______________________________


    1. Recunoscînd pe deplin, fiecărui stat, dreptul suveran de a reglementa telecomunicaţiile sale şi ţinînd cont de importanţa crescîndă a telecomunicaţiilor pentru salvgardarea păcii şi dezvoltarea economică şi socială a tuturor statelor, statele părţi la prezenta Constituţie, instrument fundamental al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, şi la Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (denumită în continuare convenţie), pe care o completează în scopul de a facilita relaţiile paşnice, cooperarea internaţională între popoare, ca şi dezvoltarea economică şi socială, prin buna funcţionare a telecomunicaţiilor, au convenit cele ce urmează:
    2 1. Uniunea are ca obiect:
    3 a) să menţină şi să extindă cooperarea internaţională între toţi membrii uniunii, pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a telecomunicaţiilor de toate felurile;
    4 b) să promoveze şi să ofere asistenţă tehnică ţărilor în curs de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor şi, de asemenea, să promoveze mobilizarea resurselor materiale şi financiare necesare implementării sale;
    5 c) să favorizeze dezvoltarea mijloacelor tehnice şi exploatarea lor cea mai eficientă, în vederea creşterii randamentului serviciilor de telecomunicaţii, sporirii utilităţii lor şi generalizării, cît mai mult posibil, a folosirii lor de către public;
    6 d) să se străduiască să extindă avantajele noilor tehnologii de telecomunicaţii la toţi locuitorii planetei;
    7 e) să promoveze utilizarea serviciilor de telecomunicaţii în vederea facilitării relaţiilor paşnice;
    8 f) să armonizeze eforturile membrilor în aceste scopuri;
    9 g) să promoveze, la nivel internaţional, adoptarea unei adordări mai largi a problemelor de telecomunicaţii, datorită internaţionalizării economiei şi a societăţii informatizate, colaborînd cu alte organizaţii interguvernamentale, regionale şi internaţionale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care se ocupă de telecomunicaţii.
    10 2. În acest scop şi, mai ales, uniunea:
    11 a) efectuează atribuirea benzilor de frecvenţe ale spectrului radioelectric; alocarea frecvenţelor radioelectrice şi înregistrarea asignaţiilor de frecvenţă şi ale oricărei poziţii orbitale asociate pe orbita sateliţilor geostaţionar, în scopul evitării perturbaţiilor prejudiciabile între staţiile de radiocomunicaţii ale diferitelor ţări;
    12 b) coordonează eforturile în vederea eliminării perturbaţiilor prejudiciabile între staţiile de radiocomunicaţii ale diferitelor ţări şi ameliorării utilizării spectrului de frecvenţe radioelectrice ca şi a orbitei sateliţilor geostaţionari pentru serviciile de radiocomunicaţii;
    13 c) uşurează standardizarea mondială a telecomunicaţiilor, cu o calitate a serviciului satisfăcătoare;
    14 d) încurajează cooperarea internaţională în vederea asigurării asistenţei tehnice ţărilor în curs de dezvoltare ca şi crearea, dezvoltarea şi perfecţionarea instalaţiilor şi reţelelor de telecomunicaţii în ţările în curs de dezvoltare prin toate mijloacele ce sunt la dispoziţia sa, inclusiv prin participarea la programele corespunzătoare ale Naţiunilor Unite şi prin utilizarea propriilor sale resurse, după necesităţi;
    15 e) coordonează eforturile în vederea armonizării dezvoltării mijloacelor de telecomunicaţii, mai ales a celor care folosesc tehnicile spaţiale, astfel încît să se utilizeze cît mai bine posibilităţile pe care ele le oferă.
    16 f) favorizează colaborarea între membrii săi în vederea stabilirii tarifelor la niveluri cît mai mici posibil, compatibile cu un serviciu de bună calitate şi o gestiune financiară a telecomunicaţiilor sănătoasă şi independentă;
    17 g) determină adoptarea de măsuri ce permit asigurarea securităţii vieţii umane, prin cooperarea serviciilor de telecomunicaţii;
    18 h) procedează la efectuarea de studii, stabileşte reglementări adoptă rezoluţii, formulează recomandări şi deziderate, culege şi publică informaţii privind telecomunicaţiile;
    19 i) se străduieşte, împreună cu organismele de finanţare şi de dezvoltare internaţionale, să promoveze stabilirea liniilor de credit preferenţiale şi favorabile, destinate dezvoltării proiectelor sociale ce vizează, printre altele, extinderea serviciilor de telecomunicaţii în zonele cele mai izolate ale ţărilor.
    20 Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, avînd în vedere principiul universalităţii şi interesul unei participări universale la uniune, este formată din:
    21 a) orice stat care este membru al uniunii, în calitate de parte la orice convenţie internaţională a telecomunicaţiilor, înaintea intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei;
    22 b) orice alt stat, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care aderă la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform dispoziţiilor art. 53 al prezentei Constituţii;
    23 c) orice alt stat care nu este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care cere să devină membru al uniunii şi care, după ce cererea sa a fost acceptată de către două treimi dintre membrii uniunii, aderă la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform dispoziţiilor art. 53 al prezentei Constituţii. Dacă o asemenea cerere de admitere în calitate de membru este prezentată în perioada cuprinsă între două conferinţe ale plenipotenţiarilor, secretarul general consultă membrii uniunii; un membru va fi considerat că se abţine, dacă el nu a răspuns într-un termen de 4 luni, socotite din ziua în care el a fost consultat.
    24 1. Membrii uniunii au drepturile şi se supun obligaţiilor prevăzute în prezenta Constituţie şi în convenţie.
    25 2. Drepturile membrilor, în ceea ce priveşte participarea lor la conferinţe, reuniuni şi consultări ale uniunii, sunt următoarele:
    26 a) oricare membru are dreptul să participe la conferinţe, este eligibil în consiliu şi are dreptul să prezinte candidaţi pentru alegerea funcţionarilor uniunii sau a membrilor Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor;
    27 b) oricare membru are, deasemenea, sub rezerva dispoziţiilor nr. 169 şi 210 ale prezentei Constituţii, dreptul la un vot la toate conferinţele plenipotenţiarilor, la toate conferinţele mondiale şi la toate adunările de radiocomunicaţii ca şi la toate reuniunile comisiilor de studii şi, dacă face parte din consiliu, la toate sesiunile acestui consiliu. La conferinţele regionale doar membrii regiunii respective au drept de vot;
    28 c) oricare membru are, deasemenea, sub rezerva dispoziţiilor nr. 169 şi 210 ale prezentei Constituţii, dreptul la un vot la toate consultările efectuate prin corespondenţă. În cazul consultărilor privitoare la conferinţele regionale, doar membrii regiunii respective au drept de vot.
    29 1. Instrumentele uniunii sunt:
    - prezenta Constituţie a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor; şi
    - Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor;
    - regulamentele administrative.
    30 2. Prezenta Constituţie, ale cărei dispoziţii sunt completate cu cele ale convenţiei, este instrumentul fundamental al uniunii.
    31 3. Dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei sunt completate cu cele ale regulamentelor administrative enumerate mai jos, care reglementează utilizarea telecomunicaţiilor şi care stabilesc relaţii între toţi membrii:
    - Regulamentul telecomunicaţiilor internaţionale;
    - Regulamentul radiocomunicaţiilor.
    32 4. În caz de divergenţă între o dispoziţie a prezentei Constituţii şi o dispoziţie a convenţiei sau a regulamentelor administrative, prevalează Constituţia. În caz de divergenţă între o dispoziţie a convenţiei şi o dispoziţie a regulamentelor administrative, prevalează convenţia.
