi obligaţiile care îi încumbă, potrivit Convenţiei de faţă;
    c) să stabilească organizarea şi regulile sale de procedură;
    d) să desemneze un Comitet al transportului aerian, care va fi compus din reprezentanţi ai membrilor Consiliului şi va fi responsabil faţă de acesta, şi să-i definească atribuţiile;
    e) să instituie o Comisie de navigaţie aeriană în conformitate cu dispoziţiile cap. X;
    f) să administreze finanţele Organizaţiei, în conformitate cu dispoziţiile cap. XII şi XV;
    g) să fixeze retribuţiile Preşedintelui Consiliului;
    h) să numească un funcţionar executiv principal, care va purta titlul de Secretar general şi să ia toate măsurile pentru numirea oricărui alt personal necesar, în conformitate cu dispoziţiile cap. XI;
    i) să ceară, să strângă, să studieze şi să publice toate informaţiile în legătură cu progresul navigaţiei aeriene şi exploatarea serviciilor aeriene internaţionale, inclusiv toate informaţiile asupra cheltuielilor de exploatare şi subvenţiilor provenind din fondurile publice, acordate întreprinderilor de transporturi aeriene;
    j) să înştiinţeze statele contractante cu privire la orice încălcare a Convenţiei de faţă, precum şi la orice deficienţă privind recomandările sau hotărârile Consiliului;
    k) să raporteze Adunării cu privire la orice încălcare a Convenţiei de faţă, în cazul în care un stat contractant nu ar lua măsurile necesare într-un termen rezonabil după ce această încălcare i-ar fi fost semnalată;
    1) să adopte, în conformitate cu dispoziţiile cap. VI din prezenta Convenţie, standardele internaţionale şi metodele recomandate care pentru mai multă comoditate, vor constitui anexe la prezenta Convenţie; să notifice tuturor statelor contractante măsurile luate în acest scop;
    m) să examineze propunerile de amendamente la anexe, prezentate de Comisia de navigaţie aeriană, şi să ia toate masurile necesare, în conformitate cu dispoziţiile cap. XX;
    n) să examineze orice probleme în legătură cu Convenţia despre care ar putea fi sesizat de către un stat contractant.
    Consiliul va putea:
    a) dacă este cazul şi dacă experienţa demonstrează utilitatea unei asemenea măsuri, să creeze comisii de transport aerian subordonate, pe plan regional sau de alt fel, şi să desemneze grupurile de state sau de întreprinderi de transporturi aeriene, cărora li se va putea adresa pentru a realiza mai uşor scopurile prezentei Convenţii;
    b) să delege Comisiei de navigaţie aeriană atribuţii suplimentare celor fixate în prezenta Convenţie şi să revoce sau să modifice oricând asemenea delegări de autoritate;
    c) să întreprindă cercetări în toate domeniile transportului aerian şi navigaţiei aeriene prezentând un interes internaţional; să comunice rezultatele cercetărilor sale statelor contractante şi să înlesnească schimbul între statele contractante de informaţii în materie de transport aerian şi de navigaţie aeriană;
    d) să studieze orice problemă în legătură cu organizarea şi exploatarea transporturilor aeriene internaţionale, inclusiv proprietatea şi exploatarea internaţională a serviciilor internaţionale pe rutele principale, şi să supună Adunării proiecte în legătura cu aceasta;
    e) să ancheteze, la cererea oricărui stat contractant, orice situaţie susceptibilă de a opune dezvoltării navigaţiei aeriene internaţionale obstacole care pot fi evitate şi după terminarea acestor anchete, să facă orice rapoarte care i se par indicate.
    Comisia navigaţiei aeriene va fi compusă din 12 membri numiţi de Consiliu dintre persoanele desemnate de statele contractante. Aceste persoane vor poseda competenţele şi experienţa corespunzătoare în ceea ce priveşte ştiinţa şi practica problemelor aeronautice. Consiliul va invita toate statele contractante să-i prezinte candidaturi. Preşedintele Comisiei navigaţiei aeriene va fi numit de Consiliu.
    Atribuţiile Comisiei navigaţiei aeriene vor fi următoarele:
    a) să examineze modificările care trebuie aduse anexelor prezentei Convenţii şi să recomande Consiliului adoptarea lor;
    b) să instituie subcomisii tehnice, în care orice stat contractant va putea fi reprezentat dacă doreşte;
    c) să dea avize Consiliului în legătură cu centralizarea şi comunicarea către statele contractante a tuturor informaţiilor pe care le consideră necesare sau utile progresului navigaţiei aeriene.
    Sub rezerva regulamentelor stabilite de Adunare şi a dispoziţiilor prezentei Convenţii, Consiliul va determina modul de numire şi de concediere, pregătirea profesională, salariile, indemnizaţiile şi condiţiile de lucru ale Secretarului general şi ale celorlalţi membri ai personalului Organizaţiei; el va putea folosi sau recurge la serviciile cetăţenilor oricărui stat contractant.
