_____________________________
    *În vigoare pentru Republica Moldova din 17 martie 1995



    Părţile
    Îngrijorate de sănătatea fizică şi morală a umanităţii,
    recunoscând că întrebuinţarea stupefiantelor, din punct de vedere medical, este indispensabilă în vederea uşurării durerii şi că măsurile ce trebuie luate sunt necesare pentru a se asigura ca stupefiantele să fie disponibile în vederea acestui scop,
    recunoscînd că toxicomania este un flagel pentru individ şi constituie un pericol economic şi social pentru umanitate,
    conştiente de răspunderea pe care o au pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel.
    considerând că pentru a fi eficiente măsurile luate împotriva abuzului de stupefiante, acestea trebuie să fie coordonate şi universale,
    socotind că o acţiune universală în această privinţă necesită o cooperare internaţionala, condusă de aceleaşi principii şi având în vedere scopuri comune,
    recunoscînd competenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite în privinţa controlului stupefiantelor şi dorind ca organele internaţionale interesate să fie grupate în cadrul acestei Organizaţii,
    dorind să încheie o convenţie internaţională acceptabilă pentru toţi, înlocuind cea mai mare parte a tratatelor existente privitoare la stupefiante, limitând întrebuinţarea stupefiantelor la scopuri medicale şi ştiinţifice şi stabilind o cooperare internaţională constantă pentru a realiza aceste principii şi a atinge aceste scopuri,
    cad de acord asupra celor ce urmează:
    1. În afară de alte indicaţii exprese contrare sau în afară de cazul în care contextul cere o alternativă, definiţiile care urmează se aplică tuturor dispoziţiilor prezentei Convenţii:
    a) Termenul Organul înseamnă Organul internaţional de control al stupefiantelor.
    b) Termenul cannabis înseamnă vârful florifer sau fructifer al cannabisului (exceptând seminţele şi frunzele care nu sunt însoţite de vârfurile ramurilor) şi a cărui răşină n-a fost extrasă, oricare ar fi întrebuinţarea lor.
    c) Expresia plantă de cannabis înseamnă toate plantele de genul cannabis.
    d) Expresia răşină de cannabis înseamnă răşina separată, brută sau purificată, obţinută din planta cannabis.
    e) Termenul coca înseamnă toate specule de arbuşti din genul erythroxylon.
    f) Expresia frunze de coca înseamnă frunzele arbustului coca, cu excepţia frunzelor din care s-au extras toată ecgonina, cocaina şi toţi ceilalţi alcaloizi ecgoninici.
    g) Termenul comisia înseamnă Comisia de stupefiante a Consiliului.
    h) Termenul Consiliul, înseamnă Consiliul economic şi social al Naţiunilor Unite.
    i) Termenul cultura înseamnă cultura de mac opiaceu, de coca şi de plantă de cannabis.
    j) Termenul stupefiant înseamnă toate substanţele din tabelele I şi II, fie că sunt naturale sau sintetice.
    k) Expresia Adunarea Generală înseamnă Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
    1) Expresia trafic ilicit înseamnă cultura sau orice trafic de stupefiante, care au scopuri contrarii celor prevăzute în prezenta Convenţie.
    m) Termenele import şi export înseamnă, fiecare cu particularităţile sale, transportul material de stupefiante dintr-un stat în alt stat sau de pe teritoriul unui stat pe alt teritoriu al aceluiaşi stat.
    n) Termenul fabricaţie înseamnă toate operaţiunile, altele decât producţia, care permit obţinerea stupefiantelor şi cuprind purificarea, precum şi transformarea stupefiantelor în alte stupefiante.
    o) Expresia opiu medicinal înseamnă opiul care a suferit preparaţiile necesare în vederea utilizării sale terapeutice.
    p) Termenul opiu înseamnă sucul îngroşat al macului opiaceu.
    q) Expresia mac opiaceu înseamnă planta din specia Papaver somniferum L.
    r) Expresia pai de mac înseamnă toate părţile (cu excepţia seminţelor) ale macului opiaceu, după cosire.
    s) Termenul preparat înseamnă un amestec solid sau lichid conţinând un stupefiant.
    t) Termenul producţie înseamnă operaţiunea care constă din culegerea opiului, a frunzei de coca, a cannabisului şi a răşinei de cannabis din plantele care le produc.
    u) Expresiile tabelul I, tabelul II, tabelul III şi tabelul IV înseamnă listele de stupefiante sau de preparate anexate la prezenta Convenţie şi care vor putea fi modificate, din timp în timp, în conformitate cu articolul 3.
    v) Expresia Secretar General indică pe Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    w) Expresia stocuri speciale înseamnă cantităţile de stupefiante deţinute într-o ţară sau pe un teritoriu, prin guvernul acestei ţări sau al acestui teritoriu, în vederea nevoilor sale speciale; în vederea circumstanţelor excepţionale, expresia nevoi speciale trebuie înţeleasă în consecinţă.
    x) Termenul stocuri, înseamnă cantităţile de stupefiante deţinute într-o ţară sau pe un teritoriu, cu destinaţia:
    i) unui consum medical şi ştiinţific în această ţară sau pe acest teri-toriu;
    ii) fabricării şi preparării stupefiantelor şi altor substanţe, într-o ţară sau fie un teritoriu;
    iii) exportului;
    dar nu cuprind cantităţile de stupefiante deţinute într-o ţară sau pe un teritoriu de către:
    iv) farmacişti sau alţi distribuitori cu amănuntul autorizaţi sau de către instituţiile în care persoane calificate sunt autorizate în cadrul exercitării funcţiilor lor terapeutice sau ştiinţifice; sau
    v) ca stocuri speciale.
    y) Termenul teritoriu înseamnă toată acea parte a unui stat care este considerată ca o entitate distinctă, în vederea aplicării sistemului de certifi-cate de import şi de autorizaţii de export prevăzute în articolul 31.
    Această definiţie nu se aplică termenului teritoriu în modul în care este întrebuinţat în articolele 42 şi 46.
    2. În conformitate cu scopul acestei Convenţii, un stupefiant se consideră ca fiind consumat atunci când a fost livrat oricărei persoane sau întreprinderi, în vederea distribuirii cu amănuntul, pentru întrebuinţare medicală sau cercetare ştiinţifică; cuvântul consumare se va interpreta în conformitate cu această definiţie.
    1. În afară de ceea ce priveşte măsurile de control limitat al stupefiantelor, stupefiantele din tabelul I sunt supuse tuturor măsurilor de control aplicabile stupefiantelor, indicate prin prezenta Convenţie, şi, în particular, măsurilor prevăzute în următoarele articole: 4 c), 19, 20, 21, 29, 30, 31, 32, 33, 34 şi 37.
    2. Stupefiantele din tabelul II sunt supuse aceloraşi măsuri de control ca şi stupefiantele din tabelul I, cu excepţia măsurilor prevăzute în paragrafele 2 şi 5 ale articolului 30, în aceea ce priveşte comerţul cu amănuntul.
    3. Preparatele, altele decât cele din tabelul III, sunt supuse aceloraşi măsuri de control ca şi stupefiantele pe care le conţin, dar evaluările (articolul 19) şi statisticile (articolul 20), altele decât cele care se raportează la aceste stupefiante, nu vor fi cerute în cazul acestor preparate şi dispoziţiile articolului 29 (paragraful 2 c) şi ale articolului 30 (paragraful l b) ii) nu se vor aplica.
    4. Preparatele din tabelul III sunt supuse aceloraşi măsuri de control ca şi preparatele care conţin stupefiantele din tabelul II, numai că paragrafele l b) şi 3—15 ale articolului 31 nu se vor aplica şi că, în ceea ce priveşte evaluările (articolul 19) şi statisticile (articolul 20), informaţiile cerute se vor limita la cantităţile de stupefiante utilizate în fabricarea acestor preparate.
    5. Stupefiantele din tabelul IV vor fi deasemenea incluse în tabelul I şi supuse tuturor măsurilor de control aplicabile stupefiantelor din acest tabel, şi pe lângă aceasta.
    a) părţile vor trebui să adopte toate măsurile speciale de control pe care le consideră necesare, pe baza proprietăţilor deosebit de periculoase ale stupefiantelor respective; şi
    b) părţile vor trebui, dacă, după părerea lor, situaţia din ţara lor determină că acesta este mijlocul cel mai indicat de a proteja sănătatea publică, să interzică producţia, fabricaţia, exportul şi importul, comerţul, deţinerea sau utilizarea acestor stupefiante, cu excepţia cantităţilor care vor putea fi necesare exclusiv pentru cercetarea medicală şi ştiinţifică, inclusiv încercările clinice care se efectuează cu aceste stupefiante, care vor trebui să aibă loc sub supravegherea şi controlul părţii respective sau vor trebui să fie subordonate supravegherii şi controlului ei.
    6. În afară de măsurile de control aplicabile tuturor stupefiantelor din tabelul I, opiul este supus dispoziţiilor articolelor 23 şi 24, frunzele de coca— dispoziţiilor articolelor 26—27 şi cannabisul — dispoziţiilor articolului 28.
    7. Macul opiaceu, coca, planta cannabis, paiul de mac şi frunzele de cannabis sunt supuse măsurilor de control prevăzute, respectiv, în articolele 22-24; 22, 26 şi 27; 22 şi 28; 25; 28.
    8. Părţile vor face tot ce le stă în putinţă în scopul de a lua măsuri de supraveghere, pe cât posibil, cu privire la substanţele care nu sunt indicate prin prezenta Convenţie, dar care pot fi utilizate în vederea fabricării ilicite a stupefiantelor.
    9. Părţile nu sunt obligate să aplice dispoziţiile prezentei Convenţii stupefiantelor care sunt întrebuinţate în cod curent în industrie în alte scopuri decât cele medicale sau ştiinţifice, cu condiţia:
    10. Să ia măsuri pentru a împiedica, recurgând la procedeele indicate de denaturare sau prin orice alt mijloc, ca stupefiantele astfel întrebuinţate să poată da loc unor abuzuri sau să producă efecte nocive (articolul 3 3) şi ca în practică substanţa nocivă să poată fi recuperată; şi
    a) să ia măsuri să figureze, în informaţiile statistice (articolul 20) pe care le furnizează, cantitatea fiecărui stupefiant astfel întrebuinţat.
    1. Dacă o parte sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii este în posesia unor informaţii care, după părerea sa, fac necesară modificarea vreunui tabel, ea se va adresa Secretarului General cu o notificare însoţită de toate informaţiile respective necesare în sprijinul acesteia.
    2. Secretarul General va comunica această notificare şi informaţiile pe care le va socoti necesare părţilor, Comisiei şi, dacă, notificarea a fost adresată de către o parte, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
    3. Dacă o notificare se raportează la o substanţă care nu este înscrisă în tabelul I sau în tabelul II:
    i) toate părţile vor examina, ţinând seama de informaţiile pe care le au la dispoziţie, posibilitatea aplicării provizorii a tuturor măsurilor de control, în legătură cu această substanţă, aplicabile stupefiantelor din tabelul I;
    ii) în aşteptarea hotărârii, care va fi luată în virtutea subparag. iii) al prezentului paragraf, comisia poate să decidă ca părţile să aplice, în mod provizoriu, toate măsurile de control aplicabile stupefiantelor din tabelul I, la substanţa respectivă. Părţile vor aplica în mod provizoriu aceste măsuri la substanţa respectivă;
    iii) dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii constată ca această substanţă poate să dea naştere la abuzuri analoage şi să producă efecte nocive analoage cu cele ale stupefiantelor din tabelul I sau din tabelul II, sau că aceasta este transformabilă într-un stupefiant, ea va aviza Comisia şi aceasta va putea să decidă, conform recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ca această substanţă să fie înscrisă în tabelul I sau în tabelul II.
    4. Dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii constată că un preparat nu poate, în baza substanţelor pe care le conţine, să dea naştere la un abuz şi nici să producă un efect nociv (paragraful 3) şi că stupefiantul pe care-1 conţine nu este uşor recuperabil, Comisia, ca urmare a recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va putea să înscrie acest preparat în tabelul III.
    5. Dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii constată că un stupefiant din tabelul I este susceptibil în mod deosebit să dea naştere la abuzuri şi să producă efecte nocive (paragraful 3) şi că acest pericol nu este compensat prin avantajele terapeutice apreciabile pe care să nu le posede alte substanţe decât cele din tabelul IV, Comisia poate, în conformitate cu recomandata Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sa înscrie acest stupefiant în tabelul IV.
    6. Dacă o notificare are legătură cu un stupefiant din tabelul I sau din tabelul II ori cu un preparat din tabelul III, Comisia, în afară de acţiunea prevăzută în paragraful 5, poate, în urma recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, să modifice unul sau altul dintre tabele, fie:
    a) transferând un stupefiant din tabelul I în tabelul II sau din tabelul II în tabelul I; sau
    b) ştergând un stupefiant sau un preparat, după caz, dintr-unul din tabele.
    7. Toate hotărârile Comisiei, luate în vederea aplicării prezentul articol, vor fi comunicate de către Secretarul General tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, statelor nemembre părţi ale prezentei Convenţii.
    Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organului, Hotărârea va intra în vigoare, în privinţa fiecărei părţi, la data primirii comunicării amintite mai sus şi părţile vor lua atunci toate măsurile cerute prin prezenta Convenţie.