    33 Cu excepţia cazurilor de contradicţie cu contextul:
    34 a) termenii utilizaţi în prezenta Constituţie şi definiţi în anexa sa, care face parte integrantă din prezenta Constituţie, au sensul care le este atribuit în această anexă;
    35 b) termenii, alţii decît cei definiţi în anexa prezentei Constituţii, utilizaţi în convenţie şi definiţi în anexa la această convenţie, care face parte integrantă din convenţie, au sensul care le este atribuit în această anexă;
    36 c) ceilalţi termeni definiţi în regulamentele administrative au sensul care le este atribuit în aceste regulamente.
    37 1. Membrii trebuie să se conformeze dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative în toate oficiile şi în toate staţiile de telecomunicaţii stabilite sau exploatate de către ei şi care asigură servicii internaţionale sau care pot cauza perturbaţii prejudiciabile serviciilor de radiocomunicaţii ale altor ţări, cu excepţia acelora care privesc serviciile cărora nu li se aplică aceste obligaţii, în virtutea dispoziţiilor art. 48 al prezentei Constituţii.
    38 2. Membrii trebuie, deasemenea, să ia măsurile necesare pentru a impune respectarea dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative la exploatările autorizate de către ei, să stabilească şi să exploateze telecomunicaţiile care asigură servicii internaţionale sau exploatează staţii ce pot cauza perturbaţii prejudiciabile serviciilor de radiocomunicaţii ale altor ţări.
    39 Uniunea cuprinde:
    40 a) Conferinţa plenipotenţiarilor, organ suprem al uniunii;
    41 b) Consiliul, care acţionează ca mandatar al Conferinţei plenipotenţiarilor;
    42 c) conferinţele mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale
    43 d) Sectorul radiocomunicaţiilor, inclusiv conferinţele de radiocomunicaţii mondiale şi regionale, adunările de radiocomunicaţii şi Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor;
    44 e) Sectorul standardizării telecomunicaţiilor, inclusiv conferinţele mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor;
    45 f) Sectorul dezvoltării telecomunicaţiilor, inclusiv conferinţele mondiale şi regionale de dezvoltare atelecomunicaţiilor;
    46 g) Secretariatul general.
    47 1. Conferinţa plenipotenţiarilor este compusă din delegaţii reprezentînd membrii. Ea este convocată la fiecare 4 ani.
    48 2. Conferinţa plenipotenţiarilor:
    49 a) determină principiile generale ce permit îndeplinirea obiectului uniunii, enunţat în art. 1 al prezentei Constituţii;
    50 b) după examinarea rapoartelor întocmite de către Consiliu asupra activităţii uniunii de la ultima Conferinţă a plenipotenţiarilor, ca şi asupra politicii şi planificării strategice recomandate pentru uniune, adoptă toate deciziile pe care ea le consideră adecvate;
    51 c) stabileşte bazele bugetului uniunii şi fixează, ţinînd cont de deciziile luate pe baza rapoartelor menţionate mai sus la nr. 50, plafonul cheltuielilor sale pentru perioada pînă la următoarea conferinţă a plenipotenţiarilor, după ce a examinat toate aspectele pertinente ale activităţii uniunii în timpul acestei perioade;
    52 d) formulează toate directivele generale privind efectivele uniunii şi fixează, după necesităţi, salariile de bază, treptele de salarizare şi regimul indemnizaţiilor şi pensiilor tuturor funcţionarilor uniunii;
    53 e) examinează conturile uniunii şi le aprobă definitiv, dacă este cazul;
    54 f) alege membrii uniunii care urmează să compună Consiliul;
    55 g) alege secretarul general, vicesecretarul general şi directorii birourilor sectoarelor, în calitatea lor de funcţionari aleşi ai uniunii;
    56 h) alege membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor;
    57 i) examinează şi adoptă, dacă este cazul, propuneri de amendamente la prezenta Constituţie şi la convenţie, conform dispoziţiilor art. 55 al prezentei Constituţii şi, respectiv, dispoziţiilor corespunzătoare ale Convenţiei;
    58 j) încheie sau revizuieşte, dacă este cazul, acordurile dintre uniune şi alte organizaţii internaţionale, examinează orice acord provizoriu încheiat de către Consiliu, în numele uniunii, cu asemenea organizaţii şi le dă cursul pe care îl consideră potrivit;
    59 k) tratează toate celelalte probleme de telecomunicaţii considerate necesare.
    60 1. În timpul alegerilor vizate la nr. 54-56 ale prezentei Constituţii, Conferinţa plenipotenţiarilor urmăreşte ca:
    61 a) membrii Consiliului să fie aleşi ţinînd seama, cum se cuvine de necesitatea unei repartiţii echitabile a locurilor în Consiliu între toate regiunile lumii;
    62 b) secretarul general, vicesecretarul general, directorii birourilor şi membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor să fie cetăţeni ai unor ţări membre diferite şi, la alegerea lor, să se ţină în mod corespunzător seama de o repartiţie geografică echitabilă între regiunile lumii; în ceea ce priveşte funcţionarii aleşi ar trebui, în plus, să se ţină în mod corespunzător seama de principiile enunţate la nr. 154 al prezentei Constituţii;
    63 c) membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor să fie aleşi, individual, dintre candidaţii propuşi de către membrii uniunii; fiecare membru nu poate propune decît un singur candidat, care trebuie să fie unul dintre cetăţenii săi.
    64 2. Procedurile de urmat pentru aceste alegeri sunt stabilite de către Conferinţa plenipotenţiarilor. Dispoziţiile relative la intrarea în funcţie, la posturi vacante şi la realegere figurează în convenţie.
    65 1. (1) Consiliul este compus din membrii uniunii, aleşi la Conferinţa plenipotenţiarilor conform dispoziţiilor de la nr. 61 al prezentei Constituţii.
    66 (2) Fiecare membru al Consiliului desemnează, pentru a lua parte la Consiliu, o persoană care poate fi asistată de unu sau mai mulţi asesori.
    67 2. Consiliul stabileşte propriul său regulament interior.
    68 3. În intervalul ce separă conferinţele plenipotenţiarilor Consiliul, în calitatea sa de organ conducător al uniunii, acţionează ca mandatar al Conferinţei plenipotenţiarilor, în limitele puterilor acordate de către aceasta.
    69 4. (1) Consiliul este însărcinat să ia toate măsurile potrivite, să faciliteze punerea în aplicare, de către membri, a dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei, ale regulamentelor administrative, a deciziilor Conferinţei plenipotenţiarilor şi, dacă este cazul, a deciziilor altor conferinţe şi reuniuni ale uniunii, precum şi să îndeplinească toate celelalte sarcini care îi sunt încredinţate de către Conferinţa plenipotenţiarilor.
    70 (2) Examinează problemele mari de politică a telecomunicaţiilor, conform directivelor generale ale Conferinţei plenipotenţiarilor, astfel ca orientările politice şi strategia uniunii să fie perfect adaptate la evoluţia constantă a mediului telecomunicaţiilor.
    71 (3) Asigură o coordonare eficace a activităţilor uniunii, exercită un control financiar efectiv asupra Secretariatului general şi a celor trei sectoare.
    72 (4) Contribuie, în conformitate cu obiectul uniunii, la dezvoltarea telecomunicaţiilor în ţările în curs de dezvoltare prin toate mijloacele aflate la dispoziţia sa, inclusiv prin participarea uniunii la programele adecvate ale Naţiunilor Unite.
    73 1. (1) Secretariatul general este condus de un secretar general, asistat de un vicesecretar general.
    74 (2) Secretarul general, cu concursul Comitetului de coordonare elaborează politicile şi planurile strategice ale uniunii şi coordonează activităţile sale.
    75 (3) Secretarul general ia toate măsurile care se cer pentru a face ca resursele uniunii să fie utilizate cu economie şi este responsabil în faţa Consiliului pentru totalitatea aspectelor administrative şi financiare ale activităţilor uniunii.
    76 (4) Secretarul general acţionează în calitate de reprezentant legal al uniunii.