    Preşedintele Consiliului, Secretarul general şi ceilalţi membri ai personalului nu vor trebui, în exerciţiul atribuţiilor lor, mei să ceară, nici sa primească instrucţiuni de la vreo autoritate dinafara Organizaţiei. Fiecare stat contractant se obligă să respecte în toate privinţele caracterul internaţional al atribuţiilor acestui personal şi să nu încerce să influenţeze pe nici unul din cetăţenii săi în exerciţiul acestor atribuţii.
    Fiecare stat contractant se obligă, în măsura permisă de procedura sa constituţională, să acorde Preşedintelui Consiliului, Secretarului general şi oricărui alt membru al personalului Organizaţiei, toate privilegiile şi imunităţile acordate membrilor corespunzători ai personalului altor organizaţii inter-naţionale publice. Dacă intervine un acord internaţional general cu privire la imunităţile şi privilegiile funcţionarilor internaţionali, imunităţile şi privilegiile acordate Preşedintelui Consiliului, Secretarului general şi altor membri ai Personalului Organizaţiei vor fi imunităţile şi privilegiile ce se vor stabili prin acest acord internaţional general.
    Consiliul va supune anual Adunării un buget, dări de seamă asupra conturilor şi evaluări ale tuturor încasărilor şi cheltuielilor. Adunarea va vota bugetul, aducându-i toate modificările pe care le va considera indicate, şi cu excepţia contribuţiilor consimţite de state şi prevăzute în cap. XV, va repartiza cheltuielile Organizaţiei între statele contractante în proporţiile pe care le va determina periodic.
    Adunarea va putea suspenda dreptul de vot în Adunare şi în Consiliu al oricărui stat contractant care nu şi-ar îndeplini, într-un termen rezonabil, obligaţiile sale financiare faţă de Organizaţie.
    Fiecare stat contractant va suporta cheltuielile propriei sale delegaţii la Adunare, precum şi remuneraţia, cheltuielile de deplasare şi celelalte cheltuieli ale oricărei persoane numite de el în Consiliu, ale reprezentanţilor săi sau oricăror persoane numite de el în comitetele sau comisiile subsidiare ale Organizaţiei.
    În ceea ce priveşte problemele aeriene de resortul său, interesând direct securitatea lumii, Organizaţia va putea, printr-un vot al Adunării, să încheie aranjamente speciale cu orice organizaţie generală creată de naţiunile lumii pentru menţinerea păcii.
    Consiliul va putea, în numele Organizaţiei, să încheie acorduri cu alte organisme internaţionale în scopul menţinerii unor servicii comune şi a unor aranjamente comune cu privire la personal şi, cu asentimentul Adunării, să încheie orice alte aranjamente de natură să înlesnească îndeplinirea sarcinii Organizaţiei.
    a) Organizaţia va exercita deasemenea funcţiile care-i sunt încredinţate prin Acordul asupra tranzitului serviciilor aeriene internaţionale şi prin Acordul asupra transportului aerian internaţional, încheiate la Chicago la 7 septembrie 1944, aceasta în conformitate cu dispoziţiile şi condiţiile acordurilor menţionate.
    b) Membrii Adunării şi Consiliului care nu vor fi acceptat Acordul asupra tranzitului serviciilor aeriene internaţionale sau Acordul asupra transportului aerian internaţional, adoptate la Chicago la 7 decembrie 1944, nu vor avea drept de vot în chestiunile cu care Adunarea sau Consiliul vor fi sesizate în temeiul dispoziţiilor unuia sau celuilalt dintre aceste acorduri.
    Fiecare stat se angajează să oblige întreprinderile sale de transporturi aeriene internaţionale să adreseze Consiliului, în conformitate cu prescripţiile stabilite de acesta, rapoarte asupra traficului lor, statistici asupra preţurilor, precum şi dări de seamă contabile indicând printre altele cuantumul şi provenienţa tuturor încasărilor lor.
    Fiecare stat contractant va putea, sub rezerva dispoziţiilor Convenţiei de faţă, să indice ruta de urmat pe teritoriul său de orice serviciu aerian internaţional, precum şi aeroporturile care vor putea fi folosite de acest serviciu.
    Dacă Consiliul consideră că, într-un stat contractant, aeroporturile sau alte instalaţii pentru navigaţia aeriană, inclusiv serviciile de radiocomunicaţii şi meteorologie, nu sunt suficient de satisfăcătoare pentru a asigura securitatea, regularitatea, eficacitatea şi exploatarea economică a serviciilor aeriene internaţionale existente sau proiectate, se va consulta cu statul direct în cauză şi cu celelalte state interesate spre a găsi mijloacele de a remedia situaţia şi va putea face recomandări în acest scop. Nici un stat contractant nu va fi considerat ca vinovat de încălcarea prezentei Convenţii, dacă nu execută aceste recomandări.
