_________________________________
    * În vigoare pentru Republica Moldova din 20 septembrie 1996


    Părţile contractante ale prezentului tratat,
    având în vedere Carta de la Paris pentru o noua Europă, semnată la 21 noiembrie 1990,
    ţinând seama de Carta Europeană a Energiei, adoptată prin Actul final al Conferinţei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la Haga la 17 decembrie 1991,
    confirmând că toţi semnatarii Actului final al Conferinţei de la Haga s-au angajat să respecte obiectivele şi principiile Cartei Europene a Energiei, să aplice şi să lărgească cooperarea dintre ei cât mai curând posibil, prin negocierea cu bună-credinţă a Tratatului Cartei Energiei şi a protocoalelor, şi să confere angajamentelor conţinute în Cartă o bază juridică sigură şi obligatorie,
    dorind, de asemenea, să creeze cadrul structural necesar implementării principiilor enunţate în Carta Europeană a Energiei,
    dorind să implementeze conceptul de bază al iniţiativei Cartei Europene a Energiei de catalizator al creşterii economice prin măsuri de liberalizare a investiţiilor şi comerţului în sectorul energiei,
    afirmând că părţile contractante acordă o importanţă deosebită aplicării efective a tratamentului naţional şi tratamentului naţiunii celei mai favorizate şi că aceste angajamente se vor aplica înfiinţării unei investiţii potrivit unui tratat adiţional,
    având în vedere obiectivul liberalizării progresive a comerţului internaţional şi principiul evitării discriminării în comerţul internaţional, aşa cum sunt enunţate în Acordul general pentru tarife şi comerţ şi în instrumentele conexe şi aşa cum se prevede în acest tratat,
    hotărâte să înlăture progresiv barierele tehnice, administrative şi de altă natură din calea comerţului cu materiale şi produse energetice, echipamente, tehnologii şi servicii aferente,
    anticipând eventuala participare în calitate de membri la Acordul general pentru tarife şi comerţ a acelor părţi contractante care nu sunt, în prezent, părţi la Acordul general pentru tarife şi comerţ, şi preocupate să creeze aranjamente comerciale interimare care să sprijine acele părţi contractante şi să nu stânjenească pregătirea acestora de a deveni membre la acest acord,
    conştiente de drepturile şi obligaţiile unor părţi contractante care sunt, deasemenea, părţi la Acordul general pentru tarife şi comerţ şi la instrumentele conexe,
    având în vedere regulile de concurenţă privind fuzionările, monopolurile, practicile anticoncurenţiale şi abuzul de poziţie dominantă,
    având în vedere, deasemenea, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare şi Recomandările pentru furnizorii nucleari, alte obligaţii sau înţelegeri internaţionale de neproliferare nucleară,
    recunoscând importanţa şi necesitatea explorării, producţiei, prelucrării, stocării, transportului, distribuţiei şi folosirii energiei în modul cel mai eficient,
    recunoscând Convenţia-cadru privind schimbările climatice, Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontieră pe distanţe lungi şi protocoalele sale, precum şi alte acorduri internaţionale în domeniul mediului, care conţin aspecte legate de energie; şi
    recunoscând necesitatea crescândă a existenţei măsurilor de protecţie a mediului, inclusiv de oprire a instalaţiilor energetice şi înlăturare a deşeurilor, şi necesitatea convenirii unor obiective şi criterii la nivel internaţional în acest scop,
    AU CONVENIT ASUPRA CELOR CE URMEAZĂ:
    În sensul prezentului tratat:
    (1) Carta înseamnă Carta Europeană a Energiei, adoptată în Actul final al Conferinţei de la Haga a Cartei Europene a Energiei, semnat la Haga la 17 decembrie 1991; semnarea Actului final este considerată ca fiind semnarea Cartei;
    (2) parte contractantă înseamnă un stat sau o organizaţie de integrare economică regională, care a consimţit să se lege prin acest tratat şi pentru care tratatul este în vigoare;
    (3) organizaţie de integrare economică regională înseamnă o organizaţie constituită din state, căreia ele i-au transferat competenţe pentru anumite probleme, parte dintre ele guvernate de acest tratat, inclusiv autoritatea de a lua decizii obligatorii pentru ele, în legătură cu acele probleme;
    (4) materiale şi produse energetice, bazate pe Sistemul armonizat al Consiliului de, Cooperare Vamală şi Nomenclatorul combinat al Comunităţilor Europene înseamnă poziţiile incluse în anexa EM;
    (5) activitate economică în sectarul energetic înseamnă o activitate privind explorarea, extracţia, rafinarea, producerea, stocarea, transportul terestru, transmisia, distribuţia, comercializarea, marketingul sau vânzarea de materiale şi produse energetice, cu excepţia celor incluse în anexa NI, sau privind distribuţia căldurii în regim de termoficare;
    (6) investiţie înseamnă orice fel de active, deţinute sau controlate, direct sau indirect, de un investitor, şi include
    a) proprietate tangibilă sau intangibilă, mobilă sau imobilă şi drepturi cum ar fi: concesiuni, ipoteci, sechestre şi gajuri;
    b) o societate comercială, acţiuni, părţi sociale sau alte forme de participare într-o societate comercială, obligaţiuni şi alte interese în active ale acesteia;
    e) creanţe sau pretenţii privind prestaţiile pe bază contractuală, cu valoare economică şi aferente unei investiţii;
    d) proprietate intelectuală;
    e) venituri;
    f) orice drept conferit prin lege sau prin contract, sau în virtutea unei licenţe şi autorizaţii acordate în baza unei legi pentru a întreprinde o activitate economică în sectorul energetic.
    Orice modificare a formei în care sunt investite activele nu va afecta caracterul lor de investiţie şi termenul investiţie include toate investiţiile, indiferent dacă acestea existau sau au fost realizate după data intrării în vigoare a acestui tratat pentru partea contractantă a investitorului care efectuează investiţia şi pentru partea contractantă în aria căreia se face investiţia (denumită în continuare data efectivă), cu condiţia ca tratatul să se aplice numai aspectelor care afectează astfel de investiţii după data efectivă;
    - investiţie înseamnă orice investiţie asociată cu o activitate economică în sectorul energetic şi cu investiţii sau categorii de investiţii desemnate de o parte contractantă în aria sa ca proiecte de eficienţă ale Cartei şi notificate astfel la Secretariat;
    (7) investitor înseamnă:
    a) pentru o parte contractantă:
    (i) o persoană fizică care are cetăţenia sau naţionalitatea acelei părţi contractante sau care are reşedinţa permanentă în acea parte contractantă, în conformitate cu legea aplicabilă a acesteia;
    (ii) o societate comercială sau altă organizaţie constituită în conformitate cu legea aplicabilă a acelei părţi contractante;
    b) în legătură cu un stat terţ, o persoană fizică, societate comercială sau altă organizaţie care îndeplineşte; mutatis mutandis, condiţiile specificate în subparagraful a) pentru o parte contractantă;
    (8) a efectua o investiţie şi efectuarea unei investiţii înseamnă crearea de noi investiţii, achiziţionarea totală sau parţială a unor investiţii existente sau trecerea în alte domenii a activităţii investiţiei;
    (9) venituri înseamnă sumele rezultate dintr-o investiţie sau legate de aceasta, indiferent de forma în care sunt plătite, incluzând profituri, dividende, dobânzi, creşteri de capital, plăţi de redevenţe, management, asistenţă tehnică sau alte onorarii şi plăţi în natură;
    (10) arie înseamnă, în legătură cu un stat care este o parte contractantă:
    a) teritoriul aflat sub suveranitatea sa, înţelegându-se că teritoriul include zonele terestre, apele interioare şi marea teritorială; şi
    b) sub rezerva şi în conformitate cu dreptul internaţional al mării: marea, fundul mării şi subsolul acesteia, asupra cărora acea parte contractantă exercită drepturi suverane şi jurisdicţie.
    Pentru o organizaţie de integrare economică regională care este parte contractantă, arie înseamnă ariile statelor membre ale acestei organizaţii, potrivit prevederilor conţinute în acordul de înfiinţare a acelei organizaţii;
    (11) a) GATT înseamnă "GATT 1947" sau "GATT 1994", sau ambele, în situaţia în care se aplică amândouă;
    b) GATT 1947 înseamnă Acordul general pentru tarife şi comerţ, datat 30 octombrie 1947, anexat la Actul final adoptat la încheierea celei de-a doua Sesiuni a Comitetului Pregătitor al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Ocuparea Forţei de Muncă, cu rectificările, amendamentele şi modificările ulterioare;
    c) GATT 1994 înseamnă Acordul general pentru tarife şi comerţ, aşa cum este prevăzut în anexa nr. lA a Acordului de înfiinţare a Organizaţiei Mondiale de Comerţ, cu rectificările, amendamentele sau modificările ulterioare.