    77 2. Vicesecretarul general este răspunzător în faţa secretarului general; el asistă pe secretarul general în exercitarea funcţiilor sale şi îşi asumă sarcini personale pe care i le încredinţează secretarul general. El exercită funcţiile de secretar general în lipsa acestuia.
    78 1. (1) Funcţiile Sectorului radiocomunicaţiilor constă în îndeplinirea obiectului uniunii privind radiocomunicaţiile, aşa cum este enunţat în art. 1 al prezentei Constituţii, asigurînd utilizarea raţională, eficace şi economică a spectrului de frecvenţe radioelectrice de către toate serviciile de radiocomunicaţii, inclusiv cele care utilizează orbita sateliţilor geostaţionari, în conformitate cu dispoziţiile art. 44 al prezentei Constituţii, şi întocmind studii fără limitare, în ceea ce priveşte gama de frecvenţe şi adoptînd recomandări relative la radiocomunicaţii.
    79 (2) Atribuţiile precise ale Sectorului radiocomunicaţiilor şi ale Sectorului standardizării telecomunicaţiilor trebuie să fie reexaminate, în permanenţă, în strînsă colaborare, în ceea ce priveşte problemele care interesează ambele sectoare, conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei. O coordonare strînsă este asigurată între sectoarele radiocomunicaţiilor, al standardizării telecomunicaţiilor şi al dezvoltării telecomunicaţiilor.
    80 2. Funcţionarea Sectorului radiocomunicaţiilor este asigurată prin:
    81 a) conferinţe mondiale şi regionale ale radiocomunicaţiilor;
    82 b) Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor;
    83 c) adunările radiocomunicaţiilor, care sunt asociate conferinţelor mondiale ale radiocomunicaţiilor;
    84 d) comisii de studii;
    85 e) Biroul radiocomunicaţiilor, condus de un director ales.
    86 3. Sectorul radiocomunicaţiilor are ca membri:
    87 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii;
    88 b) oricare entitate sau organizaţie autorizată conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
    89 1. O conferinţă mondială a radiocomunicaţiilor poate proceda la o revizie parţială sau, în mod excepţional, totală a Regulamentului radiocomunicaţiilor şi poate trata oricare altă problemă de interes mondial ce revine competenţei sale şi are legătură cu ordinea sa de zi. Celelalte funcţii ale acestei conferinţe sunt enunţate în convenţie.
    90 2. Conferinţele mondiale ale radiocomunicaţiilor sunt convocate, în mod normal, la fiecare 2 ani; totuşi, conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei, o asemenea conferinţă poate să nu fie convocată sau poate să fie convocată o conferinţă adiţională.
    91 3. Adunările radiocomunicaţiilor sunt, deasemenea, convocate în mod normal la fiecare 2 ani şi sunt asociate în timp şi loc cu conferinţele mondiale ale radiocomunicaţiilor, astfel încît să se amelioreze eficienţa şi productivitatea Sectorului radiocomunicaţiilor. Adunările radiocomunicaţiilor stabilesc bazele tehnice necesare lucrărilor conferinţelor mondiale ale radiocomunicaţiilor şi dau curs tuturor solicitărilor acestor conferinţe; funcţiile lor sunt enunţate în convenţie.
    92 4. Deciziile conferinţelor mondiale ale radiocomunicaţiilor, ale adunărilor radiocomunicaţiilor şi ale conferinţelor regionale ale radiocomunicaţiilor trebuie să fie, în toate cazurile, conforme dispoziţiilor prezentei Constituţii şi ale convenţiei. Deciziile adunărilor radiocomunicaţiilor sau ale conferinţelor regionale ale radiocomunicaţiilor trebuie să fie, deasemenea, în toate cazurile, conforme dispoziţiilor Regulamentului radiocomunicaţiilor. Atunci cînd ele adoptă rezoluţii şi decizii, conferinţele trebuie să ţină seama de repercusiunile financiare previzibile şi să evite să adopte rezoluţii şi decizii susceptibile să antreneze depăşirea limitelor superioare ale creditelor fixate de către Conferinţa plenipotenţiarilor.
    93 1. Comitetul Regulamentului radiocomunicaţiilor este compus din membri aleşi, perfect calificaţi în domeniul radiocomunicaţiilor, şi care posedă o experienţă practică în materie de asignare şi utilizare a frecvenţelor. Fiecare membru trebuie să fie la curent cu condiţiile geografice, economice şi demografice ale unei anumite regiuni a lumii. Membrii îşi exercită funcţiile lor în serviciul uniunii în mod independent şi pe timp parţial.
    94 2. Funcţiile Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor sunt:
    95 a) să aprobe regulile de procedură, care includ criterii tehnice, conforme cu Regulamentul radiocomunicaţiilor şi deciziile conferinţelor de radiocomunicaţii competente. Aceste reguli de procedură sunt utilizate de către directori şi birou în aplicarea Regulamentului radiocomunicaţiilor pentru a înregistra asignările de frecvenţe făcute de către membri. Aceste reguli pot face obiectul comentariilor din partea administraţiilor şi, în cazul unui dezacord ce persistă, problema este supusă unei viitoare conferinţe mondiale a radiocomunicaţiilor;
    96 b) să examineze orice altă problemă care nu a putut fi rezolvată prin aplicarea regulilor de procedură sus-menţionate;
    97 c) să execute toate sarcinile adiţionale referitoare la asignarea şi utilizarea frecventelor, cum este indicat la nr. 78 al prezentei Constituţii, conform procedurilor prevăzute de Regulamentul radiocomunicaţiilor, prescrise de o conferinţă competentă sau de către Consiliu, cu consimţămîntul majorităţii membrilor uniunii, în vederea pregătirii unei asemenea conferinţe sau la îndeplinirea deciziilor sale.
    98 3. (1) Membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor îndeplinindu-şi funcţiile lor în cadrul Comitetului, nu reprezintă statul lor membru, nici o regiune, ci sunt învestiţi cu o funcţie publică internaţională. În particular, fiecare membru al Comitetului trebuie să se abţină să participe la deciziile care privesc direct administraţia sa.
    99 (2) Nici un membru al Comitetului nu trebuie, în ceea ce priveşte exercitarea funcţiei sale în serviciul uniunii, să ceară sau să primească instrucţiuni de la nici un guvern sau de la nici un membru al unui guvern oarecare, de la nici o organizaţie sau persoană publică sau particulară. Membrii trebuie să se abţină să ia orice măsură sau să se asocieze la orice decizie care ar putea fi incompatibilă cu statutul lor, aşa cum el este definit la nr. 98 de mai sus.
    100 (3) Fiecare membru trebuie să respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor membrilor Comitetului şi să se abţină de a căuta să le influenţeze în exercitarea funcţiilor sale în cadrul Comitetului.
    101 4. Metodele de lucru ale Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor sunt definite în convenţie.
    102 Funcţiile comisiilor de studii ale radiocomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    103 Funcţiile directorului Biroului radiotelecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    104 1. (1) Funcţiile Sectorului standardizării telecomunicaţiilor constau în a răspunde deplin obiectului uniunii privitor la standardizarea telecomunicaţiilor, aşa cum este el enunţat la art. 1 al prezentei Constituţii, efectuînd studii asupra problemelor tehnice de exploatare şi de tarifare, şi adoptînd recomandări privitoare la acest subiect, în vederea standardizării telecomunicaţiilor la scară mondială.
    105 (2) Atribuţiile precise ale Sectorului standardizării telecomunicaţiilor şi ale Sectorului radiocomunicaţiilor trebuie să fie reexaminate în permanenţă, în strînsă colaborare, în ceea ce priveşte problemele ce interesează cele două sectoare, conform dispoziţiilor adecvate ale convenţiei. O coordonare strînsă trebuie să fie asigurată între sectoarele radiocomunicaţiilor, al standardizării telecomunicaţiilor şi al dezvoltării telecomunicaţiilor.