    Un stat contractant va putea, în împrejurările prevăzute în art. 69, să încheie un aranjament cu Consiliul spre a da urmare unei asemenea recomandări. Statul va putea decide să suporte toate cheltuielile implicate de aranjamentul respectiv, în caz contrar Consiliul va putea accepta, la cererea statului, să pună la dispoziţie totalitatea sau o parte a cheltuielilor necesare.
    Dacă un stat contractant cere, Consiliul va putea accepta să furnizeze, să înzestreze cu personal, să întreţină şi să administreze totalitatea sau o parte din aeroporturile şi alte instalaţii pentru navigaţia aeriană, inclusiv serviciile de radiocomunicaţii şi meteorologie care, pe teritoriul statului respectiv, sunt necesare securităţii, regularităţii, eficacităţii şi exploatării economice a serviciilor aeriene internaţionale ale celorlalte state contractante; el va putea fixa deasemenea taxe juste şi rezonabile pentru folosirea instalaţiilor furnizate.
    Acolo unde vor fi necesare terenuri pentru instalaţii finanţate în totalitate sau în parte de Consiliu la cererea unui stat contractant, acesta va trebui fie să procure el însuşi aceste terenuri, păstrând, dacă doreşte, proprietatea asupra lor, fie să înlesnească folosirea lor de către Consiliu, în conformitate cu propriile sale legi şi in condiţii juste şi rezonabile.
    În limitele fondurilor pe care Adunarea ar putea să le pună la dispoziţia Consiliului în temeiul cap. XII, Consiliul va putea acoperi, din resursele generale ale Organizaţiei, cheltuielile curente necesare scopurilor avute în vedere în prezentul articol. Consiliul va repartiza cuantumul de capital necesar îndeplinirii scopurilor prezentului capitol, în proporţiile prealabil convenite şi fie o perioadă de timp rezonabilă, între statele contractante care consimt la aceasta şi ale căror întreprinderi de transporturi aeriene utilizează aceste instalaţii. Consiliul va putea deasemenea repartiza între acele state care consimt sarcina pentru fondurile de rulment necesare.
    Dacă Consiliul, la cererea unui stat contractant, avansează fonduri sau pune la dispoziţie totalitatea sau o parte din aeroporturi sau instalaţii, aranjamentul poate asigura, cu consimţământul acestui stat, pe de o parte, o asistenţă tehnică pentru controlul general şi exploatarea acestor aeroporturi şi a altor instalaţii, iar, pe de altă parte, plata pe seama încasărilor obţinute din exploatarea acestor aeroporturi şi altor instalaţii a cheltuielilor de exploatare ale acestora, a dobânzilor şi amortismentelor.
    Un stat contractant se va putea degaja în orice moment de orice obligaţie contractată de el în temeiul art. 70 şi lua îu posesie aeroporturile şi alte instalaţii pe care Consiliul le-ar stabili pe teritoriul său, în temeiul dispoziţiilor art. 71 şi 72, vărsând Consiliului o sumă pe care acesta o consideră rezonabilă în raport cu împrejurările. Dacă statul interesat socoteşte că suma fixată de Consiliu nu este rezonabilă, el va putea ataca hotărârea Consiliului în faţa Adunării, care va confirma sau modifica această hotărâre.
    Fondurile strânse de Consiliu, fie în temeiul art. 75, fie provenind din dobânzi şi amortismente vărsate în temeiul art. 74, dacă e vorba de avansuri la care statele au consimţit la origine, în temeiul art. 73 vor fi restituite acestor state proporţional cu cota parte iniţială, fixată de Consiliu pentru fiecare dintre ele.
    Nici o dispoziţie din Convenţia de faţă nu va împiedica doua sau mai multe state contractante de a constitui pentru transportul aerian, organizaţii de exploatare în comun sau organisme internaţionale de exploatare, nici de a organiza serviciile lor aeriene sub formă de pool pe orice rută sau în orice regiune. Totuşi, aceste organizaţii sau organisme şi aceste servicii organizate în pool, vor fi supuse tuturor dispoziţiilor Convenţiei de faţă, inclusiv celor care se referă la înregistrarea acordurilor de către Consiliu. Consiliul va stabili în ce mod se vor aplica aeronavelor, exploatate de organisme internaţionale de exploatare, dispoziţiile prezentei Convenţii privind naţionalitatea aeronavelor.
    Consiliul va putea recomanda statelor contractante interesate de a înfiinţa organisme comune pentru exploatarea serviciilor aeriene pe orice rută şi în orice regiune.
    Un stat va putea să facă parte din organizaţii de exploatare în comun sau să participe la acorduri stabilind pooluri prin intermediul fie al guvernului sau, fie al uneia sau mai multor întreprinderi de transporturi aeriene desemnate de guvernul său. Aceste întreprinderi vor putea, la exclusiva apreciere a statului interesat, să fie în totalitate sau în parte proprietate de stat sau proprietatea unor persoane particulare.