    8. a) Toate hotărârile Comisiei, de modificare a unui tabel, vor fi supuse examinării Consiliului dacă o parte o cere, în cele 90 de zile care urmează după primirea notificării hotărârii. Această cerere va fi prezentată Secretarului General, cu toate informaţiile necesare în vederea sprijinirii ei.
    b) Secretarul General va comunica o copie de pe această cerere şi de pe informaţiile necesare Comisiei, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi tuturor părţilor, pe care le va invita să prezinte observaţiile lor în cele 90 de zile. Toate observaţiile primite vor fi supuse examinării Consiliului.
    c) Consiliul va putea să confirme, să modifice sau să anuleze hotărârea Comisiei; el va hotărî în calitate de for suprem. Hotărârea sa va fi notificată tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, statelor nemembre părţi ale prezentei Convenţii, Comisiei, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi organului.
    d) În aşteptarea examinării de către Consiliu, hotărârea Comisiei va rămâne în vigoare.
    9. Hotărârile Comisiei luate în vederea aplicării prezentului articol nu vor fi supuse examinării prevăzute de articolul 7.
    Părţile vor lua măsurile legislative şi administrative care vor putea fi necesare:
    a) pentru executarea dispoziţiilor prezentei Convenţii în cadrul propriilor lor teritorii;
    b) pentru cooperarea cu alte state în vederea executării dispoziţiilor Convenţiei amintite; şi
    c) sub rezerva dispoziţiilor prezentei Convenţii, pentru a limita în mod exclusiv la scopuri medicale şi ştiinţifice producţia, fabricarea, exportul, importul, distribuirea, comerţul, întrebuinţarea şi deţinerea stupefiantelor.
    Recunoscând competenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite în privinţa controlului internaţional al stupefiantelor, părţile sunt de acord să încredinţeze Comisiei de stupefiante a Consiliului economic şi social şi Organului internaţional de control al stupefiantelor funcţiile care le sunt atribuite acestor organe prin prezenta Convenţie.
    Organizaţia Naţiunilor Unite îşi asumă cheltuielile Comisiei şi ale Organului în condiţiile care vor fi determinate de către Adunarea Generală. Părţile care nu sunt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite vor contribui la cheltuielile organelor internaţionale de control, Adunarea Generală fixând, în mod peri-odic, după ce a consultat guvernele acestor părţi, cuantumul contribuţiei pe care-1 va socoti echitabil.
    În afară de ceea ce priveşte hotărârile prevăzute în articolul 3, toate hotărârile sau recomandările adoptate de către Comisie în privinţa executării dispoziţiilor prezentei Convenţii vor fi luate sub rezerva aprobării de către Consiliu sau Adunarea Generală a tuturor modificărilor adoptate de unul sau celălalt dintre aceste organe, în aceeaşi manieră ca celelalte hotărâri sau recomandări ale Comisiei.
    Comisia este împuternicită să examineze toate problemele care sunt în legătură cu scopurile prezentei Convenţii şi, mai ales:
    a) să modifice tabelele în conformitate cu articolul 3;
    b) să atragă atenţia Organului asupra tuturor problemelor care pot avea legătură cu funcţiile acestuia;
    c) să formuleze recomandări în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentei Convenţii sau în vederea atingerii scopurilor pe care le are în vedere, cuprinzând, printre acestea, şi programele de cercetare ştiinţifică şi de schimb de informaţii cu caracter ştiinţific sau tehnic; şi
    d) să atragă atenţia statelor care nu sunt părţi asupra hotărârilor şi recomandărilor pe care le adoptă în conformitate cu atribuţiile pe care i le conferă prezenta Convenţie, în aşa fel încât acestea să examineze măsurile pe care le pot lua în virtutea prezentei Convenţii.
    1. Organul este format din unsprezece membri aleşi de către Consiliu, după cum urmează:
    a) trei membri având experienţă medicală, de farmacologie sau de farmacie şi aleşi de pe o listă de cel puţin cinci persoane desemnate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii; şi
    b) opt membri aleşi de pe o listă de persoane desemnate de către membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de către părţile care nu sunt membre.
    2. Membrii Organului trebuie să fie persoane care prin competenţa, imparţialitatea şi conduita lor inspiră încrederea generală, în timpul duratei mandatului lor ele nu trebuie să ocupe nici un post şi nici să se dedice vreunei activităţi care ar fi de natură să le împiedice exercitarea cu imparţialitate a atribuţiilor lor. Consiliul ia, consultându-se cu Organul, toate dispoziţiile necesare în vederea asigurării întregii independenţe tehnice a acestuia din urmă, în privinţa exercitării atribuţiilor sale.
    3. Consiliul, având în vedere principiul unei reprezentări geografice echitabile, trebuie să ţină cont de interesul pe care-l reprezintă cuprinderea în Organ, într-o proporţie echitabilă, a persoanelor care sunt la curent cu situaţia din domeniul stupefiantelor, din ţările producătoare, fabricante şi consumatoare şi care au legătură cu ţările amintite.
    1. Mandatul de membru al Organului este de 3 ani şi poate fi reînnoit.
    2. Mandatul fiecărui membru al Organului se termină în ajunul primei şedinţe a Organului, la care are dreptul să ia parte succesorul său.
    3. Un membru al Organului care a absentat la trei sesiuni consecutive va fi considerat ca demisionat.
    4. Consiliul poate la recomandarea Organului, să revoce un membru al Organului, care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de paragraful 2 al articolului 9. Această recomandare trebuie să fie formulată printr-un vot afirmativ a opt membri ai Organului.
    5. Dacă locul unui membru al Organului devine vacant în cursul mandatului titularului său, Consiliul va completa această vacanţă alegând un alt membru, cât mai curând posibil, pentru restul duratei mandatului, în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale articolului 9.
    6. Membrii Organului primesc o remuneraţie potrivită, al cărei cuantum este fixat de către Adunarea Generală.
    1. Organul îşi alege preşedintele şi pe membrii a căror alegere i se pare necesară, în vederea constituirii biroului său; el îşi adoptă regulamentul său interior.
    2. Organul se reuneşte ori de câte ori socoteşte necesar, în vederea îndeplinirii satisfăcătoare a atribuţiilor sale, dar trebuie să ţină cel puţin două şedinţe în fiecare an calendaristic.
    3. Cvorumul necesar pentru reunirile Organului este de şapte membri.
    1. Organul va fixa data sau datele la care evaluările vor trebui să fie predate, în conformitate cu articolul 19, precum şi forma sub care ele vor trebui să fie prezentate, şi va hotărî asupra formularelor în vederea acestui scop.
    2. În ceea ce priveşte ţările şi teritoriile la care nu se aplică prezenta Convenţie, Organul va invita guvernele interesate să predea evaluări în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei.
    3. În cazul în care un stat nu va preda la data fixată evaluările relative la unul dintre teritoriile sale, Organul le va stabili el însuşi, în măsura posibilităţii, şi, pe cât posibil, în cooperare cu guvernul interesat.
    4. Organul va examina evaluările, inclusiv evaluările suplimentare, şi, în afară de ceea ce priveşte nevoile speciale, va putea cere pentru fiecare ţară sau teritoriu pentru care a fost predată o evaluare informaţiile pe care le va crede necesare, în scopul completării evaluărilor sau în vederea elucidării unei indicaţii care se găseşte în această evaluare.
    5. Organul va confirma apoi, în termenul cel mai scurt posibil, evaluările suplimentare; el va putea, de asemenea, să le modifice cu consimţământul guvernului interesat.
    6. În afară de documentaţia prevăzută în articolul 15, Organul va pub-lica, la datele pe care le va fixa, dar cel puţin o dată pe an, informaţiile relative la evaluările care i se par că vor facilita aplicarea prezentei Convenţii.
    1. Organul va fixa modul şi forma sub care trebuie predate statisticile, după cum este prevăzut în articolul 20, şi va decide asupra formularelor în vederea acestui scop.
    2. Organul va examina statisticile pentru a constata dacă părţile sau orice alte state s-au conformat dispoziţiilor prezentei Convenţii.
    3. Organul va putea cere informaţiile suplimentare pe care le va crede necesare, în vederea completării acestor statistici sau pentru a lămuri unele indicaţii care se găsesc în aceste statistici.
    4. Organul nu va avea competenţa de a pune întrebări sau de a-şi exprima o părere în legătură cu statisticile care privesc stupefiantele necesare pentru nevoi speciale.
    Măsuri care trebuie luate de către Organ în vederea asigurării executării dispoziţiilor Convenţiei
    1. a) Dacă, după examinarea informaţiilor adresate Organului de către guvern, în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, sau a informaţiilor comunicate prin organele Naţiunilor Unite şi având legătură cu problemele relative la dispoziţiile amintite. Organul are motive să creadă că scopurile prezentei Convenţii sunt compromise în mod serios prin faptul că o parte sau o ţară ori un teritoriu nu execută dispoziţiile Convenţiei, Organul are dreptul să ceară explicaţii de la guvernul ţării sau teritoriului interesat. Sub rezerva dreptului pe care îl are de a atrage atenţia părţilor, a Consiliului şi a Comisiei asupra problemei, după cum este prevăzut în alineatul c) de mai jos, Organul va socoti drept confidenţială o cerere de informaţii sau o explicaţie predată de către un guvern, în conformitate cu prezentul alineat.
    b) După ce a acţionat în conformitate cu alineatul a) de mai sus. Organul poate, dacă socoteşte că este necesar, să ceară guvernului interesat luarea de masuri corective care, având în vedere circumstanţele, pot părea necesare în vederea executării dispoziţiilor prezentei Convenţii.
    c) Dacă Organul constată că guvernul interesat nu a dat explicaţii satisfăcătoare, în cazul în care a fost invitat să le predea în conformitate cu alineatul a) de mai sus, sau că neglijează să adopte toate măsurile corective pe care a fost invitat să le ia în conformitate cu alineatul b) de mai sus, poate atrage atenţia părţilor, Consiliului şi Comisiei asupra acestei probleme.
    2. Când atrage atenţia părţilor, Consiliului şi Comisiei asupra unei probleme, în conformitate cu alineatul c) al paragrafului l de mai sus, Organul poate, dacă socoteşte necesară o asemenea măsură, să recomande părţilor să oprească importul de stupefiante de provenienţa ţării interesate sau exportul de stupefiante care au ca destinaţie această ţară sau teritoriu, sau în acelaşi timp importul şi exportul, fie pentru o perioadă determinată, fie până când situaţia din această ţară sau teritoriu va deveni satisfăcătoare. Statul interesat are dreptul de a prezenta această problemă în faţa Consiliului.
    3. Organul are dreptul să publice un raport privind toate problemele vizate prin dispoziţiile prezentului articol şi să-l comunice Consiliului, care îl va transmite tuturor părţilor. Dacă Organul publică în acest raport o hotărâre luată în virtutea prezentului articol sau o informaţie privind această hotărâre, este obligat să publice, deasemenea, avizul guvernului interesat, dacă acesta o cere.
    4. În cazul în care o hotărâre a Organului publicată în conformitate cu prezentul articol n-a fost adoptată în unanimitate, opinia minorităţii trebuie să fie, deasemenea, publicată.
    5. Orice stat va fi invitat să fie reprezentat la şedinţele Organului în cursul cărora se examinează o problemă care îl interesează în mod direct în legătură cu termenii prezentului articol.
    6. Hotărârile Organului luate în virtutea prezentului articol trebuie să fie adoptate de către o majoritate de două treimi a numărului total al membrilor Organului.
    1. Organul întocmeşte un raport anual al lucrărilor sale şi toate celelalte rapoarte suplimentare pe care le consideră necesare şi în care figurează, de-asemenea, o analiză a evaluărilor şi a informaţiilor statistice de care dispune şi, în cazurile indicate, o expunere a explicaţiilor pe care le-au dat guvernele sau pe care au avut obligaţia să le predea, precum şi toate observaţiile şi recomandările pe care Organul a crezut de cuviinţă să le formuleze. Aceste rapoarte sunt prezentate Consiliului prin intermediul Comisiei, care poate formula observaţiile pe care le crede indicate.
    2. Rapoartele sunt comunicate părţilor şi publicate ulterior de către Secretarul General. Părţile autorizează libera distribuire a acestor rapoarte.
    Serviciile de secretariat ale Comisiei şi ale Organului vor fi puse la dispoziţie de către Secretarul General.
    Părţile vor menţine o administraţie specială însărcinată cu aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii.
    1. Părţile vor transmite Secretarului General informaţiile pe care le poate cere Comisia ca fiind necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale, şi anume: a) un raport anual relativ la funcţionarea Convenţiei în fiecare dintre teritoriile lor;
    b) din timp în timp, textele tuturor legilor şi ale tuturor regulamentelor promulgate în vederea punerii în aplicare a prezentei Convenţii;
    c) toate precizările pe care le va cere Comisia în legătură cu afacerile de trafic ilicit, şi anume amănuntele fiecărei afaceri de trafic ilicit descoperite, care ar putea prezenta o importanţă fie din punct de vedere al resurselor de aprovizionare cu stupefiante a traficului ilicit, fie din punct de vedere al cantităţilor în cauză sau metodelor întrebuinţate de către traficanţii iliciţi; şi
    d) numele şi adresele autorităţilor administrative în drept să elibereze autorizaţiile sau certificatele de export şi import.
    2. Părţile vor furniza informaţiile prevăzute în paragraful precedent sub forma şi la datele indicate, întrebuinţând acele formulare a căror întrebuinţare o va indica Comisia.
