* Semnat la Chişinău, la 5 mai 1994.
   În vigoare din 25 februarie 1997.


   Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarusi, denumite în continuare “Părţi”,
   năzuind să dezvolte multilateral colaborarea în domeniul activităţii de muncă şi protecţiei sociale a cetăţenilor Republicii Moldova şi ai Republicii Belarusi, încadraţi în muncă în teritoriile celor două state,
   au convenit următoarele:
   Acţiunea prezentului Acord se extinde asupra persoanelor (denumite în continuare lucrători) şi membrilor familiilor acestora, care sunt cetăţeni ai unui stat (denumit în continuare Partea trimiţătoare) sau au viză de reşedinţă permanentă în teritoriul lui şi îşi exercită activitatea de muncă în întreprinderi, organizaţii, instituţii, indiferent de forma lor de proprietate şi de gospodărire (denumite în continuare patroni (antreprenori) în condiţiile unui contract (acord) de muncă pe teritoriul altui stat (denumit în continuare Partea angajatoare).
   Conform actelor internaţionale privind drepturile omului, Părţile se obligă să respecte şi să asigure drepturile tuturor lucrătorilor, angajaţi în condiţiile unui contract (acord) de muncă, şi ale membrilor familiilor acestora fără discriminare din motiv de sex, rasă, limbă, religie sau convingeri politice, origine etnică sau socială, cetăţenie, vîrstă, avere, situaţie familială sau din oricare alte motive.
   Organele, abilitate să reprezinte Părţile în realizarea prezentului Acord (denumite în continuare organe abilitate), sunt:
   - din partea Republicii Moldova - Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova;
   - din partea Republicii Belarusi - Comitetul de Stat al Republicii Belarus pentru Muncă şi Protecţie Socială a Populaţiei.
   Organele abilitate au dreptul să antreneze şi alte organe competente ale Părţilor pentru soluţionarea problemelor, care decurg din prezentul Acord.
   Toate chestiunile ce ţin de realizarea prezentului Acord se soluţionează prin consultări reciproce între organele abilitate.
   Organele abilitate constituie un grup de lucru pentru realizarea prezentului Acord şi adoptarea deciziilor operative.
   Programul şi regulamentul acestui grup de lucru sunt aprobate de comun acord de către organele abilitate.
   Intrarea lucrătorilor în teritoriul Părţii angajatoare, şederea şi ieşirea din el se efectuează conform legislaţiei acestei Părţi şi acordurilor interguvernamentale ce reglementează aceste chestiuni.
   Activitatea de muncă a lucrătorului este legalizată printr-un contract (acord) de muncă, încheiat cu patronul (antreprenorul) în conformitate cu legislaţia muncii Părţii angajatoare. Patronii (antreprenorii) pot utiliza numai munca lucrătorilor, care posedă autorizaţie de angajare.
   În cazul schimbării situaţiei pe pieţele naţionale ale forţei de muncă, Părţile pot introduce, în baza unor înţelegeri reciproce, măsuri cu caracter limitativ în angajarea lucrătorilor.
   Lucrătorii Părţii trimiţătoare, care prestează muncă în teritoriul Părţii angajatoare, îndeplinesc obligaţiunile şi beneficiază de drepturile, stabilite de legislaţia muncii acestei Părţi, precum şi de serviciile instituţiilor medicale, de cultură, sportive, de întremare şi de alt profil.
   Vechimea în muncă, inclusiv cea care conferă avantaje, şi vechimea în specialitate, acumulată în activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul ambelor ţări, este reciproc recunoscută de către Părţi.
   Odată cu plecarea definitivă din Partea angajatoare, patronul (antreprenorul) eliberează lucrătorului un certificat privind durata muncii prestate şi retribuţia acordată pentru perioada respectivă (distinct pentru fiecare lună).
   Chestiunile asigurării cu pensii se vor reglementa printr-un acord separat al Părţilor.
    Părţile recunosc, fără legalizări suplimentare, diplomele, certificatele şi alte documente de stat (duplicate autentificate la notariat ale acestora) de studii şi de nivel de calificare, eliberate de către organele competente respective ale Părţilor în modul stabilit.
    Toate tipurile de indemnizaţii şi plăţi, de care beneficiază lucrătorii, care prestează muncă în teritoriul Părţii angajatoare, în caz de boală, graviditate, naştere a copilului, concediu postnatal şi în alte cazuri, se acordă şi se achită conform legislaţiei Părţii angajatoare. Toate achitările indemnizaţiilor şi plăţilor sus-menţionate le suportă Partea angajatoare.
    Indemnizaţiile şi plăţile, acordate familiilor pentru educaţia şi întreţinerea copiilor, se achită de către Partea în care îşi au reşedinţa copiii în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţiile naţionale ale Părţilor.
   La recuperarea prejudiciului (daunei) cauzate lucrătorului în urma mutilării, maladiilor profesionale sau altor deteriorări ale sănătăţii în legătură cu îndeplinirea de către el a obligaţiilor de serviciu, Părţile se vor călăuzi de următoarele principii:
   1) compensarea prejudiciului (daunei) şi a cheltuielilor suplimentare, suportate de lucrători în urma mutilării în producţie sau altor deteriorări ale sănătăţii, legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, precum şi în rezultatul decesului accidentatului, se va face, potrivit legii, de către Partea, a cărei legislaţie naţională îşi extindea prevederile asupra lucrătorului în cauză la momentul mutilării sau deteriorării sănătăţii lui;
   2) compensarea prejudiciului (daunei) şi a cheltuielilor suplimentare, suportate în urma îmbolnăvirii profesionale legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau a morţii accidentatului provocate de aceasta, se va face de către statul, a cărui legislaţie naţională se extindea asupra lucrătorului în cauză în timpul activităţii lui de muncă ce i-a provocat îmbolnăvirea profesională, chiar dacă afecţiunea menţionată a fost depistată prima dată pe teritoriul celuilalt stat.