    O parte la Acordul de înfiinţare a Organizaţiei Mondiale de Comerţ este considerată ca fiind parte la GATT 1994;
    d) instrumente conexe înseamnă, după cum este cazul:
    (i) acorduri, aranjamente sau alte instrumente juridice, inclusiv decizii, declaraţii şi înţelegeri încheiate sub auspiciile GATT 1947, cu rectificările, amendamentele sau modificările ulterioare; sau
    (ii) Acordul pentru înfiinţarea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, inclusiv anexa nr. l la acesta (cu excepţia GATT 1994), anexele sale nr. 2, 3 şi 4 şi deciziile, declaraţiile şi înţelegerile legate de acestea, cu rectificările, amendamentele şi modificările ulterioare;
    (12) proprietate intelectuala include drepturi de autor şi drepturile conexe, mărci de comerţ, indicaţii geografice, desene industriale, brevete, scheme de circuite integrate și protecţia informațiilor confidențiale;
    (13) a) Protocol la Carta energiei sau protocol înseamnă un tratat a cărui negociere este autorizată şi al cărui text este adoptat de Conferinţa Cartei, la care iau parte două sau mai multe părţi contractante în scopul de a completa, a adăuga, a extinde sau a amplifica dispoziţiile acestui tratat cu referire la orice sector specific sau categorie de activităţi care intră în sfera acestui tratat sau la domenii de cooperare în conformitate e cu titlul III al Cartei.
    b) Declaraţie la Carta energiei şi declaraţie, înseamnă un instrument care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, ale cărui negocieri sunt autorizate şi al cărui text este aprobat de Conferinţa Cartei, la care sunt parte două sau mai multe părţi contractante în scopul de a completa sau a extinde dispoziţiile acestui tratat;
    (14) valută liber convertibilă înseamnă o valută care este în mod larg tranzacţionată pe pieţele valutare internaţionale şi larg utilizată în tranzacţiile internaţionale.
    Acest tratat stabileşte cadrul juridic pentru promovarea cooperării pe termen lung în sectorul energetic, bazată pe complementarităţi şi avantaje reciproce, în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei.
    Părţile contractante vor acţiona pentru a promova accesul pe pieţele internaţionale pe baze comerciale şi, în general, vor dezvolta o piaţă deschisă şi concurenţială pentru materialele şi produsele energetice.
    Nici o dispoziţie a acestui tratat nu va deroga, pentru părţile contractante care sunt membre la GATT, de la dispoziţiile GĂTT şi ale instrumentelor conexe, aşa cum acestea se aplică între aceste părţi contractante.
    (1) O parte contractantă nu va aplica nici o măsură investiţională legată de comerţ, care să fie neconformă cu prevederile art. III sau XI al GATT; aceasta se va face fără a prejudicia drepturile şi obligaţiile părţii contractante decurgând din GATT, din instrumentele conexe şi din art. 29.
    (2) Asemenea măsuri includ orile măsură investiţională care este obligatorie sau care poate fi introdusă în conformitate cu legislaţia naţională sau în baza unor hotărâri administrative, sau la îndeplinirea căreia este necesară obţinerea unui avantaj, care necesită:
    a) cumpărarea sau folosirea de către o societate comercială de produse de origine locală sau din orice sursă internă, exprimate, fie sub formă de anumite produse, fie prin volum sau valoare a produselor, fie ca proporţie a volumului sau a valorii producţiei locale; sau
    b) ca achiziţionarea sau folosirea de către o societate comerciala a, produselor importate sa fie limitată la un nivel raportat la volumul sau la valoarea produselor locale pe care le va exporta; sau care restricţionează:
    c) importul de către o societate comercială a produselor folosite în/sau legate de producţia sa locală, în general, sau până la un nivel raportat la volumul sau la valoarea producţiei locale pe care o exportă;
    d) importul de către o societate comercială al produselor folosite în/sau legate de producţia locală prin restrângerea accesului său la valută în limita unei sume legate de sumele în valută care se pot atribui acelei societăţi comerciale; sau
    e) exportul sau vânzarea pentru export de către o societate comercială a unor produse, fie prin specificarea produselor respective, fie a volumului sau a valorii produselor, fie ca proporţie a volumului sau a valorii producţiei locale.
    (3) Nici o dispoziţie din paragraful (1) nu va fi interpretată ca împiedicând o parte contractantă să aplice măsuri investiţionale legate de comerţ, descrise în subparagrafele (2) a) şi c), ca o condiţie de eligibilitate în promovarea exporturilor, a ajutorului extern, a achiziţiilor guvernamentale, a tarifelor preferenţiale sau a programelor de contingentare.
    (4) Fără a încălca dispoziţiile paragrafului (1), o parte contractantă poate menţine, temporar, unele măsuri investiţionale legate de comerţ, care erau în vigoare cu cel puţin 180 de zile înainte de semnarea de către ea a acestui tratat, cu condiţia notificării şi înscrierii sale în prevederile de eliminare a acestora, cuprinse în anexa TRM.
    (1) Fiecare parte contractantă va acţiona în sensul reducerii perturbărilor pieţei şi a barierelor în calea concurenţei în activitatea economică din sectorul energetic.
    (2) Fiecare parte contractantă va asigura că, în cadrul jurisdicţiei sale, are şi aplică legi necesare şi adecvate pentru activitatea economică în sectorul energetic, care să se refere la practicile anticoncurenţiale concertate şi unilaterale.
    (3) Părţile contractante cu experienţă în aplicarea regulilor privind concurenţa vor acorda întregul lor sprijin în furnizarea, la cerere, şi în limita resurselor disponibile, de asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a regulilor de concurenţă de către alte părţi contractante.
    (4) Părţile contractante pot coopera în punerea în aplicare a regulilor lor privind concurenţa prin consultări şi schimb de informaţii.
    (5) Dacă o parte contractantă consideră că o anumită practică anticoncurenţială desfăşurată în aria altei părţi contractante afectează în sens negativ un interes important, relevant pentru obiectivele identificate în acest articol, partea contractantă poate notifica celorlalte părţi contractante şi poate cere ca autorităţile sale, care supraveghează concurenţa, să iniţieze acţiuni corespunzătoare de executare. Partea contractantă care face notificarea va include în această notificare informaţii suficiente pentru a permite părţii contractante căreia i se notifică să identifice practicile anticoncurenţiale care constituie obiectul notificării şi se va oferi să furnizeze informaţii suplimentare şi să coopereze în măsura în care partea contractantă care face notificarea poate să o facă. Partea contractantă căreia i se notifică sau, după caz, autorităţile competente pe probleme de concurenţă, se pot consulta cu autorităţile pe probleme de concurenţă ale părţii contractante care a făcut notificarea şi vor acorda întreaga lor consideraţie cererii părţii contractante care a făcut notificarea în luarea deciziei de a iniţia sau nu acţiunea de executare în ceea, ce priveşte respectiva practică anticoncurenţială menţionată în notificare.
    Partea contractantă căreia i s-a făcut notificarea va informa partea contractantă care a făcut notificarea asupra deciziei sale sau asupra deciziei autorităţilor competente şi poate, dacă aceasta doreşte, să informeze partea contractantă care a făcut notificarea asupra motivelor deciziei. Dacă este iniţiată acţiunea de executare, partea contractantă căreia i s-a făcut notificarea va înştiinţa partea contractantă care a făcut notificarea cu privire la rezultatele acesteia şi, în măsura în care este posibil, cu privire la orice evoluţie tranzitorie semnificativă.
    (6)Nici o dispoziţie a acestui articol nu va impune furnizarea de informaţii, de către o parte contractantă, contrar legilor sale privind furnizarea de informaţii, confidenţialitatea sau secretul afacerii
    (7) Procedurile menţionate în paragraful (5) şi în art. 27 paragraful (1) vor fi, în acest tratat, mijloacele exclusive de soluţionare a diferendelor care pot apărea la punerea în aplicare sau la interpretarea acestui articol.
    (1) Fiecare parte contractantă va lua măsurile necesare pentru a facilita tranzitul materialelor şi produselor energetice conform principiului libertăţii tranzitului, fără a se face vreo deosebire în funcţie de locul de origine, destinaţie sau forma de proprietate a acestor materiale şi produse energetice, sau discriminare în ceea ce priveşte stabilirea preţului pe baza unor asemenea deosebiri şi fără a fi supuse unor întârzieri, restricţii sau tarife nejustificate.