    Fiecare stat contractant se angajează să denunţe din momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii, Convenţia reglementând navigaţia aeriană semnată la Paris la 13 octombrie 1919, şi Convenţia asupra aviaţiei comerciale semnată la Havana la 20 februarie 1928, dacă este parte la una sau alta din aceste Convenţii. Prezenta Convenţie înlocuieşte, între statele contractante, Convenţiile sus-menţionate de la Paris si ele la Havana.
    Orice acorduri aeronautice existente în momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii între un stat contractant şi orice alt stat, între o întreprindere de transporturi aeriene a unui stat contractant — fie cu oricare alt stat, fie cu o întreprindere de transporturi aeriene a unui alt stat, vor trebui să fie imediat înregistrate la Consiliu.
    Statele contractante convin că prezenta Convenţie abrogă toate obligaţiile şi toate aranjamentele existente între ele, care sunt incompatibile cu dispoziţiile acestei Convenţii şi se angajează să nu mai contracteze asemenea obligaţii sau asemenea angajamente. Orice stat contractant, care, înainte de a deveni membru al Organizaţiei, şi-a luat faţă de un stat necontractant sau faţă de un cetăţean al unui stat contractant sau necontractant obligaţii incompatibile cu clauzele prezentei Convenţii, va lua, fără întârziere, măsurile necesare pentru a se elibera de ele. Dacă o întreprindere de transporturi aeriene aparţinând unui stat contractant şi-a luat asemenea obligaţii incompatibile, statul a cărei naţionalitate o are se va strădui să obţină abrogarea imediată a acestor obligaţii şi în orice caz le va abroga imediat ce aceasta va fi posibil din punct de vedere legal după intrarea în vigoare a prezentei Convenţii.
    Sub rezerva dispoziţiilor articolului precedent, orice stat contractant va putea încheia orice aranjamente care nu ar fi incompatibile cu dispoziţiile prezentei Convenţii. Orice acord de această natură va fi imediat înregistrat la Consiliu, care îl va publica cât de curând posibil.
    În cazul în care un dezacord între doua sau mai multe state contractante în legătură cu interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii sau a anexelor sale nu va putea fi rezolvat, pe cale de negocieri, Consiliul va decide la cererea oricărui stat care va fi implicat. Nici un membru al Consiliului nu va putea vota la examinarea de către Consiliu a unui diferend la care este parte. Sub rezerva art. 85, orice stat contractant, va putea apela hotărârea Consiliului în faţa unui tribunal de arbitraj ad-hoc, acceptat de celelalte părţi în diferend, sau în faţa Curţii Permanente de Justiţie Internaţională. Orice apel de acest gen va trebui notificat Consiliului în termen de 60 de zile de la data la care notificarea hotărârii Consiliului va fi fost primită.
    Dacă un stat contractant, parte la un diferend la care s-a atacat hotărârea Consiliului, n-a acceptat statutul Curţii Permanente de Justiţie Internaţională şi dacă statele contractante, părţi în diferend, nu se înţeleg asupra alegerii unui tribunal arbitral, fiecare dintre statele contractante părţi în diferend vor desemna un arbitru şi aceşti arbitri vor numi un supraarbitru. În cazul în care unul sau altul din statele contractante parte în diferend nu ar desemna un arbitru în cuprinsul celor trei luni de la data apelului, un arbitru va fi desemnat în numele acestui stat de Preşedintele Consiliului care îl va alege de pe o listă de persoane pe deplin calificate, stabilită dinainte de Consiliu. Daca într-un termen de 30 de zile arbitrii nu se pot pune de acord asupra alegerii unui supraarbitru, Preşedintele Consiliului va desemna ca supraarbitru una dintre persoanele figurând pe lista sus-menţionată. Arbitrii şi supraarbitrul împreună vor constitui atunci un tribunal arbitral. Orice tribunal arbitral constituit potrivit dispoziţiilor articolului de faţă sau ale articolului prece-dent va fixa propriile sale reguli de procedură şi se va pronunţa cu majoritate de voturi, fiind convenit totuşi că Consiliul va avea facultatea de a hotărî asupra procedurii în cazul unor întârzieri pe care le-ar socoti excesive.
    Afară de cazul în care Consiliul ar dispune altfel, orice hotărâre a Consiliului privind neconcordanta dintre exploatarea unei întreprinderi de transport aeriene internaţionale şi dispoziţiile Convenţiei de faţă va rămâne în vigoare atât timp cât nu va fi infirmată în apel. În orice altă problemă, hotărârile Consiliului vor fi suspendate dacă s-a făcut apel, până când tribunalul de apel se va fi pronunţat. Hotărârile Curţii Permanente de Justiţie Internaţională sau a unui tribunal arbitral vor fi definitive şi obligatorii pentru părţi.