    1. Părţile vor trimite Organului, în fiecare an şi pentru fiecare dintre teritoriile lor, conform modului şi sub forma pe care le va prescrie Organul, evaluările care au legătură cu următoarele probleme şi înregistrate pe formularele furnizate de către Organ:
    a) cantităţile de stupefiante care vor fi consumate în scopuri medicale şi ştiinţifice;
    b) cantităţile de stupefiante care vor fi utilizate în vederea fabricării altor stupefiante, pentru preparatele din tabelul III şi pentru substanţele care nu sunt vizate prin prezenta Convenţie;
    c) cantităţile de stupefiante care vor fi în stoc la 01 decembrie al anului la care se raportează evaluările; şi
    d) cantităţile de stupefiante care vor fi necesare să fie adăugate la stocurile speciale.
    2. Sub rezerva scăzămintelor prevăzute în paragraful 3 al articolului 21, totalul evaluărilor pentru fiecare teritoriu şi pentru fiecare stupefiant va fi totalul cantităţilor specificate în alineatele a), b) şi d) ale paragrafului l din prezentul articol, mărit cu toată cantitatea necesară pentru a aduce stocul existent la 31 decembrie al anului precedent la nivelul evaluat, în conformitate cu dispoziţiile, alineatului c) al paragrafului 1.
    3. Fiecare stat va putea furniza -în cursul anului evaluări suplimentare, expunând circumstanţele care le fac necesare.
    4. Părţile vor aduce la cunoştinţa Organului metoda întrebuinţată în vederea determinării cantităţilor indicate în evaluări şi modificările care ar putea fi aduse acestei metode.
    5. Sub rezerva scăzămintelor prevăzute în paragraful 3 al articolului 21, evaluările nu vor trebui să fie depăşite.
    1. Părţile vor transmite Organului, pentru fiecare dintre teritoriile lor, în modul şi sub forma pe care le va prescrie Organul, statisticile care au legătură cu următoarele probleme şi stabilite pe formularele furnizate de către Organ:
    a) producţia sau fabricarea de stupefiante;
    b) utilizarea stupefiantelor în vederea fabricării altor stupefiante, preparatelor din tabelul III şi a substanţelor care nu sunt vizate prin prezenta Convenţie şi utilizarea paiului de mac în vederea fabricării stupefiantelor;
    c) consumul de stupefiante;
    d) importul şi exportul de stupefiante şi al paiului de mac;
    e) confiscările de stupefiante şi destinaţia cantităţilor confiscate; şi
    f) stocurile de stupefiante la 31 decembrie al anului la care se referă statisticile.
    2. a) Statisticile având legătură cu problemele menţionate la paragraful l, cu excepţia alineatului d), vor fi stabilite anual şi vor fi predate Organului cel mai târziu la 30 iunie al anului următor celui la care se raportează.
    b) Statisticile având legătură cu problemele menţionate în cadrul alineatului d) al paragrafului l vor fi întocmite trimestrial şi vor fi predate Organului în timp de o lună de la sfârşitul trimestrului la care se referă.
    3. În afară de informaţiile vizate de paragraful l al prezentului articol, părţile pot adresa Organului, în măsura posibilităţilor, pentru oricare dintre teritoriile lor, informaţiile privind suprafeţele (în hectare) cultivate în vederea producţiei de opiu.
    4. Părţile nu sunt obligate să furnizeze statistici care au legătură cu stocurile speciale, dar ele vor furniza separat statistici care au legătură cu stupefiantele importate sau procurate în ţară sau teritoriu pentru nevoile speciale, cât şi despre cantităţile de stupefiante luate din stocurile speciale, în vederea satisfacerii nevoilor populaţiei civile.
    1. Cantitatea totală din fiecare stupefiant care se va fabrica şi importa de către o ţară sau un teritoriu oarecare în cursul unui an nu va trebui să fie mai mare decât suma următoarelor elemente:
    a) cantitatea consumată, în limita evaluării corespunzătoare, în scopuri medicale şi ştiinţifice;
    b) cantitatea utilizată, în limita evaluării corespunzătoare, în vederea fabricării altor stupefiante, a preparatelor din tabelul III şi a substanţelor care nu sunt vizate prin prezenta Convenţie;
    c) cantitatea exportată;
    d) cantitatea vărsată la stoc, în scopul de a aduce stocul la nivelul specificat în evaluarea corespunzătoare; si
    e) cantitatea procurată, în limita evaluării corespunzătoare, pentru nevoile speciale.
    2. Din totalul elementelor enumerate în paragraful l se vor scădea toate cantităţile care au fost sechestrate şi puse pe piaţa licită, de asemenea şi toată cantitatea luată din stocurile speciale, în vederea satisfacerii nevoilor populaţiei civile.
    3. Dacă Organul constată că cantitatea fabricată şi importată în cursul unui an întrece totalul cantităţilor enumerate în paragraful l, ţinând seama de scăzămintele prevăzute în paragraful 2 al prezentului articol, excedentul astfel constatat care va exista la sfârşitul anului va fi scăzut, anul următor, din cantităţile care trebuie fabricate sau importate, de asemenea şi din totalul evaluărilor definite în paragraful 2 al articolului 19.
    4. a) Dacă reiese din statisticile importurilor sau ale exporturilor (articolul 20) ca cantitatea exportată, cu destinaţia unei ţări sau a unui teritoriu oarecare, depăşeşte totalul evaluărilor relative la această ţară sau teritoriu, după cum este definit în paragraful 2 al articolului 19, mărită cu cantitatea declarată ca exportată şi făcându-se scăderea întregului excedent constatat conform paragrafului 3 al prezentului articol, Organul poate face o notificare statelor care, după părerea sa, ar trebui să fie informate.
    b) Imediat ce primesc o astfel de notificare părţile nu vor mai autoriza, în timpul anului în curs, un nou export de stupefiante, care să aibă ca destinaţie ţara sau teritoriul în cauză, în afară de:
    i) cazul în care s-ar fi furnizat o evaluare suplimentară pentru această ţară sau teritoriu, în ceea ce priveşte toate cantităţile importate în excedent şi cantităţile suplimentare cuvenite; sau
    ii) cazurile excepţionale în care exportul este, după părerea guvernului ţării exportatoare, indispensabil tratamentului bolnavilor.
    Dacă situaţia într-o ţară sau un teritoriu al unei părţi este de aşa natură încât interzicerea culturii macului opiaceu, de coca sau a plantei de cannabis este, după părerea sa, măsura cea mai indicată în vederea protejării sănătăţii publice, şi pentru a împiedica ca stupefiantele să nu fie deturnate spre traficul ilicit, partea interesată va interzice cultura.
    1. Orice parte care autorizează cultura macului opiaceu în vederea producţiei de opiu va stabili, daca nu a făcut-o încă, şi va menţine unu sau mai multe organe de stat (denumite, în cele ce urmează în prezentul articol, prin termenul organul) însărcinate cu exercitarea funcţiilor prevăzute în prezentul articol.
    2. Orice parte prevăzută în paragraful precedent va aplica dispoziţiile care urmează la culturile de mac opiaceu, în vederea producţiei de opiu, şi la opiu:
    a) organul va delimita regiunile şi va desemna parcelele de teren pe care va fi autorizată cultura macului opiaceu, în vederea producţiei de opiu;
    b) cultivatorii titulari ai unei licenţe eliberate de către organ vor fi singurii autorizaţi de a face aceste culturi;
    c) fiecare licenţă va specifica suprafaţa de teren pe care este autorizată această cultură;
    d) orice cultivator de mac opiaceu va fi obligat să livreze organului întreaga sa recoltă de opiu; organul va cumpăra, această recoltă şi o va lua în posesia lui materială, cât mai curând posibil, dar cel mai târziu într-un interval de 4 luni socotite de la sfârşitul recoltei; şi
    e) organul singur va avea dreptul, în ceea ce priveşte opiul, de a importa, de a exporta, de a face comerţ cu ridicata (en gros) şi de a conserva stocuri, cu excepţia stocurilor deţinute de către fabricanţii de alcaloizi din opiu, de opiu medicinal sau de preparate pe bază de opiu. Părţile nu sunt obligate să extindă această clauză asupra opiului medicinal şi a preparatelor pe bază de opiu.
    3. Atribuţiile administrative prevăzute în paragraful 2 vor fi exercitate de către un singur organ de stat, dacă constituţia părţii interesate permite aceasta.
    1. a) Dacă una dintre părţi are intenţia de a începe producţia de opiu sau de a mări producţia sa de opiu, va ţine cont de cererea mondială de opiu existentă, în conformitate cu evaluările publicate de Organ, cu scopul ca producţia sa de opiu să nu antreneze o supraproducţie de opiu în ansamblul mondial.
    b) Nici o parte nu va autoriza producţia de opiu sau nu va mări producţia sa de opiu dacă, după părerea ei, o astfel de producţie sau mărirea producţiei de pe teritoriul ei riscă alimentarea traficului ilicit de opiu.
    2. a) Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful l, dacă o parte care la l ianuarie 1961 nu producea opiu în vederea exportului, doreşte să exporte opiul pe care-1 produce, în cantităţi care nu depăşesc cinci tone pe an, se va notifica Organului, anexând la această notificare informaţiile care privesc:
    i) controalele în vigoare cerute prin prezenta Convenţie în ceea ce priveşte producţia pentru exportul de opiu; şi
    ii) numele ţării sau ţărilor cărora intenţionează să le exporte opiu;
    şi Organul va putea, fie să aprobe această notificare, fie să recomande părţii interesate să nu producă opiu pentru export.
    b) Dacă o parte, alta decât o parte menţionată la paragraful 3, doreşte să producă mai mult de cinci tone de opiu destinate exportului pe an, ea va notifica Consiliului, anexând la această notificare informaţiile indicate, cuprinzând şi:
    i) evaluarea cantităţilor care trebuie produse în vederea exportului;
    ii) controalele existente sau propuse, în ce priveşte opiul care trebuie produs;
    iii) numele ţării sau al ţărilor cărora socoteşte că le va exporta acest opiu;
    şi Consiliul va putea, fie să aprobe notificarea, fie să recomande părţii interesate să nu producă opiu pentru export.
    3. Contrar dispoziţiilor alineatelor a) şi b) ale paragrafului 2, o parte care, în timpul celor 10 ani care au precedat imediat data de l ianuarie 1961, a exportat opiu produs de ea, va putea continua să exporte opiul pe care-l produce.
    4. a) O parte nu va importa opiu din nici o ţară sau teritoriu, în afară de cazul când opiul este produs pe teritoriul:
    i) unei părţi menţionate în paragraful 3;
    ti) unei părţi care a adresat o notificare Organului în conformitate cu dispoziţiile alineatului a) din paragraful 2; sau
    iii) unei părţi care a primit aprobarea Consiliului în conformitate cu dispoziţiile alineatului b) din paragraful 2.
    b) Contrar dispoziţiilor din alineatul a) al prezentului paragraf, o parte poate să importe opiu produs de către orice ţară care a produs şi exportat opiu în timpul celor 10 ani care au precedat l ianuarie 1961, dacă un organ sau o agenţie de control naţional a fost stabilit şi funcţionează, în scopurile definite în articolul 23, în ţara interesată şi dacă aceasta posedă mijloace eficiente de a face ca opiul pe care-l produce să nu alimenteze traficul ilicit.
    5. Dispoziţiile prezentului articol nu vor împiedica o parte:
    a) să producă opiu în cantitate suficientă pentru nevoile sale; sau
    b) să exporte opiu sechestrat din traficul ilicit unei alte părţi, în conformitate cu exigenţele prezentei Convenţii.
    1. O parte care permite cultura macului opiaceu, în alte scopuri decât producerea de opiu, va lua toate măsurile necesare în vederea asigurării:
    a) că opiul nu este produs dintr-un asemenea mac: opiaceu; şi
    b) că fabricarea de stupefiante pe baza paiului de mac este controlată de o manieră satisfăcătoare.
    2. Părţile vor aplica paiului de mac sistemul de certificate de import şi autorizaţii de export, prevăzut în paragrafele 4—15 din articolul 31.
    3. Părţile vor furniza aceleaşi statistici în legătură cu importul şi exportul paiului de mac cum sunt cele prevăzute pentru stupefiante în paragrafele l d) şi 2 b) ale articolului 20.
    1. Dacă o parte autorizează cultura de coca, ea îi va aplica, la fel ca şi frunzelor de coca, regimul de control prevăzut în articolul 23 pentru macul opiaceu; în ceea ce priveşte alineatul d) din paragraful 2 al acestui articol, obligaţia impusă organismului menţionat va fi numai de a intra în mod material în posesia recoltei, cât mai curând posibil după ce s-a făcut această recoltă.
    2. În măsura posibilului, părţile vor proceda la smulgerea tuturor plantelor de coca existente în stare satisfăcătoare. Ele vor distruge plantele de coca cultivate în mod ilegal.
    1. Părţile vor putea permite utilizarea frunzelor de coca în vederea preparării unui produs aromatic, care nu va trebui să conţină nici un alcaloid, şi ele pot în măsura necesarului, să permită, în vederea acestei utilizări, producţia, importul, exportul, comerţul şi deţinerea acestor frunze.
