* Semnată la Beijing, la 7 noiembrie 1992.
   În vigoare din 18 septembrie 1996.


   În interesul consolidării în continuare a relaţiilor de prietenie şi colaborării între cele două state,
   În dorinţa de a dezvolta relaţiile lor consulare, de a contribui la apărarea drepturilor şi intereselor ambelor state, precum şi a cetăţenilor lor,
   au hotărît să încheie prezenta Convenţie consulară şi în acest scop
   au convenit următoarele:
   În prezenta Convenţie, expresiile menţionate mai jos au următoarea semnificaţie:
   a) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară;
   b) circumscripţie consulară înseamnă teritoriul statului de reşedinţă, stabilit pentru exercitarea funcţiilor consulare de către oficiul consular;
   c) şeful oficiului consular înseamnă persoana însărcinată de către statul trimiţător ca şef al oficiului consular;
   d) funcţionar consular înseamnă orice persoană, inclusiv şeful oficiului consular, însărcinat să exercite funcţii consulare;
   e) angajat consular înseamnă orice persoană care îndeplineşte funcţii administrative sau tehnice la un oficiu consular;
   f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană angajată pentru deservirea oficiului consular;
   g) membru al oficiului consular înseamnă funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu al oficiului consular;
   h) membru de familie înseamnă soţia (soţul), copiii minori şi părinţii unui membru al oficiului consular care locuiesc împreună;
   i) membru al personalului particular înseamnă orice persoană angajată exclusiv în serviciul casnic al unui membru al oficiului consular;
   j) cetăţean al statului trimiţător înseamnă orice persoană fizică, care deţine cetăţenia statului trimiţător, în cazuri aplicabile înseamnă orice persoană juridică a statului trimiţător;
   k) localuri consulare înseamnă clădirile sau părţile din clădiri, inclusiv reşedinţa şefului oficiului consular, precum şi terenurile aferente, oricui ar aparţine, care sunt folosite exclusiv în scopul activităţii consulare;
   l) arhive consulare cuprinde toate “persona non grata” sau este înacceptabil. Într-o asemenea situaţie statul trimiţător trebuie să recheme membrul oficiului consular sau să înceteze funcţiile lui în oficiul consular. Dacă statul trimiţător nu va îndeplini această obligaţiune în termeni rezonabili, corespunzător, statul de reşedinţă poate să refuze de a recunoaşte o asemenea persoană ca membru al oficiului consular.
   Funcţiile consulare constau în:
   a) promovarea relaţiilor de prietenie între statul trimiţător şi statul de reşedinţă;
   b) favorizarea dezvoltării relaţiilor economice, comerciale, culturale, sportive, tehnico-ştiinţifice, turistice şi în alte domenii între statul trimiţător şi statul de reşedinţă;
   c) informarea prin toate mijloacele licite despre evoluţia vieţii politice, activităţii comerciale, economice, culturale, sportive, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii a statului de reşedinţă, prezentarea rapoartelor în această privinţă către guvernul statului trimiţător;
   d) apărarea drepturilor şi intereselor statului trimiţător, ale cetăţenilor acestui stat, precum şi acordarea de asistenţă cetăţenilor statului trimiţător;
   e) exercitarea oricăror altor funcţii, care nu sunt interzise de legile şi reglementările statului de reşedinţă sau cărora statul de reşedinţă nu li se opune.
   1) Funcţionarul consular are dreptul:
   a) să înregistreze cetăţenii statului trimiţător;
   b) să primească orice cerere referitoare la cetăţenie;
   c) să înregistreze naşterile sau decesele cetăţenilor statului trimiţător şi să elibereze actele corespunzătoare;
   d) să încheie şi să desfacă căsătorii între cetăţenii statului trimiţător şi să le elibereze certificate corespunzătoare.
   2) Funcţionarul consular va înştiinţa autorităţile competente ale statului de reşedinţă despre înregistrările căsătoriilor şi divorţurilor cetăţenilor statului trimiţător, dacă aceasta este prevăzută de legislaţia statului de reşedinţă.
   3) Prevederile alineatului 1) al prezentului articol nu scutesc persoanele în cauză de obligaţiunea de a respecta legile şi reglementările statului de reşedinţă.
   Funcţionarul consular are dreptul:
   a) să elibereze, să reînnoiască sau să anuleze paşapoartele cetăţenilor statului trimiţător, să prelungească validitatea lor şi să facă menţiuni, precum şi să elibereze acestor cetăţeni alte documente de călătorie;
   b) să acorde, să prelungească şi să anuleze vizele de intrare şi tranzit, alte tipuri de vize, precum şi să introducă modificările şi adaosurile necesare.
