* Semnat la Copenhaga, la 21 ianuarie 1994
   În vigoare din 19 iunie 1997

   Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Danemarcei,
   aspirînd să promoveze transportul de pasageri şi mărfuri cu autovehicule între cele două ţări,
   au convenit asupra celor ce urmează:

   1) Toate operaţiile de transport de pasageri, pe baza unui contract sau contra remunerării, cu autovehicule de pasageri între cele două ţări şi în tranzit pe teritoriul lor, cu excepţia celor menţionate în articolul 3, sunt supuse regimului de autorizare.
   2) Autovehicul de pasageri înseamnă orice vehicul motor dirijabil, avînd mai mult de 9 locuri, inclusiv locul şoferului, şi înmatriculat pe teritoriul uneia dintre cele două Părţi Contractante.
   1) Serviciile regulate între cele două ţări sau în tranzit pe teritoriul acestora se aprobă în comun de către autorităţile competente ale Părţilor Contractante.
   2) Serviciu regulat înseamnă serviciu care asigură transportul de pasageri de o anumită frecvenţă pe rute de-a lungul cărora pasagerii pot fi îmbarcaţi sau debarcaţi în puncte de oprire prestabilite.
   3) Fiecare autoritate competentă va elibera autorizaţia numai pentru partea itinerarului ce trece prin teritoriul fiecăreia.
   4) Autorităţile competente vor stabili, de comun acord, condiţiile de eliberare a autorizaţiei, şi anume: durata ei, frecvenţa operaţiunilor de transport, orarul şi gama tarifelor ce se aplică, ca şi orice alt amănunt necesar pentru operarea fără piedici şi cu eficienţă a serviciilor regulate.
   5) Cererea privind acordarea autorizaţiei trebuie adresată autorităţii competente a ţării, unde este înmatriculat vehiculul, care are dreptul s-o accepte sau nu.
   6) Cererea trebuie să fie însoţită de documente care să conţină detaliile necesare (orare propuse, tarifele şi ruta, perioada în care serviciul va fi operat în timpul anului şi data la care se intenţionează începerea serviciului). Autorităţile competente pot solicita detaliile pe care le consideră necesare.
   1) Transportul ocazional de pasageri nu este supus autorizării. Un serviciu de transport este considerat ocazional cînd aceleaşi persoane sunt transportate cu acelaşi autovehicul, cînd se efectuează:
   a) o călătorie în circuit, începînd şi intenţionînd să se termine în ţara de înmatriculare a vehiculului, sau
   b) o călătorie începînd într-un loc din ţara de înmatriculare a vehiculului şi încheiată la o destinaţie pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, cu condiţia ca, dacă nu a fost autorizat astfel, vehiculul să se întoarcă gol în ţara de înmatriculare, sau
   c) un serviciu de tranzit cu caracter ocazional, sau
   d) în cazul înlocuirii unui autovehicul avariat cu alt vehicul.
   2) În cazurile menţionate la paragraful 1) a), b), c) al acestui articol, şoferul trebuie să aibă foaie de drum completată, inclusiv lista pasagerilor, semnată de transportator şi ştampilată de autorităţile vamale competente.
   Orice alt serviciu neregulat care nu a fost prevăzut în articolul 3 anterior, este supus autorizării. Cererile de autorizare vor fi înaintate autorităţilor competente ale Părţii Contractante pe teritoriul căreia este stabilit operatorul care transmite aceste cereri autorităţilor competente ale celeilalte Părţi Contractante cu observaţiile lor. Cererile vor fi operate în 14 zile. Cererile trebuie să includă numele transportatorului, perioada de valabilitate a autorizaţiei solicitate, frecvenţa şi numărul exact de călători, precum şi locul de plecare şi destinaţia.
   1) Transportatorii unei Părţi Contractante, care, conform legislaţiei lor naţionale, au dreptul să execute transportări internaţionale de mărfuri folosind autovehicule comerciale, pot executa asemenea transporturi, cu excepţia celor specificate în articolul 6, între teritoriile celor două Părţi Contractante şi în tranzit pe aceste teritorii pe baza unei autorizaţii de transport internaţional eliberată de Părţile Contractante conform procedurilor şi în cadrul contingentului de autorizaţii, precum şi al măsurilor stabilite de Comisiile mixte menţionate în articolul 13.
   2) Autovehicul comercial înseamnă orice autovehicul care este folosit în mod normal pentru transportul rutier de mărfuri. Pentru Acordul dat, termenul «autovehicul comercial» se aplică, de asemenea, oricărei remorci sau semiremorci, cuplate la un vehicul comercial, ca şi oricărei combinaţii de vehicule.
   Nu va fi solicitată autorizaţie pentru următoarele vehicule sau pentru un vehicul gol legat de astfel de vehicule care transportă:
   a) mărfuri şi echipamente destinate pentru tîrguri şi expoziţii;
   b) recuzită teatrală şi accesorii;
   c) instrumente muzicale şi echipamente pentru transmisii radio sau TV sau înregistrări cinematografice;
   d) cai de cursă, vehicule şi alte echipamente sportive destinate manifestărilor sportive;
   e) vehicule defectate;
   f) efecte de strămutare;
   g) corpuri ale decedaţilor;
   h) transport de mărfuri cu autovehicule la care tonajul brut admis, inclusiv remorcile, nu depăşeşte 6 tone, sau cînd sarcina utilă admisă nu depăşeşte 3,5 tone;
   i) transporturile legate de ajutoare umanitare sau dezastre naturale.
