*În vigoare pentru Republica Moldova din 18 ianuarie 1996

    Părţile Contractante,
    Conştiente de valoarea intrinsecă a diversităţii biologice şi de valoarea ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică a diversităţii biologice şi a componentelor sale,
    Conştiente de asemenea de importanţa diversităţii biologice pentru menţinerea sistemelor de susţinere a vieţii ale biosferei,
    Afirmînd că, conservarea diversităţii biologice este o problemă comună umanităţii,
    Reafirmînd că statele au drepturi suverane asupra propriilor lor resurse biologice,
    Reafirmînd de asemenea că statele sunt responsabile de conservarea diversităţii lor biologice şi de utilizarea resurselor lor biologice în mod susţinut,
    Preocupate de faptul că diversitatea biologică este redusă semnificativ de anumite activităţi umane,
    Conştiente de lipsa de informaţii şi cunoştinţe privind diversitatea biologică şi de necesitatea urgentă de a dezvolta capacitatea ştiinţifică, tehnică şi instituţională care să asigure înţelegerea fundamentală pe care să se planifice şi implementeze măsurile adecvate,
    Notînd că este vitală anticiparea, prevenirea şi atacarea cauzelor reducerii semnificative sau pierderii diversităţii biologice la surse,
    Notînd de asemenea că acolo unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau pierderii diversităţii biologice, lipsa siguranţei totale ştiinţifice nu trebuie folosită ca motiv pentru amînarea măsurilor de evitare sau diminuare a acestui pericol,
    Notînd în continuare că cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea in-situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor de specii viabile în mediul lor natural,
    Notînd în continuare că măsurile ex-situ, de preferinţă în ţara de origine, au de asemenea un rol important,
    Recunoscînd dependenţa strînsă şi tradiţională de resursele biologice ale multor comunităţi indigene şi locale care implică stiluri de viaţă tradiţionale, şi dorinţa de împărţire echitabilă a beneficiilor ce recurg din utilizarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale relevante pentru conservarea diversităţii biologice şi pentru utilizarea raţională a componentelor sale,
    Recunoscînd de asemenea rolul vital pe care-l joacă femeile în conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice şi afirmînd necesitatea deplinei participări a femeilor la toate nivelele de creare şi implementare a politicilor de conservare a diversităţii biologice,
    Subliniind importanţa şi necesitatea promovării cooperării internaţionale, regionale şi globale dintre state şi organizaţii interguvernamentale şi sectorul neguvernamental pentru conservarea diversităţii biologice şi utilizarea raţională a componentelor sale,
    Realizînd că asigurarea de noi resurse financiare suplimentare şi accesul corespunzător la tehnologiile relevante poate crea o diferenţă substanţială în capacitatea lumii de a trata problema pierderii diversităţii biologice,
    Realizînd de asemenea că sunt necesare măsuri speciale pentru a rezolva necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv asigurarea de noi resurse suplimentare financiare şi accesul corespunzător la tehnologiile relevante,
    Notînd în această privinţă condiţiile speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi a statelor insulare mici,
    Realizînd că sunt necesare investiţii substanţiale pentru conservarea diversităţii biologice şi că există perspectiva unui domeniu larg de beneficii pentru mediu, economice şi sociale din aceste investiţii,
    Recunoscînd că dezvoltarea economică şi socială şi eradicarea sărăciei sunt priorităţile prime şi precumpănitoare pentru ţările în curs de dezvoltare,
    Conştiente de faptul că, conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice sunt de importanţă critică pentru rezolvarea necesităţilor de hrană, sănătate şi altele ale populaţiei în creştere a lumii, pentru care accesul şi împărţirea resurselor genetice şi a tehnologiilor sunt esenţiale,
    Notînd că în cele din urmă, conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice vor întări relaţiile de prietenie dintre state şi vor contribui la pacea umanităţii,
    Dorind mărirea şi completarea acordurilor internaţionale existente privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea raţională a componentelor sale, şi
    Hotărîte să conserve şi să utilizeze raţional diversitatea biologică în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare,
    Au agreat după cum urmează:
    Obiectivele acestei Convenţii, ce trebuie urmate în conformitate cu prevederile sale relevante, sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea raţională a componentelor sale şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor ce reies din utilizarea resurselor genetice, inclusiv accesul corespunzător la resursele genetice şi prin transfer adecvat de tehnologii relevante, ţinînd cont de toate drepturile asupra acelor resurse şi tehnologii, şi prin finanţare corespunzătoare.
    În scopurile acestei Convenţii:
    Diversitate biologică înseamnă variabilitatea dintre organismele vii din toate sursele inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, mările şi alte ecosisteme acvatice şi complexele ecologice din care fac parte; aceasta include diversitatea dintre specii, în cadrul speciilor şi a ecosistemelor.
    Resursele biologice include resursele genetice, organisme sau părţi din ele, populaţii sau orice alt component biotic al ecosistemelor cu utilizare actuală sau potenţială sau valoare pentru umanitate.
    Biotehnologie înseamnă orice aplicaţie tehnologică care foloseşte sisteme biologice, organisme vii sau derivate din ele, pentru a face sau a modifica produse sau procese pentru utilizare specifică.
    Ţară de origine şi resurse genetice înseamnă ţara care posedă acele resurse genetice în condiţii in-situ.
    Ţară care asigură resurse genetice înseamnă ţara care livrează resurse genetice luate din surse in-situ, inclusiv populaţii de specii sălbatice şi domestice, sau din surse ex-situ, care pot sau nu să-şi aibă originea în acea ţară.
    Specii domestice sau cultivate înseamnă speciile la care a fost influenţat procesul de evoluţie de către oameni pentru a răspunde necesităţilor lor.
    Ecosistem înseamnă un complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi micro-organisme şi mediul lor fără viaţă care interacţionează ca o unitate funcţională.
    Conservare ex-situ înseamnă conservarea componentelor diversităţii biologice în afara habitatelor lor naturale.
    Material genetic înseamnă orice material de origine vegetală, animală, microbiană sau altele care conţine unităţi funcţionale de ereditate.
    Resurse genetice înseamnă material genetic de valoare actuală sau potenţială.
    Habitat însemnă locul sau tipul de loc unde apare în mod natural un organism sau o populaţie.
    Condiţii in-situ înseamnă condiţiile în care resursele genetice există în cadrul ecosistemelor şi a habitatelor naturale şi, în cazul speciilor domestice şi cultivate, în mediul în care s-au dezvoltat proprietăţile distincte.
    Conservare in-situ înseamnă conservarea ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specie în mediul lor natural şi, în cazul speciilor domestice sau cultivate în mediul în care şi-au dezvoltat proprietăţile distincte.
    Zonă protejată înseamnă o zonă definită geografic care este prevăzută sau controlată şi administrată pentru a realiza obiective specifice de conservare.
    Organizaţie de integrare economică regională înseamnă o organizaţie constituită din state suverane ale unei zone date, căreia statele membre i-au transferat competenţa cu privire la probleme guvernate de această Convenţie şi care a fost autorizată din timp, conform procedurilor sale interne să semneze, ratifice, accepte, aprobe sau acceadă la aceasta.