   1) În limitele fixate de legile şi reglementările statului trimiţător, funcţionarul consular are dreptul:
   a) la solicitarea oricărei persoane, indiferent de cetăţenia ei, să elibereze diferite acte pentru folosirea lor în statul trimiţător;
   b) la solicitarea cetăţenilor statului trimiţător, să elibereze diferite acte pentru folosirea lor în statul de reşedinţă sau în afara lui;
   c) să traducă acte în limba oficială a statului trimiţător sau a statului de reşedinţă şi să autentifice exactitatea traducerii;
   d) să legalizeze documentele eliberate de către autorităţile statului trimiţător sau de ale celui de reşedinţă, să autentifice copiile, traducerile şi extrasele din aceste documente;
   e) să primească, să întocmească şi să autentifice declaraţii ale cetăţenilor statului trimiţător;
   f) să autentifice semnăturile cetăţenilor statului trimiţător de pe diverse documente;
   g) să întocmească, să autentifice şi să primească spre păstrare temporară testamentele cetăţenilor statului trimiţător;
   h) să întocmească şi să autentifice actele şi tranzacţiile între cetăţenii statului trimiţător, în măsura în care aceste acte şi tranzacţii nu sunt interzise de legile statului de reşedinţă şi nu se referă la stabilirea sau transmiterea de drepturi asupra averii imobile, să întocmească şi să autentifice actele şi tranzacţiile între cetăţenii statului trimiţător, pe de o parte, şi cetăţenii altor state, pe de altă parte, în măsura în care aceste acte şi tranzacţii se referă în exclusivitate la averea sau la drepturile statului trimiţător şi vizează cazurile care vor fi supuse examinării în acest stat, cu condiţia că aceste acte şi tranzacţii nu sunt interzise de legile statului de reşedinţă;
   i) să primească la păstrare temporară bunuri şi documente ale cetăţenilor statului trimiţător, în măsura în care aceasta nu este interzis de legile şi reglementările statului de reşedinţă.
   2) Actele întocmite, eliberate, autentificate sau traduse de către funcţionarul consular, în corespundere cu paragraful 1) al prezentului articol, vor avea în statul de reşedinţă aceeaşi valoare juridică şi forţă probantă ca şi actele eliberate, autentificate, sau traduse de către autorităţile competente şi instituţiile acestui stat, cu condiţia că acestea concordează cu legile statului de reşedinţă.
   1) În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător este reţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod, în cadrul circumscripţiei consulare, autorităţile statului de reşedinţă vor informa oficiul consular cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu de 4 zile de la luarea acestor măsuri.
   2) Funcţionarul consular are dreptul să viziteze cetăţeanul statului trimiţător reţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod, să discute sau să comunice cu el şi să întreprindă măsurile necesare pentru a-i asigura asistenţa legală. Autorităţile competente ale statului de reşedinţă trebuie să organizeze cît mai repede posibil vizitarea cetăţeanului respectiv de către funcţionarul consular, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data prezentării cererii. Funcţionarul consular poate, într-o perioadă de timp rezonabilă, să repete vizitarea acestuia.
   3) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor încunoştinţa cetăţeanul respectiv al statului trimiţător despre prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale acestui articol.
   4) Drepturile, la care se referă prezentul articol, trebuie să fie exercitate în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, cu rezerva, totuşi, că aceste legi şi reglementări trebuie să permită deplina realizare a scopurilor pentru care sunt destinate drepturile acordate în baza prezentului articol.
   1) Funcţionarul consular are dreptul:
   a) să comunice şi să viziteze orice cetăţean al statului trimiţător, să-i acorde sfatul şi sprijinul necesar, inclusiv asistenţa juridică, iar statul de reşedinţă nu va împiedica comunicarea dintre cetăţenii statului trimiţător şi oficiul consular şi nici nu va pune restricţii acestora de a avea acces la oficiul consular;
   b) să se adreseze autorităţilor competente ale statului de reşedinţă să-i acorde sprijin în căutarea cetăţenilor statului trimiţător, pierduţi fără veste, rezidenţi permanenţi sau temporari în statul de reşedinţă;
   c) să se informeze asupra condiţiilor de trai şi de muncă ale unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă şi să-i acorde asistenţa necesară;
   d) să ceară autorităţilor competente ale statului de reşedinţă să-l informeze asupra situaţiei unui cetăţean al statului trimiţător, iar acesta să facă tot ce se poate pentru a-i transmite informaţiile solicitate;
   e) să primească şi să ia în păstrare temporară bani şi valori ale unui cetăţean al statului trimiţător, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă;
   f) în caz că un cetăţean al statului trimiţător nu se află în localitate, ori din alte motive nu este în măsură să-şi apere la timp drepturile şi interesele, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, funcţionarul consular îl poate reprezenta înaintea judecătoriilor şi altor autorităţi competente ale statului de reşedinţă, sau să-i asigure o reprezentare adecvată pînă cînd acesta îşi desemnează reprezentantul său ori este în măsură să-şi asume apărarea propriilor drepturi şi interese.
