* În vigoare pentru Republica Moldova , prin succesiune, din 1 ianuarie 1993


    1. Uniunea Europeană de Radioteleviziune (denumită în continuare UER) este o asociaţie profesională de organisme de radiodifuziune supusă dreptului elveţian şi prezentului statut.
    2. Asociaţia este menită să contribuie la consolidarea identităţii popoarelor statelor din care provin membrii activi, în concordanţă cu drepturile fundamentale ale fiinţei umane, în special libertatea de conştiinţă, opinie şi expresie, ocrotindu-se în acelaşi timp valorile fundamentale, cum ar fi toleranţa şi solidaritatea.
    3. Asociaţia posedă personalitate juridică.
    4. Asociaţia are scop nelucrativ. Ea poate totuşi întreprinde activităţi cu caracter comercial, dacă acestea ţin de atingerea obiectivelor sale.
    5. Durata asociaţiei este nelimitată.
    6. Sediul său social este fixat la Geneva.
    1. Obiectivele UER sunt de a servi interesele membrilor săi în domeniul programelor, în domeniul juridic, tehnic şi altele, şi în particular de a-şi susţine membrii activi în misiunea lor de a servi cât mai bine posibil interesele publicului în general.
    2. În activitatea sa, supusă controlului membrilor săi activi, în domeniul Asociaţiei profesionale, în domeniul Operaţiunilor şi în cel al Studiilor şi Dezvoltării, UER urmăreşte în particular următoarele scopuri:
    a) Asociaţia profesională:
    i) să reprezinte şi să apere interesele membrilor săi activi şi, în măsura posibilităţilor, interesele membrilor asociaţi în toate domeniile şi prin toate mijloacele apropriate;
    ii) să intervină în calitate de interlocutor profesional al instituţiilor europene şi al organizaţiilor internaţionale şi, dacă e necesar, să contribuie la redactarea unor instrumente juridice şi la elaborarea normelor şi standardelor cu aplicare la radiodifuziune, în vederea apărării şi servirii intereselor membrilor săi;
    iii) să stabilească şi să menţină relaţii cu alte asociaţii de organisme de radiodifuziune şi alte organizaţii sau instanţe profesionale;
    iv) să colecteze, să prelucreze şi să distribuie informaţii şi date ce ţin de obiectivele sale;
    v) să elaboreze şi să ia toate măsurile susceptibile să contribuie la dezvoltarea radiodifuziunii în toate formele sale;
    vi) să asigure respectarea de către toţi membrii săi a dispoziţiilor acordurilor internaţionale din orice domeniu care are vreo legătură cu radiodifuziunea;
    b) Operaţiuni:
    i) să ofere în general servicii tuturor membrilor activi sau unora dintre ei, în funcţie de necesităţi, şi, după caz, părţilor terţe;
    ii) să coordoneze şi să susţină schimburile de programe de radio şi televiziune între membrii săi activi, în particular în cadrul Euroviziunii şi al Euroradio şi să promoveze coproducţiile şi orice alt gen de cooperare între membrii săi şi cu alte organisme de radiodifuziune sau grupări ale acestora;
    iii) să menţină şi să exploateze o reţea pentru transmisiunile multilaterale şi unilaterale;
    iv) să-şi asiste membrii activi în cadrul negocierilor de orice fel şi, la cerere, să negocieze în numele acestora;
    v) să asigure organismelor de radiodifuziune şi grupărilor acestora, care nu sunt membri ai UER, şi altor părţi terţe accesul contractual la serviciile UER;
    c) Studii şi Dezvoltare:
    i) să favorizeze şi, după caz, să coordoneze studierea oricărei probleme ce ţine de radiodifuziune;
    ii) să dezvolte proiecte destinate să mărească, în mod individual — cu condiţia respectării stricte a principiilor de solidaritate care guvernează UER - sau colectiv, competitivitatea membrilor săi activi.
    3.Solidaritatea este principiul guvernator al UER.
    4.UER este abilitată să ia toate măsurile şi să întreprindă toate acţiunile juridice care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
    1. Există două categorii de membri ai UER:
    - membri activi;
    - membri asociaţi.
    2. Doar membrii activi au drept de vot şi drept de eligibilitate. Dreptul de vot poate fi delegat unui alt membru.
    Fiecare membru activ are 24 de voturi, în cazul în care într-o anume ţară există doi sau mai mulţi membri activi, aceşti membri dispun de un total de 24 de voturi repartizate între ei proporţional cotizaţiilor lor, dacă un acord încheiat între ei nu prevede altfel. Detaliile figurează în Regulile interne conform Articolului 7 p.10.
    3. Pot fi membri activi ai UER organismele de radiodifuziune sau grupări ale acestora dintr-un stat membru a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) situat în zona europeană de radiodifuziune, aşa cum este definită de Regulamentul radiocomunicaţiilor anexat la Convenţia internaţională a telecomunicaţiilor, care asigură în această ţară, cu autorizaţia autorităţilor competente, serviciul de radiodifuziune de importanţă şi caracter naţional şi care, plus la aceasta, fac dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor de mai jos:
    a) cvasi-totalitatea căminelor naţionale care recepţionează radioul şi/sau televiziunea sunt în măsură să recepţioneze totalitatea principalului lor serviciu de programe radio şi/sau televiziune cu o calitate tehnică satisfăcătoare, şi dispun de echipament tehnic corespunzător;
    b) ele au obligaţia să asigure, şi asigură efectiv, o programare diversificată şi echilibrată, destinată tuturor păturilor populaţiei, incluzând programe care răspund intereselor particulare/minoritare ale diferitelor categorii ale publicului, oricare ar fi raportul dintre cost şi indicele de audiţie a emisiunilor;
    c) ele produc efectiv şi/sau fac să fie produse o parte substanţială a emisiunilor difuzate, suportând cheltuielile respective şi efectuând controlul asupra conţinutului acestora;
    d) ele nu au vreo legătură cu agenţii de drepturi sportive care urmăresc achiziţia de drepturi europene de televiziune, în concurenţă cu UER.
    4. Detaliile condiţiilor de aderare enumerate mai sus la p. 3 vor fi specificate de Adunarea generală într-o reglementare restrictivă, la propunerea Consiliului de administraţie.