   În cazurile în care lucrătorul, afectat de o maladie profesională, a prestat muncă în ambele state în condiţii şi în ramuri de activitate, care i-au putut declanşa acea îmbolnăvire profesională, compensarea prejudiciului (daunei) o va efectua statul, pe al cărui teritoriu lucrătorul în cauză a prestat ultima oară această muncă;
   3) compensarea prejudiciului (daunei) cauzate de îmbolnăvirea profesională, stabilită de către una dintre Părţi, se va revizui, la acutizarea acestei boli, în conformitate cu legislaţia naţională a acestei Părţi. Prezenta clauză, însă, nu se va aplica, dacă acutizarea afecţiunii este legată de prestarea unor munci în stare să provoace îmbolnăviri profesionale în întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile altui stat în perioada în care lucrătorul se afla sub incidenţa legislaţiei acestui stat.
   În cazul pierderii capacităţii de muncă sau a decesului lucrătorului în urma mutilării sau altor deteriorări ale sănătăţii din vina patronului (antreprenorului), ultimul achită costul drumului pentru accidentat pînă la punctul de destinaţie şi tur-retur pentru însoţitorii accidentatului, indiferent de mijlocul de transport folosit.
   În cazul încetării relaţiilor de muncă şi strămutării accidentatului în teritoriul Părţii trimiţătoare, patronul (antreprenorul) este obligat să-i transfere mijloacele cuvenite pentru compensarea prejudiciului (daunei) pricinuite sănătăţii în mărimile prevăzute de legislaţia Părţii angajatoare.
   Patronul (antreprenorul) recuperează accidentatului cheltuielile pentru tratament şi reabilitare conform actelor (conturilor) prezentate de către organizaţiile de stat, instituţiile de ocrotire a sănătăţii şi de asigurare socială ale statului, care efectuează tratamentul şi reabilitarea. Dacă drepturile şi îndatoririle întreprinderii lichidate nu sunt preluate de succesorul ei de drepturi, ea este obligată să capitalizeze şi să transfere celuilalt stat, care finanţează aceste plăţi, sumele plătibile în contul compensării prejudiciului (daunei).
   Acţiunea acestui articol se extinde şi asupra cazurilor survenite înaintea intrării în vigoare a prezentului Acord.
   Cheltuielile de deplasare a lucrătorilor şi membrilor familiilor lor de la locul de trai pînă la punctul de destinaţie, cheltuielile pentru transportarea averii personale din teritoriul Părţii trimiţătoare în teritoriul Părţii angajatoare şi aceleaşi cheltuieli pentru calea întoarsă la expirarea termenului contractual, cît şi cheltuielile, comportate de boală sau tratamentul în staţionar pe parcursul drumului, le suportă patronul (antreprenorul).
   În cazul rezilierii contractului (acordului) din iniţiativa lucrătorului, acesta achită cheltuielile sus-enumerate, dacă contractele (acordurile) de muncă nu prevăd alte clauze.
   Patronul (antreprenorul) asigură lucrătorilor şi membrilor familiilor acestora locuinţe confortabile, care să corespundă normelor de igienă sanitară şi tehnice.
   Introducerea de către lucrători şi membrii familiilor lor a averii, instrumentarului şi utilajului necesar în teritoriul Părţii angajatoare, iar la întoarcere - în teritoriul Părţii trimiţătoare, precum şi scoaterea mărfurilor, procurate de lucrători şi membrii familiilor lor din veniturile obţinute prin munca prestată în teritoriul Părţii angajatoare, se vor efectua în modul stabilit de legislaţiile vamale ale Părţilor.
   Lucrătorii şi membrii familiilor lor, stabiliţi cu traiul în teritoriul unui stat, se pot adresa organului respectiv al celuilalt stat, direct sau prin intermediul organului respectiv de la locul de trai, cu orice chestiune care decurge din prezentul Acord.
   La interpelarea lor, organele competente ale Părţii în cauză prezintă organelor competente ale celeilalte Părţi documentele şi materialele de arhivă necesare.
   Prezentul Acord se încheie pe un termen de cinci ani şi se va prelungi automat pentru perioade succesive de cîte un an, dacă nici una dintre Părţi nu va notifica celeilalte dorinţa sa de a-i suspenda valabilitatea printr-un preaviz scris cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului respectiv.
   În cazul încetării valabilităţii Acordului, prevederile lui privind contractele (acordurile) de muncă încheiate de lucrători şi patroni rămîn în vigoare pînă la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.
   Prezentul Acord intră în vigoare din ziua în care se va face schimb de note, prin care Părţile îşi vor comunica îndeplinirea tuturor premiselor, cerute în fiecare stat pentru intrarea lui în vigoare.
   Încheiat la Chişinău, la 5 mai 1994, în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească (română) şi belarusă, ambele texte fiind autentice şi avînd aceeaşi putere juridică.