Guvernele semnalare, membre ale Consiliului Europei,
    Considerând că scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi;
    Convinse că adoptarea unor reguli comune în domeniul asistenţei judiciare în materie penală este de natură să atingă acest obiectiv;
    Considerând că asistenţa judiciară este o materie conexă celei a extrădării care a făcut deja obiectul unei convenţii din data de 13 decembrie 1957,
    Au considerat după cum urmează:
    1. Părţile Contractante se angajează să-şi acorde reciproc, potrivit dispoziţiilor prezentei Convenţii, asistenţa judiciară cea mai amplă cu putinţă în orice procedură privitoare la infracţiuni a căror reprimare este, în momentul solicitării asistenţei, de competenţa autorităţilor judiciare ale Părţii solicitante.
    2. Prezenta Convenţie nu se aplică nici executării hotărârilor de arestare şi de condamnări, nici infracţiunilor militare care nu constituie infracţiuni de drept comun.
    Asistenţa judiciară va putea fi refuzată:
    a) dacă cererea se referă la infracţiuni considerate de Partea solicitată fie ca infracţiuni politice, fie ca infracţiuni conexe la infracţiuni politice, fie ca infracţiuni fiscale;
    b) daca Partea solicitată consideră că îndeplinirea cererii este de natură să aducă atingere suveranităţii, securităţii, ordinii publice sau altor interese esenţiale ale tării sale.
    1. Partea solicitată va face să se îndeplinească, în formele prevăzute de legislaţia sa, comisiile rogatorii referitoare la o cauză penală, care îi vor fi adresate de către autorităţile judiciare ale Părţii solicitante şi care au ca obiect îndeplinirea actelor de urmărire sau comunicarea mijloacelor materiale de probă, dosarelor sau documentelor.
    2. Dacă Partea solicitantă doreşte ca martorii sau experţii să depună sub jurământ, ea va cere aceasta în mod expres, iar Partea solicitată îi va da curs dacă legea din ţara sa nu se opune.
    3. Partea solicitată va putea să transmită numai copii sau fotocopii certifi-cate pentru conformitate de pe dosarele sau documentele cerute. Totuşi, dacă Partea solicitantă cere în mod expres, comunicarea originalelor, se va da curs acestei cereri în măsura posibilului.
    Dacă Partea solicitantă o cere în mod expres, Partea solicitată o va informa despre data şi locul îndeplinirii comisiei rogatorii. Autorităţile şi persoanele în cauză vor putea să asiste la îndeplinirea cererii dacă Partea solicitată consimte la aceasta.
    1. Oricare Parte Contractantă, în momentul semnării prezentei Convenţii sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea, printr-o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, să-şi rezerve dreptul de a supune îndeplinirea comisiilor rogatorii privitoare la percheziţii sau la sechestre de obiecte uneia sau mai multora dintre următoarele condiţii:
    a) infracţiunea care motivează comisia rogatorie trebuie să fie sancţionabilă potrivit legii Părţii solicitate;
    b) infracţiunea care motivează comisia rogatorie trebuie să fie susceptibilă a da loc la extrădare în ţara solicitată;
    c) îndeplinirea comisiei rogatorii trebuie să fie compatibilă cu legea Părţii solicitate.
    2. Dacă o Parte Contractantă va fi făcut o declaraţie conformă paragrafului l al prezentului articol, orice altă Parte va putea aplica regula reciprocităţii.
    1. Partea solicitată va putea amâna remiterea obiectelor, dosarelor sau documentelor a căror comunicare este cerută, dacă acestea îi sunt necesare pentru o procedură penală în curs.
    2. Obiectele, ca şi originalele dosarelor şi documentelor, comunicate în îndeplinirea unei comisii rogatorii, vor fi restituite cât mai curând posibil de către Partea solicitantă Părţii solicitate, afară dacă aceasta din urmă nu renunţă la ele.
    1. Partea solicitată va proceda la comunicarea actelor de procedură şi a hotărârilor judiciare care îi vor fi transmise în acest scop de către Partea solicitantă.
    Această comunicare va putea fi efectuată prin simpla transmitere a actului sau hotărârii destinatarului. Dacă Partea solicitantă o cere în mod expres, Partea solicitată va efectua comunicarea într-una din formele prevăzute de legislaţia sa pentru înmânări analoage sau într-o formă specială compatibilă cu această legislaţie.