    Utilizare raţională înseamnă utilizarea componentelor Diversităţii biologice într-un mod şi ritm care să nu ducă la scăderea pe termen lung a diversităţii biologice, menţinîndu-i astfel potenţialul de a răspunde necesităţilor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare.
    Tehnologie include biotehnologia.
    În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a-şi exploata propriile resurse după propriile lor politici de mediu şi conform responsabilităţii ca activităţile din cadrul jurisdicţiei sau controlului lor să nu cauzeze deteriorări mediului altor state sau zonelor de dincolo de limitele jurisdicţiei lor naţionale.
    Sub rezerva drepturilor altor state şi cu excepţia cazului în care se prevede altfel în mod expres în această Convenţie, prevederile acestei Convenţii se aplică, pentru fiecare Parte Contractantă:
    a) În cazul componentelor diversităţii biologice, în zonele din cadrul jurisdicţiei sale naţionale; şi
    b) În cazul proceselor sau activităţilor, indiferent unde apar efectele lor, efectuate sub jurisdicţia sau controlul său, în zona jurisdicţiei sale naţionale sau dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale.
    Fiecare Parte Contractantă, pe cît este posibil şi după cum e potrivit, va coopera direct, sau unde e cazul, prin organizaţii internaţionale competente, cu privire la zonele de dincolo de jurisdicţia naţională şi asupra altor probleme de interes reciproc, pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice.
    În funcţie de condiţiile sale speciale şi capacităţi, fiecare Parte Contractantă va:
    a) Dezvolta strategii naţionale, planuri şi programe pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice, sau va adapta în acest scop strategiile, planurile şi programele existente care vor reflecta, printre altele, măsurile stabilite în această Convenţie relevante pentru Partea Contractantă în cauză; şi
    b) Integra, pe cît posibil şi după cum e cazul, conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice în planurile, programele şi politicile relevante sectoriale şi inter-sectoriale.
    Fiecare parte Contractantă, pe cît e posibil şi după cum e cazul, în special pentru scopurile articolelor 8-10:
    a) Va identifica componentele diversităţii biologice importante pentru conservarea şi utilizarea sa raţională, ţinînd cont de lista indicatoare de categorii din Anexa I;
    b) Va supraveghea, prin prelevare şi alte tehnici, componentele diversităţii biologice identificate conform subparagrafului a) de mai sus, acordînd atenţie specială celor care necesită măsuri de conservare urgente şi celor care oferă cel mai ridicat potenţial pentru utilizare raţională;
    c) Va identifica procesele şi categoriile de activităţi care au sau este foarte probabil să aibă impacturi negative asupra conservării şi utilizării raţionale a diversităţii biologice, şi vor supraveghea efectele lor prin prelevare şi alte tehnici; şi
    d) Va întreţine şi organiza, prin orice mecanism, date obţinute din activităţile de identificare şi supraveghere de la subparagrafele a), b) şi c) de mai sus.
    Pe cît e posibil şi după cum e cazul, fiecare Parte Contractantă:
    a) Va stabili un sistem de zone protejate sau zone unde sunt necesare măsuri speciale pentru conservarea diversităţii biologice;
    b) Va dezvolta, unde e necesar, linii directoare pentru selectarea, stabilirea şi administrarea zonelor protejate sau a zonelor unde trebuie luate măsuri speciale pentru conservarea diversităţii biologice;
    c) Va regla sau administra resursele biologice importante pentru conservarea diversităţii biologice în interiorul sau în afara zonelor protejate, pentru a le asigura conservarea şi utilizarea raţională;
    d) Va promova protecţia ecosistemelor, habitatelor naturale şi menţinerea populaţiilor de specii viabile în mediul natural;
    e) Va promova dezvoltarea raţională şi sigură pentru mediu în zonele adiacente zonelor protejate pentru o protejare sporită a acestor zone;
    f) Va reabilita şi restabili ecosistemele degradate şi va promova refacerea speciilor ameninţate, printre altele, prin dezvoltarea şi implementarea de planuri şi alte strategii de administrare;
    g) Va stabili sau menţine mijloace de reglare, supraveghere sau control al riscurilor legate de utilizarea şi eliberarea de organisme vii modificate rezultate din biotehnologie care ar putea avea impacturi negative asupra mediului care ar putea afecta conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice, ţinînd cont şi de riscurile asupra sănătăţii umane;
    h) Va preveni introducerea, va controla sau eradica acele specii străine care ameninţă ecosisteme, habitate sau specii;
    i) Va face eforturi pentru a asigura condiţiile necesare compatibilităţii dintre utilizările actuale şi conservarea diversităţii biologice şi utilizarea raţională a componentelor sale;
    j) Cu respectarea legislaţiei sale naţionale, va respecta, menţine şi păstra cunoştinţele, inovaţiile şi practicile comunităţilor indigene şi locale cu stiluri de viaţă tradiţionale relevante pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice şi va promova aplicarea lor mai largă cu aprobarea şi implicarea deţinătorilor de astfel de cunoştinţe, inovaţii sau practici şi va încuraja împărţirea echitabilă a beneficiilor care reies din utilizarea unor astfel de cunoştinţe, inovaţii şi practici;
    k) Va dezvolta şi menţine legislaţia necesară şi/sau alte prevederi regulamentare pentru protecţia speciilor sau populaţiilor ameninţate;
    l) În cazul în care un efect negativ semnificativ asupra diversităţii biologice a fost determinat conform articolului 7, va reglementa sau controla procesele şi categoriile de activităţi relevante; şi
    m) Va coopera în asigurarea de suport financiar sau orice alt suport pentru conservarea in-situ subliniată în subparagrafele a) - l) de mai sus, în special pentru ţările în curs de dezvoltare.
    Fiecare Parte Contractantă, pe cît e posibil şi după cum e cazul, în special în scopul completării măsurilor in-situ:
    a) Va adopta măsuri pentru conservarea ex-situ a componentelor diversităţii biologice, de preferinţă în ţara de origine a acestor componente;
    b) Va stabili şi menţine facilităţi pentru conservarea ex-situ şi cercetarea plantelor, animalelor şi micro-organismelor, de preferinţă în ţara de origine a resurselor genetice;
    c) Va adopta măsuri pentru refacerea şi restabilirea speciilor ameninţate şi pentru reintroducerea lor în habitatele lor naturale în condiţii adecvate;
    d) Va reglementa şi administra resurse biologice din habitate naturale în scopul conservării ex-situ astfel încît să nu se ameninţe ecosisteme şi populaţii de specii in-situ, cu excepţia cazului în care sunt necesare măsuri speciale ex-situ conform subparagrafului c) de mai sus; şi
    e) Va coopera pentru asigurarea suportului financiar şi de alt tip pentru conservarea ex-situ subliniată în subparagrafele a)-d) de mai sus şi pentru menţinerea facilităţilor de conservare ex-situ în ţările în curs de dezvoltare.
    Pe cît posibil şi după cum e convenabil, fiecare Parte Contractantă:
    a) Va integra considerarea conservării şi utilizării raţionale a resurselor biologice în luarea deciziilor la nivel naţional;
    b) Va adopta măsuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a micşora impacturile negative asupra diversităţii biologice;
    c) Va proteja şi încuraja utilizarea curentă a resurselor biologice în conformitate cu practicile culturale tradiţionale care sunt compatibile cu conservarea sau utilizarea raţională;
    d) Va susţine populaţiile locale în dezvoltarea şi implementarea acţiunilor de remediere în zonele degradate unde s-a redus diversitatea biologică; şi
    e) Va încuraja cooperarea dintre autorităţile sale guvernamentale şi sectorul său privat în dezvoltarea de metode pentru utilizarea raţională a resurselor biologice.