    2. Părţile vor furniza în mod separat evaluările (articolul 19) şi statisticile (articolul 20) în ceea ce priveşte foile de coca destinate preparării unui astfel de produs aromatic; totuşi, acest lucru nu se va face dacă aceleaşi foi de coca sunt utilizate pentru extracţia de alcaloizi, precum şi pentru producerea de produse aromatice, şi dacă acest fapt este precizat în evaluări şi în statistici.
    1. Dacă o parte autorizează cultura plantei de cannabis în vederea producţiei de cannabis sau de răşină de cannabis, ea îi va aplica regimul de control, prevăzut în articolul 23, în ceea ce priveşte controlul macului opiaceu.
    2. Prezenta Convenţie nu se aplică culturii plantei de cannabis în scopuri exclusiv industriale (fibre şi seminţe) sau în scopuri horticole.
    3. Părţile vor adopta măsurile care pot fi necesare în vederea împiedicării abuzului cu frunzele plantei de cannabis sau a traficului ilicit al acestora.
    1. Părţile vor pretinde ca fabricarea de stupefiante să se efectueze pe baza unei licenţe, în afară de cazul în care această fabricaţie este efectuată printr-una sau mai multe întreprinderi de stat.
    2. Părţile:
    a) vor exercita o supravehgere asupra tuturor persoanelor şi întreprinderilor care se ocupă cu fabricarea stupefiantelor sau care participă la această fabricare;
    b) vor supune unui regim de licenţe întreprinderile şi localurile în care se poate executa fabricarea; şi
    c) vor cere ca fabricile de stupefiante titulare ale unei licenţe să se îngrijească de permise periodice, precizând categoriile şi cantităţile de stupefiante pe care vor avea dreptul să le fabrice, în acelaşi timp, nu va fi necesar un permis periodic în vederea preparărilor.
    3. Părţile vor împiedica acumularea de către fabricanţii de stupefiante a cantităţilor de stupefiante şi a paiului de mac care depăşesc cantităţile necesare funcţionării normale a întreprinderii, ţinând seama de situaţia pieţei.
    l a) Părţile vor pretinde ca comerţul şi distribuirea stupefiantelor să se efectueze pe baza unei licenţe, în afară de cazul în care comerţul sau această distribuire este efectuată printr-una sau mai multe întreprinderi de stat.
    b) Părţile:
    i) vor exercita supravegherea tuturor persoanelor şi întreprinderilor care se ocupă cu comerţul sau cu distribuirea stupefiantelor sau participă la acestea; şi
    ii) vor supune unui regim de licenţă întreprinderile şi localurile în care se pot exercita acest comerţ şi această distribuire, în acelaşi timp, nu se va cere neapărat o licenţă pentru preparări.
    c) Dispoziţiile alineatelor a) şi b) privind regimul de licenţă nu se vor aplica neapărat persoanelor autorizate să exercite funcţii terapeutice sau ştiinţifice şi care acţionează în exerciţiul acestor funcţii.
    2. În afară de acestea, părţile:
    a) vor împiedica, deasemenea, acumularea, de către comercianţi, distribuitori, întreprinderi de stat sau de către persoanele autorizate prevăzute mai sus, a cantităţilor de stupefiante şi a paiului de mac excedând peste cele care sunt necesare funcţionării normale a întreprinderii, ţinând seama de situaţia pieţei;
    b) i) vor pretinde ca stupefiantele să nu fie furnizate sau preparate particularilor decât pe baza unei ordonanţe medicale. Această dispoziţie nu este neapărat necesar să fie aplicată stupefiantelor pe care particularii le pot obţine în mod legal, utiliza, prepara sau administra cu ocazia exercitării autorizate a funcţiilor lor terapeutice; si
    ii) dacă vor socoti aceste măsuri ca fiind necesare sau de dorit, ele vor pretinde ca ordonanţele care vor prescrie stupefiante din tabelul I să fie scrise pe formulare oficiale care vor fi furnizate sub formă de carnete cu cotor de către autorităţile administrative competente sau de către asociaţiile profesionale autorizate.
    3. Este de dorit ca părţile să pretindă ca ofertele scrise sau imprimate de stupefiante, anunţurile publicitare de orice natură să fie astfel întocmite încât notiţele descriptive relative la stupefiante şi utilizate în scopuri comerciale, ambalajele conţinând stupefiante şi etichetele cu care sunt puse în vânzare stupefiantele să indice denumirea comună internaţională, comunicată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
    4. Dacă o parte socoteşte că o asemenea măsură este necesară sau de dorit, ea va pretinde ca toate ambalajele conţinând un stupefiant să aibă o linie roşie dublă foarte aparentă. Pachetele în care se expediază acest preparat nu vor purta această linie dublă roşie.
    5. Părţile vor pretinde ca eticheta sub care este pus în vânzare un drog să indice nominal stupefiantul sau stupefiantele pe care îl (le) conţine, precum şi greutatea şi procentajul lor. Obligaţia de a furniza aceste informaţii pe etichetă nu se aplică în mod obligatoriu unui stupefiant preparat unui particular pe baza unei prescripţii magistrale.
    6. Dispoziţiile paragrafelor 2 şi 5 nu se aplică în mod obligatoriu comerţului cu amănuntul şi nici distribuirii cu amănuntul a stupefiantelor din tabelul II.
    1. Părţile nu vor permite exportul de stupefiante cu destinaţia unei ţări sau unui teritoriu oarecare, dacă acesta nu este:
    a) conform cu legile şi regulamentele acestei ţări sau acestui teritoriu; şi
    b) în limitele totalului evaluărilor aferente acestei ţări sau acestui teritoriu, astfel după cum este definit în paragraful 2 al articolului 19, adăugându-se cantităţile care trebuie să fie reexportate.
    2. Părţile vor exercita în toate porturile şi zonele libere aceeaşi supraveghere şi acelaşi control ca şi în celelalte părţi ale teritoriului lor, fiind subînţeles, totodată, ca ele vor putea aplica un regim mai sever.
    3. a) Părţile vor controla prin intermediul unei licenţe importul şi exportul stupefiantelor, în afară de cazurile în care acest import sau acest export se efectuează printr-una sau prin mai multe întreprinderi de stat.
    b) Părţile vor exercita o supraveghere a tuturor persoanelor şi a întreprinderilor care se ocupă cu un astfel de import sau export sau participă la acestea.
    4. a) Fiecare parte autorizând importul sau exportul unui stupefiant va pretinde obţinerea unei autorizaţii de import sau de export, separată pentru fiecare import sau export, indiferent dacă este vorba de unu sau de mai multe stupefiante.
    b) Această autorizaţie va indica denumirea stupefiantului, denumirea comună internaţională, dacă aceasta există, cantitatea care se importă sau se va exporta, numele şi adresele importatorului şi exportatorului şi va specifica perioada în cuprinsul căreia trebuie efectuat importul sau exportul.
    c) Autorizaţia de export va indica, în afară de aceasta, numărul şi data certificatului de import (paragraful 5), precum şi autoritatea care 1-a emis.
    d) Autorizaţia de import va putea permite importul prin mai multe transporturi.
    5. Înainte de a elibera o autorizaţie de export, părţile vor pretinde un certificat de import, eliberat de către autorităţile competente ale ţării sau ale teritoriului importator, care va atesta că importul de stupefiant sau de stupefiante despre care este vorba este aprobat şi că acest certificat va fi prezentat de persoana sau instituţia care cere autorizaţia de export. Părţile se vor conforma deasemenea, pe cât posibil, modelului de certificat de import aprobat de către Comisie.
    6. O copie de pe autorizaţia de export se va anexa la fiecare transport şi guvernul care eliberează autorizaţia de export va trimite o copie guvernului ţării sau teritoriului importator.
    7. a) Dacă importul a fost efectuat sau dacă a expirat perioada fixată pentru import, guvernul ţării sau al teritoriului importator va retrimite guvernului ţării sau teritoriului exportator autorizaţia de export, cu o menţiune specială în acest scop.
    b) Menţiunea citată mai sus va specifica cantitatea importată efectiv.
    c) Dacă cantitatea efectiv exportată este inferioară celei care este indicată în autorizaţia de export, autorităţile competente vor indica cantitatea efectiv exportată, pe autorizaţia de export şi pe toate copiile oficiale de pe aceasta.
    8. Exporturile sub formă de transporturi adresate unei bănci în contul unei persoane diferite de aceea al cărei nume figurează pe autorizaţia de export sau la o căsuţă poştală vor fi interzise.
    9. Exporturile sub formă de transporturi adresate unui antrepozit de vama vor fi interzise, în afară de cazul când guvernul ţării importatoare precizează pe certificatul de import prezentat de către persoana sau instituţia care cere autorizaţia de export că a aprobat importul transportului, cu menţiunea ca aceasta să fie depusă în antrepozitul vămii. Intr-un asemenea caz, autorizaţia de export va preciza transportul efectuat în vederea acestui scop. Orice retragere din antrepozitul vămii va fi condiţionată de prezentarea unui permis emanând de la autorităţile de care depinde antrepozitul şi, în cazul unui transport cu destinaţia în străinătate, acesta va fi asimilat cu un export nou în sensul prezentei Convenţii.
    10. Transporturile de stupefiante care intră în teritoriul unei părţi sau care ies de pe acest teritoriu, fără a fi însoţite de o autorizaţie de export, vor fi reţinute de către autorităţile competente.
    11. O parte nu va autoriza trecerea în tranzit pe teritoriul său, în direcţia unei alte ţări, a unui transport oarecare de stupefiante, fie că acest transport se descarcă fie că nu se descarcă din vehiculul care-l transportă, în afară de cazul în care copia de pe autorizaţia de export pentru acest transport este prezentată autorităţilor competente ale ţării respective.
    12. Autorităţile competente ale unei ţări sau ale unui teritoriu oarecare, prin care este autorizată trecerea unui transport de stupefiante, vor lua toate măsurile necesare pentru a împiedica schimbarea rutei transportului amintit spre o altă destinaţie decât cea care figurează pe copia de pe autorizaţia de export anexată la transport, în afară de cazul în care guvernul ţării sau teritoriului prin care se efectuează transportul amintit autorizează această schimbare de rută. Guvernul acestei ţări sau al acestui teritoriu va considera toate cererile de schimbare a rutei ca şi cum ar fi vorba de un export al ţării sau al teritoriului de tranzit spre ţara sau spre teritoriul noului destinatar.
    Dacă schimbarea de rută este autorizată, dispoziţiile alineatelor a) şi b) ale paragrafului 7 se vor aplica deasemenea între ţara sau teritoriul de tranzit şi ţara sau teritoriul de unde a fost exportat iniţial transportul.
    13. Nici un transport de stupefiante, în tranzit sau depus într-un antrepozit de vamă, nu poate fi supus nici unei manipulări care ar modifica natura acestor stupefiante. Ambalatul nu va putea fi modificat fără autorizaţia autorităţilor competente.
    14. Dispoziţiile paragrafelor 11—13, relative la tranzitul stupefiantelor pe teritoriul unei părţi, nu sunt aplicabile dacă acest transport se execută pe cale aeriană, cu condiţia ca aeronava să nu aterizeze în ţara sau teritoriul de tranzit. Dacă aeronava face o aterizare în această ţară sau pe acest teritoriu, aceste dispoziţii se vor aplica în măsura în care circumstanţele o cer.
    15. Dispoziţiile prezentului articol nu prejudiciază pe acelea ale oricărui acord internaţional care limitează controlul ce poate fi exercitat de către orice parte asupra stupefiantelor în tranzit.
    16. Nici una dintre dispoziţiile acestui articol, în afara de paragrafele l a) şi 2, nu se vor aplica în mod obligatoriu preparatelor din tabelul III.
    1. Transportul internaţional prin nave sau aeronave al cantităţilor limitate de stupefiante, susceptibile de a fi necesare în timpul călătoriei, în vederea acordării primului-ajutor şi pentru cazuri de urgenţă, nu va fi considerat ca un import sau un export, în sensul prezentei Convenţii.
    2. Precauţiile adecvate vor fi luate de către ţara de înmatriculare în vederea împiedicării întrebuinţării nepotrivite a stupefiantelor menţionate în paragraful l sau deturnării lor în scopuri ilicite. Comisia va recomanda aceste precauţii, consultandu-se cu organizaţiile internaţionale competente.
    3. Stupefiantele transportate prin nave sau aeronave, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului l, vor fi supuse legilor, regulamentelor, permiselor şi licenţelor ţării de înmatriculare, fără prejudiciul dreptului autorităţilor locale competente de a proceda la verificări, inspecţii şi alte operaţiuni de control la bordul navelor sau al aeronavelor. Administrarea acestor stupefiante, în caz de urgenţă, nu va fi considerată ca o contravenţie la dispoziţiile articolului 30 paragraful 2 b).
    Părţile nu vor permite deţinerea de stupefiante fără autorizaţie legală.
    Părţile vor pretinde:
    a) ca toate persoanele cărora le-au fost eliberate licenţe, prin aplicarea prezentei Convenţii, sau care ocupă posturi de conducere sau de supraveghere într-o întreprindere de stat înfiinţată în conformitate cu prezenta Convenţie, să reunească calităţile necesare în vederea aplicării efective şi fidele a dispoziţiilor legilor şi regulamentelor întocmite în vederea executării prezentei Convenţii; şi
    b) ca autorităţile administrative, fabricanţii, comercianţii, oamenii de ştiinţă, instituţiile ştiinţifice şi spitalele să ţină registre în care să fie consemnate cantităţile privind fiecare stupefiant fabricat şi fiecare operaţiune în legătură cu achiziţionarea şi înstrăinarea de stupefiante. Aceste registre vor fi păstrate o perioadă de timp care nu va fi mai mică de 2 ani. Îu cazurile în care sunt utilizate carnetele cu cotor de ordonanţe medicale (articolul 30 paragraful 2 b), aceste carnete cu cotor, cuprinzând şi cotoarele, vor fi păstrate deasemenea o perioadă de timp care nu va fi mai mică de 2 ani.