    106 2. Funcţionarea Sectorului standardizării telecomunicaţiilor este asigurată prin:
    107 a) conferinţe mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor;
    108 b) comisiile de studii ale standardizării telecomunicaţiilor;
    109 c) Biroul standardizării telecomunicaţiilor, condus de un director ales.
    110 3. Sectorul standardizării telecomunicaţiilor are ca membri:
    111 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii; 112
    b) oricare entitate sau organizaţie agreată în conformitate cu dispoziţiile pertinente ale convenţiei.
    113 1. Rolul conferinţelor mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor este definit în convenţie.
    114 2. Conferinţele mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor sunt convocate la fiecare 4 ani; totuşi, o conferinţă adiţională poate fi organizată conform dispoziţiilor corespunzătoare ale convenţiei.
    115 3. Deciziile conferinţelor mondiale de standardizare a telecomunicaţiilor trebuie să fie, în toate cazurile, conforme dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative. Cînd ele adoptă rezoluţii şi decizii, conferinţele trebuie să ţină seama de reprecusiunile financiare previzibile şi să evite adoptarea de rezoluţii şi decizii susceptibile să antreneze depăşirea limitelor superioare ale creditelor fixate de Conferinţa plenipotenţiarilor.
    116 Funcţiile comisiilor de studii ale standardizării telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    117 Funcţiile directorului Biroului standardizării telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    118 1. Funcţiile Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor constau în a răspunde obiectului uniunii, aşa cum este enunţat la art. 1 al prezentei Constituţii, şi să se achite, în limitele sferei sale de competenţă specifice, de dubla responsabilitate a uniunii în calitate de instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi agent executiv pentru punerea în practică a proiectelor în cadrul sistemului de dezvoltare al Naţiunilor Unite sau al altor aranjamente de finanţare, în scopul de a facilita şi de a ameliora dezvoltarea telecomunicaţiilor, oferind, organizînd şi coordonînd activităţile de cooperare şi asistenţă tehnică.
    119 Activităţile sectoarelor radiocomunicaţiilor, ale standardizării telecomunicaţiilor şi ale dezvoltării telecomunicaţiilor fac obiectul unei strînse colaborări în ceea ce priveşte problemele referitoare la dezvoltare, în conformitate cu dispoziţiile pertinente ale prezentei Constituţii.
    120 2. În cadrul sus-menţionat, funcţiile specifice ale Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor sunt:
    121 a) să crească sensibilitatea celor care decid asupra rolului important al telecomunicaţiilor în programele naţionale de dezvoltare economică şi socială şi să furnizeze informaţii şi sugestii asupra opţiunilor posibile în materie de politică generală şi de structură;
    122 b) să încurajeze dezvoltarea, expansiunea şi exploatarea reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, ţinînd cont de activităţile altor organe de acelaşi fel, întărind mijloacele de dezvoltare a resurselor umane, de planificare, de gestiune, de mobilizare a resurselor şi de cercetare-dezvoltare;
    123 c) să stimuleze dezvoltarea telecomunicaţiilor prin cooperare cu organizaţiile regionale de telecomunicaţii şi cu instituţiile mondiale şi regionale de finanţare a dezvoltării, urmărind stadiul de derulare a proiectelor reţinute în programul său de dezvoltare, în scopul de a urmări punerea lor corectă în practică;
    124 d) să favorizeze mobilizarea resurselor pentru a realiza o asistenţă ţărilor în curs de dezvoltare, încurajînd instituirea de linii de credit preferenţiale şi favorabile şi cooperînd cu organismelede finanţare şi de dezvoltare internaţionale şi regionale;
    125 e) să promoveze şi să coordoneze programe ce permit accelerarea transferului de tehnologii corespunzătoare în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, ţinînd cont de evoluţia şi de modificările ce se produc în reţelele ţărilor dezvoltate;
    126 f) să încurajeze participarea industriei la dezvoltarea telecomunicaţiilor în ţările în curs de dezvoltare şi să dea sugestii privitoare la transferul tehnologiilor corespunzătoare;
    127 g) să dea avize, să efectueze sau să sponsorizeze studii, dacă este cazul, asupra problemelor tehnice, economice, de finanţare, de gestiune, de reglementare şi de politică generală, inclusiv studii asupra proiectelor specifica în domeniul telecomunicaţiilor;
    128 h) să colaboreze cu celelalte sectoare, cu Secretariatul general şi celelalte organe interesate, pentru a elabora un plan global pentru reţelele internaţionale şi regionale de telecomunicaţii astfel încît să faciliteze coordonarea dezvoltării lor în vederea prestării de servicii de telecomunicaţii;
    129 i) să se intereseze, în mod deosebit, în exercitarea funcţiilor citate mai sus, de cerinţele ţărilor mai puţin avansate.
    130 3. Funcţionarea Sectorului dezvoltării telecomunicaţiilor este asigurată prin:
    131 a) conferinţe mondiale şi regionale de dezvoltare a telecomunicaţiilor;
    132 b) comisii de studii ale dezvoltării telecomunicaţiilor;
    133 c) Biroul de dezvoltare a telecomunicaţiilor, condus de un director ales.
    134 4. Sectorul dezvoltării telecomunicaţiilor are ca membri:
    135 a) de drept, administraţiile tuturor membrilor uniunii;
    136 b) orice entitate sau organizaţie acceptată conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
    137 1. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor constituie un cadru de discuţie unde sunt examinate probleme, proiecte şi programe ce interesează dezvoltarea telecomunicaţiilor şi unde sunt date orientări Biroului de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
    138 2. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor cuprind:
    139 a) conferinţe mondiale de dezvoltare a telecomunicaţiilor;
    140 b) conferinţe regionale de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
    141 3. Între două conferinţe ale plenipotenţiarilor se ţine o conferinţă mondială de dezvoltare a telecomunicaţiilor şi, în funcţie de resurse şi priorităţi, conferinţe regionale de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
    142 4. Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor nu elaborează acte finale. Concluziile lor iau forma unor rezoluţii, decizii, recomandări sau rapoarte. Aceste concluzii trebuie să fie, în orice caz, conforme cu dispoziţiile prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative. Atunci cînd ele adoptă rezoluţii şi decizii, conferinţele trebuie să ţină cont de repercusiunile financiare previzibile şi ar trebui să evite să adopte rezoluţii şi decizii susceptibile să antreneze depăşirea limitelor superioare ale creditelor fixate de către Conferinţa plenipotenţiarilor.
    143 5. Rolul conferinţelor de dezvoltare a telecomunicaţiilor este definit în convenţie.
    144 Funcţiile comisiilor de studii ale dezvoltării telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    145 Funcţiile directorului Biroului de dezvoltare a telecomunicaţiilor sunt enunţate în convenţie.
    146 1. O conferinţă mondială a telecomunicaţiilor internaţionale poate să procedeze la o revizuire parţială sau, în mod excepţional, totală a Regulamentului telecomunicaţiilor internaţionale şi să trateze oricare altă problemă cu caracter mondial care depinde de competenţa sa sau care se referă la ordinea sa de zi.
    147 2. Deciziile conferinţelor mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale sunt, în toate cazurile, conforme cu dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei. La adoptarea rezoluţiilor şi deciziilor, conferinţele trebuie să ţină seama de repercusiunile financiare previzibile şi ar trebui să evite să adopte acele rezoluţii şi decizii care pot antrena depăşirea limitelor superioare ale creditelor fixate de Conferinţa plenipotenţiarilor.
    148 1. Comitetul de coordonare este compus din secretarul general vicesecretarul general şi directorii celor trei birouri. El este prezidat de secretarul general sau, în absenţa sa, de către vicesecretarul general.