    (2) Părţile contractante vor încuraja entităţile competente să coopereze la;
    a) modernizarea facilităţilor de transport al energiei necesare pentru tranzitul materialelor şi produselor energetice;
    b) dezvoltarea şi exploatarea facilităţilor de transport al energiei, care deservesc ariile mai multor părţi contractante;
    c) aplicarea unor măsuri de atenuare a efectelor întreruperilor în aprovizionarea cu materiale şi produse energetice;
    d) facilitarea interconectării facilităţilor de transport, al energiei.
    (3) Fiecare parte contractantă se obligă ca reglementările sale referitoare la transportul materialelor şi produselor energetice şi la utilizarea facilităţilor de transport al energiei să trateze materialele şi produsele energetice în tranzit de o maniera care nu este mai puţin favorabilă decât cea în care reglementările sale tratează aceste materiale, şi produse provenind din sau destinate către aria sa, cu condiţia să nu existe un acord internaţional care să prevadă altfel.
    (4) În cazul în care tranzitul de materiale şi produse energetice nu poate fi efectuat pe baze comerciale cu facilităţi de transport al energiei, părţile contractante nu vor ridica obstacole în calea creării unor noi capacităţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel de legislaţia aplicabila, care este conformă paragrafului (1).
    (5) O parte contractantă, prin a cărei arie pot tranzita materiale şi produse energetice, nu va fi obligată:
    a) să permită construirea sau modificarea facilităţilor de transport al energiei; sau
    b) să permită tranzit nou sau, suplimentar prin facilităţile de transport al energiei existente, dacă aceasta demonstrează celorlalte părţi contractante interesate că i-ar periclita securitatea sau eficienţa sistemelor energetice, inclusiv securitatea furnizării acesteia. Părţile contractante vor asigura, sub rezerva dispoziţiilor paragrafelor (6) şi (7), fluxurile stabilite ale materialelor şi produselor energetice spre, de la sau între ariile altor părţi contractante.
    (6) În cazul unui diferend referitor la orice problemă care se ridică, legată de tranzit, o parte contractantă prin a cărei arie tranzitează materiale şi produse energetice nu va întrerupe sau reduce, nu va permite unei entităţi subordonate ei să: întrerupă sau să reducă şi nici nu va cere vreuneia dintre entităţile aliate sub jurisdicţia ei să întrerupă sau să reducă fluxul existent de materiale şi produse energetice înainte de încheierea procedurilor de soluţionare a diferendului, prevăzute în paragraful (7), cu excepţia cazului în care aceasta este prevăzută în mod expres într-un contract sau în alt acord care reglementează acest tranzit sau este permisă în conformitate cu hotărârea conciliatorului.
    (7) Prevederile menţionate mai jos se vor aplica unui diferend menţionat în paragraful (6), dar numai după ce s-au epuizat toate căile de soluţionare a diferendelor convenite, în prealabil, de părţile contractante, părţi la diferend, sau de oricare entitate la care se face referire în paragraful (6) şi o entitate a altei părţi contractante, parte la diferend:
    a) O parte contractantă care este parte la diferend poate să-1 supună secretarului general, printr-o notificare care prezintă pe scurt problemele în litigiu. Secretarul general va notifica acest fapt tuturor părţilor contractante.
    b) În termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de notificări, secretarul general, în urma consultărilor pe care le are cu părţile la diferend şi cu alte părţi contractante interesate, va numi un conciliator. Acest concili-ator va avea experienţă în problemele care fac obiectul diferendului şi nu va avea naţionalitatea sau cetăţenia unei părţi la diferend sau a altor părţi contractante interesate şi nici reşedinţa permanentă în aceste state.
    c) Conciliatorul va căuta să găsească o soluţie de înţelegere între părţile la diferend sau o procedură de soluţionare. Dacă în termen de 90 de zile de la numirea sa el nu reuşeşte sa asigure o astfel de înţelegere, va recomanda o hotărâre pentru soluţionarea diferendului sau o procedură de soluţionare a acestuia şi va hotărî asupra tarifelor şi altor condiţii intermediare pentru respectivul tranzit, care să fie respectate de la o dată pe care el o va specifica, până în momentul soluţionării diferendului
    d) Părţile contractante se obligă să respecte şi să se asigure că entităţile controlate de ele sau sub jurisdicţia lor respectă orice hotărâre interimară prevăzută la subparagraful c), referitoare la tarife, termene şi condiţii pe o perioadă de 12 luni de la hotărârea conciliatorului sau până la soluţionarea diferendului, oricare dintre ele are loc mai înainte.
    e) Fără a încălca dispoziţiile subparagrafului b), secretarul general poate să nu opteze pentru numirea unui conciliator, daca consideră că diferendul se referă la un tranzit care formează sau a format obiectul unei proceduri de soluţionare a diferendelor menţionate la subparagrafele a)-d) şi că acele proceduri nu au dus la o hotărâre privind soluţionarea, diferendului.
    f) Conferinţa Cartei va adopta prevederi standard referitoare la modalitatea de desfăşurare a concilierii şi de plată a conciliatorilor.
    (8) Nici o dispoziţie a acestui articol nu va deroga de la drepturile şi obligaţiile unei părţi contractante în virtutea dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional cutumiar, din acordurile bilaterale sau multilaterale existente, inclusiv de la reglementările privind cablurile şi conductele submarine.
    (9) Acest articol nu va fi interpretat ca obligând o parte contractantă care nu are anumite tipuri de facilităţi de transport al energiei folosite pentru tranzit să ia orice măsură, potrivit acestui articol, cu privire la acel tip de facilitate de transport al energiei. Totuşi acea parte contractantă este obligată să se conformeze dispoziţiilor paragrafului (4).
    (10) În sensul acestui articol:
    a) tranzit înseamnă:
    (i) trecerea peste aria unei părţi contractante, cu sau fără transbordare, a materialelor şi produselor energetice provenind din aria unui alt stat şi destinate ariei unui stat terţ, cu condiţia ca acel stat sau statul terţ să fie parte contractantă; sau
    (ii) trecerea peste aria unei părţi contractante a materialelor şi produselor energetice provenind din aria altei părţi contractante şi destinate ariei acelei părţi contractante, cu condiţia ca cele două părţi contractante interesate să nu hotărască altfel şi să înregistreze hotărârea lor în anexa N. Cele două părţi contractante pot radia înscrierile lor din anexa N, înaintând Secretariatului o notificare comună, scrisă, privind intenţiile lor. Acesta va transmite acea notificare tuturor celorlalte părţi contractante. Radierea va avea efect după 4 săptămâni de la data notificării menţionate;
    b) facilităţile de transport al energiei constau din conducte de transport al gazului de înaltă presiune, linii şi reţele de înaltă tensiune pentru transportul curentului electric, conducte de ţiţei, conducte pentru pulberi de cărbune şi alte facilităţi specifice mânuirii materialelor şi produselor energetice.
    (1) Părţile contractante sunt de acord să promoveze accesul la/şi transferul privind tehnologia energetică pe bază comercială şi nediscriminatorie, pentru a sprijini dezvoltarea comerţului efectiv cu materiale şi produse energetice şi a investiţiilor în acest domeniu, precum şi pentru a pune în aplicare obiectivele Cartei în conformitate cu legile şi reglementările lor şi cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
    (2) În mod corespunzător, în măsura în care este necesar pentru a transpune în fapt prevederile paragrafului (1), părţile contractante vor înlătura obstacolele existente şi nu vor crea altele noi pentru transferul de tehnologie în domeniul materialelor şi produselor energetice, precum şi al echipamentelor şi serviciilor aferente, sub rezerva obligaţiilor de neproliferare şi a altor obligaţii internaţionale.
    (1) Părţile contractante recunosc importanţa pieţelor de capital deschise în încurajarea fluxului de capital care să finanţeze comerţul cu materiale şi produse energetice, precum şi pentru efectuarea şi sprijinirea investiţiilor în activităţile economice din sectorul energetic în ariile părţilor contractante, în special ale acelora cu economie în tranziţie. Fiecare parte contractantă se va strădui să promoveze condiţii pentru accesul societăţilor şi cetăţenilor altor părţi contractante pe piaţa sa de capital, în scopul finanţării comerţului cu materiale şi produse energetice şi în scopul realizării de investiţii în activitatea economică din sectorul energetic în ariile celorlalte părţi contractante, pe baze care nu sunt mai puţin favorabile decât acelea pe care le acordă, în împrejurări similare, propriilor sale societăţi şi cetăţeni sau societăţilor şi cetăţenilor oricărei alte părţi contractante sau ale unui stat terţ, oricare sunt mai favorabile.