    Ţinând cont de regimul lor constituţional, juridic şi administrativ, părţile:
    a) vor asigura, pe plan naţional, o coordonare a acţiunii preventive şi represive împotriva traficului ilicit; în vederea acestui scop, ele vor putea să desemneze un serviciu adecvat însărcinat cu această coordonare;
    b) se vor asista, în mod mutual, în lupta împotriva traficului ilicit;
    c) vor coopera, în mod strâns, între ele şi cu organizaţiile internaţionale competente ale căror membri sunt, în scopul de a duce o luptă coordonată contra traficului ilicit;
    d) vor supraveghea ca aceasta cooperare internaţională a serviciilor adecvate să fie efectuată prin căi rapide; şi
    e) se vor asigura că, atunci când documentele juridice sunt transmise între ţări. În vederea urmăririi unei acţiuni judiciare, transmiterea să fie efectuată prin căi rapide, pe adresa instanţelor desemnate de către părţi; această dispoziţie nu atinge dreptul părţilor de a cere ca documentele juridice să le fie trimise pe cale diplomatică.
    1. Sub rezerva dispoziţiilor sale constituţionale, fiecare parte va adopta măsurile necesare, pentru ca cultura, producţia, fabricaţia, extracţia, prepararea, deţinerea, oferirea, punerea in vânzare, distribuirea, procurarea, vânzarea, livrarea, indiferent sub ce formă, mijlocirea, trimiterea, expedierea prin tranzit, transportul, importul şi exportul stupefiantelor, care nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentei Convenţii, sau orice alt act care, după avizul părţii amintite, ar fi contrariu dispoziţiilor prezentei Convenţii, să constituie infracţiuni, pasibile de pedeapsă dacă s-au comis în mod intenţionat, şi pentru ca infracţiunile grave să fie pasibile de o pedeapsă adecvată, şi anume de pedepse cu închisoarea sau cu alte pedepse privative de libertate.
    2. Sub rezerva dispoziţiilor constituţionale ale fiecărei părţi, a sistemului său juridic: şi a legislaţiei sale naţionale:
    a) i) fiecare dintre infracţiunile enumerate în paragraful l va fi considerată ca o infracţiune distinctă, dacă ele s-au comis în ţări diferite;
    ii) participarea intenţionată la oricare dintre infracţiunile amintite, asocierea sau intenţia în vederea comiterii sau a tentativei de comitere, precum şi actele preparatorii şi operaţiunile financiare îndeplinite în mod intenţionat, realtive la infracţiunile despre care este vorba în acest articol, vor constitui infracţiuni pasibile de pedepsele prevăzute în paragraful 1;
    iii) condamnările pronunţate în străinătate, pentru aceste infracţiuni, vor fi luate în consideraţie, în scopul stabilirii recidivei; şi
    iv) infracţiunile grave citate mai sus, fie că sunt comise de către conaţionali, fie de către străini, vor fi urmărite de partea pe al cărei teritoriu s-a comis infracţiunea sau de partea pe teritoriul căreia se va găsi delicventul, daca extrădarea sa nu este acceptabilă, conform legislaţiei părţii căreia i s-a adresat cererea de extrădare, şi delicventul amintit n-a fost încă urmărit şi judecat.
    b) Este de dorit ca infracţiunile menţionate în paragraful l şi în subalineatul ii) al alineatului a) din paragraful 2 să fie considerate drept cazuri de extrădare, în termenii tuturor tratatelor de extrădare încheiate sau care se vor încheia între părţi, şi să fie recunoscute drept cazuri de extrădare între ele, de către părţile care nu condiţionează extrădarea de existenţa unui tratat sau de reciprocitate, fiind subînţeles, totodată, că extrădarea va fi acordată în conformitate cu legislaţia părţii căreia i s-a adresat cererea de extrădare şi că partea amintită va avea dreptul să refuze de a proceda la arestarea delicventului sau să refuze să acorde extrădarea sa, dacă autorităţile competente consideră că infracţiunea nu este suficient de gravă.
    3. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va putea aduce atingere dispoziţiilor dreptului penal al unei părţi în materie de jurisdicţie.
    4. Dispoziţiile prezentului articol vor fi limitate în materie de competenţă de către legislaţia penală a fiecăreia dintre părţi.
    Toate stupefiantele, toate substanţele şi tot materialul utilizat în vederea comiterii oricărei infracţiuni prevăzute de articolul 36 sau destinate comiterii unei astfel de infracţiuni vor putea fi sechestrate şi confiscate.
    1. Părţile vor lua în considerare, în rnod special, măsurile care trebuie luate în vederea tratării şi îngrijirii toxicomanilor şi în vederea asigurării readaptării lor.
    2. Dacă toxicomania constituie o problemă gravă pentru o parte şi dacă resursele sale economice o permit, este de dorit ca ea să creeze servicii adecvate, în vederea tratamentului eficient al toxicomanilor.
    Abstracţie făcând de orice dispoziţie a prezentei Convenţii, nici o parte nu va fi sau nu va putea fi socotită ca împiedicată să adopte măsuri de control mai stricte sau mai severe decât cele care sunt prevăzute prin prezenta Convenţie, şi anume să ceară ca preparatele din tabelul III sau stupefiantele din tabelul II să fie supuse măsurilor de control aplicabile stupefiantelor din tabelul I sau unora dintre ele, dacă o socoteşte necesar sau oportun pentru protecţia sănătăţii publice.
    1. Prezenţa Convenţie, ale cărei texte englez, chinez, spaniol, francez şi rus au valabilitate egală, va fi deschisă până la l august 1961 în vederea semnării ei de către toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, de către toate statele nemembre care sunt părţi ale Statului Curţii Internaţionale de Justiţie sau membre ale unei instituţii specializate a Naţiunilor Unite şi, deasemenea, oricărui alt stat pe care Consiliul îl poate invita să devină parte.
    2. Prezenta Convenţie este supusă ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul General.
    3. Prezenta Convenţie va fi deschisă aderării statelor prevăzute în paragraful l, după l august 1961. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretarul General.
    1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare la expirarea celei de-a treizecea zi care va urma datei depunerii celui de-al patruzecilea instrument de ratificare sau de aderare, în conformitate cu articolul 40.
    2. Pentru orice alt stat care va depune un instrument de ratificare sau de aderare după data depunerii celui de-al patruzecilea instrument amintit, prezenta Convenţie va intra în vigoare la expirarea celei de-a treizecea zi care va urma datei depunerii, de către acest stat, a instrumentului său de ratificare sau de aderare.
    Prezenta Convenţie se va aplica tuturor teritoriilor nemetropolitane pe care o parte le reprezintă pe plan internaţional, în afară de cazul în care consimţămîntul prealabil al unui astfel de teritoriu este necesar, fie în virtutea constituţiei părţii sau a teritoriului interesat, fie prin tradiţie. În acest caz partea va depune eforturi de a obţine, în cel mai scurt timp, consimţământul necesar al teritoriului şi, dacă acest consimţământ a fost obţinut, el va notifica aceasta Secretarului General. Prezenta Convenţie se va aplica teritoriului sau teritoriilor desemnate, prin notificare, de la data primirii acesteia din urmă de către Secretarul General, în cazul în care consimţământul prealabil al teritoriului nemetropolitan nu este necesar, partea interesată va declara, în momentul semnării, al ratificării sau al aderării, cărui teritoriu sau teritorii nemetropolitane li se aplică prezenta Convenţie.
    1. Orice parte poate notifica Secretarului General că, în sensul articolelor 19, 20, 21 şi 31, unul dintre teritoriile sale este divizat în două sau mai multe teritorii sau că două sau mai multe teritorii sunt grupate într-unul singur.
    2. Două sau mai multe părţi pot notifica Secretarului General că, drept urmare a instituirii între ele a unei uniuni vamale, aceste părţi constituie un singur teritoriu în sensul articolelor 19, 20, 21 şi 31.
    3. Toate notificările făcute în virtutea paragrafului l sau 2 de mai sus vor intra în vigoare la l ianuarie al anului următor aceluia în care s-a făcut notificarea amintită.
    1. De la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, dispoziţiile sale vor abroga şi înlocui, între părţi, dispoziţiile tratatelor care urmează:
    a) Convenţia internaţională a opiului, semnată la Haga la 23 ianuarie 1912;
    b) Acordul privind fabricarea, comerţul interior şi întrebuinţarea opiului preparat, semnat la Geneva la 11 februarie 1925;
    c) Convenţia internaţională a opiului, semnată la Geneva la 19 februarie 1925;
    d) Convenţia pentru limitarea fabricării şi pentru reglementarea distribuirii stupefiantelor, semnată la Geneva la 13 iulie 1931;
    e) Acordul pentru controlul consumării opiului de fumat în Extremul Orient, semnat la Bangkok la 27 noiembrie 1931;
    f) Protocolul semnat la Lake Success la 11 decembrie 1946, amendând acordurile, convenţiile şi protocoalele privind stupefiantele, încheiat la Haga la 23 ianuarie 1912, la Geneva la 11 februarie 1925, la 19 februarie 1925 şi la 13 iulie 1931, la Bangkok la 27 noiembrie 1931 şi la Geneva la 20 iunie 1936, în afară de ceea ce priveşte urmările lor asupra ultimei convenţii;
    g) convenţiile şi acordurile prevăzute în alineatele a) — e), după cum au fost amendate prin protocolul din 1946 prevăzut în alineatul f);
    h) Protocolul semnat la Paris la 19 noiembrie 1948, trecând sub controlul internaţional anumite droguri care nu sunt prevăzute prin Convenţia din 13 iulie 1931, în vederea limitării fabricării şi reglementării distribuirii de stupefiante, amendată prin Protocolul semnat, la Lake Success la 11 decembrie 1946;
    i) Protocolul prevăzând limitarea şi reglementarea culturii de mac, precum şi producţia, comerţul internaţional, comerţul cu ridicata (en gros) şi întrebuinţarea opiului, semnat la New York la 23 iunie 1953, dacă acest protocol intră în vigoare.
    2. De la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, articolul 9 al Convenţiei pentru reprimarea traficului ilicit al drogurilor nocive, semnată la Geneva la 26 iunie 1936, va fi, între părţile convenţiei amintite, care sunt deasemenea părţi ale prezentei Convenţii, abrogat şi înlocuit prin alineatul b) din paragraful 2 al articolului 36 al prezentei Convenţii; totodată, o parte va putea, după ce a informat Secretarul General, să menţină în vigoare articolul 9 amintit.
    1. Funcţiile Organului a cărui creare este prevăzută în articolul 9 vor fi, începând de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii (articolul 41 paragraful 1), exercitate în mod provizoriu, în raport cu natura lor, de către Comitetul central permanent, creat în vederea executării dispoziţiilor capitolului VI al convenţiei menţionate în alineatul c) al articolului 44, aşa cum a fost amendat, şi prin organul de control, creat drept urmare a execuţiei dispoziţiilor capitolului II al convenţiei menţionate în alineatul d) al articolului 44, aşa cum a fost amendat.
    2. Consiliul va fixa data la care noul Organ menţionat în articolul 9 îşi va începe activitatea. La această dată Organul amintit îşi va asuma atribuţiile Comitetului central permanent şi pe acelea ale organului de control, menţionate în paragraful l, privind statele care sunt părţi ale tratatelor enumerate în articolul 44 şi care nu simt părţi ale prezentei Convenţii.
    1. La expirarea unei perioade de 2 ani, socotită de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii (articolul 41 paragraful 1), toate părţile vor putea, în numele lor sau în numele unui teritoriu pe care-l reprezintă pe plan internaţional şi care a retras consimţământul dat în virtutea articolului 42, să denunţe prezenta Convenţie, depunând un instrument, în acest sens, pe lângă Secretarul General.
    2. Dacă Secretarul General primeşte denunţarea înainte de l iulie sau la această dată, ea va intra în vigoare la l ianuarie al anului următor; dacă denunţarea este primită după l iulie, ea va intra în vigoare ca şi cum ar fi fost primită anul următor, înainte de l iulie sau la această dată.
    3. Prezenta Convenţie va expiradacă, ca urmare a denunţărilor notificate în conformitate cu dispoziţiile paragrafului l, condiţiile intrării sale în vigoare, prevăzute la paragraful l din articolul 41, încetează de a mai fi îndeplinite.
    1. Toate părţile vor putea propune un amendament la prezenta Convenţie.
    Textul amendamentului amintit şi motivele care l-au determinat vor fi comunicate Secretarului General, care le va comunica părţilor şi Consiliului. Consiliul va putea decide fie:
    a) convocarea unei conferinţe, în conformitate cu paragraful 4 din articolul 62 al Cartei Naţiunilor Unite, în vederea studierii amendamentului propus; fie
    b) să întrebe părţile dacă ele acceptă amendamentul propus şi, deasemenea, să le roage să prezinte, eventual, Consiliului observaţiile lor în legătură cu această propunere.