    2. Dovada comunicării se va face printr-o recipisă datată şi semnată de destinatar sau printr-o declaraţie a Părţii solicitate constatând faptul, forma şi data comunicării. Unul sau celălalt dintre aceste documente va fi transmis imediat Părţii solicitante. La cererea acesteia din urmă, Partea solicitată va preciza dacă comunicarea a fost făcută în conformitate cu legea sa. În cazul în care comunicarea nu s-a putut face, Partea solicitată va face cunoscut imediat motivul Părţii solicitante.
    3. Orice Parte Contractantă, în momentul semnării prezentei Convenţii sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea cere, prin declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, ca citaţia pentru înfăţişare, destinată unei persoane urmărite care se găseşte pe teritoriul său, să fie transmisă autorităţilor sale într-un anumit termen înainte de data fixată pentru înfăţişare. Acest termen va fi precizat în sus-menţionata declaraţie şi nu va putea să depăşească 50 de zile.
    Se va ţine seama de acest termen la fixarea datei înfăţişării şi la transmiterea citaţiei.
    Martorul sau expertul care nu a răspuns citaţiei de înfăţişare, a cărei comunicare a fost cerută, nu va putea fi supus, chiar dacă citaţia va cuprinde un ordin categoric, nici unei sancţiuni sau măsuri de constrângere, în afară de cazul când el se va duce, ca urmare a propriei sale voinţe, pe teritoriul Părţii solicitante şi dacă aici va fi din nou citat în mod legal.
    Indemnizaţiile cuvenite şi cheltuielile de transport şi de şedere rambursabile martorului sau expertului de către Partea solicitantă vor fi calculate de la locul lor de reşedinţă şi le vor fi acordate potrivit nivelelor cel puţin egale celor prevăzute de tarifele şi regulamentele în vigoare în ţara în care audierea trebuie să aibă loc.
    1. Dacă Partea solicitantă apreciază că înfăţişarea personală a unui martor sau expert în faţa autorităţilor ei judiciare este în mod deosebit necesară, ea va face menţiune despre aceasta în cererea de înmânare a citaţiei, iar Partea solicitată va invita pe acest martor sau expert să se înfăţişeze.
    Partea solicitată va face cunoscut Părţii solicitante răspunsul martorului sau expertului.
    2. În cazul prevăzut la paragraful l al acestui articol, în cerere sau citaţie va trebui să se menţioneze cuantumul aproximativ al indemnizaţiilor plătibile, ca şi al cheltuielilor de călătorie şi de şedere rambursabile.
    3. Dacă i se prezintă o cerere în acest sens, Partea solicitată va putea subscrie un avans martorului sau expertului. Acesta se va menţiona în citaţie şi va fi rambursat de către Partea solicitantă.
    1. Orice persoană deţinută, a cărei înfăţişare personală în calitate de martor sau pentru confruntare este cerută de Partea solicitantă, va fi transferată temporar pe teritoriul unde va avea loc audierea, sub condiţia înapoierii sale în termenul indicat de către Partea solicitată şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 12 în măsura în care acestea pot fi aplicate.
    Transferarea va putea fi refuzată:
    a) dacă persoana deţinută nu consimte,
    b) dacă prezenţa sa este necesară într-un proces penal în curs pe teritoriul Părţii solicitate,
    c) dacă transferarea sa este susceptibilă de a-i prelungi detenţia, sau
    d) dacă alte consideraţii imperioase se opun transferării sale pe teritoriul Părţii solicitante.
    2. În cazul prevăzut de paragraful precedent şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 2, tranzitul pe teritoriul unui stat terţ, Parte la prezenta Convenţie, al persoanei deţinute va fi acordat la cererea, însoţită de toate documentele necesare, adresată de Ministerul Justiţiei al Părţii solicitante, Ministerul Justiţiei al Părţii solicitate pentru tranzit.
    Orice parte Contractantă va putea refuza să acorde tranzitul resortisanţilor săi.
    3. Persoana transferată va trebui să rămână în detenţie pe teritoriul Părţii solicitante şi, dacă este cazul, pe teritoriul Părţii solicitate pentru tranzit, în afară de cazul în care Partea solicitată pentru transferare nu cere punerea sa în libertate.