   1) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor notifica funcţionarului consular despre necesitatea instituirii tutelei sau curatelei pentru un cetăţean al statului trimiţător din circumscripţia consulară, rezident permanent în statul de reşedinţă.
   2) Funcţionarul consular colaborează în problema abordată la paragraful 1) al prezentului articol cu autorităţile competente ale statului de reşedinţă şi, în caz de necesitate, recomandă persoana pentru exercitarea funcţiilor de tutore ori curator, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă.
   3) Dacă judecata sau alte autorităţi competente ale statului de reşedinţă vor găsi de cuviinţă, că persoana recomandată nu poate fi acceptată, din diferite motive, în calitate de tutore sau curator, în acest caz funcţionarului consular i se rezervă dreptul de a recomanda o altă candidatură.
   1) În caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă, autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor informa oficiul consular cît mai repede posibil, şi, la cererea acestuia, îi vor pune la dispoziţie un certificat de deces sau alte documente, care confirmă faptul decesului.
   2) Funcţionarul consular, dacă află primul despre decesul în statul de reşedinţă a cetăţeanului statului trimiţător, informează despre aceasta autorităţile competente ale statului de reşedinţă.
   1) În caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă, cînd acesta lasă o succesiune în acest stat, autorităţile competente ale statului de reşedinţă informează cît mai repede posibil oficiul consular despre activul succesoral, moştenitorii legali, legatari, precum şi despre existenţa unui testament.
   2) Funcţionarul consular poate cere acordul autorităţilor competente ale statului de reşedinţă de a fi prezent la întocmirea şi sigilarea activului succesoral, prevăzute la paragraful 1) al acestui articol.
   3) În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător este îndreptăţit să moştenească ori să primească bunurile decedatului în statul de reşedinţă, indiferent de cetăţenia acestuia, chiar dacă acest cetăţean al statului trimiţător se află dincolo de hotarele statului de reşedinţă, autorităţile competente ale statului de reşedinţă, dispunînd de o asemenea informaţie, vor informa oficiul consular precum că cetăţeanul dat al statului trimiţător este moştenitor sau legatar.
   4) funcţionarul consular are dreptul, în numele unui cetăţean al statului trimiţător care nu se află în statul de reşedinţă, să primească de la judecată şi alte autorităţi sau de la o persoană aparte banii sau alte bunuri care se cuvin acestui cetăţean în urma decesului altei persoane, inclusiv succesiunea, achitarea compensaţiilor şi sumelor care i se cuvin în baza asigurării şi să transmită aceşti bani şi bunuri cetăţeanului în cauză.
   5) Dacă un cetăţean al statului trimiţător, care nu este rezident permanent în statul de reşedinţă, moare în timp ce se află temporar în acest stat şi dacă nu există nici o rudă sau un reprezentant al său în statul de reşedinţă şi dacă obiectele rămase nu sunt legate de obligaţiuni, pe care şi le-a asumat decedatul în timpul aflării sale în statul de reşedinţă, funcţionarul consular are dreptul să primească, să păstreze şi să transmită la destinaţie obiectele rămase.
   6) În exercitarea funcţiilor menţionate la paragrafele 3), 4) şi 5) ale acestui articol, funcţionarul consular trebuie să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă.
   1) Funcţionarul consular are dreptul, în circumscripţia sa consulară, să acorde asistenţă navelor statului trimiţător, care se află în apele interioare sau teritoriale ale statului de reşedinţă, incluzînd porturile şi alte locuri de ancorare, comandanţilor, echipajului lor, şi de asemenea:
   a) să facă vizită la bordul navei, să chestioneze pe comandant, să facă rapoarte asupra navei, voiajului, încărcăturii acesteia, iar comandantul şi membrii echipajului navei pot să comunice cu funcţionarul consular numai după autorizarea navei de a comunica liber cu litoralul;
   b) fără să lezeze prerogativele organelor competente ale statului de reşedinţă, să cerceteze orice accident care a apărut în timpul navigării, să interogheze comandantul şi membrii echipajului, să autentifice documente care privesc nava, să primească cereri referitor la navigarea şi locul de destinaţie, în caz de necesitate de a contribui la intrarea, ieşirea şi aflarea navei în port;
   c) fără să lezeze prerogativele autorităţilor statului de reşedinţă, să soluţioneze, în conformitate cu legislaţia statului trimiţător, neînţelegerile dintre comandant şi echipaj, inclusiv disputele vizînd salariul şi contractul de muncă;
   d) în caz de necesitate, să ia măsuri pentru spitalizarea şi repatrierea comandantului, membrilor echipajului navei;
   e) să primească, să controleze, să elibereze, să autentifice sau să legalizeze documente, care privesc o navă;
   f) să elibereze certificate provizorii, care îi permit navei achiziţionate peste hotare să navigheze sub pavilionul statului trimiţător;
   g) în baza împuternicirii date de autorităţile statului trimiţător, să soluţioneze şi alte probleme care privesc o navă.