    Pe cît posibil şi după cum e cazul, fiecare Parte Contractantă va adopta măsuri sigure din punct de vedere economic şi social care să acţioneze ca stimulente pentru conservarea şi utilizarea raţională a componentelor diversităţii biologice.
    Ţinînd cont de necesităţile speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare, Părţile Contractante:
    a) Vor stabili şi menţine programe pentru educare şi şcolarizare ştiinţifică şi tehnică privind măsuri de identificare, conservare şi utilizare raţională a diversităţii biologice şi a componentelor sale şi vor asigura suport pentru astfel de educare şi şcolarizare pentru necesităţile specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare;
    b) Vor promova şi încuraja cercetarea care contribuie la conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice, în special în ţările în curs de dezvoltare, între altele, în conformitate cu deciziile Conferinţei Părţilor ţinînd cont de recomandările Corpului Subsidiar pentru Consultare Ştiinţifică, Tehnică şi Tehnologică; şi
    c) Respectînd prevederile articolelor 16, 18 şi 20, vor promova şi vor coopera la utilizarea progreselor ştiinţifice ale cercetării privind diversitatea biologică la dezvoltarea de metode pentru conservarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice.
    Părţile Contractante:
    a) Vor promova şi încuraja înţelegerea importanţei şi a măsurilor necesare pentru conservarea diversităţii biologice, ca şi propagarea sa prin mijloace de informare, şi includerea acestor subiecte în programele educaţionale; şi
    b) Vor coopera, după cum e cazul, cu alte state şi organizaţii internaţionale în dezvoltarea de programe pentru dezvoltarea conştientizării publice şi educaţionale privind conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice.
    1. Pe cît e posibil şi după cum e cazul, fiecare Parte Contractantă:
    a) Va introduce procedurile adecvate necesitînd evaluare de impact asupra mediului a proiectelor sale propuse care pot avea efecte negative asupra diversităţii biologice pentru a evita sau micşora astfel de efecte şi, cînd e cazul, pentru a permite participarea publică la astfel de proceduri;
    b) Va introduce aranjamentele corespunzătoare pentru a ţine cont la timp de consecinţele legate de mediu ale programelor şi politicii sale care pot avea impacturi negative semnificative asupra diversităţii biologice;
    c) Va promova, pe o bază de reciprocitate, notificarea, schimbul de informaţii şi consultarea privind activităţile de sub jurisdicţia sau controlul său care ar putea avea efect negativ semnificativ asupra diversităţii biologice a altor state sau zone din afara limitelor jurisdicţiei naţionale, prin încurajarea încheierii de acorduri bilaterale, regionale sau multilaterale, după cum e cazul;
    d) În caz de pericol sau deteriorare gravă sau iminentă, cu sursă sub jurisdicţia sau controlul său, asupra diversităţii biologice din zone aflate sub jurisdicţia altor state sau zone din afara limitelor jurisdicţiei naţionale, va anunţa imediat statele potenţial afectate de un astfel de pericol sau deteriorate, şi va iniţia acţiuni de prevenire sau micşorare a unui astfel de pericol sau deteriorare; şi
    e) Va promova aranjamentele naţionale pentru răspunsuri de urgenţă la activităţi sau evenimente, cauzate natural sau în alt mod care prezintă un pericol grav şi iminent asupra diversităţii biologice şi va încuraja cooperarea internaţională pentru a ajuta astfel de eforturi naţionale şi, după cum e cazul şi în acord cu statele sau organizaţiile de integrare economică regională implicate, va stabili planuri comune de contingenţă.
    2. Conferinţa Părţilor va examina, pe baza unor studii de efectuat, problema responsabilităţii şi redresării, inclusiv refacere şi compensare, pentru deteriorarea diversităţii biologice, cu excepţia cazului cînd responsabilitatea este o problemă pur internă.
    1. Recunoscînd drepturile suverane ale statelor asupra resurselor lor naturale, autoritatea de a determina accesul la resurse genetice rămîne a guvernelor naţionale şi este supusă legislaţiei naţionale.
    2. Fiecare Parte Contractantă va face eforturi de a crea condiţii pentru a facilita accesul la resurse genetice pentru utilizări sigure din punct de vedere al mediului a altor Părţi Contractante şi să nu impună restricţii care să contravină obiectivelor acestei Convenţii.
    3. În scopul acestei Convenţii, resursele genetice care sunt asigurate de o Parte Contractantă, după cum se fac referiri în acest articol şi în articolele 16 şi 19, sunt doar acelea care sunt asigurate de Părţi contractante care sunt ţările de origine a acestor resurse şi de către Părţile care au obţinut aceste resurse genetice în conformitate cu această Convenţie.
    4. Accesul, cînd este asigurat, va fi în termeni acceptaţi reciproc şi va fi supus prevederilor acestui articol.
    5. Accesul la resurse genetice va fi supus consimţămîntului informat în prealabil al Părţii Contractante care asigură astfel de resurse, dacă nu este stabilit astfel de către acea Parte.
    6. Fiecare Parte Contractantă va face eforturi pentru a dezvolta şi efectua cercetare ştiinţifică pe baza resurselor genetice asigurate de alte Părţi Contractante cu participarea totală, şi unde e posibil în cadrul acestor Părţi Contractante.
    7. Fiecare Parte Contractantă va lua măsuri legislative, administrative şi de politică, după cum e cazul, şi în conformitate cu articolele 16 şi 19 şi, unde e necesar, prin mecanismul financiar stabilit în articolele 20 şi 21 cu scopul de a împărţi în mod corect şi echitabil rezultatele cercetării şi dezvoltării şi beneficiile care rezultă din utilizarea comercială sau de alt tip a resurselor genetice cu Partea Contractantă care asigură aceste resurse. O astfel de împărţire se va face în termeni acceptaţi reciproc.
    1. Fiecare Parte Contractantă, recunoscînd că tehnologia înseamnă biotehnologie, şi că accesul şi transferul de tehnologie între Părţile Contractante, sunt elemente esenţiale pentru atingerea obiectivelor acestei Convenţii, conform prevederilor acestui articol, îşi asumă sarcina să asigure sau să faciliteze accesul pentru şi transferul către alte Părţi Contractante de tehnologii care sunt relevante pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice sau ce utilizează resurse genetice şi să nu cauzeze deteriorări semnificative mediului înconjurător.
    2. Accesul la şi transferul de tehnologie la care se referă paragraful 1 de mai sus pentru ţările în curs de dezvoltare va fi asigurat şi/sau facilitat în termenii cei mai corecţi şi favorabili, inclusiv în termeni concesionali şi preferenţiali cînd există acord reciproc, şi, unde este necesar, în conformitate cu mecanismul financiar stabilit de articolele 20 şi 21. În cazul tehnologiilor supuse unor patente sau alte drepturi de proprietate intelectuală, un astfel de acces şi transfer va fi asigurat în termeni care să recunoască şi care sunt în conformitate cu protecţia adecvată şi eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală. Aplicarea acestui paragraf va fi în conformitate cu paragrafele 3, 4 şi 5 de mai jos.