    5. Statutul de membru activ comportă în particular următoarele obligaţii:
    a) să promoveze obiectivele UER, aşa cum sunt stipulate mai sus în Articolul 2;
    b) să contribuie activ la schimburile de programe radio şi televiziune, precum şi la alte activităţi ale UER;
    c) să respecte spiritul de solidaritate şi de bună credinţă faţă de Uniune şi de activităţile acesteia;
    d) să se abţină de la subscrierea, şi să facă orice efort rezonabil pentru a împiedica apariţia oricărei declaraţii sau iniţiative care ar aduce prejudicii radiodifuziunii sau ar fi incompatibile cu obiectivele UER.
    6. Euroviziunea este un sistem de shimb de programe de televiziune organizat şi coordonat de UER, bazat pe angajamentul membrilor săi de a-şi oferi mutual, pe principii de reciprocitate, ansamblul de noutăţi importante, precum şi reportaje de actualitate sau ansamblul de evenimente sportive şi culturale care se derulează pe teritoriul lor naţional, în măsura în care acestea pot să-i intereseze pe ceilalţi membri ai Euroviziunii, ceea ce permite să se asigure mutual un serviciu de înaltă calitate în aceste domenii audienţelor naţionale respective.
    - membrii activi, cu referire la serviciile lor de programe de televiziune naţionale, regionale sau locale,
    - membrii activi sau consorţiile constituite exclusiv din membri activi, cu referire la serviciile lor televizate transnaţionale, dacă acestea sunt acceptate ca atare de Consiliul de administraţie, care participă la sistemul regulat de schimb Euroviziune al UER, în conformitate cu regulile aplicabile ale Euroviziunii, reguli fixate de Consiliul de adminstraţie.
    Consiliul de administraţie veghează permanent ca participarea la achiziţionarea în comun şi partajarea drepturilor sportive în cadrul Euroviziunii, fie individual, fie prin intermediul unui consorţiu, să rămână strict limitată la acele dintre organisme care, individual sau în calitate de grupare de organisme regionale de radiodifuziune, îndeplinesc toate condiţiile de la p.3 al prezentului articol pentru a fi membru activ, cu specificaţiile în reglementarea menţionată la p.4 de mai sus. Paragraful 2 al Articolului 6 p.l (clauza drepturilor achiziţionate) nu se aplica în acest scop.
    Pentru a garanta echitatea în procesul de oferire a drepturilor sportive şi pentru a împiedica orice divulgare anticoncurenţială de informaţii între rivali în materie de oferte, Consiliul de administraţie îşi rezervează dreptul de a interveni dacă un organism membru are sau dezvoltă legături cu o agenţie de drepuri sportive, a cărei activitate constă în achiziţionarea de drepturi europene de televiziune, în concurenţă cu UER. În asemenea caz, Consiliul de administraţie este abilitat să ia măsurile necesare, inclusiv să nu trateze ca atare un organism membru atunci când este vorba de participarea la achiziţionarea în comun de drepturi sportive în cadrul Euroviziunii.
    7. Membrii asociaţi, precum şi organismele care nu sunt membri ai UER pot beneficia de accesul contractual la Euroviziune. Condiţiile financiare ale unui acces legal pentru o perioadă de cel puţin un an urmează a fi aprobate de Consiliul de administraţie.
    8. Euroradio este un sistem de schimb de programe radio organizat de UER şi bazat pe angajamentul membrilor participanţi de a-şi propune regulat şi mutual, pe principii de reciprocitate, ansamblul lor de manifestări muzicale şi alte manifestări care au loc în ţările lor şi care sunt susceptibile de a interesa alţi membri ai Euroradio. Euroradio acoperă programele coordonate de UER şi ofertele individuale de programe ale membrilor.
    Regulile care guvernează Euroradio sunt stabilite de Consiliul de administraţie.
    9. Pot fi membri asociaţi ai UER organismele de radiodifuziune sau grupările de organisme de radiodifuziune ale unui stat membru al UIT situat în afara zonei europene de radiodifuziune, care asigură în această ţară, cu autorizaţia autorităţilor competente, un serviciu de radiodifuziune de caracter şi importanţă naţională şi furnizând programe variate.
    10. Contrar prevederilor p.3 de mai sus, organismele de radiodifuziune sau grupările de astfel de organisme având toate calităţile pentru a fi membri activi şi situate în zona europeană de radiodifuziune, dar în afara Europei, pot să ceară admiterea lor în calitate de membri asociaţi şi nu de membri activi. Dacă organismele menţionate mai sus sunt deja membri activi, ele trebuie să notifice UER-ului intenţia lor de a se încadra în altă categorie şi de a deveni membri asociaţi. Notificarea va trebui adresată prin scrisoare recomandată la sediul UER. Daca ea parvine la sediul UER cel puţin cu şase luni înainte de încheierea anului financiar în curs, notificarea devine efectivă de la începutul noului an financiar; dacă parvine după expirarea acestui termen, ea nu va avea efect decât începând cu a doua jumătate a noului an financiar.
    De asemenea, organismele de radiodifuziune din ţările europene în care nu există nici un membru activ la data de 30 iunie 1990 pot să aleagă între a deveni membri activi sau asociaţi.
    11. O grupare de organisme de radiodifuziune este susceptibilă de a fi admisă în UER ca membru unic dacă este o societate sau o asociaţie de jure sau de facto de organisme de radiodifuziune aparţinând uneia şi aceleiaşi ţări, care reunesc individual sau, în ceea ce priveşte organismele regionale, colectiv condiţiile de admitere în UER. Organismele de radiodifuziune care nu întrunesc decât colectiv condiţiile de admitere vor trebui să îndeplinească condiţiile de admitere specifice zonei de radiodifuziune pentru care acestea au obţinut o autorizaţie. Plus la aceasta, o grupare poate include:
    a) un organism care, în virtutea dreptului naţional, îşi asumă responsabi-litatea coordonării şi gestiunii activităţilor naţionale şi internaţionale în numele organismelor de radiodifuziune care constituie gruparea şi este în legătură instituţională cu acestea;
    b) un organism a cărui funcţie principală este exploatarea permanentă a mijloacelor tehnice de emisie şi transmisiune în numele şi în legătură instituţională cu organismele de radiodifuziune care constituie gruparea;
    c) organisme de radiodifuziune care oferă servicii de programe specializate în coordonare cu şi în completarea serviciilor celorlalţi membri ai grupării.