    2. Dacă un proiect de amendament, distribuit în conformitate cu paragraful l b) din prezentul articol, n-a fost respins de nici o parte, în cele 18 luni care urmează comunicării sale, el va intra imediat în vigoare. Dacă, totuşi, amendamentul este respins de o parte, Consiliul va putea decide, ţinând seama de observaţiile părţilor, dacă este cazul de a convoca o conferinţă însărcinată să studieze amendamentul amintit.
    1. Dacă între două sau mai multe părţi se ridică un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii, părţile amintite se vor consulta în vederea reglementării acestui diferend, pe calea negocierilor, a anchetelor, a rmediaţiilor, a concilierilor, a arbitrajelor, a recurgerii la organismele regionale, pe cale judiciară sau printr-un alt mijloc paşnic, la alegerea lor.
    2. Orice diferend de acest gen, care nu a fost reglementat prin mijloacele prevăzute în paragraful l, va fi supus Curţii Internaţionale de Justiţie.
    1. O parte poate, în momentul semnării, al ratificării sau al aderării, să-şi rezerve dreptul de a autoriza temporar, în unul dintre teritoriile sale:
    a) întrebuinţarea opiului în scopuri cvasimedicale;
    b) întrebuinţarea opiului pentru fumat;
    c) masticarea frunzelor de coca;
    d) întrebuinţarea plantei de caimabis, a rădăcinii de cannabis, a extractelor şi tincturilor de cannabis în scopuri nemedicale; şi
    e) producţia, fabricarea şi comerţul stupefiantelor prevăzute în alineatele a) până la d), în scopurile menţionate în alineatele amintite.
    2. Rezervele făcute în virtutea paragrafului l sunt supuse următoarelor restricţii:
    a) activităţile menţionate în paragraful l nu vor putea fi autorizate decât în măsura în care erau tradiţionale pe teritoriile pentru care s-a făcut rezerva şi erau autorizate acolo la l ianuarie 1961;
    b) nici un export de stupefiante, prevăzute de paragraful l, în scopurile menţionate în paragraful amintit, nu va putea fi autorizat cu destinaţia unui stat care nu este parte sau unui teritoriu la care nu se aplică prezenta Convenţie, în termenii articolului 42;
    c) vor putea fi autorizate să fumeze opiu numai persoanele înmatriculate în vederea acestui scop, înainte de l ianuarie 1964 de către autorităţile competente;
    d) întrebuinţarea opiului în scopuri cvasimedicale va trebui să fie interzisă pe o perioadă de 15 ani socotiţi de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, după cum este prevăzut în paragraful l din articolul 41;
    e) masticarea foilor de coca va trebui să fie interzisă pe o perioadă de 25 de ani socotiţi de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, după cum este prevăzut în paragraful l din articolul 41;
    f) întrebuinţarea cannabisului în alte scopuri decât cele medicale şi ştiinţifice va trebui să înceteze cât mai curând posibil, dar în orice caz pe o perioadă de 25 de ani socotiţi de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, după cum este prevăzut în paragraful l din articolul 41;
    g) producţia, fabricarea şi comerţul cu stupefiantele prevăzute în paragraful l pentru întrebuinţările menţionate în paragraful amintit vor trebui sa fie reduse şi, în cele din urmă, suprimate odată cu aceste întrebuinţări.
    3. Orice parte care face o rezervă în virtutea paragrafului l va trebui:
    a) să includă în raportul anual pe care-1 va adresa Secretarului General, în conformitate cu alineatul a) din paragraful l al articolului 18, o expunere a progreselor obţinute în cursul anului precedent, în vederea eficienţei interzicerii folosirii, producţiei, fabricării sau comerţului, prevăzute în paragraful 1; şi
    b) să furnizeze Organului evaluările (articolul 19) şi statisticile (articolul 20) separat pentru activităţile în legătură cu care se va face o rezervă, în modul şi sub forma prescrise de către Organ.
    4. a) Dacă o parte care face o rezervă în virtutea paragrafului l nu predă:
    i) raportul menţionat în alineatul a) din paragraful 3, în cele 6 luni care urmează după sfârşitul anului la care se referă informaţiile pe care le conţine;
    ii) evaluările menţionate în alineatul b) din paragraful 3, în cele 3 luni care urmează datei fixate în această privinţă de către Organ, în conformitate cu paragraful l al articolului 12;
    iii) statisticile menţionate în alineatul b) din paragraful 3, în cele 3 luni care urmează datei la care trebuie să fie predate, în conformitate cu paragraful 2 al articolului 20, Organul sau Secretarul General, după caz, va adresa părţii în cauză o notificare, arătându-i întârzierea sa şi îi va cere să furnizeze aceste informaţii în timp de 3 luni socotit de la primirea acestei notificări.
    b) Dacă o parte nu se conformează, în perioada de timp indicată mai sus, cererii Organului sau a Secretarului General, rezerva, făcută conform paragrafului l, va înceta de a fi în vigoare.
    5. Statul care va face rezerve va putea în orice moment, pe calea unei notificări scrise, să retragă rezervele sale, în parte sau în totalitate.
    1. Nu este autorizată nici o rezervă, în afară de rezervele făcute în conformitate cu articolul 49 sau cu paragrafele următoare.
    2. Orice stat poate, în momentul semnării, al ratificării sau al aderării, să facă rezerve asupra dispoziţiilor următoare ale prezentei Convenţii: paragrafele 2 şi 3 ale articolului 12; paragraful 2 al articolului 13; paragrafele l şi 2 al articolului 14; alineatul b) din paragraful l al articolului 31 şi articolul 48.
    3. Orice stat care doreşte să devină parte la Convenţie, dar care doreşte să fie autorizat să facă alte rezerve decât cele care sunt enumerate în paragraful 2 al prezentului articol sau în articolul 49, poate să informeze Secretarul General despre această intenţie, în afară de cazul că, la expirarea celor 12 luni de la data comunicării rezervei respective de către Secretarul General, o treime din statele care au ratificat Convenţia sau care au aderat la aceasta înaintea sfârşitului perioadei amintite n-au ridicat obiecţiuni împotriva ei, ea va fi considerată ca autorizată, înţelegându-se, în acelaşi timp, ca toate statele care vor ridica obiecţiuni împotriva acestei rezerve nu-şi vor asuma, în privinţa statului care a formulat-o, obligaţia juridica care decurge din prezenta Convenţie, asupra căreia se referă rezerva.
    4. Statul care va face rezerve va putea în orice moment, pe calea unei notificări scrise, sa-şi retragă rezervele, în parte sau în totalitate.
    Secretarul General va notifica, în legătură cu toate statele menţionate în paragraful l al articolului 40:
    a) semnăturile, ratificările sau aderările, în conformitate cu articolul 40;
    b) data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare, în conformitate cu articolul 41;
    c) denunţările, în conformitate cu articolul 46; şi
    d) declaraţiile şi notificările, în conformitate cu articolele 42, 43, 47, 49 şi 50.
    Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod legal, au semnat prezenta Convenţie în numele guvernelor lor respective.
    Întocmită la New York la treizeci martie una mie nouă sute şaizeci şi unu, într-un singur exemplar, care va fi păstrat în arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale cărui copii certificate vor fi trimise tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi celorlalte state prevăzute în paragraful l al articolului 40.

    ACETILDIHIDROCODEINA
    CODEINA (3- metilmorfină)
    DEXTROPROPOXIFEN ( ɑ-(+)-4-dimetilamino-1,2-difenil-3-metil-2-buta-nol propionat)
    DIHIDROCODEINA
    ETILMORFINA (3 - etilmorfină)
    NORCODEINA (N-dimetilcodeină)
    FOLCODINA (morfoliniletilmorfină) şi
    Izomerii stupefiantelor înscrise în tabel, în afară de excepţiile expuse, în toate cazurile în care acești izomeri pot exista, în conformitate cu desemnarea chimică specificată.
    Sărurile stupefiantelor înscrise în prezentul tabel, inclusiv sărurile izomerilor lor, vizate mai sus, în toate cazurile în care aceste săruri pot exista.     1. Preparatele următoarelor stupefiante:
    Acetildihidrocodeină
    Codeină
    Dextropropoxifen,
    Dihidrocodeină
    Etilmorfină
    Norcodeină şi
    Folcodină
    dacă aceste preparate vor conţine unu sau mai mulţi compuşi şi cantitatea stupefiantelor nu va fi mai mare de 100 miligrame pe unitate de doză de administrare, iar concentraţia nu va fi mai mare de 2,5 la 100 în preparatele care sunt sub formă nedivizată.
    2. Preparatele de cocaină care cuprind maximum 0,1 la 100 cocaina, calculată în cocaină bază şi preparatele de opiu sau de morfină care conţin maximum 0,2 la 100 morfină, calculată în morfină bază anhidră şi conţinând unu sau mai mulţi alţi compuşi, de aşa natură încât stupefiantul să nu poată fi recuperat, prin "mijloace uşor puse în aplicare, sau într-o proporţie care ar putea constitui un pericol pentru sănătatea publică.
    3. Preparatele de difenoxilat în unităţi de administrare conţinând maximum 2,5 miligrame de difenoxilat, calculat în bază, şi cel puţin 25 micrograme de sulfat de atropină, pe doza de administrare.
    4. Pulvis ipecacuanhac et opii compositus
    10 la 100 de pulbere de opiu
    10 la 100 de pulbere de rădăcină de ipecacuanhae bine amestecate cu 80 la 100 dintr-un alt compus pulvezirat, care nu este stupefiant.
    5. Preparatele corespunzând la oricare dintre formulele enumerate în prezentul tabel şi amestecuri din aceste preparate cu substanţe care nu conţin stupefiante.
    - CANNABIS ŞI RĂŞINA DE CANNABIS
    - DEZOMORFINA (dihidrodeoximorfină)
    - HEROINA (diacetilmorfină)
    - CETOBEMI DONA (4-meta-hidroxifenil-l-metil-4-propionilpiperidin);
    Sărurile stupefiantelor înscrise în prezentul tabel, în toate cazurile în care aceste săruri pot exista.


    Părţile la prezentul protocol,
    având în vedere prevederile Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 1961, încheiată la New York la 30 martie 1961 (denumită în continuare Convenţia unică),
    dorind să modifice Convenţia unică,
    au căzut de acord asupra următoarelor:
    Articolul 2 paragrafele 4, 6 şi 7 din Convenţia unică vor fi modificate după cum urmează:
    "4. Preparatele din tabelul III sunt supuse aceloraşi măsuri de control ca şi preparatele conţinând stupefiantele din tabelul II. Totodată, articolul 31 paragrafele l b) şi 3—15 şi, în ceea ce priveşte cumpărarea şi distribuirea lor cu amănuntul, articolul 34 alineatul b) nu trebuie să se aplice, iar pentru evaluări (articolul 19) şi statistici (articolul 20) informaţiile necesare vor fi restrânse la cantităţile de stupefiante folosite la fabricarea unor asemenea preparate.
    6. Pe lângă măsurile de control aplicabile tuturor stupefiantelor din tabelul I, opiul este supus prevederilor articolului 19 paragraful l alineatul f) şi articolelor 21 bis, 23 şi 24, frunzele de coca prevederilor articolelor 26 şi 27, iar cannabis prevederilor articolului 28.
    7. Macul opiaceu, coca, planta cannabis, paiul de mac şi frunzele de cannabis sunt supuse măsurilor de control prevăzute, respectiv, în articolul 19 paragraful l alineatul e), articolul 20 paragraful l alineatul g), articolul 21 bis şi în"articolele 22-24, 22, 26 şi 27; 22 şi 28; 25 şi 28."
    Titlul articolului 9 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    Articolul 9 paragraful l din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "1. Organul va fi alcătuit din treisprezece membri, care trebuie aleşi de Consiliu după cum urmează:
    a) trei membri având o experienţă medicală, de farmacologie sau de farmacie şi aleşi de pe o listă de cel puţin cinci persoane desemnate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii; şi
    b) zece membri aleşi de pe o listă de persoane desemnate de către membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de către părţile care nu simt membre."
    Noile paragrafe 4 şi 5 de mai jos vor fi inserate după paragraful 3 al articolului 9 din Convenţia unică.
    "4. Organul, în colaborare cu guvernele şi în funcţie de stipulaţiile prezentei Convenţii, se va strădui să limiteze cultivarea, producerea, fabricarea şi utilizarea stupefiantelor la o cantitate adecvată necesară pentru scopuri medicale şi ştiinţifice, să asigure disponibilitatea lor pentru asemenea scopuri şi să împiedice cultivarea, producţia şi fabricarea ilicită, precum şi traficul ilicit şi întrebuinţarea ilicită a stupefiantelor.
    5. Măsurile luate de Organ în baza prezentei Convenţii vor corespunde intenţiei de a promova cooperarea guvernelor cu Organul, de a face posibil un dialog permanent între guverne şi Organ, astfel încât să ajute şi sa înlesnească acţiuni eficiente ale guvernelor în scopul atingerii ţelurilor prezentei Convenţii."
    Articolul 10 paragrafele l şi 4 din Convenţia unică vor fi modificate după cum urmează:
    "1. Membrii Organului sunt aleşi pe o perioadă de 5 ani şi ei pot fi realeşi.