    3. Fiecare Parte Contractantă va lua măsurile legislative, administrative şi de politică, după cum e cazul, cu scopul ca Părţile Contractante, în special cele care sunt ţări în curs de dezvoltare, care asigură resurse genetice să aibă acces la şi transfer de tehnologie care utilizează acele resurse, pe bază de termeni acceptaţi reciproc, inclusiv tehnologie protejată de patente şi alte drepturi de proprietate intelectuală, unde este cazul, prin prevederile articolelor 20 şi 21 şi în conformitate cu dreptul internaţional şi cu paragrafele 4 şi 5 de mai jos.
    4. Fiecare Parte Contractantă va lua măsuri legislative, administrative sau de politică, după cum e cazul, pentru ca sectorul privat să faciliteze accesul la dezvoltarea comună şi transferul de tehnologie la care se referă paragraful 1 de mai sus, în beneficiul atît al instituţiilor guvernamentale cît şi al sectorului privat din ţările în curs de dezvoltare şi în această privinţă se va conforma obligaţiilor de la paragrafele 1, 2 şi 3 de mai sus.
    5. Părţile Contractante, recunoscînd că patentele şi alte drepturi de proprietate intelectuală pot avea o influenţă asupra implementării acestei Convenţii, vor coopera în conformitate cu dreptul internaţional şi legislaţia naţională pentru a avea grijă ca aceste drepturi să fie în sprijinul şi nu să contracareze obiectivele sale.
    1. Părţile Contractante vor facilita schimbul de informaţii, din toate sursele disponibile public, relevante pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice, ţinînd cont de necesităţile speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare.
    2. Un astfel de schimb de informaţii va include schimbul de rezultate ale cercetării tehnice, ştiinţifice şi socio-economice, ca şi informaţii privind programele de şcolarizare şi supraveghere, cunoştinţe de specialitate, cunoştinţe indigene şi tradiţionale ca atare şi în combinaţie cu tehnologiile amintite în articolul 16, paragraful 1. Va include, de asemenea, unde e posibil, repatrierea informaţiilor.
    1. Părţile Contractante vor promova cooperarea tehnică şi ştiinţifică în domeniul conservării şi utilizării raţionale a diversităţii biologice, unde este necesar, prin instituţiile naţionale şi internaţionale corespunzătoare.
    2. Fiecare Parte Contractantă va promova cooperarea tehnică şi ştiinţifică cu alte Părţi Contractante, în special ţările în curs de dezvoltare, la implementarea acestei Convenţii, printre altele, prin dezvoltarea şi implementarea politicilor naţionale. La promovarea unei astfel de cooperări trebuie acordată atenţie deosebită dezvoltării şi întăririi capacităţilor naţionale, prin dezvoltare de resurse umane şi construirea de instituţii.
    3. Conferinţa Părţilor, la prima sa şedinţă, va determina modul de stabilire a mecanismului de cliring pentru a promova şi facilita cooperarea tehnică şi ştiinţifică.
    4. Părţile Contractante, în conformitate cu legislaţia şi politicile naţionale, vor încuraja şi dezvolta metode de cooperare pentru dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor, inclusiv tehnologiile indigene şi tradiţionale, în urmărirea obiectivelor acestei Convenţii. În acest scop, Părţile Contractante vor promova, de asemenea, cooperarea în domeniul şcolarizării de personal şi schimb de experţi.
    5. Părţile Contractante, conform acordului reciproc, vor promova stabilirea de programe de cercetare comune şi întreprinderi comune pentru dezvoltarea de tehnologii relevante pentru obiectivele acestei Convenţii.
    1. Fiecare Parte Contractantă va lua măsuri legislative, administrative sau de politică, după cum e cazul, pentru a asigura participarea eficientă în activităţile de cercetare biotehnologică a acelor Părţi Contractante, în special ţările în curs de dezvoltare, care asigură resurse genetice pentru o astfel de cercetare, şi unde e posibil în astfel de Părţi contractante.
    2. Fiecare Parte Contractantă va lua toate măsurile posibile pentru a promova şi avansa accesul prioritar pe o bază corectă şi echitabilă a Părţilor Contractante, în special ţările în curs de dezvoltare, la rezultatele şi beneficiile care reies din biotehnologiile bazate pe resurse genetice asigurate de acele Părţi Contractante. Un astfel de acces va fi în termeni acceptaţi reciproc.
    3. Părţile vor considera necesitatea şi modalităţile unui protocol care să stabilească procedurile corespunzătoare, inclusiv, în mod deosebit, acorduri stabilite anterior, în domeniul transferului sigur, mînuirii şi utilizării oricărui organism viu modificat rezultat din biotehnologie şi care poate avea efect negativ asupra conservării şi utilizării raţionale a diversităţii biologice.
    4. Fiecare Parte Contractantă, direct sau prin orice persoană fizică sau juridică de sub jurisdicţia sa care asigură organisme de tipul amintit la paragraful 3 de mai sus, să asigure orice informaţie disponibilă despre utilizarea şi regulamentele de protecţie cerute de Partea Contractantă care foloseşte astfel de organisme, ca şi orice informaţie disponibilă privind impactul potenţial negativ al organismelor specifice importante pentru Partea Contractantă unde aceste organisme urmează să fie introduse.
    1. Fiecare Parte Contractantă se angajează să asigure, în măsura capacităţii sale, suport financiar şi stimulente cu privire la acele activităţi naţionale care intenţionează să realizeze obiectivele acestei Convenţii, în conformitate cu planurile, priorităţile şi programele sale naţionale.
    2. Părţile ţări dezvoltate vor asigura resurse financiare noi şi suplimentare pentru a permite Părţilor ţări în curs de dezvoltare să facă faţă costurilor în creştere agreate pentru implementarea de măsuri prin care să-şi respecte obligaţiile impuse de această Convenţie şi pentru a beneficia de prevederile sale, care costuri sunt agreate între o Parte ţară în curs de dezvoltare şi structura instituţională amintită în articolul 21, în conformitate cu priorităţile de politică, strategie şi programe şi criterii de eligibilitate şi o listă indicatoare de costuri în creştere stabilită de Conferinţa Părţilor. Alte Părţi, inclusiv ţările care sunt în proces de tranziţie către economia de piaţă, pot prelua voluntar obligaţiile Părţilor ţări dezvoltate. În scopul acestui articol, Conferinţa Părţilor, va stabili la prima sa întîlnire o listă a Părţilor ţări dezvoltate şi a altor părţi care îşi asumă în mod voluntar obligaţiile de Părţi ţări dezvoltate. Conferinţa Părţilor va revedea periodic şi dacă e necesar va amenda lista. Se vor încuraja, de asemenea, contribuţii din alte ţări şi surse pe bază de voluntariat. Implementarea acestor angajări va ţine cont de necesitatea proporţionalităţii, predictabilităţii şi fluxul oportun de fonduri şi de importanţa împărţirii sarcinii între ţările aflate pe listă.
    3. Părţile ţări dezvoltate pot, de asemenea, asigura, şi ţările în curs de dezvoltare se pot folosi de resurse financiare legate de implementarea acestei Convenţii prin canale bilaterale, regionale sau altele multilaterale.