    Fiecare stat contractant se angajează să nu autorizeze survolul teritoriului său de către o întreprindere de transporturi aeriene a unui stat contractant, dacă Consiliul a decis că întreprinderea respectivă nu se conformează hotărârii sale definitive luate potrivit dispoziţiilor articolului precedent.
    Adunarea va suspenda dreptul de vot în Adunare şi la Consiliu al oricărui stat contractant găsit în culpă, în raport cu dispoziţiile prezentului capitol.
    În caz de război, dispoziţiile prezentei Convenţii nu vor aduce atingere libertăţii de acţiune a statelor contractante, indiferent dacă sunt beligerante sau neutre. Acelaşi principiu se va aplica oricărui stat contractant care va proclama o stare de criză naţională şi o va notifica Consiliului.
    a) Anexele prevăzute în art. 54 alin. 1) vor trebui, spre a fi adoptate, să reunească o majoritate de două treimi de voturi ale Consiliului convocat în acest scop şi vor fi apoi supuse de Consiliu fiecărui stat contractant. Fiecare dintre aceste anexe sau orice amendament la dispoziţiile unei anexe va avea efect deplin peste trei luni de la notificarea ei statelor contractante sau la sfârşitul unei perioade mai lungi fixate de Consiliu, afară de cazul că între timp majoritatea statelor contractante nu şi-au notificat dezaprobarea lor Consiliului.
    b) Consiliul va înştiinţa imediat toate statele contractante despre intrarea în vigoare a oricărei anexe sau despre orice amendament la o anexă.
    a) Prezenta Convenţie va fi supusa ratificării statelor semnatare. Instrumentele de ratificare vor fi depuse în arhivele guvernului Statelor Unite ale Americn, care va notifica data acestei depuneri fiecăruia dintre statele semnatare sau care aderă.
    b) Din momentul în care prezenta Convenţie va fi reunit ratificările sau aderările a 26 de state, ea va intra în vigoare între aceste state în a 30-a zi de la data depunerii celui de-al 26-lea instrument de ratificare sau de aderare.
    Ea va intra în vigoare în privinţa fiecărui stat care o va ratifica ulterior în a 30-a zi după data depunerii instrumentului de ratificare al statului respec-tiv.
    c) Va incumba guvernului Statelor Unite ale Arnericii de a notifica guvernului fiecărui stat semnatar sau care aderă data intrării în vigoare a prezentei Convenţii.
    a) Prezenta Convenţie va fi deschisă aderării statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, statelor asociate la aceasta şi statelor rămase neutre în timpul conflictului mondial actual.
    b) Această aderare se va face printr-o notificare adresată guvernului Statelor Unite ale Amencii şi va produce efecte în cea de-a 30-a zi după data primirii acestor notificări de guvernul Statelor Unite ale Americn, care va informa toate statele contractante.
    Sub rezerva aprobării oricărei organizaţii internaţionale generale creată de naţiunile lumii pentru menţinerea păcii, alte state decât cele vizate în art. 91 şi 92 a) vor putea fi admise să participe la prezenta Convenţie prin votul a patru cincimi din Adunare şi în condiţiile pe care Adunarea le-ar putea stipula, cu condiţia ca în fiecare caz să se fi obţinut asentimentul oricărui stat invadat sau atacat în cursul războiului actual de către statul care cere să fie admis.
    a) Orice amendament la prezenta Convenţie va trebui aprobat de două treimi de voturi ale Adunării şi va intra în vigoare, pentru statele care-1 vor fi ratificat, după ratificarea sa de un număr de state contractante fixat de Adunare. Acest număr nu va fi inferior celor două treimi din numărul total al statelor contractante.
    b) În cazul în care Adunarea socoteşte că un amendament este de natură să justifice această măsura, ea va putea, în rezoluţia în care recomandă adoptarea, să stipuleze că orice stat care n-ar fi ratificat amendamentul respectiv, într-un termen fixat de la data la care amendamentul a intrat în vigoare, va înceta ipso facto de a fi membru al Organizaţiei şi parte la Convenţie.
    a) Orice stat contractant va putea denunţa prezenta Convenţie trei ani după intrarea sa în vigoare, prin notificarea adresată guvernului Statelor Unite ale Americii, care va înştiinţa imediat fiecare stat contractant.
    b) Această denunţare va produce efecte după un an de la data primirii notificării şi numai faţă de statul care a denunţat Convenţia.
    a) Serviciu aerian înseamnă orice serviciu aerian regulat asigurat de o aeronavă destinată transportului public de călători, de curier sau de mărfuri;
    b) Serviciu aerian internaţional înseamnă un serviciu care survolează spaţiul aerian situat deasupra teritoriului a două sau mai multe state;
    c) întreprindere de transporturi aeriene înseamnă orice întreprindere de transporturi aeriene care propune să exploateze sau care exploatează un serviciu aerian internaţional;
    d) Escală fără caracter comercial înseamnă o escală cu alte scopuri decât acelea de a îmbarca sau debarca călători, mărfuri sau curier.