    1. Nici un martor sau expert, oricare ar fi naţionalitatea sa, care, ca urmare a unei citaţii, se va înfăţişa în faţa autorităţilor judiciare ale Părţii solicitante, nu va putea fi nici urmărit, nici deţinut, nici supus vreunei alte restricţii a libertăţii sale individuale pe teritoriul acestei Părţi pentru fapte sau condamnări anterioare plecării sale de pe teritoriul Părţii solicitate.
    2. Nici o persoană, oricare ar fi naţionalitatea ei, citată în faţa autorităţilor judiciare ale Părţii solicitante pentru a răspunde acolo de fapte pentru care ea se află sub urmărire penală, nu va putea fi acolo nici urmărită, nici deţinută, nici supusă vreunei alte restricţii a libertăţii sale individuale pentru fapte sau condamnări anterioare plecării sale de pe teritoriul Părţii solicitate şi care nu sunt menţionate în citaţie.
    3. Imunitatea prevăzută de prezentul articol va înceta dacă martorul, expertul sau persoana urmărită, având posibilitatea să părăsească teritoriul Părţii solicitante timp de cincisprezece zile consecutive, după ce prezenţa sa nu mai era cerută de autorităţile judiciare, va rămâne, totuşi, pe acest teritoriu sau se va reîntoarce aici după ce îl va fi părăsit.
    1. Partea solicitată va comunica, în măsura în care autorităţile ei judiciare vor putea ele însele să le obţină într-un asemenea caz, extrasele de pe cazierul judiciar şi orice date referitoare la acesta, care îi vor fi cerute de autorităţile judiciare ale unei Părţi contractante, pentru o cauză penală.
    2. În alte cazuri, decât cele prevăzute la paragraful l al prezentului articol, se va da curs unei asemenea cereri, în condiţiile prevăzute de legislaţia, alte reglementări sau practica Părţii solicitate.
    1. Cererile de asistenţă vor trebui să conţină următoarele indicaţii:
    a) autoritatea de la care emană cererea,
    b) obiectul şi motivul cererii,
    c) în măsura posibilului, identitatea şi naţionalitatea persoanei în cauză,
    şi
    d) numele şi adresa destinatarului, dacă este cazul.
    2. Comisiile rogatorii prevăzute la articolele 3, 4 şi 5 vor menţiona în plus inculparea şi vor cuprinde o prezentare sumară a faptelor.
    1. Comisiile rogatorii prevăzute la articolele 3, 4 şi 5 ca şi cererile prevăzute la articolul 11 vor fi adresate de Ministerul Justiţiei al Părţii solicitante, Ministerului Justiţiei al Părţii solicitate şi vor fi înapoiate pe aceeaşi cale.
    2. În caz de urgenţă, numitele comisii rogatorii vor putea fi adresate de autorităţile judiciare ale Părţii solicitante direct autorităţilor judiciare ale Părţii solicitate. Ele vor fi trimise înapoi însoţite de documentele referitoare la îndeplinirea lor pe calea prevăzută la paragraful l al prezentului articol.
    3. Cererile prevăzute la paragraful l al articolului 13 vor putea fi adresate de către autorităţile judiciare direct serviciului competent al Părţii solicitate, iar răspunderile vor putea fi trimise înapoi direct de către acest serviciu.
    Cererile prevăzute la paragraful 2 al articolului 13 vor fi adresate de către Ministerul Justiţiei al Părţii solicitante, Ministerului Justiţiei al Părţii solicitate.
    4. Cererile de asistenţă judiciară, altele decât cele prevăzute la paragrafele l şi 3 ale prezentului articol, şi mai ales cererile de investigaţii preliminare urmăririi penale, vor putea face obiectul unor comunicări directe între autorităţi judiciare.
    5. În cazurile în care transmiterea directă este permisă de prezenta Convenţie, ea se va putea efectua prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol).
    6. Oricare Parte Contractantă, la momentul semnării prezentei Convenţii sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea, printr-o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, fie să facă cunoscut că toate sau anumite cereri de asistenţă judiciară vor trebui să-i fie adresate pe altă cale decât cea prevăzută prin prezentul articol, fie să ceară, în cazul prevăzut la paragraful 2 al acestui articol, ca în acelaşi timp, să fie comunicată o copie a comisiei rogatorii Ministerului său de Justiţie.
    7. Prevederile prezentului articol nu vor putea aduce atingere dispoziţiilor acordurilor sau înţelegerilor bilaterale în vigoare dintre Părţile Contractante, potrivit cărora este prevăzută transmiterea directă a cererilor de asistenţă judiciară între autorităţile Părţilor.