    4. Măsura în care Părţile ţări în curs de dezvoltare vor implementa efectiv angajamentele lor conform acestei Convenţii va depinde de implementarea efectivă de către Părţile ţări dezvoltate a angajamentelor lor conform acestei Convenţii legate de resurse financiare sau transfer de tehnologie şi va ţine cont de faptul că dezvoltarea economică şi socială şi eradicarea sărăciei sunt priorităţile prime şi predominante ale Părţilor ţări în curs de dezvoltare.
    5. Părţile vor ţine cont de necesităţile specifice şi situaţia specială a ţărilor cel mai puţin dezvoltate în acţiunile lor legate de finanţare şi transfer de tehnologie.
    6. Părţile Contractante vor lua, de asemenea, în considerare condiţiile speciale care rezultă din dependenţa de, distribuirea şi localizarea diversităţii biologice în cadrul Părţilor ţări în curs de dezvoltare, în special statele mici insulare.
    7. Se va lua, de asemenea, în considerare situaţia specială a ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv cele care sunt cel mai vulnerabile din punct de vedere al mediului înconjurător, cum ar fi acelea cu zone aride şi semi-aride, zone de coastă şi muntoase.
    1. Va exista un mecanism pentru asigurarea resurselor financiare către Părţile ţări în curs de dezvoltare în scopurile acestei Convenţii pe o bază concesională sau cesională ale cărei elemente esenţial sunt descrise în acest articol. Mecanismul va funcţiona sub autoritatea şi ghidarea Conferinţei Părţilor în scopurile acestei Convenţii. Operaţiile mecanismului vor fi efectuate de o asemenea structură instituţională hotărîtă de Conferinţa Părţilor la prima întîlnire. În scopurile acestei Convenţii, Conferinţa Părţilor va determina priorităţile de politică, strategie şi programe şi criteriile de eligibilitate legate de accesul la şi utilizarea unor astfel de resurse. Contribuţiile vor fi astfel încît să ţină cont de necesităţile de predictabilitate, momentul adecvat şi oportun al fondurilor la care se referă articolul 20 în conformitate cu cantitatea de resurse necesare ce trebuie stabilite periodic de către Conferinţa Părţilor şi importanţa împărţirii sarcinii între Părţile care contribuie şi sunt incluse pe lista la care se referă articolul 20, paragraful 2. Contribuţiile voluntare pot fi făcute de Părţile ţări dezvoltate şi orice alte ţări sau surse. Mecanismul va funcţiona sub un sistem de guvernare democratic şi transparent.
    2. Urmărind obiectivele acestei Convenţii, Conferinţa Părţilor, la prima sa întîlnire va determina priorităţile de politică, strategie şi programe, ca şi criteriile în detaliu şi liniile directoare de eligibilitate pentru accesul la şi utilizarea resurselor financiare inclusiv supravegherea şi evaluarea acestei utilizări în mod regulat.
    Conferinţa Părţilor va decide asupra acordurilor pentru intrarea în vigoare a paragrafului 1 de mai sus după consultarea cu structura instituţională însărcinată cu operarea mecanismului financiar.
    3. Conferinţa Părţilor va revedea eficienţa mecanismului stabilit sub acest articol, inclusiv criteriile şi liniile directoare la care se referă paragraful 2 de mai sus, la nu mai puţin de 2 ani de la intrarea în vigoare a acestei Convenţii şi apoi regulat.     Pe baza acestei treceri în revistă, va lua acţiunile adecvate pentru îmbunătăţirea eficienţei mecanismului dacă este necesar.
    4. Părţile Contractante vor considera întărirea instituţiilor financiare existente pentru a asigura resursele financiare pentru conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice.
    1. Prevederile acestei Convenţii nu vor afecta drepturile şi obligaţiile oricărei Părţi Contractante derivînd dintr-un acord internaţional existent, cu excepţia cazului în care acele drepturi şi obligaţii cauzează o deteriorare serioasă sau ameninţare asupra diversităţii biologice.
    2. Părţile Contractante vor implementa această Convenţie legat de mediul marin în concordanţă cu drepturile şi obligaţiile statelor aflate sub legea mării.
    1. O Conferinţă a Părţilor e stabilită prin prezenta. Prima şedinţă a Conferinţei Părţilor va fi convenită de Directorul Executiv al Programului pentru Mediul Înconjurător al Naţiunilor Unite nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare a acestei Convenţii. Apoi, se vor ţine şedinţe ordinare ale Conferinţei Părţilor la intervale regulate care urmează să fie determinate de Conferinţă la prima sa întîlnire.
    2. Şedinţe extraordinare ale Conferinţei Părţilor se vor ţine ori de cîte ori se va considera necesar de către Conferinţă, sau la cererea în scris a oricărei Părţi, cu condiţia ca, la şase luni de la comunicarea cererii la Secretariat, să fie susţinută de cel puţin o treime din Părţi.
    3. Conferinţa Părţilor va agrea prin consens şi va adopta regulile de procedură pentru ea însăşi şi pentru orice corp subsidiar va stabili, ca şi regulile financiare care vor guverna fondurile pentru Secretariat. La fiecare şedinţă ordinară, va adopta bugetul pentru perioada financiară de pînă la următoarea şedinţă ordinară.
    4. Conferinţa Părţilor va trece în revistă implementarea acestei Convenţii şi, în acest scop:
    a) Va stabili forma şi intervalele pentru transmiterea informaţiilor ce urmează a fi supuse conform articolului 26 şi va considera astfel de informaţii ca şi raporturile oricărui corp subsidiar;
    b) Va trece în revistă asistenţa ştiinţifică, tehnologică şi tehnică asupra diversităţii biologice acordată în conformitate cu articolul 25;
    c) Va considera şi adopta, după cum e necesar, protocoalele în conformitate cu articolul 28;
    d) Va considera şi adopta, după cum e cazul, în conformitate cu articolele 29 şi 30, amendamentele la această Convenţie şi anexele sale;
    e) Va considera amendamentele la orice protocol, ca şi la orice anexe ale acestuia şi, dacă aşa se decide, va recomanda adoptarea lor de către părţile la protocolul respectiv;
    f) Va considera şi adopta, după cum e necesar, în conformitate cu articolul 30, anexele suplimentare la această Convenţie;
    g) Va stabili corpurile subsidiare, în special pentru a asigura asistenţa ştiinţifică şi tehnică, considerate necesare pentru implementarea acestei Convenţii;
    h) Va contacta, prin Secretariat, corpurile executive ale convenţiilor legate de probleme acoperite de această Convenţie pentru a stabili forme adecvate de cooperare cu ele; şi
    i) Va considera şi efectua orice acţiune suplimentară ce poate fi necesară pentru realizarea scopurilor acestei Convenţii în lumina experienţei cîştigate în operarea sa.
    5. Naţiunile Unite, agenţiile sale specializate şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, ca şi orice stat sau Parte la această Convenţie, pot fi reprezentate ca observatori la şedinţele Conferinţei Părţilor. Orice alt corp sau agenţie, guvernamentală sau neguvernamentală, calificată în domenii legate de conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice, care a informat Secretariatul de dorinţa de a participa ca observator la o şedinţă a conferinţei Părţilor, poate fi admisă cu condiţia să nu se opună cel puţin o treime din Părţi. Admiterea sau participarea ca observatori va fi supusă regulilor de procedură adoptate de Conferinţa Părţilor.