    149 2. Comitetul de coordonare îşi asumă funcţiile unei echipe de gestionare internă care sprijină secretarul general şi îi furnizează un ajutor practic pentru toate problemele ce privesc administraţia, finanţele, sistemele de informare şi cooperarea tehnică, care nu sunt exclusiv de competenţa unui anumit sector sau a Secretariatului general, ca şi în domeniile relaţiilor externe şi de informare publică. La examinarea acestor probleme, Comitetul ţine în întregime cont de dispoziţiile prezentei Constituţii, ale convenţiei, de deciziile Consiliului şi de interesele uniunii în întregime.
    150 1. (1) În îndeplinirea funcţiilor lor, funcţionarii aleşi, precum şi personalul uniunii trebuie să nu solicite şi să nu accepte instrucţiuni ale nici unui guvern sau ale unei autorităţi exterioare uniunii. Ei trebuie să se abţină de la orice act incompatibil cu situaţia lor de funcţionari internaţionali.
    151 (2) Fiecare membru trebuie să respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor acestor funcţionari aleşi şi ale personalului uniunii şi să se abţină să-i influenţeze în îndeplinirea sarcinilor lor.
    152 (3) În afara funcţiilor lor, funcţionarii aleşi, precum şi personalul uniunii nu trebuie să aibă o participare, nici interese financiare, de orice natură ar fi, într-o întreprindere oarecare ce se ocupă de telecomunicaţii. Totuşi, expresia interese financiare nu trebuie să fie interpretată ca opunîndu-se continuării vărsămintelor pentru pensie datorită unei slujbe sau unor servicii anterioare.
    153 (4) Pentru a garanta o funcţionare eficientă a uniunii, oricare membru al cărui cetăţean a fost ales secretar general, vicesecretar general, sau director al unui birou trebuie, în măsura în care este posibil, să se abţină să recheme între două conferinţe ale plenipotenţiarilor pe acest cetăţean.
    154 2. Considerentul dominant în recrutarea şi fixarea condiţiilor de lucru ale personalului trebuie să fie necesitatea de a asigura uniunii serviciile unor persoane care posedă cele mai înalte calităţi de eficienţă, de competenţă şi de integritate. Importanţa unei recrutări efectuate pe o bază geografică cît mai largă posibil trebuie să fie luată în considerare în mod corespunzător.
    155 1. Cheltuielile uniunii cuprind cheltuieli aferente:
    156 a) Consiliului;
    157 b) Secretariatului general şi sectoarelor uniunii;
    158 c) conferinţelor plenipotenţiarilor şi conferinţelor mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale.
    159 2. Cheltuielile uniunii sunt acoperite prin contribuţiile membrilor săi şi ale entităţilor şi organizaţiilor admise să participe la activităţile uniunii conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei. Aceste contribuţii sunt determinate în funcţie de numărul de unităţi care corespund clasei de contribuţie, aleasă de fiecare membru şi de fiecare entitate sau organizaţie acceptată conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
    160 3. (1) Membrii îşi aleg în mod liber clasa de contribuţie, potrivit căreia înţeleg să participe la cheltuielile uniunii.
    161 (2) Această alegere este efectuată în cele 6 luni ce urmează de la sfîrşitul unei conferinţe a plenipotenţiarilor, conform tabloului claselor de contribuţie indicate în convenţie.
    162 (3) Dacă o conferinţă a plenipotenţiarilor adoptă un amendament la tabloul claselor de contribuţie care figurează în convenţie, secretarul general informează fiecare membru despre data intrării în vigoare a amendamentului. Fiecare membru informează secretarul general, în termen de 6 luni ce urmează datei acestei comunicări, despre clasa de contribuţie pe care a ales-o conform tabloului în vigoare modificat.
    163 (4) Clasa de contribuţie aleasă de fiecare membru, în conformitate cu nr. 161 sau 162 de mai sus, este aplicabilă doar începînd de la 1 ianuarie ce urmează după un an, socotind de la expirarea perioadei de 6 luni vizată la nr. 161 sau 162 de mai sus.
    164 4. Membrii care nu şi-au făcut cunoscută decizia lor în intervalul de timp specificat la nr. 161 şi, respectiv, 162 de mai sus îşi păstrează clasa de contribuţie pe care ei au ales-o anterior.
    165 5. Clasa de contribuţie aleasă de către un membru nu poate fi redusă decît în conformitate cu nr. 161, 162 şi 163 de mai sus.
    Totuşi, în circumstanţe excepţionale, cum sunt catastrofele naturale, ce necesită lansarea de programe de ajutor internaţional. Consiliul poate autoriza o reducere a numărului de unităţi de contribuţie, dacă un membru face această cerere şi furnizează proba că nu mai poate să menţină contribuţia sa în clasa aleasă iniţial.
    166 6. De asemenea, membrii pot, cu aprobarea Consiliului, să aleagă o clasă de contribuţie inferioară celei pe care au ales-o conform nr. 161 de mai sus, dacă poziţia lor privind contribuţia, începînd de la data fixată la nr. 163 de mai sus pentru o nouă perioadă de contribuţie, este sensibil mai puţin bună decît ultima lor poziţie anterioară.
    167 7. Cheltuielile conferinţelor regionale vizate la nr. 43 al prezentei Constituţii sunt în sarcina tuturor membrilor regiunii respective, conform clasei de contribuţie a acestora şi pe aceeaşi bază, a acelor membri ai altor regiuni care, dacă este cazul, au participat la astfel de conferinţe.
    168 8. Membrii, entităţile şi organizaţiile vizate la nr. 159 de mai sus plătesc în avans partea lor de contribuţie anuală, calculată după bugetul bienal aprobat de Consiliu şi ţinînd cont de modificările pe care acesta le-ar putea adopta.
    169 9. Un membru în întîrziere cu plăţile sale către uniune pierde dreptul de vot definit la nr. 27 şi 28 ale prezentei Constituţii cînd cuantumul restanţelor sale este egal sau superior cuantumului contribuţiilor pe care acest membru le are de plătit pentru ultimii 2 ani.
    170 10. Dispoziţiile specifice care reglementează contribuţiile financiare ale entităţilor şi organizaţiilor vizate la nr. 159 de mai sus şi ale altor organizaţii internaţionale se găsesc în convenţie.
    171 1. (1) Uniunea are ca limbi oficiale şi de lucru: engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa.
    172 (2) Aceste limbi sunt utilizate în conformitate cu deciziile pertinente ale Conferinţei plenipotenţiarilor, pentru stabilirea şi publicarea documentelor şi textelor uniunii, în versiuni echivalente ca formă şi conţinut, precum şi pentru o interpretare reciprocă în timpul conferinţelor şi reuniunilor uniunii.
    173 (3) În caz de divergenţă sau de contestare, prevalează textul în limba franceză.
    174 2. Dacă toţi participanţii la o conferinţă sau la o reuniune convin la această procedură, dezbaterile pot avea loc într-un număr de limbi inferior celui menţionat mai sus.
    175 Uniunea are sediul la Geneva.
    176 Uniunea se bucură pe teritoriul fiecăruia dintre membrii săi de capacitatea juridică care îi este necesară pentru exercitarea funcţiilor şi atingerea obiectivelor sale.
    177 1. Pentru organizarea lucrărilor lor şi conducerea dezbaterilor, conferinţele şi reuniunile uniunii aplică regulamentul interior care este prevăzut în convenţie.
    178 2. Conferinţele şi Consiliul pot adopta reguli pe care le consideră indispensabile, care completează pe cele ale regulamentului interior. Totodată, aceste reguli complementare trebuie să fie compatibile cu dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei;
    dacă este cazul unor reguli complementare, adoptate de către conferinţe, ele sunt publicate ca documente ale acestora din urmă.
    179 Membrii recunosc publicului dreptul de a coresponda prin intermediul serviciului internaţional de corespondenţă publică.
    Serviciile, taxele şi garanţiile sunt aceleaşi pentru toţi utilizatorii, în fiecare categorie de corespondenţă, fără prioritate sau vreo preferinţă oarecare.