    1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2 al prezentului articol, traducerea cererii şi a documentelor anexate nu va fi solicitată.
    2. Fiecare Parte Contractantă, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea printr-o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, să-şi rezerve facultatea de a pretinde ca cererile şi documentele anexe care-i sunt adresate să fie însoţite, fie de o traducere în propria sa limbă, fie de o traducere în una din limbile oficiale ale Consiliului Europei sau în aceea din aceste limbi pe care o va indica. Celelalte Părţi vor putea aplica regula reciprocităţii.
    3. Prezentul articol nu va aduce atingere dispoziţiilor referitoare la traducerea cererilor şi documentelor anexe conţinute de acordurile sau înţelegerile în vigoare sau care se vor încheia între două sau mai multe Părţi Contractante.
    Actele şi documentele transmise în aplicarea prezentei Convenţii vor fi scutite de orice formalităţi de legalizare.
    Dacă autoritatea sesizată cu o cerere de asistenţă judiciară este necompetentă pentru a-i da curs, ea o va transmite din oficiu autorităţii competente din ţara sa şi, în cazul în care cererea a fost adresată pe cale directă, ea va informa despre aceasta, pe aceeaşi cale, Partea solicitantă.
    Orice refuz de asistenţă judiciară va fi motivat.
    Sub rezerva dispoziţiilor articolului 10, paragraful 3, cererile de asistenţa judiciară nu vor da loc la rambursarea nici unei cheltuieli, cu excepţia acelora ocazionate de intervenţia experţilor pe teritoriul Părţii solicitate şi de transferul persoanelor deţinute efectuate în aplicarea articolului 11.
    1. Orice denunţ adresat de o Parte Contractantă cu scopul urmăririi în faţa tribunalelor unei alte Părţi va face obiectul comunicărilor între Ministerele de Justiţie. Cu toate acestea, Părţile Contractante vor putea folosi posibilitatea prevăzută la paragraful 6 al articolului 15.
    2. Partea solicitată va face cunoscută urmarea dată acestui denunţ şi va transmite, dacă este cazul, copie de pe hotărârea intervenită.
    3. Dispoziţiile articolului 16 se vor aplica în cazul denunţurilor prevăzute la paragraful l al prezentului articol.
    Fiecare Parte Contractantă va da Părţii interesate informaţii despre condamnările penale şi despre măsurile ulterioare care privesc pe cetăţenii acestei Părţi şi au făcut obiectul unei menţiuni în cazierul judiciar. Ministerele de Justiţie îşi vor comunica aceste informaţii cel puţin o dată pe an. Dacă persoana în cauză este considerată ca resortisant a două sau mai multe Părţi Contractante, informaţiile vor fi comunicate fiecărei Părţi interesate, în afară de cazul în care această persoană are naţionalitatea Părţii pe teritoriul căreia a fost condamnată.
    1. Orice Parte Contractantă, în momentul semnării prezentei Convenţii sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea formula o rezervă în legătură cu una sau mai multe dispoziţii determinate ale Convenţiei.
    2. Orice Parte Contractantă, care a formulat o rezervă, o va retrage deîndată ce circumstanţele îi vor permite. Retragerea rezervelor se va face prin notificarea adresată Secretarului General al Consiliului Europei.
    3. O Parte Contractantă care a formulat o rezervă în legătură cu o dispoziţie a Convenţiei nu va putea pretinde aplicarea acelei dispoziţii de către o altă Parte, decât în măsura în care o va accepta şi ea.
    Orice Parte Contractantă, în momentul semnării prezentei Convenţii sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea, prin declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, să indice care autorităţi vor fi considerate ca autorităţi judiciare, potrivit scopului prezentei Convenţii.
    1. Prezenta Convenţie se va aplica teritoriilor metropolitane ale Părţilor Contractante.
    2. Ea se va aplica, deasemenea, în ceea ce priveşte Franţa, Algeriei şi departamentelor de peste mări, şi, în ceea ce priveşte Italia, teritoriului din Somalia aflat sub administraţie italiană.
    3. Republica Federală Germania va putea extinde aplicarea prezentei Convenţii Landului Berlin printr-o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei.
    4. În ceea ce priveşte Regatul Olandei, prezenta Convenţie se va aplica teritoriului său european. Regatul va putea extinde aplicarea Convenţiei şi Antilelor Olandeze, Surinamului şi Noii-Guinee Olandeze printr-o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei.