    1. Se stabileşte un secretariat prin prezenta. Funcţiile sale vor fi:
    a) Să aranjeze şi să deservească şedinţele Conferinţei Părţilor prevăzute la articolul 23;
    b) Să efectueze funcţiile desemnate de orice protocol;
    c) Să pregătească raporturile asupra executării funcţiilor sale sub această Convenţie şi să le prezinte la Conferinţa Părţilor;
    d) Să coordoneze orice alte corpuri internaţionale relevante, în special pentru a intra în acorduri administrative şi contractuale ce pot fi necesare pentru efectuarea eficientă a funcţiilor sale; şi
    e) Să efectueze orice alte funcţii ce pot fi determinate de Conferinţa Părţilor.
    2. La prima sa şedinţă ordinară, Conferinţa Părţilor va desemna secretariatul dintre acele organizaţii internaţionale competente existente care au arătat dorinţa de a efectua funcţiile de secretariat sub această Convenţie.
    1. Un corp subsidiar pentru asigurarea asistenţei ştiinţifice, tehnice şi tehnologice se stabileşte prin prezenta pentru a asigura Conferinţei Părţilor şi, după cum e cazul, celorlalte corpuri subsidiare cu asistenţă oportună legată de implementarea acestei Convenţii. Acest corp va fi deschis spre participare tuturor Părţilor şi va fi multdisciplinar. Va include reprezentanţi guvernamentali competenţi în domeniul relevant de expertiză. Va raporta regulat Conferinţei Părţilor în toate aspectele muncii sale.
    2. Sub autoritatea şi în conformitate cu liniile directoare stabilite de Conferinţa Părţilor, şi la cererea sa, acest corp:
    a) Va asigura evaluări ştiinţifice şi tehnice asupra stării diversităţii biologice;
    b) Va pregăti evaluările ştiinţifice şi tehnice asupra efectelor tipurilor de măsuri luate în conformitate cu prevederile acestei Convenţii;
    c) Va identifica tehnologiile inovatoare şi eficiente şi metodele de lucru legate de conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice şi va asigura modalităţi şi posibilităţi de promovare a dezvoltării şi/sau transferării de astfel de tehnologii;
    d) Va asigura asistenţă asupra programelor ştiinţifice şi cooperării internaţionale pentru cercetare şi dezvoltare legate de conservarea şi utilizarea raţională a diversităţii biologice; şi
    e) Va răspunde întrebărilor ştiinţifice, tehnice şi tehnologice pe care Conferinţa Părţilor şi corpurile sale subsidiare le-ar putea pune corpului.
    3. Funcţiile, termenii de referinţă, organizarea şi operarea acestui corp pot fi în continuare elaborate de Conferinţa Părţilor.
    Fiecare Parte Contractantă, la intervale care vor fi stabilite de Conferinţa Părţilor, va prezenta Conferinţei Părţilor, rapoarte de măsuri care s-au luat pentru implementarea previziunilor acestei Convenţii şi asupra eficienţei lor în realizarea obiectivelor acestei Convenţii.
    1. În cazul unui diferend între Părţile Contractante privind interpretarea sau aplicarea acestei Convenţii, părţile implicate vor căuta soluţii pentru negociere.
    2. Dacă părţile implicate nu pot ajunge la un acord prin negociere, pot căuta împreună serviciile sau medierea unei terţe părţi.
    3. La ratificarea, acceptarea, aprobarea sau accedarea la această Convenţie sau în orice alt moment ulterior, un stat sau o organizaţie de integrare economică regională poate declara în scris către Depozitar că pentru un diferend nerezolvat conform paragrafului 1 sau 2 de mai sus, acceptă una sau ambele modalităţi următoare de reglementare a diferendelor ca obligatorii:
    a) Arbitraj în conformitate cu procedura prezentată în Partea 1 a Anexei II;
    b) Supunerea diferendului la Curtea Internaţională de Justiţie.
    4. Dacă părţile la diferend nu au acceptat, conform paragrafului 3 de mai sus, aceeaşi sau nici o procedură, diferendul va fi supus pentru conciliere în conformitate cu Partea 2 a Anexei II în cazul în care părţile nu stabilesc altfel.
    5. Prevederile acestui articol se vor aplica în legătură cu orice protocol cu excepţia cazului în care se prevede altfel în protocolul respectiv.
    1. Părţile Contractante vor coopera la formularea şi adoptarea protocoalelor la această Convenţie.
    2. Protocoalele vor fi adoptate la o şedinţă a Conferinţei Părţilor.
    3. Textul oricărui protocol propus va fi comunicat Părţilor Contractante de către Secretariat cu cel puţin 6 luni înainte de o astfel de şedinţă.
    1. Se pot propune amendamente la această Convenţie de către orice Parte Contractantă. Amendamentele la orice protocol pot fi propuse de orice Parte a acelui protocol.
    2. Amendamentele la această Convenţie vor fi adoptate la o şedinţă a Conferinţei Părţilor. Amendamentele la orice protocol vor fi adoptate la o şedinţă a Părţilor Protocolului în chestiune. Textul oricărui amendament propus pentru această     Convenţie sau orice protocol, dacă nu se stabileşte altfel în acel protocol, va fi comunicat Părţilor instrumentului în chestiune de către secretariat cu cel puţin 6 luni înainte de şedinţa la care se propune amendamentul spre adoptare.
    Secretariatul va anunţa, de asemenea, amendamentele propuse semnatarilor acestei Convenţii spre informare.
    3. Părţile vor face toate eforturile pentru a ajunge la un acord privind orice amendament propus la această Convenţie sau orice Protocol, prin consens. Dacă s-au epuizat toate eforturile pentru realizarea unui consens şi nu s-a ajuns la un acord, amendamentul va fi în ultimă instanţă adoptat prin majoritatea de voturi a două treimi din Părţi la instrumentul în chestiune, prezente şi care votează la şedinţă, şi va fi supusă de către Depozitar tuturor Părţilor pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
    4. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea amendamentelor va fi notificată Depozitarului în scris. Amendamentele adoptate în conformitate cu paragraful 3 de mai sus vor intra în vigoare pentru Părţile care le-au acceptat la 90 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către cel puţin două treimi din Părţile Contractante ale acestei Convenţii sau din Părţile la protocolul respectiv, cu excepţia cazului cînd se specifică altfel în protocolul respectiv. Apoi amendamentele vor intra în vigoare pentru orice altă Parte la 90 de zile după ce această Parte depune instrumentul său de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor.
    5. În scopurile acestui articol, "Părţile prezente şi care votează" înseamnă Părţile prezente care dau un vot afirmativ sau negativ.
    1. Anexele acestei Convenţii sau oricărui protocol vor forma parte integrantă din Convenţie sau protocolul respectiv, după cum e cazul, şi, dacă nu se prevede altfel în mod expres, o referire la această Convenţie sau la protocoalele sale constituie în acelaşi timp o referire la orice anexe din ele. Astfel de anexe se vor limita la probleme procedurale, ştiinţifice, tehnice şi administrative.