    4. Consiliul poate, la recomandarea Organului, să revoce un membru al Organului, care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de paragraful 2 al articolului 9. Această recomandare trebuie sa fie formulată printr-un vot afirmativ a nouă membri ai Organului."
    Articolul 11 paragraful 3 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "3. Cvorumul necesar pentru reunirile Organului este de opt membri."
    Articolul 12 paragraful 5 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "5. Organul, în dorinţa de a limita utilizarea şi distribuirea stupefiantelor într-un volum adecvat necesar pentru scopuri medicale şi ştiinţifice şi de a asigura disponibilitatea lor în asemenea scopuri, va confirma cât mai grabnic posibil evaluările, inclusiv evaluările suplimentare, sau, cu consimţământul guvernului interesat, poate modifica asemenea evaluări. În cazul unui dezacord între guvern şi Organ, acesta din urmă va avea dreptul ele a stabili, comunica şi publica propriile sale evaluări, inclusiv evaluările suplimentare".
    Articolul 14 paragrafele l şi 2 din Convenţia unică vor fi modificate după cum urmează:
    "1. a) Dacă după examinarea informaţiilor prezentate de un guvern Organului conform prevederilor prezentei Convenţii sau a informaţiilor comunicate prin organele Naţiunilor Unite sau prin instituţiile specializate sau, cu condiţia ca ele să fie aprobate de Comisie la recomandarea Organului, de oricare alte organizaţii interguvernamentale, sau de organizaţii internaţionale neguvernamentale care au competenţa directă în această problemă şi care în raport cu Consiliul economic şi social, au statut consultativ în baza articolului 71 din Carta Naţiunilor Unite sau care se bucură de un statut similar în baza unui acord special cu Consiliul, Organul are motive obiective să creadă că scopurile prezentei Convenţii sunt serios periclitate din cauza omisiunii oricăreia dintre părţi sau teritorii de a îndeplini prevederile prezentei Convenţii, Organul va avea dreptul să propună guvernului interesat deschiderea de consultări sau să-i ceară explicaţii. Dacă, fără vreo omisiune în îndeplinirea prevederilor prezentei Convenţii, o parte sau o ţară ori un teritoriu a devenit sau există un risc serios că ar putea deveni un centru important de cultivare, producţie sau prelucrare ilicită, ori de trafic sau consum ilicit de stupefiante, Organul are dreptul să propună guvernului interesat deschiderea unor consultaţii, în funcţie de dreptul Organului de a atrage atenţia părţilor, Consiliului şi Comisiei asupra problemei amintite în alineatul d) de mai jos, Organul va considera drept confidenţială o cerere de informare şi o explicaţie furnizată de un guvern sau o propunere de consultaţii şi consultaţiile avute cu un guvern în baza acestui alineat.
    b) După ce va iniţia acţiuni conform alineatului a) de mai sus, Organul, dacă este convins că este necesar să procedeze astfel, se poate adresa guvernului interesat să adopte asemenea măsuri care, în împrejurările date, par să fie necesare pentru îndeplinirea prevederilor prezentei Convenţii.
    c) Organul poate, dacă consideră necesară o asemenea acţiune în scopul elucidării problemei menţionate la alineatul a) din acest paragraf, să propună guvernului interesat efectuarea unui studiu pe teritoriul său prin mijloacele pe care guvernul le considera adecvate. Dacă guvernul interesat hotărăşte să întreprindă acest studiu, el poate cere Organului să furnizeze mijloacele tehnice şi serviciile uneia sau mai multor persoane care au competenţa necesară pentru a ajuta oficialităţile însărcinate de guvern în efectuarea studiului propus. Persoanele de care Organul intenţionează să le pună la dispoziţie vor fi supuse aprobării guvernului. Modalităţile studiului şi termenul în cuprinsul căruia acesta trebuie să fie terminat vor fi hotărâte prin consultaţii între guvern şi Organ. Guvernul va comunica Organului rezultatele studiului şi va indica măsurile de remediere pe care consideră că trebuie să le adopte.
    d) Dacă Organul constată că guvernul interesat nu a dat explicaţiile satisfăcătoare atunci când i s-a cerut să facă acest lucru în baza alineatului a) de mai sus sau nu a adoptat vreuna dintre măsurile de remediere care i s-a cerut să le adopte în baza alineatului b) de mai sus, sau că ar exista o situaţie serioasă care necesită o acţiune de colaborare la nivel internaţional în vederea remedierii acestei situaţii, el poate atrage atenţia părţilor, Consiliului şi Comisiei în această privinţă. Organul va acţiona dacă scopurile prezentei Convenţii sunt grav primejduite şi nu a fost posibil să se rezolve problema în mod satisfăcător în vreun alt mod. Organul va acţiona, în acelaşi mod, dacă considera ca există o situaţie serioasă care necesită o acţiune de colaborare la nivel internaţional pentru remedierea ei şi că aducerea acestei situaţii la cunoştinţa părţilor, Consiliului şi Comisiei reprezintă metoda cea mai adecvată de facilitare a unei asemenea acţiuni de colaborare; după examinarea rapoartelor întocmite de Organ şi, eventual, de Comisie, eu privire la prob-lemă, Consiliul poate atrage atenţia Adunării Generale asupra acestei probleme.
    2. Când atrage atenţia părţilor, Consiliului şi Comisiei asupra unei probleme, în conformitate cu alineatul d) al paragrafului l de mai sus, Organul poate, dacă socoteşte ca necesară o asemenea măsură, sa recomande părţilor să oprească importul de stupefiante de provenienţa ţării interesate, sau exportul de stupefiante care au ca destinaţie această ţară sau teritoriu, sau, în acelaşi timp, importul şi exportul, fie pentru o perioadă determinată, fie până când situaţia din această ţară sau teritoriu va deveni satisfăcătoare. Statul interesat are dreptul de a prezenta această problemă în faţa Consiliului."
    Următorul articol nou va fi inserat după articolul 14 din Convenţia unică:
    În cazul în care consideră indicat, Organul, cu acordul guvernului interesat, poate, fie paralel, fie în locul măsurilor prevăzute la paragrafele l şi 2 ale articolului 14, să recomande organelor competente ale Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate ca asistenţa tehnică sau financiară, sau şi una şi alta, să fie acordate guvernului în sprijinul eforturilor acestuia de a îndeplini obligaţiile sale în virtutea prezentei Convenţii, în special acelora care sunt stipulate sau menţionate în articolele 2, 35, 38 şi 38 bis.
    Articolul 16 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "Serviciile de secretariat ale Comisiei şi ale Organului vor fi puse la dispoziţie de către Secretarul General, în special Secretarul Organului va fi numit de Secretarul General în consultaţie cu Organul."
    Articolul 19 paragrafele l, 2 şi 5 din Convenţia unică vor fi modificate după cum urmează:
    "1. Părţile vor trimite Organului, în fiecare an şi pentru fiecare dintre teritoriile lor, în modul şi forma prescrise de Organ, evaluări pe formulare ce au fost furnizate de acesta în legătură cu următoarele probleme:
    a) cantităţile de stupefiante care vor fi consumate în scopuri medicale şi ştiinţifice;
    b) cantităţile de stupefiante care vor fi utilizate pentru fabricarea altor stupefiante, a preparatelor din tabelul III şi a substanţelor neincluse în prezenta Convenţie;
    c) stocurile de stupefiante pe care le vor deţine la 31 decembrie al anului la care se referă evaluările:
    d) cantităţile de stupefiante necesare pentru adăugarea la stocurile speciale;
    e) suprafaţa (în hectare) şi situaţia geografică a terenului care urmează să fie utilizat pentru cultivarea macului opiaceu;
    f) cantitatea aproximativă de opiu care va fi produsă;
    g) numărul de întreprinderi industriale care vor fabrica stupefiante sintetice; şi
    h) cantităţile de stupefiante sintetice care vor fi fabricate de fiecare dintre întreprinderile menţionate la alineatul precedent.
    2. a) în funcţie de scăzămintele menţionate în paragraful 3 din articolul 21, totalul evaluărilor pentru fiecare teritoriu şi fiecare stupefiant, exceptând opiul şi stupefiantele sintetice, va consta din totalul cantităţilor specificate la alineatele a), b) şi d) ale paragrafului l din prezentul articol, cu adăugarea oricărei cantităţi necesare pentru a aduce stocurile existente la 31 decembrie al anului precedent la nivelul evaluat conform prevederilor alineatului c) al paragrafului 1.
    b) în funcţie de scăzămintele amintite la paragraful 3 din articolul 21 cu privire la importuri şi la paragraful 2 al articolului 21 bis, totalul evaluărilor pentru opiu, pentru fiecare teritoriu, va consta fie din totalul cantităţilor specificate la alineatele a), b) şi d) ale paragrafului l din prezentul articol, cu adăugarea oricăror cantităţi necesare pentru a aduce stocurile existente la 31 decembrie al anului precedent la nivelul evaluat conform prevederilor alineatului c) al paragrafului l, fie din cantitatea specificată la alineatul f) al paragrafului l din prezentul articol, dacă aceasta este mai mare decât prima.
    c) în funcţie de scăzămintele amintite în paragraful 3 din articolul 21, totalul evaluărilor pentru fiecare teritoriu, pentru fiecare stupefiant sintetic, va trebui să conste fie din suma cantităţilor specificate la alineatele a), b) şi
    d) ale paragrafului l din prezentul articol, cu adăugarea cantităţii necesare pentru a aduce stocurile existente la 31 decembrie al anului precedent la nivelul evaluat conform alineatului c) al paragrafului l, fie din totalul cantităţii specificate la alineatul h) al paragrafului l din prezentul articol, dacă aceasta este mai mare decât prima.
    d) Evaluările furnizate în baza alineatelor precedente ale prezentului paragraf vor fi modificate în mod adecvat pentru a ţine seama de orice cantitate care a fost confiscată şi ulterior eliberată pentru utilizare licită, precum şi de orice cantitate prelevată din stocurile speciale pentru necesităţile populaţiei civile.
    5. În funcţie de scăzămintele amintite la paragraful 3 al articolului 21 şi ţinându-se seama, acolo unde este indicat, de prevederile articolului 21 bis, evaluările nu trebuie să fie depăşite."
    Articolul 20 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "1. Părţile vor transmite Organului, pentru fiecare dintre teritoriile lor, în modul şi forma prescrise de Organ, date statistice pe formulare pe care acesta i le-a furnizat, în privinţa următoarelor probleme:
    a) producţia şi fabricarea stupefiantelor:
    b) utilizarea stupefiantelor pentru fabricarea altor stupefiante, a preparatelor din tabelul III şi a substanţelor care nu sunt închise în prezenta Convenţie şi utilizarea paiului de mac pentru fabricarea stupefiantelor;
    c) consumul de stupefiante;
    d) importul şi exportul de stupefiante şi de pai de mac;
    e) confiscarea stupefiantelor şi destinaţia ce s-a dat acestora;
    f) stocurile de stupefiante existente la 31 decembrie al anului la care se referă statisticile respective; şi
    g) suprafaţa care poate fi determinată pentru cultivarea macului opiaceu.
    2. a) Datele statistice în legătură cu problemele amintite în paragraful l, exceptând alineatul d), vor fi pregătite anual şi vor fi furnizate Organului nu mai târziu de 30 iunie al anului următor celui la care se referă raportările.
    b) Datele statistice în legătură cu problemele amintite în alineatul d) al paragrafului l vor fi pregătite trimestrial şi vor fi trimise Organului în interval de o lună după terminarea trimestrului la care ele se referă.
    3. Părţile nu trebuie să furnizeze date statistice referitoare la stocurile speciale, dar trebuie să furnizeze separat informaţii cu privire la stupefiantele importate în ţară sau teritoriu ori procurate în ţară sau teritoriu pentru scopuri speciale, precum şi cantităţile de stupefiante retrase din stocurile speciale pentru a satisface necesităţile populaţiei civile."
    Noul articol de mai jos va fi inserat după articolul 21 al Convenţiei unice:
    1. Producerea de opiu de către oricare ţară sau teritoriu va fi organizată şi controlată în aşa fel încât să se asigure că, pe cât este posibil, cantitatea produsă în cursul unui an dat să nu depăşească pe cea evaluată, stabilită conform paragrafului l f) din articolul 19.
    2. Dacă Organul constată, pe baza informaţiilor de care dispune în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, că una dintre părţi care a trimis o evaluare conform paragrafului l f) din articolul 19 nu a limitat opiul produs în cuprinsul graniţelor sale la scopuri licite în conformitate cu evaluările respective şi că o cantitate importantă de opiu produs, fie licit, fie ilicit, în cuprinsul graniţelor acestei părţi, a fost introdusă în traficul ilicit, el poate, după studierea explicaţiilor părţii interesate care îi vor fi expuse în interval de o lună după notificarea constatării amintite mai sus, să hotărască să scadă în întregime sau în parte o asemenea cantitate din cantitatea ce trebuie produsă şi din totalul evaluărilor aşa cum au fost definite în paragraful 2 b) din articolul 19, pentru anul următor în care o asemenea diminuare poate fi realizată din punct de vedere tehnic, ţinând seama de anotimp şi de angajamentele contractuale privind exportul de opiu. Această hotărâre va intra în vigoare la 90 de zile după ce s-au notificat cele de mai sus părţii interesate.
    3. După ce a notificat părţii interesate hotărârea pe care a adoptat-o în conformitate cu paragraful 2 de mai sus referitor la o diminuare, Organul se va consulta cu acea parte spre a rezolva satisfăcător situaţia.