    180 1. Membrii îşi rezervă dreptul de a opri transmiterea oricărei telegrame particulare care ar părea periculoasă pentru securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii publice sau bunelor moravuri, cu obligaţia de a aviza imediat oficiul de origine despre oprirea telegramei în întregime sau a unei părţi oarecare a acesteia, cu excepţia cazului cînd această notificare ar părea periculoasă pentru securitatea statului.
    181 2. Membrii îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a întrerupe orice altă telecomunicaţie particulară care poate părea periculoasă pentru securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii publice sau bunelor moravuri.
    182 Fiecare membru îşi rezervă dreptul de a suspenda serviciul internaţional de telecomunicaţii, fie într-un mod general, fie numai pentru anumite relaţii sau pentru anumite feluri de corespondenţă de plecare, de sosire sau de tranzit, cu obligaţia pentru el de a aviza imediat pe fiecare dintre ceilalţi membri prin intermediul secretarului general.
    183 Membrii nu acceptă nici o responsabilitate cu privire la utilizatorii serviciilor internaţionale de telecomunicaţii, mai ales în ceea ce priveşte reclamaţiile făcute pentru a obţine despăgubiri şi interese.
    184 1. Membrii se angajează să ia toate măsurile posibile, compatibile cu sistemul de telecomunicaţii utilizat, în vederea asigurării secretului corespondenţelor internaţionale.
    185 2. Totuşi, ei îşi rezervă dreptul de a comunica aceste corespondenţe autorităţilor competente, în scopul de a asigura aplicarea legislaţiei lor naţionale sau pentru executarea convenţiilor internaţionale la care sunt parte.
    186 1. Membrii îşi iau toate măsurile utile în vederea stabilirii, în cele mai bune condiţii tehnice, a căilor şi instalaţiilor necesare pentru asigurarea schimbului rapid şi neîntrerupt al telecomunicaţiilor internaţionale.
    187 2. Pe cît este posibil, aceste căi şi instalaţii trebuie să fie exploatate după metodele şi procedurile pe care experienţa practică a exploatării le-a arătat ca fiind cele mai bune, să fie întreţinute în stare bună de utilizare şi menţinute la nivelul progreselor ştiinţifice şi tehnice.
    188 3. Membrii asigură apărarea acestor căi şi instalaţii în limitele jurisdicţiei lor.
    189 4. În afară de aranjamentele particulare care stabilesc alte condiţii, toţi membrii iau măsurile necesare pentru a asigura întreţinerea acestor secţiuni de circuite internaţionale de telecomunicaţii care sunt cuprinse în limitele controlului lor.
    190 În scopul facilitării aplicării dispoziţiilor art. 6 al prezentei Constituţii, membrii se angajează să se informeze reciproc despre contravenţiile la dispoziţiile prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative.
    191 Serviciile internaţionale de telecomunicaţii trebuie să acorde prioritate absolută tuturor telecomunicaţiilor referitoare la securitatea vieţii omeneşti pe mare, pe pămînt, în aer şi în spaţiul extraatmosferic, precum şi telecomunicaţiilor epidemiologice de urgenţă excepţională ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
    192 Sub rezerva dispoziţiilor art. 40 şi 46 ale prezentei Constituţii, telecomunicaţiile de stat (a se vedea anexa la prezenta Constituţie, nr. 1014) se bucură de un drept de prioritate asupra celorlalte telecomunicaţii, în măsura în care este posibil, atunci cînd cererea este făcută în mod distinct de cel interesat.
    193 Membrii îşi rezervă, pentru ei înşişi, pentru exploatările recunoscute de ei şi pentru alte exploatări corespunzător autorizate în acest scop, dreptul de a încheia aranjamente particulare asupra problemelor de telecomunicaţii care nu interesează totalitatea membrilor. Totuşi, aceste aranjamente nu trebuie să fie contrare dispoziţiilor prezentei Constituţii, ale convenţiei sau ale regulamentelor administrative în ceea ce priveşte perturbaţiile prejudiciabile pe care punerea lor în aplicare ar fi susceptibilă să le cauzeze serviciilor de radiocomunicaţii ale altor membri şi, în general, în ceea ce priveşte prejudiciile tehnice pe care această punere în aplicare ar putea-o cauza la exploatarea altor servicii de telecomunicaţii ale celorlalţi membri.
    194 Membrii îşi rezervă dreptul de a ţine conferinţe regionale, de a încheia aranjamente regionale şi de a crea organizaţii regionale, în vederea rezolvării problemelor de telecomunicaţii susceptibile de a fi tratate pe plan regional. Aranjamentele regionale nu trebuie să fie în contradicţie cu prezenta Constituţie sau cu convenţia.
    195 1. Membrii fac eforturi să limiteze numărul de frecvenţe şi porţiunea de spectru folosit la minimul indispensabil pentru a asigura de o manieră satisfăcătoare funcţionarea serviciilor necesare. În acest scop, ei se străduiesc să aplice, în termenele cele mai scurte, ultimele perfecţionări ale tehnicii.
    196 2. În timpul utilizării benzilor de frecvenţă pentru radiocomunicaţii, membrii ţin seama de faptul că frecvenţele şi orbita sateliţilor geostaţionari sunt resurse naturale limitate, care trebuie să fie utilizate într-un mod raţional, eficient şi economic, conform dispoziţiilor Regulamentului radiocomunicaţiilor, în scopul de a permite un acces echitabil la această orbită şi la aceste frecvenţe diferitelor ţări sau grupuri de ţări, potrivit cerinţelor speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare şi ale situţiei geografice a unor ţări.
    197 1. Toate staţiile, oricare ar fi scopul lor, trebuie să fie instalate şi exploatate astfel încît să nu producă perturbaţii prejudiciabile comunicaţiilor sau serviciilor radioelectrice ale altor membri, ale exploatărilor recunoscute şi ale altor exploatări corespunzător autorizate să asigure un serviciu de radiocomunicaţii şi care funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului radiocomunicaţiilor.
    198 2. Fiecare membru se angajează să ceară exploatărilor recunoscute de el şi altor exploatări, corespunzător autorizate în acest scop, respectarea prescripţiilor de la nr. 197 de mai sus.
    199 3. În plus, membrii recunosc necesitatea de a lua măsurile posibile să împiedice ca funcţionarea aparatelor şi instalaţiilor electrice de toate felurile să nu cauzeze perturbaţii prejudiciabile comunicaţiilor sau serviciilor radioelectrice vizate la nr. 197 de mai sus.
    200 Staţiile de radiocomunicaţii sunt obligate să accepte cu prioritate absolută apelurile şi mesajele de primejdie, oricare ar fi provenienţa lor, să răspundă la aceste mesaje şi să le dea imediat urmarea pe care ele o reclamă.
    201 Membrii se angajează să ia măsurile utile pentru a reprima transmiterea sau punerea în circulaţie de semnale de primejdie, de urgenţă, de securitate sau de identificare greşită sau înşelătoare şi să colaboreze în vederea localizării şi identificării staţiilor sub jurisdicţia lor care emit asemenea semnale.
    202 1. Membrii îşi păstrează întreaga lor libertate în ceea ce priveşte instalaţiile radioelectrice militare.
    203 2. Totuşi, aceste instalaţii trebuie, pe cît posibil, să respecte dispoziţiile regulamentare referitoare la ajutorul ce se acordă în caz de pericol şi la măsurile de luat pentru a împiedica perturbaţiile prejudiciabile, precum şi prescripţiile regulamentelor administrative privind tipurile de emisie şi frecvenţele de folosit după felul serviciului pe care ele îl asigură.
    204 3. În plus, cînd aceste instalaţii participă la serviciile de corespondenţă publică sau la alte servicii determinate de către regulamentele administrative, ele trebuie să se conformeze, în general, prescripţiilor regulamentare aplicabile acestor servicii.