    2. Dacă nu se prevede altfel într-un protocol cu privire la anexele sale, se va aplica următoarea procedură pentru propunerea, adoptarea sau intrarea în vigoare a anexelor suplimentare la această Convenţie sau a anexelor oricărui protocol:
    a) Anexele la această convenţie sau la orice protocol vor fi propuse sau adoptate conform procedurii de la articolul 29;
    b) Orice Parte care este incapabilă să aprobe o anexă la această convenţie sau o anexă la orice protocol la care face parte va notifica acest lucru Depozitarului, în scris, într-un an de la data comunicării adoptării de către Depozitar. Depozitarul va notifica fără întîrziere toate Părţile de orice astfel de notificare primită. O parte poate oricînd retrage o declaraţie anterioară de obiecţie şi anexele vor (i) intra în vigoare pentru acea Parte sub paragraful c), de mai jos;
    c) La expirarea unui an de la comunicarea adoptării de către Depozitar, anexa va intra în vigoare pentru toate părţile la această Convenţie sau la orice protocol implicat care nu au supus o notificare în conformitate cu prevederile subparagrafului b) de mai sus.
    3. Propunerea, adoptarea sau intrarea în vigoare a amendamentelor la anexele acestei Convenţii sau anexele oricărui protocol vor fi supuse aceleiaşi proceduri ca pentru propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a anexelor la Convenţie sau anexele la orice protocol.
    4. Dacă o anexă suplimentară sau un amendament la o anexă este legat de un amendament la această Convenţie sau la orice protocol, anexa suplimentară sau amendamentul nu va intra în vigoare pînă nu intră în vigoare amendamentul la Convenţie sau la respectivul protocol.
    1. Cu excepţia cazului de la paragraful 2 de mai jos, fiecare Parte Contractantă la această Convenţie sau la orice protocol va avea un vot.
    2. Organizaţiile de integrare economică regională, în probleme care sunt de competenţa lor, îşi vor exercita dreptul la vot cu un număr de voturi egal numărului de state membre care sunt Părţi Contractante la această Convenţie sau respectivul protocol. Astfel de organizaţii nu-şi vor exercita dreptul la vot dacă statele membre şi-l exercită pe al lor, şi invers.
    1. Un stat sau o organizaţie de integrare economică regională nu poate deveni Parte la un protocol dacă nu este, sau nu devine în acelaşi timp Parte Contractantă a acestei Convenţii.
    2. Deciziile sub un anumit protocol vor fi luate numai de Părţile la acel protocol. Orice Parte Contractantă care nu a ratificat, acceptat sau aprobat un protocol poate participa ca observator la orice şedinţă a părţilor la acel protocol.
    Această Convenţie va fi deschisă spre semnare la Rio de Janeiro pentru toate statele sau organizaţiile de integrare economică regională din 5 iunie 1992 pînă la 14 iunie 1992, şi la Sediul Naţiunilor Unite de la New York de la 15 iunie 1992 pînă la 4 iunie 1993.
    1. Această Convenţie şi orice protocol vor fi supuse ratificării, acceptării sau aprobării de către state sau organizaţii de integrare economică regională. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare se vor depune la Depozitar.
    2. Orice organizaţie la care se referă paragraful 1 de mai sus care devine o Parte Contractantă la această Convenţie sau orice protocol fără ca vreunul din statele membre să fie Parte Contractantă va fi legată de toate obligaţiile implicate de această Convenţie sau protocol, după cum va fi cazul. În cazul organizaţiilor la care unul sau mai multe state membre sunt Părţi Contractante la această Convenţie sau respectivul protocol, organizaţia şi statele sale membre vor decide asupra responsabilităţilor lor respective pentru efectuarea obligaţiilor impuse de Convenţie sau protocol, după cum e cazul. În astfel de cazuri, organizaţia şi statele membre nu-şi vor putea exercita drepturile sub Convenţie sau respectivul protocol concomitent.
    3. În cadrul instrumentelor lor de ratificare, acceptare sau aprobare, organizaţiile la care se referă paragraful 1 de mai sus vor declara măsura competenţei faţă de problemele guvernate de Convenţie sau de respectivul protocol. Aceste organizaţii vor informa, de asemenea, pe Depozitar de orice modificare relevantă privind măsura competenţei lor.
    1. Această Convenţie sau orice protocol vor fi deschise pentru adeziune pentru state şi organizaţii de integrare economică regională de la data la care Convenţia sau respectivul protocol este închis pentru semnare. Instrumentul de adeziune va fi depus la Depozitar.
    2. În cadrul instrumentelor lor de adeziune, organizaţiile la care se referă paragraful 1 de mai sus vor declara măsura competenţei lor cu privire la problemele guvernate de Convenţie sau respectivul protocol.
    Aceste organizaţii vor informa, de asemenea, pe Depozitar de orice modificare relevantă a măsurii competenţei lor.
    3. Prevederile articolului 34, paragraful 2, se vor aplica la organizaţiile de integrare economică regională care aderă la această Convenţie sau la orice protocol.
    1. Convenţia va intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 30-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
    2. Orice protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii numărului de instrumente de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare specificat în acel protocol.
    3. Pentru fiecare Parte Contractantă care ratifică, acceptă sau aprobă această Convenţie sau aderă la ea după depunerea celui de-al 30-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau adeziune, va intra în vigoare în ceade-a 90-a zi de la data depunerii de către acea Parte Contractantă a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
    4. Orice protocol, dacă nu se specifică altfel în acel protocol, va intra în vigoare pentru o Parte Contractantă care ratifică, acceptă, sau aprobă acel protocol sau aderă la el după intrarea sa în vigoare conform paragrafului 2 de mai sus, în cea de-a 90-a zi de la data la care acea Parte Contractantă îşi depune instrumentul său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, sau la data la care intră în vigoare această Convenţie pentru acea Parte Contractantă, care din ele este ulterioară.
    5. În scopurile paragrafelor 1 şi 2 de mai sus, orice instrument depus de o organizaţie de integrare economică regională nu va fi considerat ca suplimentar celor depuse de statele membre ale acelei organizaţii.
    Nu pot exista rezerve la această Convenţie.
    1. În orice moment după doi ani de la data la care această Convenţie a intrat în vigoare pentru o Parte Contractantă, acea Parte Contractantă se poate retrage din Convenţie dînd o notificare în scris către Depozitar.
    2. Orice retragere va avea loc după un an de la data primirii de către Depozitar, sau la orice dată ulterioară specificată în notificarea de retragere.
    3. Orice Parte Contractantă care se retrage din această Convenţie se consideră ca retrasă din orice protocol la care face parte.
    Cu condiţia să fie complet restructurată în conformitate cu cerinţele articolului 21, Facilitatea Mediului Global al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va fi structura instituţională la care se referă articolul 21 pe bază interimară pentru perioada dintre intrarea în vigoare a acestei
    Convenţii şi prima şedinţă a Conferinţei Părţilor sau pînă ce Conferinţa Părţilor va decide ce structură instituţională va fi desemnată în conformitate cu articolul 21.
    Secretariatul asigurat de Directorul Executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător va fi secretariatul la care se referă articolul 24, paragraful 2, pe bază interimară pentru perioada dintre intrarea în vigoare a acestei Convenţii şi prima şedinţă a Conferinţei Părţilor.
    Secretarul General al Naţiunilor Unite îşi va asuma funcţiile de Depozitar pentru această Convenţie şi orice protocol.