    12. Nici un organism membru nu este abilitat să cedeze altui organism de radiodifuziune toate sau o parte din avantajele pe care statutul de membru i le conferă, chiar dacă îl controlează Financiar sau dacă există relaţii de subcontractare, de franchising sau de alt gen între cele două organisme. Totuşi, aceasta nu împiedică organismul membrii săi acorde unui ne-membru din ţara sa accesul contractual la Euroviziune conform regulilor UER în vigoare şi cu condiţia ca emisiunile organismului din urmă să nu fie destinate unei alte ţări.
    13. Adunarea generală va admite un candidat ca membru activ după ce va ajunge la concluzia, sugerată de Consiliul de administraţie, că acest candidat îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi membru activ.
    Candidaţii cu statut de membru asociat sunt admişi, la propunerea Consiliului de admnistraţie, prin votul unei majorităţi de trei pătrimi a Adunării generale.
    14. Dispoziţiile paragrafului precedent se aplică prin analogie şi la admiterea unui organism individual intr-o grupare de organisme de radiodifuziune care face deja parte din UER, cu excepţia cazului în care într-o grupare de organisme regionale de radiodifuziune uu membru al acesteia este înlocuit cu o altă organizaţie.
    15. Un organism a cărui candidatură la statutul de membru activ nu a fost reţinută are posibilitatea să recurgă la arbitraj. Arbitrajul va avea loc la Geneva conform Concordatului elveţian cu privire la arbitraj. Un exemplar al oricărei decizii de arbitraj va fi trimis, la cererea radiodifuzorului candidat, Comisiei europene de la Bruxelles.
    Cele menţionate mai sus se referă şi la cazul în care organismul, candidatura căruia nu a fost reţinută, contestă abilitarea acordată de Consiliul de administraţie unui membrii dat din aceeaşi ţară să participe la achiziţionarea în comun şi la partajarea drepturilor sportive în conformitate cu p. 6 de mai sus.
    Organismele care-şi desfăşoară activitatea în domeniul radiodifuziunii şi care, pentru un motiv oarecare, nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi membri, dar a căror participare la anumite activităţi este considerată utilă pentru Uniune, pot fi admise ca participanţi acreditaţi. Statutul de partici-pant acreditat este atribuit sau retras prin decizia Consiliului de administraţie după consultarea Comitetelor de resort sau a Comisiei juridice, în această decizie se menţionează domeniul sau domeniile la care va avea acces candidatul. Comitetele respective sau Comisia juridică specifică întrunirile şi activităţile concrete la care participantul acreditat poate participa, precum şi durata participării.
    1. Orice membru sau participant acreditat poate părăsi UER după ce şi-a comunicat decizia Preşedintelui prin scrisoare recomandată trimisă pe adresa sediului.
    În cazul în care scrisoarea de demisie parvine la sediul social cu mai puţin de şase luni înainte de expirarea exerciţiului financiar în curs, membrul activ demisionar trebuie să plătească, pentru următorul exerciţiu, echivalentul a jumătate din ultimele sale cotizaţii şi contribuţii anuale sau orice altă sumă inferioară fixată de Adunarea generală.
    Independent de sumele datorate pentru lucrările excepţionale începute la cererea sa în perioada anului financiar în curs, membrul asociat sau participantul acreditat demisionar va plăti totalitatea participaţiei sale pentru anul Financiar în care a demisionat.
    2. Membri activi care îşi dau demisia din UER, precum şi eventualii lor succesori de drept, pierd orice drept asupra patrimoniului Uniunii îndată după expirarea ultimului exerciţiu întreg pentru care şi-au plătit cotizaţia.
    1. Orice membru care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de Articolul 3 încetează să facă parte din UER prin decizia Consiliului de administraţie, decizie imediat aplicabilă, cu condiţia ratificării acesteia la următoarea Adunare generală printr-o majoritate de cel puţin trei pătrimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente, dacă membrii care deţin împreună cel puţin trei pătrimi din totalitatea voturilor UER sunt prezenţi sau reprezentaţi.
    Cele expuse mai sus nu se referă totuşi la membrii care la data de l martie 1998 nu reuneau toate condiţiile specificate în art.3 p.2 (intrat în vigoare la această dată). Pentru aceşti membri, condiţiile de admitere ca membri specificate în versiunea precedentă a art.3 continuă să fie aplicabile.
    2. Pot fi excluşi din UER printr-o decizie a Adunării generale membrii care nu respectă dispoziţiile prezentului statut, care nu-şi onorează obligaţiile financiare sau care refuză să execute o hotărâre a Consiliului de administraţie sau a Adunării generale. Orice propunere de excludere prezentată Adunării generale trebuie să emane de la Consiliul de admnistraţie. Consiliul de administraţie va comunica membrului respectiv intenţia sa cu cel puţin o lună înainte de şedinţa Adunării generale pe a cărei ordine de zi figurează problema dată. Adunarea generală nu poate lua o decizie privind excluderea unui membru decât cu o majoritate de cel puţin trei pătrimi din voturile exprimate şi dacă membrii care deţin împreună cel puţin trei pătrimi din totalitatea de voturi ale UER sunt prezenţi sau reprezentaţi.
    Adunarea generală poate decide excluderea cu condiţia acordării unui termen în limitele căruia membrul să-şi poată regulariza situaţia. La sfârşitul acestei perioade Consiliul de administraţie examinează dacă membrul respectiv şi-a consolidat situaţia şi în ipoteza contrară va confirma excluderea membrului vizat.
    3. Orice membru care încetează să mai facă parte din UER în virtutea p.l al prezentului articol îşi va plăti cotizaţia, participaţia şi/sau contribuţiile până în momentul în care încetarea apartenenţei sale la UER va deveni definitivă. Din acest moment membrul respectiv nu mai este abilitat să ia parte la lucrările UER.
    Orice membru exclus în conformitate cu p.2 al prezentului articol este dator, sub rezerva dreptului de apel la Consiliul de administraţie, să-şi plătească cotizaţia, participaţia şi/sau contribuţiile pentru întregul exerciţiu în decursul căruia excluderea a devenit definitivă. Din acest moment, el nu mai este abilitat sa ia parte la lucrările UER.
    4. Membrii activi care au încetat să mai facă parte din UER în condiţiile prezentului articol, precum şi eventualii lor succesori de drept, pierd, îndată după încheierea exerciţiului deplin pentru care şi-au plătit cotizaţiile, orice drept asupra patrimoniului UER.