    205 Relaţiile dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor sunt definite în acordul încheiat între aceste două organizaţii.
    206 În scopul de a ajuta la realizarea unei coordonări internaţionale complete în domeniul telecomunicaţiilor, uniunea colaborează cu organizaţiile internaţionale care au interese şi activităţi conexe.
    207 Toţi membrii îşi rezervă, pentru ei înşişi şi pentru exploatările recunoscute, dreptul de a fixa condiţiile în care ei admit telecomunicaţiile schimbate cu un stat care nu este membru al uniunii. Dacă o telecomunicaţie originară dintr-un asemenea stat este acceptată de către un membru, ea trebuie să fie transmisă şi, atît timp cît ia căile de telecomunicaţii ale unui membru, îi sunt aplicate dispoziţiile obligatorii ale prezentei Constituţii, ale convenţiei şi ale regulamentelor administrative, precum şi taxele normale.
    208 1. Prezenta Constituţie şi convenţia sunt ratificate, acceptate sau aprobate simultan de oricare membru semnatar, conform regulilor sale constituţionale, sub forma unui instrument unic.
    Acest instrument este depus, în cel mai scurt timp posibil, la secretarul general. Secretarul general informează membrii despre depunerea fiecărui instrument.
    209 2. (1) În timpul unei perioade de 2 ani, socotită de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei, oricare membru semnatar se bucură de drepturile conferite membrilor uniunii prin nr. 25 şi 28 ale prezentei Constituţii, chiar dacă el n-a depus instrumentul de ratificare de acceptare sau de aprobare conform nr. 208 de mai sus.
    210 (2) La expirarea unei perioade de 2 ani socotite de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei, un membru semnatar care n-a depus instrumentul de ratificare, de acceptare sau de aprobare, conform nr. 208 de mai sus, nu mai are calitatea de a vota la nici o conferinţă a uniunii, la nici o sesiune a Consiliului, la nici o reuniune a sectoarelor uniunii, la nici o consultare prin corespondenţă, efectuată în conformitate cu dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei, şi aceasta atît timp cît acest instrument nu a fost depus. Drepturile acestui membru, altele decît dreptul de vot, nu sunt afectate.
    211 3. După intrarea în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei conform art. 58 al prezentei Constituţii, un instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare are efect la data depunerii lui la secretarul general.
    212 1. Un membru care nu a semnat prezenta Constituţie şi convenţia, sub rezerva dispoziţiilor art. 2 al prezentei Constituţii oricare alt stat menţionat în acest articol poate adera în orice moment la prezenta Constituţie şi la convenţie. Această aderare se efectuează simultan, sub forma unui instrument unic ce acoperă, totodată, Constituţia şi convenţia.
    213 2. Instrumentul de aderare este depus la secretarul general, care notifică membrilor depunerea fiecărui instrument de aderare, de îndată ce l-a primit, şi transmite fiecăruia dintre ei o copie autentificată a acestuia.
    214 3. După intrarea în vigoare a prezentei Constituţii şi a convenţiei conform art. 58 al prezentei Constituţii, un instrument de aderare capătă efect la data depunerii la secretarul general, doar dacă instrumentul respectiv nu prevede altfel.
    215 1. Regulamentele administrative, aşa cum sunt specificate în art. 4 al prezentei Constituţii, sunt instrumente internaţionale care obligă şi trebuie să fie conforme cu dispoziţiile prezentei Constituţii şi ale convenţiei.
    216 2. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea prezentei Constituţii şi a convenţiei sau aderarea la aceste instrumente, în conformitate cu art. 52 şi 53 ale prezentei Constituţii, implică, deasemenea, un consimţămînt în a fi legat de regulamentele administrative adoptate de către conferinţele mondiale competente înaintea datei semnării prezentei Constituţii şi a convenţiei. Acest consimţămînt este înţeles ţinînd seama de orice rezervă făcută în momentul semnării regulamentelor respective sau de orice revizuire a acestora din urmă şi în măsura în care ea este menţinută în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
    217 3. Revizuirile regulamentelor administrative, parţiale sau totale, adoptate după data sus-menţionată, se aplică provizoriu, în ceea ce priveşte toţi membrii care au semnat aceste revizuiri, în măsura autorizată de dreptul lor naţional. Această aplicare provizorie capătă efect la data sau datele care sunt menţionate, ţinînd seama de eventualele rezerve care au fost făcute în timpul semnării acestor revizuiri.
    218 4. Această aplicare provizorie continuă:
    219 a) pînă cînd membrul notifică secretarului general consimţămîntul său de a fi legat de o asemenea revizuire şi indică, dacă este necesar, în ce măsură îşi menţine orice rezervă făcută cu privire la această revizuire la semnarea acesteia; sau
    220 b) timp de 60 de zile după primirea de către secretarul general a notificării membrului ce-l informează că el nu consimte să fie legat de o asemenea revizuire.
    221 5. Dacă secretarul general nu a primit, în virtutea nr. 219 sau 220 de mai sus, nici o notificare a unui membru care a semnat o asemenea revizuire, după expirarea unui interval de timp de 36 de luni socotite de la data sau datele care sunt indicate pentru începerea aplicării provizorii, acest membru este considerat că a consimţit să fie legat de revizuire, ţinînd seama de orice rezervă pe care el ar fi putut să o facă în legătură cu această revizuire, la semnarea acesteia.
    222 6. Oricare membru al uniunii care nu a semnat o asemenea revizuire a regulamentelor administrative, parţială sau totală, adoptată după data stipulată la nr. 216 de mai sus, se angajează să notifice prompt secretarului general consimţămîntul său ca fiind legat de această revizuire. Dacă nici o notificare nu a fost primită de secretarul general provenind de la acest membru înaintea expirării termenului stipulat la nr. 221 de mai sus, acest membru este considerat că a consimţit să fie legat de o asemenea revizuire.
    223 7. Secretarul general informează prompt membrii despre orice notificare primită în virtutea prezentului articol.
    224 1. Oricare membru al uniunii poate propune orice amendament la prezenta Constituţie. O asemenea propunere trebuie, pentru a putea să fie transmisă tuturor membrilor uniunii şi să fie examinată de către ei în timp util, să parvină secretarului general cel mai tîrziu 8 luni înaintea datei fixate pentru începerea Conferinţei plenipotenţiarilor. Secretarul general transmite cît de rapid posibil şi cel mai tîrziu cu 6 luni înaintea acestei date această propunere tuturor membrilor uniunii.
    225 2. Orice propunere de modificare a unui amendament propus în conformitate cu nr. 224 de mai sus poate să fie prezentată, totuşi, în orice moment de un membru al uniunii sau de delegaţia sa la Conferinţa plenipotenţiarilor.
    226 3. Cvorumul cerut la orice şedinţă plenară a Conferinţei plenipotenţiarilor pentru examinarea oricărei propuneri de amendare a prezentei Constituţii sau a oricărei modificări a unei asemenea propuneri este constituit din mai mult de jumătate din delegaţiile acreditate la Conferinţa plenipotenţiarilor.
    227 4. Pentru a fi adoptată, orice propunere de modificare a unui amendament propus, precum şi propunerea de amendament, în totalitatea ei modificată sau nu, trebuie să fie aprobată la o şedinţă plenară de cel puţin două treimi din delegaţiile acreditate la Conferinţa plenipotenţiarilor şi avînd drept de vot.
    228 5. Dispoziţiile generale privind conferinţele şi regulamentul intern al conferinţelor şi al altor reuniuni ce figurează în convenţie se aplică, dacă paragrafele precedente ale prezentului articol, care prevalează, nu dispun altfel.