    (2) O parte contractantă poate să adopte şi să menţină programe care asigură acces la împrumuturi publice, credite nerambursabile, garanţii şi asigurări pentru facilitarea comerţului sau investiţiilor în străinătate. Va pune la dispoziţie facilităţile disponibile în conformitate cu obiectivele, limitările şi criteriile unor astfel de programe (incluzând, dar nelimitându-se, sub nici un motiv, la obiectivele, limitările sau criteriile referitoare la locul de desfăşurare a afacerii solicitantului unei astfel de facilităţi sau la locul de livrare a mărfurilor sau serviciilor furnizate cu ajutorul unor astfel de facilităţi) pentru investiţii în activitatea economică din sectorul energetic al altor părţi contractante sau pentru finanţarea comerţului cu materiale şi produse energetice cu alte părţi contractante.
    (3) În aplicarea programelor privind activităţile economice din sectorul energetic pentru îmbunătăţirea stabilităţii economice şi a climatului investiţional ale părţilor contractante, părţile contractante vor încuraja operaţiunile; în măsura în care este cazul, şi vor beneficia de experienţa instituţiilor financiare internaţionale componente.
    (4) Nici o dispoziţie a acestui articol nu va împiedica:
    a) instituţiile financiare să aplice propriile practici de împrumut sau de subscriere pe baza principiilor pieţei şi considerentelor prudenţiale; sau
    b) o parte contractanta să ia măsuri:
    (i) din motive prudenţiale, inclusiv pentru protecţia investitorilor, consumatorilor, depunătorilor, titularilor de poliţe sau persoanelor cărora furnizorul de servicii financiare le datorează o obligaţie judiciara; sau
    (ii) prin care să asigure integritatea şi stabilitatea sistemului său financiar şi al pieţelor de capital.
    (1) Fiecare parte contractantă, în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat, va încuraja şi va crea condiţii stabile, echitabile, favorabile şi transparente investitorilor altor părţi contractante pentru a efectua investiţii în aria sa.
    Aceste condiţii includ angajamente de acordare, în orice moment, investiţiilor investitorilor altor părţi contractante, a unui tratament just şi echitabil. Aceste investiţii se vor bucura, deasemenea, de cele mai constante măsuri de protecţie şi siguranţă şi nici o parte contractantă nu va afecta sub nici o formă, prin măsuri nejustificate sau discriminatorii; activităţile lor de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrăinare, în nici un caz, acestor investiţii nu li se va acorda un tratament care este mai puţin favorabil decât cel prevăzut de dreptul internaţional, inclusiv prin obligaţii de tratat. Fiecare parte contractantă va respecta orice obligaţie pe care şi-a asumat-o faţă de un investitor sau cu privire la o investiţie a unui investitor al altei părţi contractante.
    (2) Fiecare parte contractanta se va strădui să acorde investitorilor altei părţi contractante, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, tratamentul descris la paragraful 3).
    (3) în sensul acestui articol, tratament înseamnă tratamentul acordat de o parte contractantă care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor investitori sau investitorilor oricărei părţi contractante sau oricărui stat terţ, oricare este mai favorabil.
    (4) Un tratat adiţional va obliga fiecare parte; sub rezerva condiţiilor stipulate în acest tratat, să acorde investitorilor altor părţi, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, tratamentul descris în paragraful (3).
    Acel tratat va fi deschis semnării pentru statele sau organizaţiile de integrare economică regională care au semnat sau au aderat la acest tratat. Negocierile tratatului adiţional vor începe nu mai târziu de l ianuarie 1995, în vederea convenirii lui până la l ianuarie 1998.
    (5) Fiecare parte contractantă se va strădui, privitor la efectuarea unei investiţii în aria sa:
    a) să limiteze la minimum excepţiile de la acordarea tratamentului descris în paragraful (3);
    b) să înlăture, progresiv, restricţiile existente care afectează investitorii altor părţi contractante.
    (6) a) O parte contractantă poate, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, să declare, voluntar, în orice moment, Conferinţei Cartei, prin Secretariat, intenţia sa de a nu introduce noi excepţii la tratamentul descris la paragraful (3).
    b) O parte contractantă poate, în orice moment, să se angajeze, voluntar, să acorde investitorilor altor părţi contractante, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în câteva sau în toate activităţile economice din sectorul ener-getic în aria sa, tratamentul descris la paragraful (3). Aceste angajamente vor fi notificate Secretariatului, vor fi înscrise în anexa VC şi vor fi obligatorii în baza acestui tratat.
    (7) Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor din aria sa, aparţinând investitorilor altei părţi contractante, şi activităţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrăinare, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat investiţiilor propriilor investitori sau ale investitorilor altei părţi contractante sau unui stat terţ şi activităţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrăinare, oricare este mai favorabil.
    (8) Modalităţile de aplicare a dispoziţiilor paragrafului (7) pentru programele prin care o parte contractantă acordă credite nerambursabile sau alte forme de asistenţă financiară sau încheie contracte pentru cercetarea şi dezvoltarea tehnologiilor energetice vor fi păstrate pentru tratatul adiţional prevăzut la paragraful (4). Fiecare parte contractantă va informa Conferinţa Cartei, prin Secretariat, asupra modalităţilor pe care le aplică programelor prevăzute la acest paragraf.
    (9) Fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regională care semnează sau aderă la acest tratat va depune la Secretariat, la data la care semnează tratatul sau depune instrumentele de aderare, un raport cuprinzând toate legile, reglementările sau alte măsuri privitoare la:
    a) excepţiile de la paragraful (2); sau
    b) programele la care se face referire în paragraful (8).
    O parte contractantă va reactualiza raportul său prin transmiterea promptă a amendamentelor la secretariat. Conferinţa Cartei va analiza aceste rapoarte în mod periodic.
    Cu privire la subparagraful a), raportul poate desemna părţi din, sectorul energetic în care o parte contractantă acordă investitorilor altei părţi contractante tratamentul prevăzut la paragraful (3).
    Cu privire la subparagraful b), această analiză a Conferinţei Cartei poate să ia în considerare efectele acestor programe asupra concurenţei şi investiţiilor.
    (10) Fără a încălca prevederile acestui articol, tratamentul prevăzut la paragrafele (3) şi (7) nu se va aplica protecţiei proprietăţii intelectuale; în schimb, tratamentul va fi aşa cum este prevăzut de dispoziţiile corespunzătoare din acordurile internaţionale aplicabile privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală la care părţile contractante respective sunt părţi.
    (11) În sensul art. 26, aplicarea, de către o parte contractantă, a unei măsuri investiţionale legate de comerţ aşa cum se prevede la art. 5 paragrafele (1) şi (2), unei investiţii a unui investitor al altei părţi contractante, existente la momentul acestei aplicări, va fi considerată, sub rezerva art. 5 paragrafele (3) şi (4), o încălcare a unei obligaţii a primei părţi contractante în baza acestui tratat.
    (12) Fiecare parte contractantă va da asigurări că legislaţia ei internă prevede mijloace efective pentru a susţine pretenţiile şi a pune în aplicare drepturile referitoare la investiţii, la acordurile de investiţii şi la autorizaţiile pentru investiţii.
    (1) Sub rezerva dispoziţiilor legilor şi reglementărilor sale interne referitoare la intrarea, şederea şi activitatea persoanelor fizice, o parte contractantă va examina cu bună-credinţă cererile adresate de investitorii altor părţi contractante şi de personalul de specialitate care este angajat de aceşti investitori sau în cadrul investiţiilor acestor investitori, de a intra şi rămâne temporar în aria sa pentru a se angaja în activităţi legate de efectuarea, dezvoltarea, managementul, întreţinerea, folosirea, fructificarea sau înstrăinarea investiţiilor importante, inclusiv pentru consilierea sau prestarea serviciilor tehnice de specialitate.
    (2) O parte contractantă va permite investitorilor altor părţi contractante care au investiţii în aria sa şi investiţiilor acestor investitori să angajeze orice persoană considerată indispensabilă, la alegerea investitorului sau a investiţiei, indiferent de naţionalitate şi cetăţenie, dacă acesteia i s-a permis să intre, să stea şi să lucreze în aria celei dintâi părţi contractante şi dacă angajarea respectă termenii, condiţiile şi perioadele de timp ale permisului acordat acestor persoane.
    (1) Exceptând situaţiile în care se aplică dispoziţiile art.13, unui investitor al unei părţi contractante, care suferă o pierdere în legătură cu o investiţie în aria altei părţi contractante din cauza războiului sau a altui conflict armat, stării de necesitate, tulburărilor civile sau a altor evenimente similare din acea arie, i se va acorda, de către partea contractantă din urmă, referitor la restituirea, despăgubirea, compensarea sau altă soluţionare, tratamentul care este cel mai favorabil dintre cele pe care partea contractantă le acordă oricăror altor investitori, indiferent dacă aceştia sunt propriii investitori, investitorii altei părţi contractante sau investitorii unui stat terţ.