    1. Adunarea generală este organul suprem al UER. Ea deţine plenitudinea drepturilor necesare realizării obiectivelor Uniunii.
    2. Adunarea generală se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară.
    3. Plus la aceasta, Adunarea generală se poate reuni în şedinţă extraordinară în cazurile şi conform procedurii prevăzute la art.10.
    4. Şedinţele ordinare ale Adunării generale sunt deschise tuturor membrilor, doar dacă Preşedintele nu decide altfel (art.12 p.2). În şedinţele extraordinare ale Adunării generale sunt convocaţi doar membrii activi. Preşedintele poate invita experţi din exterior sau observatori pentru a participa la dezbaterile Adunării generale sau la o parte din dezbateri.
    5. Fiecare membru poate fi reprezentat la şedinţele Adunării generale de o delegaţie la alegerea sa, sau poate transmite împuternicirile sale delegaţiei unui alt membru. Preşedintele poate limita importanţa numerică a delegaţiei pe care fiecare membru o poate trimite la Adunarea generală.
    6. Ordinea de zi a şedinţei ordinare a Adunării generale trebuie să includă:
    a) aprobarea proceselor-verbale ale şedinţei precedente;
    b) ascultarea rapoartelor despre activitatea Consiliului de administraţie, a Comitetelor, a Comisiei juridice şi a Serviciilor permanente, desfăşurată începând cu ultima şedinţă ordinară a Adunării generale, şi în special despre măsurile luate în scopul executării deciziilor Adunării generale;
    c) ascultarea rapoartelor prezentate de unul sau mai mulţi cenzori şi de fiduciari;
    d) examinarea şi aprobarea conturilor exerciţiului încheiat, precum şi eliberarea de responsabilitate a membrilor Consiliului de administraţie;
    e) desemnarea unuia sau mai multor cenzori, precum şi a fiduciarilor pentru exerciţiul următor;
    f) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul următor;
    g) fixarea mărimii unei unităţi de cotizaţie pentru exerciţiul următor;
    h) fixarea datei şi locului desfăşurării următoarei şedinţe ordinare a Adunării generale;
    i) eventual, reînnoirea parţială a Consiliului de administraţie;
    ii) eventual, alegerea Preşedintelui şi a Vice-Preşedinţilor;
    k) eventual, adoptarea sau modificarea, cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente, a Regulilor interne, conform art.7 p.10, a reglementărilor, conform art.16 p.9, sau a Codului financiar, conform art.18 p.12;
    1) eventual, crearea unui Comitet altul decât cele prevăzute în art.16 pp.3 la 5;
    m) propunerile de admitere a unor noi membri, prezentate de Consiliul de administraţie, cererile de ratificare a deciziilor de retragere a calităţii de membru şi cererile de excludere;
    n) orice recurs exercitat de un membru împotriva deciziei Consiliului de Administraţie sau a Adunării generale;
    o) orice altă problemă a cărei înscriere pe ordinea de zi a fost decisă de Consiliul de administraţie sau cerută în conformitate cu art.ll p.3.
    7. Adunarea generală alege limbile oficiale, printre care vor figura neapărat franceza şi engleza.
    8. Adunarea generală determină limbile de lucru ale reuniunilor UER.
    9. Prin limbi oficiale se înţeleg acele limbi care pot fi utilizate la dezbateri şi în care trebuie întocmite toate documentele şi publicaţiile UER. Prin limbi de lucru se înţeleg acele limbi în care au loc dezbaterile.
    10. Adunarea generală adoptă Regulile interne care abordează toate problemele de procedură ce ţin de competenţa sa. Regulile cu privire la votare şi alegeri se aplică şi la Adunările specializate şi la Comisia juridică, exceptând posibilitatea pe care o au acestea din urmă de a introduce cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente un sistem de vot blocat.
    1. Consiliul de administraţie este constituit din 19 membri. Fiecare membru deţine câte un vot.
    2. Deţinătorii a 18 fotolii de administratori vor fi aleşi de Adunarea generală, al 19-lea fotoliu fiind atribuit de drept unuia dintre membrii activi din ţara în care este stabilit sediul UER. Membrii provenind dintr-o singură ţară se pot grupa pentru a adera colectiv la Consiliul de administraţie.
    3. Mandatul de administrator se atribuie pentru o durată egală cu 4 exerciţii consecutive. Acest mandat nu poate fi reînnoit decât dacă membrul cu mandatul expirat întruneşte cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente.
    4. Adunarea generală înlocuieşte, cât de repede posibl, orice membru beneficiar al unui fotoliu în Consiliul de administraţie care renunţă la mandatul său, demisionează din UER, sau face obiectul unei măsuri de retragere a calităţii de membru sau de excludere în perioada mandatului; înlocuitorul continuă până la sfârşit mandatul persoanei înlocuite; oricare ar fi durata înlocuirii, aceasta nu intră la socoteală la determinarea reeligibilitaţii înlocuitorului.
    5. Orice membru beneficiar al unui fotoliu în Consiliul de administraţie desemnează un administrator şi un supleant. Acesta din urmă poate fi şi reprezentantul unui alt membru din aceeaşi ţară. Ei nu vor intra în funcţie decât după notificarea desemnării lor Preşedintelui.
    6. Pot de asemenea să participe la reuniunile Consiliului de administraţie, cu condiţia aprobării prealabile a Preşedintelui, pe lângă administratori şi/ sau supleanţii lor, precum şi Preşedinţii Comitetelor şi Comisiei juridice şi a reprezentanţilor Serviciilor permanente, consilieri speciali, experţi şi observatori.