   2) Funcţionarul consular poate să se adreseze, pentru acordarea de ajutor, organelor competente ale statului de reşedinţă în timpul exercitării funcţiilor sale prevăzute de prevederile acestui articol.
   1) În cazul în care organele judecătoreşti sau alte autorităţi competente ale statului de reşedinţă intenţionează să ia măsuri coercitive sau să efectueze acte de urmărire oficială la bordul navei, în prealabil ele înştiinţează funcţionarul consular, astfel încît funcţionarul consular sau reprezentantul său să poată fi prezent atunci cînd se îndeplinesc aceste acţiuni. Dacă, în caz de urgenţă, nu este posibilă notificarea prealabilă a oficiului consular, autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor informa imediat despre luarea măsurilor şi, la cererea funcţionarului consular, îi vor comunica informaţia deplină referitoare la măsurile întreprinse.
   2) Prevederile paragrafului 1) ale acestui articol se vor aplica în mod corespunzător, în cazul măsurilor luate pe litoral de către autorităţile competente ale statului de reşedinţă în corespundere cu acest paragraf, împotriva comandantului navei ori a oricărui membru al echipajului.
   3) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale acestui articol nu se aplică în cazul inspecţiilor de rutină, efectuate de autorităţile competente ale statului de reşedinţă referitor la vamă, controlul sanitar, controlul de paşapoarte, precum şi în cazurile vizînd măsurile luate de aceste autorităţi pentru asigurarea securităţii navigaţiei pe mare ori prevenirii poluării apelor.
   4) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă nu vor interveni în problemele interne ale unei nave a statului trimiţător atunci cînd liniştea, siguranţa şi ordinea publică din statul de reşedinţă nu sunt încălcate, exceptînd cazurile cînd acestea au loc la cererea expresă a comandantului navei ori a funcţionarului consular, sau cu consimţămîntul acestora.
   1) În caz de avariere, eşuare sau naufragiu a unei nave a statului trimiţător în apele interioare sau teritoriale ale statului de reşedinţă, autorităţile competente ale acestui stat vor notifica oficiului consular, cît mai repede posibil, despre măsurile luate pentru salvarea pasagerilor şi a echipajului, a navei, a încărcăturii şi a altor bunuri.
   2) Funcţionarul consular va fi autorizat să ia măsuri de acordare a asistenţei oricărei nave avariate a statului trimiţător, echipajului şi pasagerilor şi să ceară în acest scop sprijinul autorităţilor statului de reşedinţă.
   3) Autorităţile statului de reşedinţă vor informa oficiul consular, cît mai curînd posibil, în cazul în care o navă avariată a statului trimiţător, echipamentul sau încărcătura acesteia sunt găsite în apropiere de coasta statului de reşedinţă ori sunt aduse într-un port al acestui stat, iar comandantul, proprietarul navei, reprezentantul companiei de navigaţie ori agentul de asigurare nu sunt prezenţi sau nu pot lua măsuri pentru a le conserva ori a dispune de acestea.
    Funcţionarul consular poate, fără o procură specială, să ia măsuri, în numele proprietarului navei statului trimiţător, pentru a conserva sau a dispune de nava avariată şi proprietatea separată de ea.
   4) Dacă nava statului trimiţător, care a fost avariată, încărcătura, echipamentul şi alimentele ei n-au fost destinate vînzării sau folosirii în statul de reşedinţă, acestea nu sunt supuse taxelor vamale şi altor impozite analogice în statul de reşedinţă.
   Prevederile prezentei Convenţii referitoare la nava statului trimiţător se aplică şi la aeronavele statului trimiţător, cu condiţia ca acestea să nu contravină acordurilor bilaterale între statul trimiţător şi statul de reşedinţă ori acordurilor bilaterale între statul trimiţător şi statul de reşedinţă ori acordurilor multilaterale, la care ambele state sunt părţi.
   Funcţionarul consular are dreptul să transmită acte judiciare şi extrajudiciare ori să execute însărcinări judiciare sau cele de luare a depoziţiilor pentru judecătoriile statului trimiţător, în conformitate cu acordurile internaţionale în vigoare, iar în lipsa acordurilor de acest gen, în orice alt mod, ce nu contravine legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă.
   Funcţionarul consular poate îndeplini funcţiile consulare numai în circumscripţia sa consulară. Cu acordul statului de reşedinţă, acesta, de asemenea, poate îndeplini funcţii consulare în afara circumscripţiei sale consulare.