    Originalul acestei Convenţii, ale cărei texte în arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sunt egal autentice, va fi depus la Secretarul General al Naţiunilor Unite.
    PENTRU CONFORMITATE, subsemnatul, fiind autorizat în acest scop, am semnat această Convenţie.
    Redactat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.


    1. Ecosisteme şi habitate: care conţin o mare diversitate, un număr mare de specii ameninţate sau endemice, sau sălbatice; necesare pentru speciile migratoare; de importanţă socială, economică, culturală sau ştiinţifică; sau care sunt reprezentative, unice sau asociate unor procese evolutive cheie sau altor procese biologice;
    2. Specii şi comunităţi care sunt: ameninţate; rude sălbatice ale speciilor domestice sau cultivate; de valoare medicală, agricolă sau altă valoare economică; sau de importanţă socială, ştiinţifică sau culturală; sau de importanţă pentru cercetarea în domeniul conservării şi utilizării raţionale a diversităţii biologice, cum ar fi speciile indicatoare; şi
    3. Gene şi genoame descrise de importanţă socială, ştiinţifică sau economică.


    Partea reclamantă va notifica la secretariat că părţile supun un diferend spre arbitraj conform articolului 27. Notificarea va conţine subiectul arbitrajului şi va include, în special, articolele Convenţiei sau protocolului a cărei interpretare sau aplicare este disputată. Dacă părţile nu sunt de acord asupra subiectului disputei înainte de desemnarea Preşedintelui tribunalului, tribunalul de arbitraj va determina subiectul problemei. Secretariatul va înainta informaţia astfel primită către toate Părţile Contractante la această Convenţie sau la respectivul protocol.
    1. În cazul diferendelor între două părţi, tribunalul de arbitraj va avea 3 membri. Fiecare parte la diferend va numi un arbitru şi cei doi arbitri astfel numiţi vor desemna prin acord comun pe cel de-al treilea arbitru care va fi Preşedintele tribunalului. Cel din urmă nu va avea naţionalitatea nici uneia din părţi la diferend şi nici rezidenţa obişnuită pe teritoriul uneia dintre aceste părţi, nici nu va fi angajat de vreuna din ele şi nici nu s-a ocupat de caz în altă capacitate.
    2. În diferende dintre mai mult de două părţi, părţile avînd acelaşi interes vor numi un arbitru prin acord reciproc.
    3. Orice vacanţă va fi ocupată în maniera descrisă pentru numirea iniţială.
    1. Dacă Preşedintele tribunalului de arbitraj nu a fost numit în decurs de 2 luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, Secretarul General al Naţiunilor Unite, la cererea unei părţi, va desemna Preşedintele în decurs de două luni.
    2. Dacă una din părţile la diferend nu numeşte un arbitru în decurs de două luni de la primirea cererii, cealaltă parte poate informa pe Secretarul General care va face numirea într-o perioadă ulterioară de două luni.
    Tribunalul de arbitraj va da deciziile în conformitate cu prevederile acestei Convenţii, protocoalele implicate şi dreptul internaţional.
    În cazul în care părţile la diferend nu decid altfel, tribunalul de arbitraj îşi va determina propriile reguli şi proceduri.
    Tribunalul de arbitraj poate, la cererea unei părţi, recomanda măsuri esenţiale interimare de protecţie.
    Părţile la diferend vor facilita munca tribunalului de arbitraj şi în special, utilizînd toate mijloacele la dispoziţia lor, vor:
    a) Asigura toate documentele relevante, informaţii şi facilităţi; şi
    b) Va permite tribunalului, dacă e necesar, să cheme martori sau experţi şi să primească mărturia lor.
    Părţile şi arbitrii au obligaţia să protejeze confidenţialitatea oricărei informaţii pe care o primesc confidenţial în timpul lucrărilor tribunalului de arbitraj.
    Dacă tribunalul de arbitraj nu decide altfel datorită unor condiţii speciale ale cazului, costurile tribunalului vor fi suportate de către părţile la diferend în mod egal. Tribunalul va ţine o evidenţă a tuturor costurilor, şi va asigura un raport final părţilor.
    Orice Parte Contractantă care are un interes de natură legală în subiectul în cauză al diferendului care poate fi afectat de decizia asupra cazului, poate interveni în lucrări cu consimţămîntul tribunalului.
    Tribunalul poate audia şi determina cerere reconvenţională care apare direct din subiectul în chestiune al diferendului.
    Deciziile asupra procedurii şi esenţei tribunalului de arbitraj vor fi luate prin majoritate de voturi ale membrilor săi.
    Dacă una din părţi la diferend nu apare în faţa tribunalului de arbitraj sau nu îşi apără cauza, cealaltă parte poate cere tribunalului să-şi continue lucrările şi să dea hotărîrea. Absenţa unei părţi, neapărarea cazului său nu vor constitui obstacole la proceduri. Înainte de a da hotărîrea finală tribunalul de arbitraj trebuie să se convingă că reclamaţia este bine fundamentată în fapt şi lege.
    Tribunalul va da decizia finală în decurs de 5 luni de la data la cares-a constituit dacă nu consideră necesară extinderea limitei de timp pentru o perioadă care să nu depăşească alte 5 luni.
    Hotărîrea finală a tribunalului de arbitraj se va limita la subiectul în chestiune al diferendului şi va afirma motivele pe care se bazează. Va conţine numele membrilor care au participat şi data hotărîrii finale. Orice membru al tribunalului poate ataşa o opinie separată şi divergentă la hotărîrea finală.
    Decizia va fi obligatorie pentru părţile la diferend. Va fi fără apel dacă părţile nu au hotărît în prealabil asupra unei proceduri de apel.
    Orice controversă care poate apărea între părţile la diferend cu privire la interpretarea sau maniera de implementare a deciziei finale poate fi supusă de orice parte spre decizie tribunalului de arbitrare care a dat-o.
    O comisie de conciliere se va cerea la cererea uneia dintre părţile la diferend. Comisia, dacă părţile nu au decis altfel, se va compune din 5 membri, cîte doi numiţi de fiecare parte implicată şi un Preşedinte ales de aceşti membri.
    În diferende dintre mai mult de două părţi, părţile care au acelaşi interes vor numi membri în comisie prin acord comun. Cînd două sau mai multe părţi au interese divergente sau există un dezacord asupra faptului dacă sunt de acelaşi interes sau nu, îşi vor numi membrii separat.
    Dacă orice numire din partea părţilor nu se face în decurs de două luni de la data cererii pentru crearea comisiei de conciliere, Secretarul General al Naţiunilor Unite, dacă i se cere de către partea care a făcut cererea, va face acele numiri în decurs de o perioadă de alte două luni.
    Dacă nu a fost ales un Preşedinte al comisiei de conciliere în decurs de două luni de la numirea ultimului membru al comisiei, Secretarul General al Naţiunilor Unite, dacă i se cere de către o parte va desemna un Preşedinte în decurs de alte două luni.
    Comisia de conciliere va lua deciziile cu majoritatea de voturi a membrilor săi. Dacă părţile la diferend nu hotărăsc altfel, îşi va determina propria procedură. Va da o propunere de rezolvare a diferendului pe care părţile o vor considera de bună credinţă.
    Un dezacord asupra competenţei comisiei de conciliere va fi hotărît de către comisie.