    (2) Fără a se aduce vreun prejudiciu paragrafului (1), unui investitor al unei părţi contractante care, în oricare dintre situaţiile la care se face referire în acel paragraf, suferă o pierdere în aria altei părţi contractante rezultând din:
    a) rechiziţionarea investiţiei sale sau a unei părţi din aceasta de către forţele sau autorităţile părţii contractante din urmă; sau
    b) distrugerea investiţiei sale sau a unei părţi din aceasta de către forţele sau autorităţile părţii contractante din urmă, care nu a fost cerută prin forţa lucrurilor, i se va acorda restituire sau despăgubire care, în toate cazurile, va fi promptă, adecvată şi efectivă.
    (1) Investiţiile investitorilor unei părţi contractante în aria oricărei alte părţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent naţionalizării sau exproprierii (denumită în continuare expropriere), exceptând cazul în care această expropriere este:
    a) într-un scop care este de interes public;
    b) nediscriminatorie;
    c) se efectuează în conformitate cu legea; şi
    d) însoţită de plata unei despăgubiri prompte, adecvate şi efective.
    Această despăgubire va fi echivalentă cu valoarea justă de piaţă a investiţiei expropriate la momentul imediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminentă să devină cunoscută într-un mod care să afecteze valoarea investiţiei (denumită în continuare data evaluării).
    Această valoare justă de piaţă va fi exprimată, la cererea investitorului, în valută liber convertibilă, pe baza cursului de schimb existent pe piaţă pentru acea valută la data evaluării. Despăgubirea va include şi dobânda la rata comercială stabilită în condiţii de piaţă, de la data exproprierii până la data plăţii.
    (2) Investitorul afectat va avea dreptul la o examinare promptă a cazului său, a evaluării investiţiei sale şi a plăţii despăgubirii, conform legii părţii contractante care a făcut exproprierea, de către o autoritate judecătorească sau o altă autoritate independentă şi competentă a acestei părţi contractante, în conformitate cu principiile stabilite în paragraful (1).
    (3) Pentru evitarea oricărui dubiu, exproprierea va include situaţii în care o parte contractantă expropriază activele unei societăţi comerciale din aria sa, în care un investitor al oricărei alte părţi contractante are o investiţie, inclusiv prin dreptul de proprietate asupra acţiunilor.
    (1) Fiecare parte contractantă va garanta, în ceea ce priveşte investiţiile investitorilor oricărei alte părţi contractante din aria sa, transferul liber în/ sau din aria sa, inclusiv transferul:
    a) capitalului iniţial şi contribuţiilor suplimentare la capital pentru întreţinerea şi dezvoltarea unei investiţii;
    b) veniturilor;
    c) plăţilor efectuate în baza unui contract, inclusiv amortizarea plăţilor capitalului şi dobânzilor aferente, rezultate dintr-un acord de împrumut;
    d) veniturilor necheltuite şi al altor remuneraţii ale personalului din străinătate angajat pentru acea investiţie;
    e) încasărilor din vânzarea sau lichidarea totală sau parţială a unei investiţii;
    f) plăţilor care decurg din reglementarea unui diferend;
    g) plăţii despăgubirii în baza art. 12 şi 13.
    (2) Transferurile în temeiul paragrafului (1) vor fi efectuate fără întârziere şi, cu excepţia veniturilor în natură, într-o valută liber convertibilă.
    (3) Transferurile vor fi efectuate la cursul de schimb pe piaţă, existent la data transferului, pentru tranzacţii la vedere în valuta în care se va face transferul, în absenţa unei pieţe valutare, cursul ce va fi utilizat va fi ultimul curs aplicat investiţiilor interne sau cursul de schimb cel mai recent pentru transformarea valutelor în drepturi speciale de tragere, oricare este mai favorabil pentru investitor.
    (4) Fără a încălca dispoziţiile paragrafelor (l)-(3), o parte contractantă poate să protejeze drepturile creditorilor sau să asigure concordanţa cu legile privind emisiunea, comercializarea şi negocierea titlurilor de valoare şi să asigure executarea sentinţelor rezultând din procedurile de judecată civile, administrative şi penale, prin aplicarea echitabilă, nediscriminatorie şi cu bună-credinţă a legilor şi reglementărilor sale.
    (5) Fără a încălca dispoziţiile paragrafului (2), părţile contractante care sunt state ce au fost părţi constitutive ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste pot să prevadă în acorduri încheiate între ele ca transferul plăţilor se va face in valutele acelor părţi contractante, cu condiţia ca aceste, acorduri să nu trateze investiţiile din aria lor, aparţinând investitorilor altor părţi contractante, într-un mod mai puţin favorabil decât cel aplicat investiţiilor investitorilor părţilor contractante care au încheiat astfel de acorduri sau investiţiilor investitorilor unui stat terţ.
    (6) Fără a încălca dispoziţiile subparagrafului (1) b), o parte contractantă poate restricţiona transferul veniturilor în natură în cazul în care părţii contractante i se permite prin art. 29 subparagraful (2) a) sau prin GATT şi instrumentele conexe să restricţioneze sau să interzică exportul sau vânzarea pentru export a produselor care constituie venituri în natură, cu condiţia ca o parte contractantă să permită ca transferul veniturilor în natură să se efectueze aşa cum este autorizat sau specificat printr-un acord de investiţii, o autorizaţie de investiţii sau alte acorduri scrise între partea contractantă şi un investitor al altei părţi contractante sau investiţiile acestuia.
    (1) Dacă o parte contractantă sau o agenţie desemnată de aceasta (denumită în continuare partea care acordă despăgubiri) face o plată în virtutea unei asigurări sau garanţii acordate în legătură cu o investiţie a unui investitor (denumit în continuare partea despăgubită) în aria altei părţi contractante (denumită în continuare parte gazdă), partea gazdă va recunoaşte:
    a) transferul tuturor drepturilor şi pretenţiilor în legătură cu această investiţie către partea care acordă despăgubirile; şi
    b) dreptul părţii care acordă despăgubiri, în virtutea subrogării, să exercite toate aceste drepturi şi să susţină aceste pretenţii.
    (2) Partea care acordă despăgubiri va fi îndreptăţită, în toate cazurile, la:
    a) acelaşi tratament în legătură cu drepturile şi pretenţiile primite de ea în virtutea transferului la care se face referire în paragraful (1); şi
    b) aceleaşi plăţi datorate în baza acestor drepturi şi pretenţii, ca şi cele pe care partea despăgubită a fost îndreptăţită să le primească în virtutea acestui tratat, în legătură cu investiţia în cauză.
    (3) În nici o procedură care face obiectul art. 26, o parte contractantă nu va invoca, ca apărare, acţiunea reconvenţională, dreptul la compensaţie sau oricare alt motiv, sau faptul că despăgubirea sau compensaţia, totală sau parţială, a pagubelor reclamate s-a primit sau va fi primită în baza unui contract de asigurare sau de garanţie.
    Când două sau mai multe părţi contractante au încheiat un acord internaţional anterior sau vor încheia un acord internaţional ulterior, ai căror termeni se referă la aceleaşi aspecte ca şi cele din partea a III-a sau a V-a a acestui tratat,
    (1) nici o dispoziţie din partea a III-a sau a V-a a acestui tratat nu va fi interpretată ca derogând de la prevederile termenilor altui acord sau de la dreptul de soluţionare a diferendelor care rezultă din acel acord; şi
    (2) nici o prevedere a acestui alt acord nu va fi interpretată ca derogând de la dispoziţiile părţii a III-a sau a V-a a acestui tratat sau de la dreptul de soluţionare a diferendelor în baza acestui tratat, în oricare dintre cazurile în care o asemenea dispoziţie este mai favorabilă investitorului sau investiţiei.
    Fiecare parte contractantă îşi rezervă dreptul de a refuza avantajele ce decurg din această parte:
    (1) unei persoane juridice, dacă cetăţeni sau naţionali ai unui stat terţ deţin sau controlează o astfel de persoană juridică şi dacă aceasta nu are o activitate de bază în aria părţii contractante în care ea este organizată; sau
    (2) unei investiţii, dacă partea contractantă care refuză stabileşte că acea investiţie este o investiţie a unui investitor al unui stat terţ cu care partea contractantă care refuză:
    a) nu menţine relaţii diplomatice; sau
    b) adoptă sau menţine măsuri care:
    (i) interzic tranzacţii cu investitorii acelui stat; sau
    (ii) ar ameninţa-o sau ar prejudicia-o, dacă avantajele acestei părţi ar fi acordate investitorilor acelui stat sau investiţiilor sale.