   Întru exercitarea funcţiilor consulare, funcţionarul consular se poate adresa autorităţilor din circumscripţia sa consulară şi autorităţilor centrale competente ale statului de reşedinţă, în măsura în care îi este permis de legile, reglementările şi uzanţele statului de reşedinţă.
   După înştiinţarea statului de reşedinţă sau a statului terţ, statul trimiţător poate însărcina oficiul consular înfiinţat în statul de reşedinţă să exercite funcţiile consulare într-un stat terţ, dacă nu există obiecţii concrete din partea oricăruia din aceste state.
   După înştiinţarea respectivă a statului de reşedinţă, oficiul consular al statului trimiţător poate exercita funcţiile consulare în statul de reşedinţă în numele unui stat terţ, dacă statul de reşedinţă nu are obiecţii.
   1) Statul de reşedinţă va acorda facilităţi depline pentru îndeplinirea funcţiilor oficiului consular.
   2) Statul de reşedinţă va trata membrii oficiului consular cu respectul cuvenit şi va lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor acestora şi a beneficia de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie.
   1) În măsura în care legislaţia statului de reşedinţă permite, statul trimiţător ori reprezentantul său au dreptul să cumpere, să închirieze, să construiască, să primească în folosinţă ori să dobîndească în orice alt mod clădiri sau părţi din acestea, inclusiv terenul aferent al acestora, destinate necesităţilor oficiului consular, sau ca locuinţe ale membrilor oficiului consular, cu excepţia locuinţelor acelor membri, care sunt cetăţeni ori rezidenţi permanenţi ai statului de reşedinţă.
   2) Statul de reşedinţă va sprijini statul trimiţător să obţină localuri consulare conform prevederilor paragrafului 1) al prezentului articol şi, atunci, cînd este necesar, va sprijini statul trimiţător să dobîndească locuinţele corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.
   3) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu scutesc statul trimiţător de obligaţiile respectării legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă, aplicate în zona unde se află aceste terenuri, clădiri sau părţi din acestea.
   1) Statul trimiţător are dreptul să amplaseze pe localurile consulare stema naţională şi inscripţia cu denumirea oficiului consular în limba statului trimiţător şi cea a statului de reşedinţă.
   2) Statul trimiţător are dreptul să arboreze drapelul naţional pe localurile consulare, reşedinţa şefului oficiului consular şi pe mijloacele de transport folosite de acesta la îndeplinirea funcţiilor sale de serviciu.
   1) Localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular sunt inviolabile. Autorităţile statului de reşedinţă nu pot pătrunde în localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular fără consimţămîntul şefului oficiului consular ori al şefului misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţă sau a persoanei desemnate de unul dintre aceştea.
   2) Statul de reşedinţă îşi ia obligaţia specială de a lua toate măsurile necesare pentru protejarea localurilor consulare şi a locuinţelor membrilor oficiului consular împotriva oricăror imixtiuni sau pagube, precum şi pentru a împiedica orice tulburare a liniştii oficiului consular sau ştirbirea demnităţii sale.
   3) Localurile consulare, mobilierul lor şi bunurile oficiului consular, ca şi mijloacele sale de transport, nu pot face obiectul vreunei forme de rechiziţie în scopuri de apărare naţională sau de utilitate publică. În cazul cînd o expropriere ar fi necesară, în aceste scopuri vor fi luate toate măsurile posibile pentru a evita împiedicarea exercitării funcţiilor consulare, şi statului trimiţător îi va fi vărsată o indemnizaţie promptă, adecvată şi efectivă.
   Arhiva consulară şi documentele sunt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar afla ele.
   Sub rezerva legilor şi reglementărilor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naţională, statul de reşedinţă asigură libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul său tuturor membrilor oficiului consular.
   1) Statul de reşedinţă va permite şi va proteja libertatea de comunicare a oficiului consular pentru toate scopurile oficiale. În comunicările cu guvernul, cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale statului trimiţător oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare adecvate, inclusiv mesajele în cod sau cifrate, curierul diplomatic sau consular şi valiza diplomatică sau consulară.
   La folosirea mijloacelor obişnuite de legătură oficiului consular i se aplică aceleaşi tarife ca şi misiunii diplomatice. Oficiul consular poate instala şi utiliza un post de radioemisie numai cu acordul statului de reşedinţă.
   2) Corespondenţa oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondenţa oficială se înţelege întreaga corespondenţă referitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale. Valiza consulară nu poate fi nici deschisă şi nici reţinută. Valiza consulară trebuie să fie ştampilată şi să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului ei şi poate conţine numai corespondenţa oficială, documente şi obiecte destinate în exclusivitate pentru folosinţa oficială a oficiului consular.