    5. Prin înţelegere directă între două sau mai multe Părţi Contractante, câmpul de aplicare al prezentei Convenţii va putea fi extins, în condiţiile stipulate în acest aranjament, oricărui teritoriu al uneia din aceste Părţi, altul decât cele menţionate la paragrafele l, 2, 3 şi 4 ale prezentului articol şi căruia una din Părţi îi asigură relaţiile internaţionale.
    1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 7 al articolului 15 şi paragrafului 3 al articolului l6, prezenta Convenţie abrogă, în ce priveşte teritoriile la care ea se aplică, acele dispoziţii din tratate, convenţii sau acorduri bilaterale care, între două Părţi Contractante, guvernează asistenţa judiciară în materie pe-nală.
    2. Totuşi, prezenta Convenţie nu va afecta obligaţiile cuprinse în prevederile oricărei alte convenţii internaţionale cu caracter bilateral sau multilateral, ale căror anumite clauze guvernează sau vor guverna, într-un domeniu determinat, asistenţa judiciară asupra unor aspecte specifice.
    3. Părţile Contractante nu vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la asistenţa judiciară în materie penală decât pentru a completa dispoziţiile prezentei Convenţii sau pentru a facilita aplicarea principiilor conţinute în aceasta.
    4. Când, între două sau mai multe Părţi Contractante, asistenţa judiciară în materie penală se practică pe baza unei legislaţii uniforme sau a unui regim special care prevede aplicarea reciprocă a măsurilor de asistenţa judiciară în respectivele lor teritorii, aceste Părţi vor avea posibilitatea să reglementeze raporturile lor reciproce în acest domeniu, bazându-se în mod exclusiv pe aceste sisteme, în pofida dispoziţiilor prezentei Convenţii. Părţile Contractante care exclud sau vor exclude din raporturile lor reciproce aplicarea prezentei Convenţii, în conformitate cu dispoziţiile prezentului paragraf, vor trebui sa adreseze o notificare în acest scop, Secretarului General al Consiliului Europei.
    1. Prezenta Convenţie va rămâne deschisă semnării Membrilor Consiliului Europei. Ea va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul General al Consiliului.
    2. Convenţia va intra în vigoare după 90 de zile de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare.
    3. Ea va intra în vigoare, în privinţa oricărui semnatar care o va ratifica ulterior, după 90 de zile de la depunerea instrumentului său de ratificare.
    1. Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului să adere la prezenta Convenţie. Rezoluţia conţinând această invitaţie va trebui să primească acordul unanim al Membrilor Consiliului care au ratificat Convenţia.
    2. Aderarea se va face prin depunerea, la Secretarul General al Consiliului, a unui instrument de aderare care va produce efecte după 90 de zile de la depunerea sa.
    Orice Parte Contractantă va putea, în ceea ce o priveşte, să denunţe prezenta Convenţie, prin adresarea unei notificări Secretarului General al Consiliului Europei. Această denunţare va produce efecte după şase luni de la data primirii notificării ei de către Secretarul General al Consiliului.
    Secretarul General al Consiliului Europei va notifica Membrilor Consiliului şi Guvernului oricărui Stat care a aderat la prezenta Convenţie:
    a) numele semnatarilor şi depunerea oricărui instrument de ratificare sau de aderare;
    b) data intrării în vigoare;
    c) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului l al articolului 5, paragrafului 3 al articolului 7, paragrafului 6 al articolului 15, paragrafului 2 al articolului 16, articolului 24, paragrafelor 3 şi 4 ale articolului 25 şi paragrafului 4 al articolului 26;
    d) orice rezervă formulată în aplicarea dispoziţiilor paragrafului l al articolului 23;
    e) retragerea oricărei rezerve efectuată în aplicarea dispoziţiilor paragra-fului 2 al articolului 23;
    f) orice notificare de denunţare primită în aplicarea dispoziţiilor articolului 29 şi data de la care aceasta va produce efecte.
    Drept pentru care, subsemnaţii, legal împuterniciţi în acest scop, au semnat prezenta Convenţie.
    Făcută la Strasbourg, la 20 aprilie 1959, în limbile franceză şi în engleză, cele două texte având aceeaşi valoare, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite o copie certificată pentru conformitate de pe aceasta guvernelor semnatare şi celor care au aderat.