    (1) Părţile contractante recunosc suveranitatea statului şi drepturile suverane asupra resurselor energetice. Ele reafirmă că acestea trebuie să fie exercitate în conformitate cu regulile de drept internaţional şi sub rezerva respectării lor.
    (2) Fără a afecta obiectivele de promovare a accesului la resursele energetice şi de explorare şi dezvoltare a acestora pe baze comerciale, tratatul nu va prejudicia, în nici un fel, regulile părţilor contractante care guvernează sistemul de proprietate asupra resurselor energetice.
    (3) Fiecare stat continuă să deţină, în special, dreptul de a decide cu privire la zonele geografice din aria sa, care să fie făcute disponibile pentru explorarea şi dezvoltarea resurselor lor energetice, optimizarea extracţiei lor şi măsura în care acestea pot fi consumate sau exploatate, şa specifice şi să beneficieze de orice taxe, redevenţe sau alte plăţi financiare, care se percep în virtutea acestei explorări şi exploatări, şi să reglementeze aspectele de mediu şi de siguranţă legate de o astfel de explorare, dezvoltare şi redare a utilizării iniţiale a terenului în aria sa, precum şi să participe la aceste explorări şi exploatări, inter alia, prin participare directă a guvernului sau prin întreprinderi de stat.
    (4) Părţile contractante se angajează să Faciliteze accesul la resursele energetice, inter alia, prin acordarea nediscriminatorie, pe bază de criterii care sunt făcute publice, de autorizaţii, licenţe, concesionări şi contracte de prospectare şi explorare sau de exploatare şi extragere a resurselor energetice.
    (1) Urmărind o dezvoltare durabilă şi luând în considerare obligaţiile sale care decurg din acordurile internaţionale în domeniul mediului, la care este parte, fiecare parte contractantă se va strădui să minimizeze, de o manieră eficientă din punct de vedere economic, impactul negativ asupra mediului care are loc în interiorul sau în afara ariei sale, pentru toate activităţile din cadrul ciclului energetic din aria sa, luând măsurile de securitate necesare, în acest sens, fiecare parte contractantă va acţiona de o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor. Fiecare parte contractantă se va strădui să adopte, în cadrul politicilor şi acţiunilor sale, măsuri de precauţie pentru prevenirea sau minimizarea degradării mediului. Părţile contractante convin ca poluatorul din ariile părţilor contractante să suporte, în principiu, costurile poluării, inclusiv poluarea transfrontieră, în interesul public şi fără a distorsiona investiţiile în ciclul energetic sau comerţul internaţional. Părţile contractante vor acţiona astfel:
    a) vor lua în considerare aspectele legate de mediu în formularea şi aplicarea politicilor lor energetice;
    b) vor promova stabilirea preţurilor pe considerente de piaţă şi cu o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor de mediu care rezultă din ciclul energetic;
    c) ţinând seama de art. 34 paragraful (4), vor încuraja cooperarea în atingerea obiectivelor de mediu ale Cartei şi cooperarea în domeniul standardelor internaţionale de mediu pentru ciclul energetic, luând în considerare diferenţele dintre efectele adverse şi abaterea de cost dintre părţile contractante;
    d) vor lua în considerare, în mod deosebit, îmbunătăţirea eficienţei energetice, dezvoltarea şi folosirea surselor de energie regenerabile, promovarea folosirii combustibililor curaţi şi vor folosi tehnologii şi mijloace tehnologice care reduc poluarea;
    e) vor promova culegerea şi diseminarea informaţiilor privind politicile energetice cu efecte benefice asupra mediului şi eficiente din punct de vedere economic şi cu privire la practicile şi tehnologiile eficiente din punct de vedere al costurilor;
    f) vor încuraja conştientizarea opiniei publice privind acţiunile cu impact asupra mediului din sistemul energetic, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului negativ asupra mediului, şi costurile legate de diferitele măsuri de prevenire şi reducere;
    g) vor promova şi vor coopera în domeniul cercetării, dezvoltării şi aplicării tehnologiilor, practicilor şi proceselor tehnologice eficiente din punct de vedere energetice şi cu respectarea considerentelor de mediu, care vor reduce impactul negativ asupra mediului, precum şi toate aspectele legate de ciclul energetic, într-o manieră eficientă din punct de vedere economic;
    h) vor încuraja crearea de condiţii favorabile pentru transferul şi răspândirea acestor tehnologii în condiţiile unei protecţii corespunzătoare şi efective a drepturilor de proprietate intelectuală;
    i) vor promova o evaluare transparentă într-un stadiu incipient, anterior fazei de decizie şi urmata de monitorizarea impactului asupra mediului, a proiectelor de investiţii energetice semnificative;
    j) vor promova conştientizarea la nivel internaţional privind schimbul de informaţii legat de programe şi standarde de mediu relevante ale părţilor contractante, precum şi de punere în aplicare a acelor programe şi standarde;
    k) vor participa, la cerere, şi în limita resurselor lor disponibile, la dezvoltarea şi punerea în aplicare de programe de mediu corespunzătoare la diverse părţi contractante.
    (2) La cererea uneia sau mai multor părţi contractante diferendele privind aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor acestui articol vor fi analizate de Conferinţa Cartei care va căuta o soluţie, în cazul în care nu există aranjamente privind modul de soluţionare a acestor diferende în alte foruri internaţionale corespunzătoare.
    (3) În sensul acestui articol:
    a) ciclul energetic înseamnă întregul lanţ, inclusiv activităţile legate de prospectarea, explorarea, producţia, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie şi tratamentul şi eliminarea deşeurilor, precum şi dezafectarea sau oprirea acestor activităţi minimizând impactul negativ asupra mediului;
    b) impactul asupra mediului înseamnă orice efect cauzat de o anumită activitate asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii şi protecţiei omului, florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului, monumentelor istorice şi altor structuri fizice sau interacţiunii lor între aceşti factori, inclusiv efectele asupra moştenirii culturale sau asupra condiţiilor socioeconomice care rezultă din alterarea acestor factori;
    c) îmbunătăţirea eficienţei energetice înseamnă acţionarea pentru menţinerea aceleiaşi unităţi de produs (bun sau serviciu) fără a reduce calitatea sau performanţele produsului, concomitent cu reducerea cantităţii de energie necesară pentru realizarea acelui produs;
    d) eficient din punct de vedere al costurilor înseamnă atingerea unui obiectiv cu cele mai reduse costuri sau obţinerea celor mai mari beneficii la un cost dat.
    (1) Legile, reglementările, hotărârile judecătoreşti şi deciziile administra-tive cu aplicaţie generală, care afectează comerţul cu materiale şi produse energetice, se înscriu, în conformitate cu art. 29 subparagraful (2) a), printre măsurile care ţin de regulile privind transparenţa, aşa cum rezultă din GATT şi din instrumentele conexe relevante.
    (2) Legile, reglementările, hotărârile judecătoreşti şi deciziile administra-tive de aplicare generală, puse în aplicare de către o parte contractantă, precum şi acordurile în vigoare dintre părţile contractante, care se referă la alte aspecte din acest tratat, vor fi deasemenea publicate prompt, astfel încât să dea posibilitate părţilor contractante şi investitorilor să ia cunoştinţă de ele. Dispoziţiile acestui paragraf nu obligă nici o parte contractantă să dezvăluie informaţii confidenţiale care ar împiedica aplicarea legii sau ar fi, contrare interesului public ori ar prejudicia interesele comerciale legitime ale unui investitor.
    (3) Fiecare parte contractantă va desemna unul sau mai multe puncte de informare cărora să li se poată adresa cereri privind informaţii despre legile, reglementările, hotărârile judecătoreşti şi deciziile administrative, mai sus menţionate, şi va informa prompt secretariatul despre existenţa lor, secretariatul făcându-le disponibile, la cerere.
    (1) Dacă nu s-a convenit altfel în acest articol, nici o dispoziţie a prezentului tratat nu se va aplica, astfel încât să creeze drepturi sau să impună obligaţii cu privire la măsurile fiscale ale părţilor contractante, în cazul oricărei neconcordanţe între dispoziţiile acestui articol şi oricare altă dispoziţie din acest tratat, dispoziţiile acestui articol vor prevala.