   3) Curierul consular poate fi numai cetăţean al statului trimiţător, care nu locuieşte permanent în statul de reşedinţă. Curierul consular trebuie să poarte asupra sa un document oficial în care să se ateste calitatea sa şi să se precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară. Curierul consular în statul de reşedinţă se bucură de aceleaşi drepturi, privilegii şi imunităţi ca şi curierii diplomatici.
   4) Statul trimiţător, misiunile sale diplomatice şi oficiile sale consulare pot desemna curieri consulari "ad-hoc”. În acest caz, prevederile paragrafului 3) din prezentul articol sunt de asemenea aplicabile, sub rezerva că imunităţile care sunt menţionate în el vor înceta să se aplice din momentul în care curierul va remite destinatarului valiza consulară pe care o are în grija sa.
   5) Valiza consulară poate fi încredinţată comandantului unei nave sau a unei aeronave a statului trimiţător. Acest comandant trebuie să poarte asupra sa un document oficial indicînd numărul de colete care constituie valiza, dar el nu este considerat curier consular. Printr-un angajament cu autorităţile corespunzătoare ale statului de reşedinţă, funcţionarul consular, în mod direct şi liber, poate primi şi transmite valiza consulară comandantului navei şi aeronavei.
   1) Oficiul consular poate percepe, pentru efectuarea acţiunilor consulare în statul de reşedinţă, taxele şi impozitele prevăzute de legile şi reglementările statului trimiţător.
   2) Sumele percepute cu titlu de taxe şi impozite, prevăzute la paragraful 1) al prezentului articol şi chitanţa despre încasarea acestor taxe şi impozite, se scutesc în statul de reşedinţă de taxe şi impozite.
   Funcţionarii consulari se bucură de inviolabilitate personală. Ei nu pot fi supuşi arestării sau reţinerii, sub orice formă. Statul de reşedinţă e obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice atingere adusă persoanei, libertăţii sau demnităţii acestora.
   1) Funcţionarii consulari se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală, civilă şi administrativă în statul de reşedinţă, cu excepţia următoarelor acţiuni civile:
   a) care rezultă din încheierea unui contract de către funcţionarul consular pe care nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitate de mandatar al statului trimiţător;
   b) intentate de un terţ pentru o pagubă rezultînd dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţă de un autovehicul, navă sau aeronavă;
   c) în legătură cu un imobil particular situat în statul de reşedinţă, numai dacă funcţionarul consular nu îl deţine în calitate de reprezentant al statului trimiţător pentru realizarea scopurilor oficiului consular;
   d) referitor la o succesiune cînd aceştia acţionează nu în numele statului trimiţător, ci în calitate de executor al testamentului, curator al bunurilor succesorale, moştenitor sau legatar în calitate de persoane particulare;
   e) referitor la o activitate profesională sau comercială desfăşurată în statul de reşedinţă în afara funcţiilor sale oficiale.
   2) În cazul în care statul de reşedinţă va lua măsuri de executare în legătură cu prevederile paragrafului 1) al prezentului articol, nu se va aduce atingere inviolabilităţii personale sau locuinţei funcţionarilor consulari.
   3) Membrii personalului administrativ, tehnic şi de serviciu ai oficiului consular nu sunt supuşi jurisdicţiei penale, civile şi administrative a statului de reşedinţă în ceea ce priveşte activitatea lor de serviciu, cu excepţia acţiunilor civile, expuse la alineatele a) şi b) ale paragrafului 1) al acestui articol.
   1) Funcţionarul consular nu este obligat să depună ca martor.
   2) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu pot fi chemaţi să depună ca martori în procedurile judiciare sau administrative în statul de reşedinţă. În afara cazurilor prevăzute la paragraful 3) al acestui articol, ei nu pot refuza să depună ca martori.
   3) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu pot fi obligaţi să depună mărturie în legătură cu îndeplinirea funcţiilor lor sau să prezinte corespondenţa oficială ori documente referitoare la această activitate. Ei au dreptul să refuze să depună mărturie ca experţi, conform legislaţiei statului trimiţător.
   4) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă solicitînd mărturia unui angajat consular sau membru al personalului de serviciu, trebuie să evite a-i împiedica în îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu. Aceştia pot, atunci, cînd este posibil, să obţină mărturia la reşedinţa acestuia, la sediul oficiului consular sau să accepte o declaraţie scrisă din partea sa.
   Membrii oficiului consular se eliberează în statul de reşedinţă de orice fel de prestaţii de muncă, publice şi obligaţii militare. Ei se eliberează, de asemenea, de orice obligaţiuni prevăzute de legile şi reglementările statului de reşedinţă cu privire la înregistrarea străinilor, eliberarea permiselor de şedere, la activitatea prin muncă, în ceea ce se referă la îndeplinirea lucrărilor pentru statul trimiţător şi altor cerinţe similare, dacă acestea sunt prevăzute de legile şi reglementările statului de reşedinţă referitor la cetăţenii străini.