    Drept care, plenipotenţiarii subsemnaţi, împuterniciţi în modul cuvenit în acest scop, semnează prezenta Convenţie în numele guvernelor lor respective, la datele figurând în dreptul semnăturilor lor.
    Făcută la Chicago, la 7 decembrie una mie nouă sute patruzeci şi patru, în limba engleză. Un text redactat în limbile engleză, franceză şi spaniolă, având fiecare valoare autentică, va fi deschis spre semnare la Washington, (D.C.). Cele două texte vor fi depuse în arhivele guvernului Statelor Unite ale Americii, care va transmite copii certificate pentru conformitate guvernelor tuturor statelor care vor semna prezenta Convenţie sau care vor adera la ea.
    Adunarea Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, reunită în a treisprezecea sesiune (extraordinară) la Montreal, la 19 iunie 1961,
    luînd act de dorinţa unui mare număr de state contractante privind mărirea numărului de membri ai Consiliului,
    considerând convenabil să acorde şase locuri în plus în Consiliu şi, în consecinţă, să crească numărul de membri de la douăzeci şi unu la douăzeci şi şapte,
    considerând, necesară amendarea în acest scop a Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională încheiată la Chicago în a şaptea zi a lunii decembrie 1944,
    aprobă, la 21 iunie 1961, în baza prevederilor lit. (a) a articolului 94 din Convenţia sus — menţionată, următorul proiect de amendament al acestei Convenţii:
    La lit. (a) a articolului 50 din Convenţie expresia "douăzeci şi unu" se va exclude şi se va înlocui cu expresia "douăzeci şi şapte";
    fixează la cincizeci şi şapte numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a amendamentului propus, conform prevederilor lit. (a) a articolului 94 din Convenţia sus-menţionată, şi
    hotărăşte ca Secretarul General al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale să elaboreze un protocol în limbile engleză, franceză şi spaniolă, având aceeaşi autenticitate, care să cuprindă proiectul de amendament sus-menfionat şi prevederile de mai jos
    În consecinţă, în conformitate cu hotărârea de mai sus a Adunării, prezentul protocol a fost elaborat de Secretarul general al Organizaţiei;
    Prezentul protocol va fi supus ratificării de oricare stat care a ratificat sau a aderat la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională;
    Instrumentele de ratificare vor fi depuse în Organizaţia privind Aviaţia Civilă Internaţională; [1]
    Prezentul Protocol va intra in vigoare, în privinţa statelor care 1-au ratificat, în ziua depunerii celui de-al cincizeci şi şaselea instrument de ratificare; [2]
    Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data depunerii fiecărui instrument de ratificare a prezentului protocol;
    Secretarul general va notifica imediat statelor părţi sau semnatare a Convenţiei menţionate data la care Protocolul va intra în vigoare;
    Protocolul va intra în vigoare, în privinţa oricărui stat contractant care îl va ratifica după data menţionată, imediat după depunerea de către statul respectiv a instrumentului său de ratificare la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    Având în vedere cele de mai sus, Preşedintele şi Secretarul general ai celei de-a treisprezecea sesiuni (extraordinare) a Adunării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, autorizate în acest scop în mod corespunzător de Adunare, au semnat prezentul protocol.
    Întocmit la Montreal, la 21 iunie anul 1961, nouă sute şaizeci şi unu, într-un singur exemplar în limbile engleză, franceză şi spaniolă, fiecare dintre texte având aceeaşi valabilitate. Prezentul Protocol va fi depus la arhivele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale; copii certificate pentru conformitate vor fi trimise de Secretarul general al Organizaţiei tuturor statelor părţi sau semnatare la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago în a şaptea zi a lunii decembrie 1994.


    Adunarea Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale întrunită la Roma, în ziua de 21 august 1962, în cea de a XlV-a sesiune a sa,
    luând act de dorinţa generală a statelor contractante de a mări numărul minim de state contractante cerute pentru convocarea unei Adunări extraordinare, care este astăzi de zece,
    considerând că acest număr ar trebui sporit la o cincime din numărul total al statelor contractante, şi
    considerând necesar de a amenda în acest scop Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago, la 7 decembrie 1944,
    a adoptat, la 14 septembrie 1962, conform dispoziţiilor alineatului a) al articolului 94 din sus-zisa Convenţie, proiectul de amendament la această Convenţie, cu următorul text:
    Se va înlocui cea de a doua frază a alineatului a) al articolului 48 al Convenţiei cu textul următor: "Ea poate ţine oricând o sesiune extraordinară la convocarea Consiliului sau pe baza unei cereri adresate Secretarului general de către un număr de state contractante egal cu cel puţin o cincime din numărul total al acestor state";
    a fixat la 66 numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a sus-zisului amendament, conform dispoziţiilor alineatului a) din articolul 94 al sus-zisei Convenţii, şi
    a hotărât ca Secretarul general al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale sa întocmească, în limbile engleză, franceză şi spaniolă, fiecare având aceeaşi valoare, un Protocol privind amendamentul de mai sus şi cuprinzând dispoziţiile care urmează.