    7. Consiliul de administraţie se întruneşte de cel puţin două ori pe an.
    8. Consiliul de administraţie:
    a) deţine, între şedinţele ordinare ale Adunării generale, deciziile sale putând fi suspendate sau modificate de aceasta de urmă, toate drepturile şi împuternicirile Adunării generale, cu excepţia celor care-i sunt expres rezervate printr-o decizie explicită;
    b) asigură executarea propriilor sale decizii şi a deciziilor Adunării generale;
    c) trimite, după fiecare reuniune, o dare de seamă despre lucrările acesteia tuturor membrilor activi;
    d) prezintă Adunării generale propuneri de admitere a noilor membri precum şi cereri de aprobare a retragerii calităţii de membru sau propuneri de excludere a membrilor;
    e) decide asupra problemelor organizatorice, conform art.16 p.9 şi 17 p.4, formulează recomandări Adunării generale privind organizarea Comitetelor conform art.16 p.9, examinează şi propune Adunării generale crearea de Comitete în completarea celor prevăzute în art.16 pp. 3 şi 5 şi creează orice Grup de studiu pe care îl consideră util, plus la Grupul de Statut al UER şi Grupul de Finanţe al UER;
    f) primeşte şi reexaminează rapoartele Comitetelor şi ale Comisiei juridice (inclusiv rapoartele despre Adunări) şi cele ale Grupurilor de studiu şi decide asupra aplicării lor;
    g) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul următor şi eventual le modifică în cadrul bugetului global aprobat, stabileşte şi dispune verificarea conturilor pentru anul financiar încheiat, conform art.19;
    h) numeşte pentru perioade de 6 ani, care pot fi prelungite cu perioade care nu depăşesc 6 ani şi, dacă e necesar, eliberarea din funcţie pe parcursul unei asemenea perioade:
    - Secretarul general, la propunerea Preşedintelui;
    - Directorii, la propunerea Preşedintelui de comun acord cu Secretarul general;
    i) aprobă regulamentul personalului, inclusiv baremul salariilor Serviciilor permanente şi statele de personal;
    j) formulează propuneri Adunării generale privind adoptarea sau o even-tuală modificare a regulilor interne conform art.7 p. 10 şi a Codului finanţelor conform art. 18 p. 12;
    k) decide asupra autenticităţii semnăturilor de pe toate actele juridice care angajează UER;
    1) fixează numărul unităţilor de cotizaţie şi alte unităţi financiare ale membrilor activi, fixează mărimea contribuţiilor şi determină cuantumul participaţiilor membrilor asociaţi şi ale participanţilor acreditaţi;
    rn) supraveghează activităţile Comitetelor şi ale Comisiei juridice.
    1. Adunarea generală alege pentru o perioadă de două exerciţii consecu-tive, dintre reprezentanţii membrilor Consiliului de administraţie , un Preşedinte şi trei Vice-Preşedinţi, care îşi asumă funcţiile respective şi în Consiliul de administraţie.
    2. La expirarea mandatului, Preşedintele şi Vice-Preşedinţii sunt reeligibili o singură dată la postul pe care îl ocupă, conform aceleiaşi proceduri. La expirarea celui de-al doilea mandat, ei nu pot fi reale şi decât dacă obţin cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente. Realegerea nu este posibilă dacă organismul al cărui mandat expiră nu mai este membru al Consiliului de administraţie.
    3. În caz de absenţă sau impediment, temporar sau permanent, ale Preşedintelui, funcţiile acestuia din urmă vor fi atribuite celui mai în vârstă dintre Vice-Preşedinţi, cu excepţia cazului când Adunarea generală, sau a Consiliul de administraţie până la următoarea Adunare generală, decide altfel. Oricare ar fi durata sau modalitatea de înlocuire, aceasta nu se ia în considerare la determinarea reeligibilităţii persoanei care a înlocuit.
    4. Daca apare necesitatea înlocuirii unui Vice-Preşdiiite în perioada mandatului său, se va aplica procedura fixată în art. 8 p.4.
    5. Preşedintele exercită controlul asupra tuturor chestiunilor urgente ce ţin de competenţa normală a Consiliului de administraţie, fiind asistat, în măsura posibilului, de o Preşedinţie compusă din Vice-Preşedinţi şi Preşedinţii Comitetelor şi Comisiei juridice. Orice deliberare de acest fel va fi validată la următoarea întrunire a Consiliului de administraţie.
    6. Preşedintele poate convoca Preşedinţia în orice moment. El poate în egală măsură să-i invite sau să-i consulte pe altă cale pe ceilalţi reprezentanţi ai membrilor.
    7. Preşedintele şi Vice-Preşedinţii fixează mărimea retribuţiei şi a remuneraţiilor suplimentare ale Secretarului general, şi la propunerea acestuia din urmă, ale Directorilor.
    1. Adunarea generală este convocată în şedinţă ordinară sau extraordinară de către Preşedinte. Preşedintele poate de asemenea convoca Adunarea gene-rală în şedinţă extraordinară la cererea a cel puţin 1/3 din membrii activi.
    2. Consiliul de administraţie este convocat de către Preşedinte din iniţiativă proprie sau la cererea a cel puţin 5 membri ai Consiliului.
    3. Convocările la şedinţa Adunării generale sau la întrunirea Consiliului de administraţie sunt trimise cu cel puţin o lună înainte de data fixată pentru ţinerea şedinţei sau întrunirii. Convocarea membrilor activi este comunicată acestora prin scrisoare recomandată. Acest termen, afară de cazul şedinţei ordinare anuale obligatorii a Adunării generale, poate totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie redus de către Consiliul de administraţie, dacă este vorba de Adunarea generală, sau de către Preşedinte, dacă este vorba de întrunirea Consiliului de administraţie.
    4. Deliberările Adunării generale şi ale Consiliului de administraţie, precum şi toate documentele aferente sunt confidenţiale, în lipsa unei decizii contrarii.
    1. Ordinea ele zi a fiecărei şedinţe a Adunării generale şi a fiecărei întruniri a Consiliului de administraţie este stabilită de către Preşedinte cu asistenţa Secretarului general şi eventual după consultarea Preşedinţilor Comitetelor şi a Preşedintelui Comisiei juridice. Ordinea de zi urmează să fie comunicată membrilor în termenele prevăzute de p. 3 al Articolului precedent şi se va aduce la cunoştinţa membrilor activi prin scrisoare recomandată.
    2. Adunarea generală sau Consiliul de administraţie nu pot lua nici o decizie referitoare la un subiect neprevăzut de ordinea de zi, cu excepţia derogării propuse şi adoptate cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente.
    3. Fiecare membru are dreptul să ceară înscrierea unor probleme pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Adunării generale. Totuşi, aceste probleme nu vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei decât dacă propunerile respec-tive au fost primite de Secretarul general cu cel puţin 10 zile înainte de trimiterea convocărilor.
    1. Când prezentul statut nu prevede altfel, pentru validitatea deliberării Adunării generale este necesară prezenţa sau reprezentarea membrilor activi care să deţină împreună majoritatea totalului de voturi ale UER.