   1) Statul de reşedinţă va scuti de impozite şi taxe:
   a) localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular, dobîndite în numele statului trimiţător ori reprezentantului acestuia, precum şi tranzacţiile sau actele referitoare la acestea;
   b) bunurile mobile şi mijloacele de transport dobîndite pentru folosinţa exclusiv oficială a oficiului consular, precum şi achiziţia, posesia ori întreţinerea acestora.
   2) Prevederile paragrafului 1) al acestui articol nu se aplică:
   a) impozitelor şi taxelor percepute ca remunerare a serviciilor concrete prestate;
   b) impozitelor şi taxelor percepute potrivit legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă de la o persoană care încheie un contract cu statul trimiţător sau reprezentantul acestuia.
   1) Membrii oficiului consular vor fi scutiţi de toate impozitele şi taxele de stat, de sector şi municipale în statul de reşedinţă, asupra persoanelor şi bunurilor, cu excepţia:
   a) taxelor indirecte de orice fel care, în mod normal, sunt încorporate în preţul mărfurilor şi serviciilor;
   b) impozitelor şi taxelor asupra imobilelor deţinute în proprietate pe teritoriul statului de reşedinţă, sub rezerva prevederilor paragrafului 1) al articolului 38 al prezentei Convenţii;
   c) taxelor asupra bunurilor succesorale sau taxelor la moştenire ori impozitelor la trecerea bunurilor sub rezervele prevăzute de prevederile paragrafului 2) al articolului 43 al prezentei Convenţii;
   d) impozitelor şi taxelor asupra veniturilor particulare, inclusiv veniturilor pe capital, izvorul căruia se află în statul de reşedinţă, taxelor la investiţiile de capital în întreprinderile comerciale ori financiare ale statului de reşedinţă;
   e) taxelor percepute pentru anumite feluri de servicii concrete;
   f) taxelor de înregistrare, judiciare, de grefă, de ipotecă şi de timbru, sub rezerva prevederilor articolului 38 al acestei Convenţii.
   2) Salariul care îl primesc membrii oficiului consular de la statul trimiţător este scutit de impozite şi alte taxe, reţinute din salariu în corespundere cu legile şi reglementările statului de reşedinţă.
   3) Membrii oficiului consular, care angajează persoane ale căror salariu nu este scutit de impozitul pe venit în statul de reşedinţă, trebuie să respecte obligaţiile pe care legile şi reglementările acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care angajează.
   1) În conformitate cu legile şi reglementările sale, statul de reşedinţă va permite intrarea şi ieşirea cu scutire de taxe vamale, altele decît cele plătite pentru înmagazinaj, manipulare şi alte servicii similare, pentru:
   a) obiectele destinate folosinţei oficiale a oficiului consular, inclusiv mijloacele sale de transport;
   b) obiectele de uz personal pentru funcţionarii consulari;
   c) obiectele de uz personal, inclusiv instalaţiile familiale, cu ocazia primei instalări în post a angajaţilor consulari şi membrilor personalului de serviciu.
   2) Obiectele menţionate la alineatele b) şi c) ale prezentului articol nu trebuie să depăşească cantităţile necesare pentru folosinţa personală a persoanei în cauză.
   3) Bagajul personal al funcţionarului consular va fi scutit de control vamal. Acesta poate fi controlat de autorităţile competente ale statului de reşedinţă numai dacă există motive serioase să se creadă, că el conţine şi alte obiecte, decît cele menţionate la alineatul b) al paragrafului 1) al acestui articol, ori articole de import sau export interzise de către legile şi reglementările statului de reşedinţă ori care sunt supuse carantinei. Controlul în acest caz se va efectua în prezenţa funcţionarului consular în cauză ori a reprezentantului său.
   Membrii de familie ai funcţionarilor consulari, angajaţilor consulari şi ai membrilor personalului de serviciu se bucură de privilegiile şi imunităţile, la care sunt îndreptăţiţi în baza prevederilor prezentei Convenţii funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu, cu excepţia cazurilor prevăzute la paragraful 2) al articolului 42 din prezenta Convenţie.
   1) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu, care sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau au domiciliu în acest stat, nu se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute în prezenta Convenţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la paragraful 3) al articolului 36.
   2) Membrii de familie ai membrilor oficiului consular nu beneficiază de imunităţi şi privilegii în cazul, cînd aceste persoane sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau sunt rezidenţi permanenţi în acest stat.
   3) Membrul personalului particular nu beneficiază de privilegiile şi imunităţile, prevăzute de prezenta Convenţie.