   1) Un operator domiciliat pe teritoriul uneia dintre Părţi nu va efectua transport de pasageri sau de mărfuri între două puncte de pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, dacă nu dispune de o autorizaţie specială eliberată de către autorităţile competente ale celeilalte Părţi Contractante.
   2) Efectuarea unei operaţii de transport de către un operator al uneia dintre cele două Părţi Contractante de pe teritoriul celeilalte către o ţară terţă şi viceversa este interzisă, dacă nu se acordă o autorizaţie specială de către autorităţile competente ale celeilalte Părţi Contractante.
   Greutatea şi dimensiunile vehiculelor
   1) În ceea ce priveşte greutatea şi dimensiunile vehiculelor, fiecare Parte Contractantă se angajează să nu impună vehiculelor înmatriculate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante condiţii mai restrictive decît cele impuse vehiculelor înmatriculate pe teritoriul propriu.
   2) Operatorii oricărei Părţi Contractante se vor obliga să respecte legile şi reglementările celeilalte Părţi Contractante în ceea ce priveşte greutatea şi dimensiunile vehiculelor la intrarea pe teritoriul acelei Părţi.
   3) În cazul în care greutatea şi/sau dimensiunile vehiculului folosit pentru transport depăşesc greutatea maximă şi/sau dimensiunile permise pe teritoriul Părţii Contractante unde urmează să aibă loc operaţia de transport, operatorul trebuie să obţină, în prealabil, o autorizaţie specială de la autoritatea competentă a acelei Părţi Contractante, caz în care nu este necesară o autorizaţie obişnuită.
   1) Autovehiculele de pasageri şi comerciale înmatriculate pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante şi importate temporar pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante vor fi scutite, pe bază de reciprocitate, de orice taxe, plăţi şi alte impozite aplicate pe circulaţie sau posesia vehiculelor pe teritoriul respectiv.
   2) Scutirile conform acestui articol nu se vor aplica taxelor pe valoarea adăugată, taxelor şi impozitelor pentru folosirea drumurilor, nici celor vamale şi de accize pe consumul de carburanţi al autovehiculelor, cu excepţia combustibilului existent în rezervoarele normale ale autovehiculelor care intră.
   Piesele de schimb necesare pentru repararea unui vehicul deja importat vor fi admise temporar, cu titlu de import temporar, fără plata taxelor de import şi a altor taxe şi fără interdicţii sau restricţii la import. Piesele înlocuite trebuie să fie curăţite, reexportate sau nimicite, sub control sau supraveghere vamală.
   Pentru toate problemele care nu sunt reglementate de prevederile acestui Acord sau cele ale convenţiilor internaţionale la care cele două ţări sunt parte, operatorii şi şoferii vehiculelor uneia dintre Părţile Contractante sunt obligaţi să respecte prevederile legale şi reglementările celeilalte Părţi Contractante cînd transportă pe teritoriul acesteia din urmă.
   1) Dacă un operator al unei Părţi Contractante, cînd se află pe teritoriul celeilalte, încalcă o prevedere a acestui Acord, autoritatea competentă a Părţii Contractante pe teritoriul căreia a fost comisă încălcarea, poate fără a aduce prejudicii nici unei Părţi, pentru o sancţiune legitimă aplicată pe teritoriul ei, să informeze cealaltă Parte Contractantă despre circumstanţele încălcării.
   2) În cazul unei încălcări la care s-a făcut referire la paragraful 1) al acestui articol, autoritatea competentă a Părţii Contractante pe teritoriul căreia a avut loc încălcarea poate solicita autorităţii competente a celeilalte Părţi Contractante:
   a) să emită un avertisment către operatorul respectiv, cu notificarea că orice încălcare ulterioară poate conduce la refuzarea admiterii vehiculelor sale pe teritoriul Părţii Contractante unde a avut loc încălcarea, pentru o perioadă care poate fi specificată de autoritatea competentă a acestei Părţi Contractante sau,
   b) să aducă la cunoştinţă operatorului că intrarea vehiculelor sale pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante a fost interzisă temporar sau definitiv.
   3) Autoritatea competentă care primeşte o astfel de cerere de la autoritatea competentă a celeilalte Părţi Contractante o va trata şi va informa cît mai urgent cealaltă autoritate competentă despre acţiunea întreprinsă.
   1) Fiecare Parte Contractantă va notifica celeilalte Părţi Contractante autorităţile competente autorizate să trateze problemele legate de aplicarea prezentului Acord.
   2) Autorităţile competente ale Părţilor Contractante vor fi în legătură permanentă una cu alta în ceea ce priveşte orice problemă apărută ca urmare a aplicării acestui Acord.
   3) Reprezentanţii autorităţilor competente se pot întîlni oricînd este necesar într-o Comisie mixtă în scopul stabilirii procedurilor şi contingentelor de autorizaţii, reglementării altor activităţi de transport şi clarificării problemelor care pot apare ca urmare a aplicării prezentului Acord.
   1) Părţile Contractante vor face schimb de note referitor la îndeplinirea cerinţelor legislaţiei naţionale de intrare în vigoare a acestui Acord, prin canale diplomatice.
   2) Acest Acord va intra în vigoare la 30 zile după primirea ultimei note menţionate la paragraful 1) al acestui articol.
   3) Acordul va rămîne în vigoare doi ani de la data intrării lui în vigoare şi valabilitatea lui va fi extinsă tacit de la an la an, dacă nu este denunţat de una din Părţile Contractante pe canale diplomatice, cu trei luni înainte de încheierea oricărui an calendaristic.
   Încheiat la Copenhaga, la 21 ianuarie 1994, în două exemplare în limbile română, daneză şi engleză, textele fiind egal autentice.