    Pentru validitatea deliberării Consiliului de administraţie este necesară prezenţa majorităţii administratorilor.
    2. Preşedintele conduce dezbaterile şi menţine ordinea în timpul şedinţelor şi întrunirilor. El poate decide ca anumite întruniri ale unei şedinţe ordinare a Adunării generale să se ţină în variantă restrânsă limitată doar la membrii activi.
    3. Preşedintele poate consimţi la formularea unor observaţii într-o limbă alta decât limbile oficiale şi limbile de lucru, cu condiţia ca beneficiarul acestui privilegiu să asigure interpretarea observaţiilor sale într-una dintre aceste limbi.
    4. O listă a prezenţelor este întocmită de către Secretarul general pentru fiecare şedinţă sau întrunire.
    5. Secretarul general asigură secretariatul Adunării generale şi al Consiliului de administraţie. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe şi întruniri este supus semnăturii Preşedintelui în funcţie şi devine definitiv din momentul aprobării în şedinţa sau întrunirea următoare.
    6. Preşedintele decide asupra oportunităţii prezentării în scris a propunerilor înainte de discutarea acestora.
    7. Cele ce urmează se aplică la vot şi la alegeri:
    a) înainte de a se trece la votare, Preşedintele se va asigura de prezenţa cvorumului necesar. Cu excepţia cazului făcând obiectul art.20 p. 3, dacă cvorumul necesar nu este atins, chestiunea se amână pentru şedinţa următoare, doar dacă Preşedintele nu decide convocarea unei alte şedinţe peste cel puţin 10 zile şi cel mult 30 de zile. Dacă nici la această şedinţă a Adunări generale sau a Consiliului de administraţie nu este prezent cvorumul necesar, votarea va fi valabilă indiferent de numărul de voci care pot fi exprimate de persoanele prezente.
    b) Cu excepţia cazurilor când dispoziţiile prezentului statut prevăd altfel, orice propunere, penru a fi considerată acceptată, trebuie să întrunească un număr de voturi superior unei jumătăţi din numărul de voturi valabil exprimate.
    c) Abţinerile, în caz de vot deschis sau prin apel nominal, precum şi buletinele necompletate sau nule, în caz de vot secret, nu sunt luate în consideraţie la determinarea numărului de voturi necesare pentru a constitui o majoritate.
    c) Votarea se face în mod deschis, afară de cazurile când este necesară votarea prin apel nominal.
    d) Nu se recurge la vot secret decât pentru alegerea membrilor Consiliului de administraţie şi pentru alegerea Preşedintelui şi a Vice-Preşedinţilor sau la solicitarea a 5 membri activi pentru Adunarea generală şi a 3 membri pentru Consiliul de administraţie.
    e) În caz de vot indecis la alegerea Preşedintelui, a Vice-Preşedinţilor sau a membrilor Consiliului de administraţie, se va recurge la un al doilea, eventual la un al treilea scrutin. Dacă unui candidat îi este necesară o majoritate de două treimi, acesta se va retrage după al doilea tur de scrutin indecis, alţi candidaţi noi putând fi propuşi pentru al treilea tur final. Dacă în acest al treilea tur sunt antrenaţi 3 şi mai mulţi candidaţi, o majoritate simplă (relativă) este suficientă pentru a fi ales, cu excepţia noilor candidaţi, pentru care se cere o majoritate de două treimi. Candidaţii care au obţinut acelaşi număr de sufragii sunt departajaţi prin tragere la sorţi.
    1. Deciziile Adunării generale şi ale Consiliului de administraţie angajează toţi membrii, indiferent dacă aceştia au fost sau nu au fost prezenţi sau reprezentaţi la lucrările şedinţei sau întrunirii la care au fost luate. Aceste decizii sunt imediat executorii, afară de cazul când Adunarea generală sau Consiliul de administraţie dispun altfel. Adunarea generală şi Consiliul de administraţie pot de asemenea să autorizeze derogările sau dispensele temporare ale membrilor care nu pot să se conformeze acestor decizii din motive imperioase.
    2. Fiecare membru are drept de apel la următoarea şedinţă ordinară a Adunării generale împotriva oricărei decizii a Adunării generale sau a Consiliului de adminisraţie luată în absenţa sa. Acest apel nu este suspensiv.
    Dacă emană de la un membru la care se referă decizia, apelul va fi luat în considerare doar dacă apelantul a participat la executarea deciziei contestate sau şi-a justificat în prealabil imposibilitatea de a o face.
    3. Dispoziţiile paragrafelor precedente se aplică:
- în ceea ce-i priveşte pe membrii activi, la toate deciziile menţionate mai sus;
- în ceea ce priveşte membrii asociaţi şi participanţii acreditaţi, la toate deciziile menţionate mai sus care ţin de funcţionarea administrativă sau financiară a UER.
    Totuşi, o decizie nu angajează un membru decât în măsura în care acesta o consideră compatibilă cu dreptul naţional al ţării din care provine, în caz de incompatibilitate, el este obligat să informeze despre acest fapt Preşedintele, prin scrisoare recomandată trimisă pe adresa sediului UER, cât de repede posibil după aflarea deciziei.
    4. Dispoziţiile paragrafelor precedente nu se referă la recomandările Adunării generale sau ale Consiliului de administraţie, dar obiectivele UER, aşa cum sunt definite în art. 2, cer ca acestea să fie urmate în măsura posibilului.
    În relaţiile cu terţele părţi UER este reprezentată de Preşedintele său sau, potrivit Articolului 17, de Secretarul General sau de unul dintre Directori în limitele competenţei lor. Secretarul General decide asupra delegării în cadrul Serviciilor Permanente.
    În procesele legale UER este reprezentată de Preşedintele său sau Secretarul General.
    1. Activităţile UER ţin de 3 domenii:
    - Asociaţie profesională
    - Operaţiuni
    -Studii şi Dezvoltare.
    2. Activităţile Asociaţie profesională includ în particular reprezentarea şi apărarea intereselor membrilor, susţinerea şi îndrumarea membrilor, inteligenţa economică şi colectarea/prelucrarea/distribuirea de informaţii şi date în beneficiul UER şi al membrilor individuali, precum si comunicarea.
    3. Activităţile Operaţiuni includ toate operaţiunile decise de Consiliul de administraţie şi în particular activităţile care ţin de: transmisiunile multilaterale şi unilaterale prin reţeaua Euroviziune/Euroradio:
    - obţinerea de drepturi de transmisie
    - operaţiunile în legătură cu evenimentele speciale
    - schimburi de programe.