   În cazul decesului unui membru al oficiului consular sau al unui membru de familie al acestuia, statul de reşedinţă:
   a) permite exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia celor care au fost dobîndite în statul de reşedinţă şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului persoanei menţionate;
   b) scuteşte bunurile mobile succesorale de orice impozite şi taxe de stat, raionale sau municipale, cu condiţia că aceste bunuri au fost importate sau dobîndite în statul de reşedinţă numai datorită prezenţei defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei acestuia.
   1) Orice membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute în această Convenţie din momentul intrării pe teritoriul statului de reşedinţă pentru a-şi lua în primire postul sau dacă se află deja pe teritoriul acestuia, din momentul intrării sale în funcţie la oficiul consular.
   2) Membrii de familie ai unui membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie din momentul cînd acest funcţionar beneficia de privilegii şi imunităţi, se afla deja pe teritoriul statului de reşedinţă ori din momentul cînd au devenit membrii unei astfel de familii.
   3) Cînd funcţiile unui membru al oficiului consular încetează, privilegiile şi imunităţile sale şi cele ale membrilor săi de familie încetează în momentul cînd persoana în cauză părăseşte statul de reşedinţă ori în momentul expirării unui termen rezonabil acordat ca să poată părăsi acest stat. Privilegiile şi imunităţile membrilor de familie ai unui membru al oficiului consular iau sfîrşit în momentul în care încetează a mai fi membri ai acestei familii. Totuşi, dacă aceste persoane intenţionează să părăsească teritoriul statului de reşedinţă, după aceea, într-o perioadă rezonabilă de timp, privilegiile şi imunităţile lor subzistă pînă în momentul plecării.
   4) În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii săi de familie vor continua să beneficieze de privilegiile şi imunităţile acordate pînă în momentul părăsirii statului de reşedinţă ori pînă la expirarea unei perioade rezonabile de timp acordată în acest scop.
   1) Statul trimiţător poate renunţa la privilegiile şi imunităţile prevăzute în articolele 35 şi 36 ale prezentei Convenţii de care beneficiază membrii corespunzători ai oficiului consular. Renunţarea, în toate cazurile, trebuie să fie exprimată în scris statului de reşedinţă.
   2) Iniţierea unei proceduri judiciare de către un membru al oficiului consular într-o problemă în care s-ar putea bucura de imunitatea de jurisdicţie, potrivit acestei Convenţii, face imposibilă invocarea de către acesta a imunităţii de jurisdicţie în cazul unei acţiuni reconvenţionale faţă de acţiunea principală.
   3) Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu implică renunţarea la imunitatea privind executarea hotărîrii judiciare pentru care este necesară o renunţare în scris, distinctă, la imunitate.
   1) Fără a aduce atingere privilegiilor şi imunităţilor prevăzute în prezenţa Convenţie, persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţii au obligaţia să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă, inclusiv cele privind controlul circulaţiei rutiere. De asemenea, acestea au obligaţia să nu se amestece în treburile interne ale statului de reşedinţă.
   2) Localurile consulare nu pot fi folosite în scopuri incompatibile cu îndeplinirea funcţiilor consulare.
   3) Oficiul consular, membrii oficiului consular şi membrii lor de familie au obligaţia să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă privind asigurarea mijloacelor de transport.
   1) În cazul exercitării funcţiilor consulare de către misiunea diplomatică, prevederile prezentei Convenţii se aplică în aceeaşi măsură în care reiese din context.
   2) Misiunea diplomatică a statului trimiţător va notifica Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă sau organului indicat de acest minister, numele şi prenumele membrilor misiunii diplomatice, care sunt numiţi în secţia consulară sau însărcinaţi cu îndeplinirea funcţiilor consulare.
   3) La îndeplinirea funcţiilor consulare, misiunea diplomatică poate să se adreseze:
   a) autorităţilor locale din circumscripţia consulară;
   b) autorităţilor centrale ale statului de reşedinţă, dacă aceasta nu contravine legilor, reglementărilor şi uzanţelor statului de reşedinţă sau acordurilor internaţionale corespunzătoare.
   4) Privilegiile şi imunităţile membrilor misiunii diplomatice, indicate la paragraful 2) al prezentului articol, vor continua să se reglementeze de normele de drept internaţional, privind relaţiile diplomatice.
   1) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Chişinău.
   2) Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la expirarea a 6 luni de la data la care una din Părţile Contractante va notifica celeilalte Părţi Contractante, în scris, intenţia de a denunţa prezenta Convenţie.
   Drept confirmare împuterniciţii Părţilor Contractante au semnat prezenta Convenţie.
   Făcută la Beijing, la 7 noiembrie 1992, în două exemplare, fiecare în limbile română şi chineză, ambele texte avînd aceeaşi valoare.