    4. Dacă situaţia nu este rezolvată satisfăcător, Organul poate utiliza prevederile articolului 14 acolo unde este indicat.
    5. Adoptând hotărârea sa cu privire la micşorarea prevăzută în paragraful 2 de mai sus, Organul va ţine seama nu numai de împrejurările respective, inclusiv cele care dau naştere problemei traficului ilicit amintită în paragraful 2 de mai sus, dar şi de orice măsuri noi de control pe care partea respectivă le-ar putea adopta."
    Articolul 22 din Convenţia unică va fi modificat după cum urmează:
    "1. Ori de câte ori situaţia într-o ţară sau într-un teritoriu al unei părţi este de aşa natură încât interzicerea culturii macului opiaceu, de coca sau plantei cannabis este, după părerea sa, măsura cea mai adecvată pentru ocrotirea sănătăţii publice şi pentru preîntâmpinarea deturnării stupefiantelor spre trafic ilicit, partea interesată va interzice cultivarea.
    2. Partea care interzice cultivarea macului opiaceu sau plantei cannabis va adopta măsuri adecvate de confiscare a oricăror plante cultivate ilicit şi de distrugere a lor, exceptând micile cantităţi necesare părţii în scopuri ştiinţifice sau de cercetare."
    Articolul 35 din Convenţia unică se modifică după cum urmează: "Ţinând cont de regimul lor constituţional, juridic şi administrativ, părţile:
    a) vor asigura, pe plan naţional, o coordonare a acţiunii preventive şi represive împotriva traficului ilicit; în vederea acestui scop, ele vor putea să desemneze un serviciu adecvat însărcinat cu această coordonare;
    b) se vor asista, în mod mutual, în lupta împotriva traficului ilicit;
    c) vor coopera, în mod strâns, între ele şi cu organizaţiile internaţionale competente ale căror membri sunt în scopul de a duce o luptă coordonată contra traficului ilicit;
    d) vor supraveghea ca această cooperare internaţională a serviciilor adecvate să fie efectuată prin căi rapide;
    e) se vor asigura că, atunci când documente juridice sunt transmise între ţări. În vederea urmăririi unei acţiuni judiciare, transmiterea să fie efectuată prin căi rapide, pe adresa instanţelor desemnate de către părţi; această dispoziţie nu atinge dreptul părţilor de a cere ca documentele juridice să le fie trimise pe cale diplomatică;
    f) vor furniza, dacă ele consideră oportun, Organului şi Comisiei, prin intermediul Secretarului General, pe lângă informaţiile cerute de articolul 18, informaţii referitoare la activităţile ilicite din cuprinsul graniţelor, privind cultivarea, producţia, fabricarea, utilizarea şi traficul ilicit de stupefiante; şi
    g) vor furniza informaţii referitoare la paragraful precedent, pe cât posibil, într-un astfel de mod şi până la datele pe care le va fixa Organul; la cererea unei părţi, Organul va putea să o ajute să furnizeze informaţiile cerute şi să-i sprijine eforturile în vederea reducerii activităţilor ilicite cu stupefiante în cuprinsul graniţelor acesteia.".
    Articolul 36 paragrafele l şi 2 din Convenţia unică vor fi modificate după cum urmează:
    "1. a) Sub rezerva dispoziţiilor sale constituţionale, fiecare parte va adopta masurile necesare, pentru ca cultura şi producţia, fabricaţia, extracţia, prepararea, deţinerea, oferirea, punerea în vânzare, distribuirea, procurarea, vânzarea, livrarea, indiferent sub ce formă, mijlocirea, trimiterea, expedierea prin tranzit, transportul, importul şi exportul stupefiantelor, care nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentei Convenţii, sau orice alt act care, după avizul părţii amintite, ar fi contrariu dispoziţiilor prezentei Convenţii, să constituie infracţiuni, pasibile de pedeapsă dacă s-au comis în mod intenţionat, şi pentru ca infracţiunile grave să fie pasibile de o pedeapsă adecvată, şi anume de pedepse cu înschisoarea sau cu alte pedepse privative de libertate.
    b) în pofida prevederilor enunţate la alineatul precedent, dacă cei ce utilizează abuziv stupefiante au comis asemenea delicte, părţile vor putea, în loc de a le condamna sau de a pronunţa o sancţiune penală împotriva lor sau ca o alternativă la condamnare sau pedeapsă, să supună aceste persoane unor măsuri de tratament, de educare, de postcură, de readaptare şi de reintegrare socială, în conformitate cu paragraful l al articolului 38.
    2. Sub rezerva dispoziţiilor constituţionale ale fiecărei părţi, a sistemului său juridic şi a legislaţiei sale naţionale:
    a) i) fiecare dintre infracţiunile enumerate în paragraful l va fi considerată ca o infracţiune distinctă, dacă ele s-au comis în ţări diferite;
    ii) participarea intenţionată la oricare dintre infracţiunile amintite, asocierea sau intenţia în vederea comiterii sau a tentativei de comitere, precum şi actele preparatorii şi operaţiunile financiare îndeplinite în mod intenţionat, relative la infracţiunile despre care este vorba în acest articol, vor constitui infracţiuni pasibile de pedepsele prevăzute în paragraful 1;
    iii) condamnările pronunţate în străinătate, pentru aceste infracţiuni, vor fi luate în consideraţie, cu scopul stabilirii recidivei; şi
    iv) infracţiunile grave, citate mai sus, fie că sunt comise de conaţionali fie de străini, vor fi urmărite de partea pe al cărei teritoriu s-a comis infracţiunea sau de partea pe teritoriul căreia se va găsi delicventul, dacă extrădarea sa nu este acceptabilă, conform legislaţiei părţii căreia i s-a adresat cererea de extrădare, şi delicventul amintit n-a fost încă urmărit şi judecat;
    b) i) fiecare dintre infracţiunile enumerate la paragrafele l şi 2 a) ii) din prezentul articol va fi considerată ca fiind infracţiune pasibilă de extrădare în oricare tratat de extrădare existent între părţi. Părţile se obligă să includă aceste infracţiuni ca infracţiuni care dau loc la extrădare în fiecare tratat de extrădare ce va fi încheiat între ele;
    ii) dacă o parte care condiţionează extrădarea de existenţa unui tratat primeşte o cerere de extrădare de la o altă parte de care nu este legată printr-un tratat de extrădare, ea poate, dacă vrea, să considere prezenta Convenţie drept bază legală pentru extrădare în legătură cu infracţiunile enumerate la paragrafele l şi 2 a) ii) din prezentul articol. Extrădarea este supusă celorlalte condiţii prevăzute de legea părţii căreia i se adresează;
    iii) părţile care nu condiţionează extrădarea de existenţa unui tratat vor recunoaşte infracţiunile enumerate la paragrafele l şi 2 a) ii) din prezentul articol drept infracţiuni pasibile de extrădare între ele, în funcţie de condiţiile prevăzute de legea părţii căreia i se adresează cererea;
    iv) extrădarea va fi acordată în conformitate cu legea părţii căreia i se adresează cererea şi, în pofida alineatelor b) i), ii) şi iii) din prezentul paragraf, partea va avea dreptul să refuze acordarea extrădării în cazurile în care autorităţile competente consideră că infracţiunea nu este destul ele gravă.
    Articolul 38 din Convenţia unică şi titlul său vor fi modificate după cum urmează:
    1. Părţile vor acorda o atenţie specială şi vor lua toate măsurile practice pentru prevenirea abuzului de stupefiante şi pentru asigurarea cât mai urgentă a depistării, tratamentului, educaţiei, postcurei, readaptării şi reintegrării în societate a persoanelor implicate şi vor coordona eforturile lor în aceste scopuri.
    2. Părţile vor trebui să promoveze, pe cât este posibil, formarea personalului în domeniul tratamentului, postcurei, readaptării şi reintegrării sociale a persoanelor care abuzează de stupefiante.
    3. Părţile vor adopta toate măsurile practice posibile pentru a ajuta persoanele care au nevoie în exercitarea profesiunii lor de cunoaşterea problemelor ridicate de abuzul de stupefiante şi de prevenire a acestuia şi le vor face cunoscute marelui public, dacă nu există un risc ca abuzul de stupefiante să se extindă foarte mult."
    Noul articol de mai jos va fi inserat după articolul 38 al Convenţiei unice:
    "Articolul 38 bis
    Acordurile prevăzând crearea centrelor regionale
    Dacă o parte consideră oportun, în cadrul acţiunii sale împotriva traficului ilicit de stupefiante, ţinând seama de regimul său constituţional, juridic şi administrativ, ea se va strădui — solicitând, dacă doreşte, avizele tehnice ale Organului sau ale instituţiilor specializate — să stabilească, prin consultaţii cu alte părţi interesate din acea regiune, acorduri care să prevadă crearea de centre regionale pentru cercetări ştiinţifice şi educaţie menite să rezolve problemele rezultate din utilizarea ilicită şi din traficul ilicit de stupefiante".
    1. Prezentul protocol, ale cărui texte englez, chinez, spaniol, francez şi rus au putere egală, va fi deschis pentru semnare până la 31 decembrie 1972 tuturor părţilor la Convenţia unică sau tuturor semnatarilor ei.
    2. Prezentul protocol este supus ratificării statelor care l-au semnat şi care au ratificat sau aderat la Convenţia unită. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul General.
    3. Prezentul protocol va fi deschis după 31 decembrie 1972, pentru aderare, părţilor la Convenţia unică, care nu au semnat protocolul. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretarul General.
    1. Prezentul protocol şi amendamentele pe care le conţine vor intra în vigoare în a treizecea zi după data la care cel de-al patruzecilea instrument de ratificare sau de aderare va fi depus în conformitate cu articolul 17.
    2. Pentru oricare alt stat care depune instrumentul de ratificare sau de aderare după data depunerii celui de-al patruzecilea instrument amintit, prezentul protocol va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi după depunerea de către acel stat a instrumentului de ratificare sau de aderare.
    Oricare stat care devine parte la Convenţia unică după intrarea în vigoare a prezentului protocol conform paragrafului l din articolul 18 de mai sus va trebui, dacă nu există exprimarea unei intenţii diferite, din partea acestui stat:
    a) să fie considerat drept parte la Convenţia unică astfel cum a fost amendată; şi
    b) să fie considerat drept parte la Convenţia unică neamendată în raport cu oricare parte la această Convenţie, care nu este legată de prezentul protocol.
    1. Funcţiile Organului internaţional pentru controlul stupefiantelor prevăzute în amendamentele cuprinse în prezentul protocol vor trebui, începând de la data intrării în vigoare a prezentului protocol (articolul 18 paragraful 1), să fie îndeplinite de Organ aşa cum a fost el constituit prin Convenţia unică neamendată.
    2. Consiliul economic şi social va fixa data la care Organul care va fi constituit în baza amendamentelor conţinute în prezentul protocol îşi va începe funcţiile. De la acea dată Organul astfel constituit va trebui, faţă de părţile la Convenţia unică neamendată şi faţă de părţile la tratatele enumerate în articolul 44 al Convenţiei, care nu sunt părţi la prezentul protocol, să îndeplinească funcţiile Organului aşa cum a fost el constituit, în baza Convenţiei unice neamendate.
    3. Cu privire la membrii aleşi la primele alegeri după majorarea numărului membrilor Organului de la unsprezece la treisprezece, termenul pentru şase membri va expira după 3 ani, iar termenul pentru ceilalţi şapte membri va expira după 5 ani.
    4. Membru Organului, al căror termen urmează să expire după perioada iniţială mai sus menţionată de 3 ani, vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi de către Secretarul General imediat după ce s-a procedat la prima alegere.
    1. Oricare stat are dreptul, în momentul semnării, ratificării sau aderării la prezentul protocol, să facă rezerve în legătură cu oricare amendament conţinut în el altul decât amendamentele la articolul 2 paragrafele 6 şi 7 (articolul l din prezentul protocol), articolul 9 paragrafele l, 4 şi 5 (articolul 2 din prezentul protocol), articolul 10 paragrafele l şi 4 (articolul 3 din prezentul protocol), articolul 11 (articolul 4 din prezentul protocol), articolul 14 bis (articolul 7 din prezentul protocol), articolul 16 (articolul 8 din prezentul protocol), articolul 22 (articolul 12 din prezentul protocol), articolul 35 (articolul 13 din prezentul protocol), articolul 36 paragraful l alineatul b) (articolul 14 din prezentul protocol), articolul 38 (articolul 15 din prezentul protocol) şi articolul 38 bis (articolul 10 din prezentul protocol).
    2. Un stat care a formulat rezerve poate în orice moment, prin notificare în scris, să retragă toate sau o parte din rezervele sale.
    Secretarul General va transmite copii certificate de pe prezentul protocol tuturor părţilor şi semnatarilor Convenţiei unice. Atunci când prezentul protocol va intra în vigoare conform paragrafului l din articolul 18 de mai sus, Secretarul General va pregăti textul Convenţiei unice aşa cum a fost amendată prin prezentul protocol şi va transmite copii certificate tuturor statelor părţi sau care au dreptul să devină părţi la Convenţie în forma sa modificată.
    Întocmit la Geneva în a 25-a zi a lunii martie una mie nouă sute şaptezeci şi doi într-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    Drept care subsemnaţii autorizaţi legal au semnat prezentul protocol în numele guvernelor lor respective.