    229 6. Toate amendamentele la prezenta Constituţie adoptate de o conferinţă a plenipotenţiarilor intră în vigoare la o dată fixată de conferinţă, în totalitatea lor şi sub forma unui instrument de amendare unic, între membrii care vor fi depus, înaintea acestei date, instrumentul lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta Constituţie şi la instrumentul de amendare.
    Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea numai la o parte a acestui instrument de amendare este exclusă.
    230 7. Secretarul general comunică tuturor membrilor depunerea fiecărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
    231 8. După intrarea în vigoare a oricărui instrument de amendare, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea conform art. 52 şi 53 ale prezentei Constituţii se aplică Constituţiei amendate.
    232 9. După intrarea în vigoare a unui asemenea instrument de amendare, secretarul general îl înregistrează la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform dispoziţiilor art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Dispoziţiile nr. 241 ale prezentei Constituţii se aplică, deasemenea, oricărui instrument de amendare.
    233 1. Membrii îşi pot reglementa diferendele asupra problemelor referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentei Constituţii, a convenţiei sau a regulamentelor administrative prin negociere, pe cale diplomatică sau urmînd procedurile stabilite prin tratatele bilaterale sau multilaterale încheiate între ei pentru reglementarea diferendelor internaţionale sau prin orice altă metodă prin care ei ar putea să decidă de comun acord.
    234 2. În cazul cînd nici unul dintre aceste mijloace de reglementare nu ar fi adoptat, oricare membru, parte a unui diferend poate recurge la arbitraj, conform procedurii definite în convenţie.
    235 3. Protocolul facultativ privind regulamentul obligatoriu al diferendelor relative la prezenta Constituţie, la convenţie şi la regulamentele administrative se aplică între membrii care sunt părţi la acest protocol.
    236 1. Oricare membru care a ratificat, a acceptat sau a aprobat prezenta Constituţie şi convenţia sau a aderat la ele are dreptul să le denunţe. Într-un asemenea caz, prezenta Constituţie şi convenţia sunt denunţate simultan sub forma unui instrument unic, printr-o notificare adresată secretarului general. Imediat după primirea acestei notificări, secretarul general informează despre aceasta pe ceilalţi membri.
    237 2. O asemenea denunţare are efect la expirarea unei perioade de un an începînd cu data la care secretarul general a primit notificarea.
    238 1. Prezenta Constituţie şi convenţia vor intra în vigoare la 1 iulie 1994 între membrii care vor avea depuse, înaintea acestei date, instrumentul lor de ratificare, de aprobare sau de aderare.
    239 2. La data intrării în vigoare, specificată la nr. 238 de mai sus, prezenta Constituţie şi convenţia vor abroga şi vor înlocui între părţi, Convenţia Internaţională a Telecomunicaţiilor de la Nairobi (1982).
    240 3. În conformitate cu dispoziţiile art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, secretarul general al uniunii va înregistra prezenta Constituţie şi convenţia la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    241 4. Originalul prezentei Constituţii şi al convenţiei, redactat în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă, va rămîne depus în arhivele uniunii. Secretarul general va trimite în limbile cerute, fiecăruia dintre membrii semnatari, o copie certificată pentru conformitate.
    242 5. În caz de divergenţă între textele prezentei Constituţii şi ale convenţiei în diferitele limbi, prevalează textul în limba franceză.
    În baza celor convenite, subsemnaţii plenipotenţiari au semnat originalul Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi originalul Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.
    Făcut la Geneva la 22 decembrie 1992.



    1001 La sfîrşitul instrumentelor sus-menţionate ale uniunii, termenii următori au sensul pe care îl dau definiţiile următoare:
    1002 Administraţie - orice serviciu sau departament guvernamental, responsabil de măsurile ce trebuie luate pentru a executa obligaţiile Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, ale Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi ale regulamentelor administrative.
    1003 Perturbaţie prejudiciabilă - perturbaţie care compromite funcţionarea unui serviciu de radionavigaţie sau a altor servicii de securitate sau care le degradează în mod serios, întrerupe în mod repetat sau împiedică funcţionarea unui serviciu de radiocomunicaţii utilizat conform Regulamentului radiocomunicaţiilor.
    1004 Corespondenţă publică - orice telecomunicaţie pe care oficiile sau staţiile, prin faptul că sunt puse la dispoziţia publicului, trebuie să o accepte în scopul transmiterii ei.
    1005 Delegaţie - ansamblul delegaţiilor şi eventual al reprezentanţilor consilierilor, ataşaţilor sau interpreţilor trimişi de acelaşi membru. Fiecare membru este liber să alcătuiască delegaţia sa după cum îi convine. În particular, poate să includă în ea, printre alţii, în calitate de delegaţi, consilieri sau ataşaţi, persoane aparţinînd oricărei entităţi sau organizaţii agreate conform dispoziţiilor pertinente ale convenţiei.
    1006 Delegat - persoană trimisă de guvernul unui membru al uniunii la o conferinţă a plenipotenţiarilor sau persoana care reprezintă guvernul sau administraţia unui membru al uniunii la o conferinţă sau la o reuniune a uniunii.
    1007 Exploatare - oricare particular, societate, întreprindere sau orice instituţie guvernamentală care exploatează o instalaţie de telecomunicaţie destinată să asigure un serviciu de telecomunicaţii sau susceptibilă să cauzeze perturbaţii prejudiciabile unui asemenea serviciu.
    1008 Exploatare recunoscută - orice exploatare corespunzînd definiţiei de mai sus, care exploatează un serviciu de corespondenţă publică sau de radiodifuziune şi căreia obligaţiile prevăzute la art. 6 al Constituţiei îi sunt impuse de către membrul pe teritoriul căruia este instalat sediul social al acestei exploatări sau de către membrul care a autorizat această exploatare să stabilească şi să exploateze un serviciu de telecomunicaţii pe teritoriul său.
    1009 Radiocomunicaţii -telecomunicaţii prin unde radioelectrice.
    1010 Serviciu de radiodifuziune - serviciu de radiocomunicaţii ale cărei emisiuni sunt destinate să fie recepţionate direct de către public, în general. Acest serviciu poate să cuprindă emisiuni sonore, emisiuni de televiziune sau alte genuri de emisiune.
    1011 Serviciu internaţional de telecomunicaţii - prestare de telecomunicaţii între oficii sau staţii de telecomunicaţii de orice natură situate în ţări diferite sau care aparţin unor ţări diferite.
    1012 Telecomunicaţii - orice transmisie, emisie sau recepţie de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informaţii de orice natură prin fir, radio,optic sau prin alte sisteme electromagnetice.
    1013 Telegramă - scriere destinată să fie transmisă prin telegrafie în vederea remiterii sale destinatarului. Acest termen cuprinde, deasemenea, radiotelegrama, dacă nu există o specificaţie contrară.
    1014 Telecomunicaţii de stat - telecomunicaţii care emană de la:
    - şeful de stat;
    - şeful de guvern sau membrii unui guvern;
    - comandantul şef al forţelor militare, terestre, navale sau aeriene;
    - agenţi diplomatici sau consulari;
    - Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şefii organelor principale ale Naţiunilor Unite;
    - Curtea Internaţională de Justiţie sau răspunsuri la telecomunicaţiile de stat menţionate mai sus.
    1015 Telegrame particulare - alte telegrame decît telegramele de stat sau de serviciu.
    1016 Telegrafie - forma de telecomunicaţie în care informaţiile transmise sunt destinate să fie înregistrate la sosire sub forma unui document grafic*; aceste informaţii pot, în anumite cazuri, să fie prezentate sub o altă formă sau înregistrate pentru o folosire ulterioară.
    ________________________
    * Un document grafic este un suport de informaţie pe care este înregistrat în mod permanent un text scris sau imprimat, o imagine fixă şi care este susceptibil să fie clasat şi consultat.

    1017 Telefonie - forma de telecomunicaţie destinată în mod esenţial schimbului de informaţii sub formă de vorbire.