    (2) Articolul 7 paragraful (3) se va aplica măsurilor fiscale, altele decât cele pe venit sau pe capital, cu excepţia faptului că aceste dispoziţii nu se vor aplica:
    a) unui avantaj acordat de o parte contractantă în baza prevederilor fiscale ale oricărei convenţii, acord sau aranjament, descrise în subparagraful 7 a) (ii) ; sau
    b) oricărei măsuri fiscale care urmăreşte colectarea efectivă a impozitelor, cu excepţia cazului când măsurile unei părţi contractante discriminează în mod arbitrar împotriva materialelor şi produselor energetice provenind din sau destinate pentru aria altei părţi contractante, sau restricţionează, în mod arbitrar, beneficiile acordate în baza dispoziţiilor art. 7 paragraful (3).
    (3) Dispoziţiile art. 10 paragrafele (2) şi (7) se vor aplica măsurilor fiscale ale părţilor contractante, altele decât cele pe venit sau pe capital, cu excepţia faptului că aceste dispoziţii nu se vor aplica:
    a) pentru a impune obligaţii ce decurg din tratamentul naţiunii celei mai favorizate cu privire la avantajele acordate de o parte contractantă în conformitate cu dispoziţiile fiscale ale oricărei convenţii, oricărui acord sau aranjament, descrise în subparagraful (7) a) (ii) sau care rezultă din calitatea de membru la o organizaţie de integrare economică regională; sau
    b) oricare măsuri fiscale vizând să asigure colectarea efectivă de impozite, cu excepţia cazului în care măsura discriminează, în mod arbitrar, un investitor al altei părţi contractante sau restricţionează, în mod arbitrar, beneficiile acordate în baza dispoziţiilor legate de investiţii din acest tratat.
    (4) Dispoziţiile art. 29 paragrafele (2) - (6) se aplică măsurilor fiscale, altele decât cele pe venit sau pe capital.
    (5) a) Articolul 13 se aplică impozitelor.
    b) Atunci când o problemă care derivă din art. 13, referitoare fie la faptul ca impozitul constituie o expropriere, fie că impozitul considerat ca expropriere este discriminatoriu, se vor aplica următoarele dispoziţii:
    (i) Investitorul sau partea contractantă care declară măsura de expropriere va supune cazul autorităţii fiscale competente, pentru a determina dacă impozitul este o măsură de expropriere sau dacă impozitul este discriminatoriu, în cazul în care lipseşte o astfel de cerere din partea investitorului sau a părţii contractante, organismele chemate să soluţioneze diferendele în conformitate cu art. 26 subparagraful (2) c) sau art. 27 paragraful (2) vor supune cazul autorităţilor fiscale competente.
    (ii) Autorităţile fiscale competente se vor strădui să soluţioneze cazul, într-o perioadă de 6 luni de la notificare. Dacă este o problemă de nediscriminare, autorităţile fiscale competente vor aplica dispoziţiile privind nediscriminarea din convenţiile fiscale aplicabile sau dacă nu există prevederi privind nediscriminarea în aceste convenţii sau în cazul în care astfel de convenţii nu sunt în vigoare între părţile contractante interesate, ele vor aplica principiile de nediscriminare stipulate în convenţia-cadru privind impozitele pe venit şi capital a organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică.
    (iii) Organismele chemate să soluţioneze diferendele în baza art. 26 subparagraful (2) c) sau art. 27 paragraful (2) pot lua în considerare orice concluzie primită de la autoritatea fiscală competentă privind natura măsurii, respectiv dacă aceasta este o măsură de expropriere. Aceste organisme vor lua în considerare toate concluziile primite în perioada de 6 luni la care se face referire în subparagraful b) (ii), din partea autorităţii fiscale competente, inclusiv dacă impozitul este discriminatoriu. Aceste organisme pot lua, deasemenea, în considerare orice concluzie primită de la autoritatea fiscală competentă după expirarea perioadei de 6 luni.
    (iv) După expirarea perioadei de 6 luni, la care se face referire în subparagraful (b) (ii), implicarea autorităţii fiscale competente nu poate în nici un caz să ducă la întârzierea procedurilor prevăzute la art. 26 şi 27.
    (6) Pentru evitarea oricărui dubiu, art. 14 nu va limita drepturile părţii contractante de a impune sau de a percepe impozite prin reţinere la sursă sau alte mijloace.
    (7) În sensul acestui articol:
    a) termenul măsuri fiscale cuprinde:
    (i) orice prevedere referitoare la impozite din legislaţia naţională a părţii contractante sau a unei subdiviziuni politice sau a unei autorităţi locale; şi
    (ii) orice prevedere referitoare la impozite din convenţiile de evitare a dublei impuneri sau din alte acorduri şi aranjamente internaţionale la care partea contractantă este parte;
    b) vor fi considerate impozite pe venit sau pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe veniturile provenite din înstrăinarea proprietăţii, impozite pe avere, moşteniri şi donaţii sau impozite similare, impozite pe suma totală a salariilor plătite de societăţile comerciale, precum şi impozitul pe creşterea valorii capitalului;
    c) autoritate fiscală competentă, înseamnă autoritatea competentă în conformitate cu un acord de evitare a dublei impuneri în vigoare între părţile contractante sau, în cazul în care nu este în vigoare nici un astfel de acord, ministrul sau ministerul responsabil pentru impozite sau reprezentanţii lor autorizaţi;
    d) pentru evitarea oricărui dubiu, termenii prevederi fiscale şi impozite nu includ taxele vamale.
    (1) Fiecare parte contractantă se angajează ca, în cazul în care menţine sau înfiinţează o întreprindere de stat, aceasta îşi va desfăşura activitatea legată de vânzarea sau cumpărarea de bunuri şi servicii în aria sa, în concordanţă cu obligaţiile părţii contractante prevăzute în partea a III-a a acestui tratat.
    (2) Nici o parte contractantă nu va încuraja sau nu va cere unei astfel de întreprinderi să desfăşoare activitate în aria sa într-o manieră neconformă cu obligaţiile părţii contractante prevăzute în acest tratat.
    (3) Fiecare parte contractantă se angajează că, dacă înfiinţează sau menţine o entitate şi îi conferă autoritate normativă, administrativă sau altă autoritate guvernamentală, această entitate va exercita acea autoritate în concordanţa cu obligaţiile părţii contractante prevăzute în acest tratat.
    (4) Nici o parte contractantă nu va încuraja sau nu va cere unei entităţi, căreia aceasta îi acordă privilegii exclusive sau speciale să-şi desfăşoare activitatea în aria sa într-o manieră neconformă cu obligaţiile părţii contractante prevăzute în acest tratat.
    (5) În sensul acestui articol, entitate include o întreprindere, o agenţie sau altă organizaţie, sau o persoană individuală.
    (1) Fiecare parte contractanta este pe deplin răspunzătoare, prin acest tratat, pentru respectarea tuturor dispoziţiilor acestui tratat şi va lua măsurile necesare, în limita în care îi sunt disponibile, pentru a asigura respectarea lor de către guvernele regionale şi locale şi autorităţile din aria sa.
    (2) Dispoziţiile privind soluţionarea diferendelor din partea a II-a, a IV-a şi V-a ale acestui tratat pot fi invocate în legătură cu măsurile ce afectează respectarea dispoziţiilor tratatului de către o parte contractantă, care au fost luate de guverne regionale sau locale ori de autorităţi din aria părţii contractante.
    (1) Acest articol nu se aplică art. 12, 13 şi 29.
    (2) Dispoziţiile tratatului, altele decât:
    a) cele la care se face referire în paragraful (1); şi
    b) cu privire la subparagraful (i), partea a III-a a acestui tratat, nu vor împiedica o parte contractantă să adopte sau sa aplice măsuri:
    (i) necesare pentru a proteja viaţa sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor;
    (ii) esenţiale pentru achiziţionarea sau distribuirea materialelor şi produselor energetice în condiţiile în care acestea sunt deficitare, datorită unor cauze care nu depind de acea parte contractantă, cu condiţia ca aceste măsuri să fie compatibile cu principiile potrivit cărora:
    A) toate celelalte părţi contractante au dreptul la o parte echitabilă din oferta internaţională de astfel de materiale şi produse energetice; şi
    B) orice astfel de măsuri care nu sunt compatibile cu dispoziţiile acestui tratat vor fi suspendate imediat ce condiţiile care le-au generat au încetat să existe; sau
    (iii) în beneficiul investitorilor autohtoni sau persoane individuale, sau grupuri dezavantajate din punct de vedere social sau economic sau investiţiilor acestora şi notificate Secretariatului ca atare, cu condiţia ca o astfel de măsură:
    A) să nu aibă un impact semnificativ asupra economiei acelei părţi contractante; şi
    B) să nu discrimineze între investitorul oricărei alte părţi contractante şi investitorii acelei părţi contractante care nu fac parte dintre aceia pentru care s-a introdus această măsură, cu condiţia că aceste măsuri să nu fie aplicate într-un mod care să constituie o restricţionare deghizată a activităţii economice în sectorul energetic sau un mijloc de discriminare arbitrar sau nejustificat între părţi contractante sau între investitori sau alte persoane interesate ale părţilor contractante. Aceste măsuri vor fi motivate corespunzător şi nu vor anula sau afecta beneficiile uneia sau mai multor părţi contractante, pe care acestea le au prin acest tratat, mai mult decât este strict necesar pentru scopul final.