    4. Activităţile Studii şi Dezvoltare cuprind conducerea studiilor şi a proiectelor de dezvoltare menite să mărească individual - cu respectarea strictă a principiilor de solidaritate care guvernează UER - sau colectiv competitivitatea membrilor activi.
    Studiile şi proiectele lansate pot fi axate pe:
    a) activităţile care implică programele (achiziţie, producere, distribuire, emisie, promovare);
    b) dezvoltarea aprofundată a unor subiecte monodisciplinare sau multi-disciplinare de interes general;
    c) ameliorarea şi dezvoltarea activităţilor operaţionale ale UER.
    Studiile şi proiectele sunt efectuate pe o bază interdisciplinară necesară.
    1. În afară de Adunarea generală şi Consiliul de administraţie, membrii participă la activităţi prin intermediul Adunărilor specializate, Comisiei juridice, Comitetelor, Grupurilor de proiect, Reuniunilor specializate şi Grupurilor de utilizatori.
    2. Adunările specializate anuale convoacă respectiv directorii programelor radio, programelor de televiziune, directorii tehnici şi ai finanţelor ai membrilor.
    Ei deliberează asupra principalelor teme strategice, efectuează schimburi structurate de informaţii despre experienţele şi eventual ascultă dări de seamă despre rezultatele principalelor proiecte şi studii.
    3. Comisia juridică reuneşte directorii juridici ai membrilor. Ei se ocupă de problemele juridice care au vreo legătură concretă sau strategică cu membrii şi cu obiectivele UER, îşi expun opiniile juridice şi propun soluţii juridice, pregătesc poziţii oficiale relativ la propunerile de convenţii, reglementări şi alte texte juridice similare, la nivel european şi mondial. Comisia poate convoca întruniri specializate deschise tuturor membrilor activi interesaţi.
    4. Comitetul Radio şi Comitetul Televiziune au o componenţă interdisciplinară şi comportă un număr limitat de persoane. Aceste comitete sunt organele-cheie ale tuturor activităţilor cu caracter strategic sau operaţional în domeniile lor respective.
    5. Comitetul tehnic compus dintr-un număr limitat de persoane efectuează studii şi proiecte tehnice.
    6. Fiecare membru activ şi asociat poate fi reprezentat în fiecare Adunare specializată şi în Comisia juridică. Doar membrii activi pot fi reprezentaţi în Comitetele Radio, TV şi Tehnic.
    7. Comitetele cer efectuarea unor studii şi proiecte concrete, desemnează un Grup şi un şef de proiect pentru fiecare dintre ele, şi evaluează rezultatele, inclusiv eventual viabilitatea unui plan financiar propus pentru o acţiune concretă. Comitetele pot convoca întruniri specializate deschise tuturor membrilor interesaţi.
    8. Întrunirile membrilor care participă la anumite operaţiuni pot fi deschise pentru alţi utilizatori şi se ţin, în funcţie de necesităţi, în vederea ameliorării operaţiunilor.
    9. Adunarea generală defineşte, la sugestia Consiliului de administraţie, misiunea, componenţa, modul de alegere şi competenţa Comitetelor. Consiliul de administraţie decide asupra celorlalte chestiuni organizatorice.
    10. Adunările specializate şi Comisia juridică îşi numesc fiecare un Preşedinte şi unul sau mai mulţi Vice-Preşedinţi. În cazul Adunărilor specializate, aceste persoane îşi asumă aceleaşi funcţii şi în Comitetul respectiv.
    11. Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii sunt aleşi prin vot secret pentru 2 ani consecutivi. Realegerea lor este posibilă cu condiţia ca pentru cel de-al treilea mandat şi următoarele candidaţii să întrunească cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente. Se aplică art.12 p.7 f).
    1. Sarcina serviciilor permanente este de a aplica în practică obiectivele UER, sub autoritatea organelor competente ale Uniunii. Ea comportă îndrumarea şi susţinerea Organelor UER, a membrilor şi a proiectelor, precum şi funcţionarea operaţiunilor.
    2. Serviciile permanente sunt conduse de Secretarul general, în calitate de director general şi, sub autoritatea sa, de către şefii de Departament în domeniile respective de competenţă.
    3. Secretarul general imprimă o anumită orientare Activităţilor Serviciilor permanente şi coordonează activităţile şefilor de Departament. El supraveghează toate activităţile Serviciilor permanente şi îşi asumă responsabilitatea finală în faţa Consiliului de administraţie.
    4. Structura internă a Serviciilor permanente, inclusiv atribuţiile Secretarului general şi ale şefilor de Departament şi numărul de Directori sunt aprobate de Consiliul de administraţie.
    1. Fiecare membru activ are obligaţia să plătească pentru fiecare exerciţiu financiar o cotizaţie; de asemenea, fiecare membru asociat sau participant acreditat este obligat să plătească o participaţie. Fiecare membru sau partici-pant acreditat admis în UER în cursul unui exerciţiu va plăti a douăsprezecea parte din cotizaţie sau participaţie pentru fiecare lună care rămâne până la sfârşitul acestui exerciţiu. Plăţile sus-menţionate sunt menite să acopere cheltuielile suportate de UER ca atare, precum şi cheltuielile legate de serviciile oferite membrilor prin intermediul sectoarelor Asociaţie profesională şi Studii şi Dezvoltare.
    2. Cotizaţiile sunt plătite pe baza unităţilor de cotizaţie care urmează a fi fixate de Consiliul de administraţie. Participaţiile sunt fixate de Consiliul de administraţie ţinându-se cont de valoarea serviciilor oferite de UER beneficiarului şi de capacităţile financiare ale acestuia din urmă.
    3. Membrii activi noi plătesc o taxă de admitere, a cărei mărime este fixată în funcţie de capacităţile financiare şi de valoarea pe care o reprezintă pentru ei apartenenţa la UER. Totuşi, această taxă nu va fi inferioară valorii triple a primei lor cotizaţii anuale.
    4. Activităţile Operaţiuni trebuie să se autofinanţeze, pe baza contribuţiilor şi tarifelor publicate, facturate utilizatorilor. Consiliul de administraţie poate decide ca anumite cheltuieli să fie suportate în comun de toţi membrii vizaţi, pe baza unităţilor financiare fixate conform art.8 p. 8 1).