    În consecinţă, conform deciziei sus-menţionate a Adunării, prezentul Protocol a fost întocmit de Secretarul general al Organizaţiei.
    El va fi supus ratificării fiecărui stat care a ratificat Convenţia privind aviaţia Civilă Internaţională sau care a aderat la această Convenţie.
    Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    Prezentul Protocol va intra în vigoare faţă de statele care îl vor fi ratificat în ziua depunerii celui de al 66-lea instrument de ratificare.
    Secretarul general va notifica de îndată tuturor statelor contractante data depunerii fiecărui instrument de ratificare a acestui Protocol.
    Secretarul general va notifica de îndată tuturor statelor participante la zisa Convenţie, sau care au semnat-o, data la care acest Protocol va intra în vigoare.
    Prezentul Protocol va intra în vigoare faţă de oricare stat contractant care îl va ratifica, după data de mai sus, deîndată ce acest stat va fi depus instrumentul său de ratificare la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    Drept care Preşedintele şi Secretarul general al celei de a XIV-a sesiuni a Adunării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, împuterniciţi în acest scop de Adunare, semnează prezentul Protocol.
    Făcut la Roma, în ziua de 15 septembrie 1962, într-un singur exemplar, întocmit în limbile franceză, engleză şi spaniolă, fiecare având aceeaşi valoare. Prezentul Protocol va fi depus în arhivele Organziaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale. Secretarul general al Organizaţiei va trimite copii conforme tuturor statelor care sunt părţi la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, menţionată mai sus, sau care o vor semna.
    Adunarea generală a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, întrunită la New York la 11 martie 1971, în sesiune extraordinară,
    luând act de dorinţa generală a statelor contractante de a mări numărul membrilor Consiliului,
    considerând că este cazul a se mări componenţa Consiliului cu încă trei locuri faţă de cele şase locuri care au fost prevăzute prin Amendamentul la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională (Chicago 1944) adoptat la 21 iunie 1961 şi de a ridica, prin aceasta, numărul lor total la treizeci,
    considerând necesar a se modifica în acest scop Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944,
    a aprobat la 12 martie 1971, conform prevederilor articolului 94 alineatul a) din Convenţia mai sus menţionată, proiectul de amendament al acestei Convenţii, cu textul de mai jos.
    La Articolul 50 alineatul a) din Convenţie să se înlocuiască fraza a doua prin:
    "El se compune din treizeci state contractante alese de către Adunare";
    a fixat la optzeci numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a acestui amendament, în conformitate cu prevederile alineatului a) al articolului 94 din sus menţionata Convenţie, si
    a decis ca Secretarul general al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale să întocmească un protocol în limbile engleză, franceză şi spaniolă, fiecare având egala valabilitate, privind amendamentul menţionat precum şi prevederile de mai jos.
    în consecinţă, în conformitate cu decizia mai sus menţionată a Adunării:
    prezentul protocol a fost întocmit de către Secretarul general al Organizaţiei;
    prezentul protocol va fi supus spre ratificare oricărui stat care a ratificat Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională sau a aderat la ea;
    instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
    prezentul protocol va intra în vigoare, faţă de statele care îl vor ratifica, din ziua depunerii celui de-al optzecilea instrument de ratificare;
    Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data depunerii fiecărui instrument de ratificare a prezentului protocol;
    Secretarul general va notifica imediat, tuturor statelor părţi la menţionata Convenţie, data la care prezentul protocol va intra în vigoare;
prezentul protocol va intra în vigoare, faţă de fiecare stat contractant care îl va fi ratificat după data menţionată, de îndată ce acest stat va fi depus instrumentul de ratificare pe lângă Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    Drept care Preşedintele şi Secretarul general al menţionatei sesiuni extraordinare a Adunării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, autorizaţi în acest scop de către Adunare, semnează prezentul protocol.
    întocmit la New York la 12 martie anul 1971, într-un singur exemplar redactat în limbile engleză, franceză şi spaniolă, fiecare dintre textele redactate în aceste limbi având egală valabilitate. Prezentul protocol va rămâne depus în arhivele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, iar Secretarul general al Organizaţiei va transmite copii conforme tuturor statelor părţi la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944.


    Adunarea generală a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, întrunită la Viena, la 5 iulie 1971, în sesiunea a 18-a ordinară,
    luând act de dorinţa generală a statelor contractante de a mări numărul membrilor Comisiei de navigaţie aeriană,
    considerând că este cazul a se mări de la 12 la 15 numărul membrilor acestui organ, şi
    considerând că este necesar a se modifica, în acest scop, Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944,
    1) a aprobat, conform prevederilor alineatului a) al articolului 94 din Convenţia mai sus menţionată, propunerea de amendament la această Convenţie, cu textul de mai jos:
    "Să se înlocuiască expresia 12 membri prin 15 membri în articolul 56 al Convenţiei";
    2) A fixat la 80 numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a acestui amendament, în conformitate cu prevederile alineatului a) al articolului 94 din mai sus menţionata Convenţie.
    3) A decis ca Secretarul general al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale să întocmească — cu privire la amendamentul menţionat şi la prevederile de mai jos — un protocol în limbile engleză, franceză şi spaniolă, textele în fiecare dintre aceste limbi având egală valabilitate:
    În consecinţă, în conformitate cu decizia mai sus menţionată a Adunării Generale:
    prezentul protocol a fost întocmit de către Secretarul general al Organizaţiei;
    prezentul protocol va fi supus spre ratificare fiecărui stat care a ratificat Convenţia privind Aviaţia Civila Internaţională sau a aderat la această Convenţie;
    instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
    prezentul protocol va intra în vigoare, faţă de statele care îl vor ratifica, din ziua depunerii celui de-al optzecilea instrument de ratificare;
    Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data depunerii fiecărui instrument de ratificare a prezentului protocol;
    Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor părţi la menţionata Convenţie data la care prezentul protocol va intra în vigoare;
    prezentul protocol va intra în vigoare, faţă de fiecare stat contractant care îl va ratifica, după data mai sus menţionată din momentul în care acest stat va depune instrumentul său de ratificare la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    Drept care Preşedintele şi Secretarul general al sesiunii a 18-a a Adunării Generale a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, autorizaţi în acest scop de către Adunare, semnează prezentul protocol.
    întocmit la Viena la 7 iulie anul 1971, într-un singur exemplar redactat în limbile franceză, engleză şi spaniolă, textele în fiecare dintre aceste limbi având egală valabilitate. Prezentul protocol va rămâne depus în arhivele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, iar Secretarul general al Organizaţiei va transmite copii conforme tuturor statelor părţi la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944.


    Adunarea generală a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, întrunită la Montreal, la 14 octombrie 1974, pentru a ţine sesiunea a 21-a,
    luând act de dorinţa generală manifestată de statele contractante de a mări numărul membrilor Consiliului,
    considerând necesar a se prevedea pentru Consiliu 3 locuri în plus şi de a se mări astfel numărul total al membrilor de la 30 la 33, în scopul de a se permite creşterea reprezentării statelor alese în baza părţii a doua şi mai ales în baza părţii a treia a alegerilor,
    considerând necesar a se modifica în acest scop Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944:
    1) Aprobă, conform dispoziţiilor alin. a) al art. 94 al Convenţiei citate mai sus, proiectul de amendament la menţionata Convenţie, al cărui text este următorul:
    "A amenda fraza a doua a alin. a) al art. 50 a Convenţiei, înlocuind acolo cuvântul "treizeci" prin "treizeci şi trei".
    2) Fixează la 86 (optzeci şi şase) numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară intrării în vigoare a sus-menţionatului amendament, conform dispoziţiilor alin. a) al art. 94 al Convenţiei sus-meriţionate şi
    3) Decide ca Secretarul general al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale să întocmească în limbile franceză, engleză şi spaniolă, fiecare având aceeaşi valabilitate, un protocol privind amendamentul menţionat şi care să cuprindă dispoziţiile de mai jos:
    a) Protocolul va fi semnat de Preşedintele şi Secretarul general al Adunării Generale;
    b) El va fi supus spre ratificare fiecărui stat contractant care a ratificat Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţionala sau a aderat la aceasta;
    c) Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
    d) Protocolul va intra în vigoare în ziua depunerii celui de-al 86-lea instrument de ratificare, pentru statele care îl vor fi ratificat;
    e) Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data depunerii fiecărui instrument de ratificare a protocolului;
    f) Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor părţi la menţionata Convenţie data la care protocolul respectiv va intra în vigoare;
    g) Protocolul va intra în vigoare, faţă de fiecare stat contractant care îl va ratifica după data mai sus citată, din momentul în care acest stat va depune instrumentul său de ratificare la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    în consecinţă, conform deciziei sus-menţionate a Adunării Generale, prezentul protocol a fost întocmit de către Secretarul general al Organizaţiei.
    Drept care Preşedintele şi Secretarul general al celei de-a 21-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, autorizaţi în acest scop de Adunarea Generală, semnează prezentul protocol.
    Încheiat la Montreal la 16 octombrie 1974, într-un singur exemplar redactat în limbile franceză, engleză şi spaniolă, fiecare avand aceeaşi valabilitate. Prezentul protocol va rămâne depus în arhivele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi Secretarul general va transmite copii certificate tuturor statelor părţi la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944.