    Consiliul de administraţie decide care sunt activităţile obligatorii pentru toţi membrii Euroviziunii sau Euroradio.
    Operaţiunile care emană ca proiecte concrete de la sectorul Studii şi Dezvoltare sunt finanţate de cei care se angajează să le realizeze.
    5. Dacă aplicarea strictă a unei chei de repartizare stabilită de Consiliul de administraţie în temeiul art.8 p. 8 1) conduce la un rezultat considerat de Consiliul de administraţie inechitabil, acesta din urmă poate efectua orice ajustare considerată necesară.
    6. Cotizaţiile, participaţiile şi contribuţiile se plătesc la începutul exerciţiului financiar. Toate celelalte plăţi se efectuează la data fixată de Consiliul de administraţie.
    7. Bugetele şi conturile UER sunt stabilite în franci elveţieni.
    8. Toate funcţiile deţinute de membri sau reprezentanţii acestora sunt onorifice. Membrii îşi suportă propriile lor cheltuieli legate de participarea lor la diversele activităţi ale Uniunii în virtutea postului deţinut sau în afara acestuia.
    9. Responsabilitatea financiară a membrilor este strict limitată la mărimea cotizaţiei, participaţiei sau contribuţiei lor, sau alte plăţi datorate conform bugetelor aprobate şi cheii de repartizare aplicabile, la partea lor individuală de obligaţii financiare contractate în contul lor de UER pe baza unei decizii luate de Adunarea generală sau Consiliul de administraţie şi la obligaţiile financiare aferente participării lor la activităţile autofinanţate şi altor angajamente. 10. Consiliul de administraţie poate aplica sancţiuni apropriate membrului activ a cărui datorie neachitată excede la un moment dat 50% din suma totală facturată acestui membru în decursul ultimelor 12 luni. Aceste sancţiuni pot include suspendarea prestărilor şi serviciilor, precum şi a participării la întrunirile UER, altele decât Adunarea generală şi eventual Consiliul de administraţie. Orice sancţiune va fi precedată de un avertisment scris, fără efect, al Secretarului general, prin care membrului i se acordă un termen de 4 săptămâni în care să ia măsurile necesare pentru a evita o sancţiune.
    11. UER este responsabil de angajamentele sale vis-a-vis de terţi, până la concurenţa totalului activului său.
    12. Consiliul de administraţie propune, iar Adunarea generală adoptă un Cod financiar destinat să implementeze dispoziţiile prezentului articol, în special criteriile obiective şi baremele care rezultă, el asigurând o repartizare justă şi echitabilă a diferitor bugete şi cheltuieli ce ţin de activităţile comune convenite între toţi membrii activi implicaţi.
    1. Exerciţiul financiar începe la l ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an.
    2. La 31 decembrie al fiecărui an cărţile, registrele şi conturile sunt oprite.
    3. Consiliul de administraţie prezintă în timp util Adunării generale conturile exerciţiului încheiat, verificate de fiduciarul sau fiduciarii desemnaţi de Adunarea generală şi al căror raport sau ale căror rapoarte sunt prezentate Adunării generale. La şedinţa anuală ordinară cenzorul sau cenzorii desemnaţi de Adunarea generală prezintă acesteia un raport asupra gestiunii Uniunii. Consiliul de administraţie decide de asemenea bugetele pentru exerciţiul următor.
    4. Resursele UER provin din:
    a) cotizaţiile anuale ale membrilor activi;
    b) taxele de admitere ale noilor membri activi;
    c)participaţile anuale ale membrilor asociaţi şi ale participanţilor acreditaţi;
    d) contribuţiile şi alte plăţi ale membrilor şi ale ne-membrilor în contul cheltuielilor care rezultă din participarea lor la activităţile operaţionale ale UER;
    e) participaţiile membrilor asociaţi şi ale participanţilor acreditaţi la lucrările excepţionale angajate de UER la cererea acestora;
    f) încasările provenite din publicaţii şi activităţi de orice natură;
    g) produsul bunurilor mobiliare şi imobiliare deţinute;
    h) daruri, moşteniri, donaţii şi subvenţii.
    5. Consiliul de administraţie decide condiţiile în care sunt prezentate bugetele şi conturile în funcţie de activităţile Uniunii şi de caracterul perma-nent sau ocazional al acestora.
    1. Propunerile referitoare la dizolvarea Uniunii şi la modificarea statutului pot emana fie de la Consiliul de administraţie, fie de la un grup de cel puţin 5 membri activi şi trebuie adresate Preşedintelui Uniunii, la sediul UER.
    2. Aceste propuneri fac obiectul unei decizii a Adunării generale întrunite special în acest scop în şedinţă extraordinară. Convocările şi propunerile trebuie să fie trimise prin scrisoare recomandată cu cel puţin o lună înainte de data fixată pentru această şedinţă. Dacă propunerile vizează dizolvarea UER, acest termen va fi de 2 luni.
    3. Pentru validitatea deciziilor Adunării generale de dizolvare a Uniunii sau de modificare a statutului este necesară prezenţa sau reprezentarea la această şedinţă extraordinară a membrilor care deţin împreună cel puţin trei pătrimi din totalul voturilor UER.
    Totuşi, dacă nu este atins acest cvorum, o altă şedinţă extraordinară este convocată peste cel puţin 10 şi cel mult 30 de zile. De această dată Adunarea generală poate lua decizii valabile, oricare ar fi numărul de voturi care pot fi exprimate de persoanele care sunt prezente.
    Deciziile luate la aceste şedinţe sunt valabile doar dacă întrunesc o majoritate de cel puţin trei pătrimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente.
    4. În caz de dizolvare, activul net al UER este afectat, prin decizia Adunării generale, unui organism cu scop analog sau unor a tari destinaţii care corespund obiectivelor UER, sau repartizat de Adunarea generală între diferite organisme membri activi proporţional cu suma cotizaţiilor lor plătite în decursul a 20 de exerciţii înainte de dizolvare.
    Adunarea generală care pronunţă dizolvarea numeşte un comitet de lichidare compus din cel puţin 3 persoane; acestea pot fi alese din exteriorul UER.
    În caz de divergenţa de interpretare, textul în limba franceză al prezentului statut este de referinţă.
    Prezenta versiune a statutului se substituie versiunii precedente din 10 februarie 1995 şi intră în vigoare la 3 aprilie 1998.