    (3) Dispoziţiile acestui tratat, altele decât cele la care se face referire în paragraful (1), nu vor fi interpretate ca împiedicând o parte contractantă de a lua măsurile pe care acesta le consideră necesare:
    a) pentru protejarea intereselor esenţiale ale securităţii sale, inclusiv cele:
    (i) legate de aprovizionarea cu materiale şi produse energetice a obiectivelor militare; sau
    (ii) luate în timp de război, conflict armat sau în cazul altor stări de urgenţă în relaţiile internaţionale;
    b) legate de punerea în aplicare a politicilor naţionale cu privire la neproliferarea armelor nucleare sau altor instrumente care folosesc materiale fisionabile sau necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul tratatului de neproliferare a armelor nucleare, a directivelor pentru furnizorii nucleari şi a altor obligaţii sau înţelegeri internaţionale de neproliferare nucleară; sau
    c) pentru menţinerea ordinii publice.
    O astfel de măsură nu va constitui o restricţie deghizată în calea tranzitului.
    (4) Dispoziţiile acestui tratat care acordă tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu vor obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor oricărei alte părţi contractante vin tratament preferenţial:
    a) care rezultă din calitatea sa de membru la o zonă de comerţ liber sau uniune vamală; sau
    b) care este acordat printr-un acord bilateral sau multilateral privind cooperarea economică dintre state care au fost părţi constitutive ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, până la stabilirea, pe o bază definitivă, a relaţiilor lor economice reciproce.
    (1) Nici o dispoziţie a acestui tratat nu va fi astfel interpretată, încât să oblige o parte contractantă, care este parte la un acord de integrare eco-nomică (denumite în continuare A/E), să extindă, prin tratamentul naţiunii celei mai favorizate, asupra altei părţi contractante care nu este parte la AIE, un tratament preferenţial aplicabil între părţile la acel AIE şi care rezultă din calitatea lor de parte la acel AIE.
    (2) În sensul paragrafului (1), AIE înseamnă un acord care liberalizează substanţial, inter alia, comerţul şi investiţiile, asigurând absenţa sau eliminarea, în mod substanţial, a tuturor discriminărilor între părţile la acesta, prin eliminarea măsurilor discriminatorii existente şi/sau interzicerea de măsuri noi sau mai discriminatorii, fie la intrarea în vigoare a acestui acord, fie într-o perioadă de timp rezonabilă.
    (3) Acest articol nu va afecta aplicarea GATT şi a instrumentelor conexe în conformitate cu art. 29.
    (1) Diferendele dintre o parte contractantă şi un investitor al unei alte părţi contractante în legătură cu o investiţie a celei din urmă părţi contractante, în aria celei dintâi părţi contractante, şi care se referă la o pretinsă încălcare a obligaţiei celei dintâi părţi contractante, în partea a III-a, se vor soluţiona, pe cât posibil, pe cale amiabilă.
    (2) Dacă aceste diferende nu pot fi reglementate în conformitate cu dispoziţiile paragrafului (1), în termen de 3 luni de la data la care oricare parte la diferend a solicitat o soluţionare amiabilă, investitorul, parte la diferend, poate opta pentru supunerea acestuia spre soluţionare:
    a) la instanţele sau tribunalele administrative ale părţii contractante care este parte la diferend;
    b) în conformitate cu orice procedură aplicabilă de reglementare a dife-rendelor, asupra căreia s-a căzut de acord în prealabil; sau
    c) conform următoarelor paragrafe din acest articol.
    (3) a) Numai în condiţiile menţionate în subparagrafele b) şi c) fiecare parte contractantă îşi dă, prin prezenta, consimţământul necondiţionat pentru supunerea diferendului arbitrajului internaţional sau concilierii internaţionale conform dispoziţiilor acestui articol.
    b) (i) părţile contractante menţionte în lista din anexa ID nu îşi dau consimţământul necondiţionat în cazul în care investitorul a supus în prealabil, soluţionarea diferendului în condiţiile prevăzute la subparagraful (2) a) sau b).
    ii) Pentru motive de transparenţă, fiecare parte contractantă care este menţionată în lista din anexa ID va depune la secretariat o declaraţie scrisă privind politicile, practicile şi condiţiile sale în acest sens, nu mai târziu de data depunerii instrumentelor sale de ratificare, acceptare sau aprobare, conform art. 39, sau a depunerii instrumentelor sale de aderare conform art. 41.
    c) O parte contractantă menţionată în anexa IA nu îşi dă acest acord necondiţionat cu privire la un diferend apărut în condiţiile arătate în ultima propoziţie a art. 10 paragraful (1).
    (4) În cazul în care un investitor optează să supună diferendul spre soluţionare în conformitate cu subparagraful (2) c), investitorul trebuie să-şi dea consimţământul în scris pentru ca diferendul să fie supus spre soluţionare astfel:
    a) (i) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor rela-tive la Investiţii, înfiinţat ca urmare a Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965 (denumită în continuare Convenţia ICSID), dacă partea contractantă a investitorului şi cealaltă parte contractantă, parte la diferend, sunt părţi la sus-numita convenţie; sau
    (ii) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor rela-tive la Investiţii, înfiinţat ca urmare a convenţiei menţionate în subparagraful a) (i), în baza regulilor care guvernează facilităţile adiţionale pentru administrarea procedurilor secretariatului centrului (denumit în continuare Regulament adiţional), dacă partea contractantă a investitorului sau cealaltă parte contractantă, parte la diferend, dar nu amândouă, este parte la convenţia menţionată mai sus;
    b) unui arbitru unic sau unui tribunal ad-hoc de arbitraj, constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (denumit în continuare UNCITRAL); sau
    c) unei proceduri arbitrale în cadrul Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerţ din Stockholm.
    (5) a) Consimţământul dat în conformitate cu paragraful (3), împreună cu acordul scris al investitorului, dat ca urmare a prevederii menţionate la paragraful (4), vor fi considerate ca satisfăcând cerinţa pentru:
    (i) acordul scris al părţilor la diferend pentru îndeplinirea scopurilor menţionate la cap. II al Convenţiei ICSIR şi a celor din Regulamentul adiţional;
    (ii) o înţelegere în scris în sensul articolului II al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine, semnată la New York la 10 iunie 1958 (denumită în continuare Convenţia de la New York); şi
    (iii) părţile la contract să fi căzut de acord, în scris, în sensul art. l al Regu-lamentului de arbitraj al UNCITRAL.
    b) Orice arbitraj menţionat în acest articol se va desfăşura, la cererea oricăreia dintre părţile la diferend, într-un stat care este parte la Convenţia de la New York. Cererile supuse arbitrajului în condiţiile menţionate vor fi considerate ca rezultând din raporturi sau tranzacţii comerciale în sensul art. l al acestei convenţii.
    (6) Un tribunal stabilit potrivit dispoziţiilor paragrafului (4) va hotărî asupra problemelor în diferend în conformitate cu acest tratat, precum şi cu reglementările aplicabile şi principiile de drept internaţional.
    (7) Un investitor, altul decât o persoană fizică care are naţionalitatea părţii contractante, parte la diferend la data consimţământului în scris menţionat în paragraful (4) şi care, înaintea apariţiei diferendului dintre el şi partea contractantă, este controlat de investitori ai unei alte părţi contractan-te, va fi tratat, în sensul art. 25 subparagraful (2) b) al Convenţiei ICSID ca "naţional al unui alt stat contractant, şi în sensul art. l paragaraful (6) al Regulamentului adiţional va fi tratat ca "naţional al altui stat".
    (8) Hotărârile arbitrale, care pot cuprinde şi o obligaţie de plată, vor fi definitive şi obligatorii pentru părţile în diferend. O hotărâre arbitrală privind o măsură a unui guvern local sau a unei autorităţi a părţii contractante, parte la diferend, va stipula că partea contractantă poate să plătească despăgubiri băneşti în locul oricărei alte reparaţii acordate. Fiecare parte contractantă va aduce la îndeplinire o astfel de hotărâre fără întârziere şi va crea condiţii pentru executarea ei efectivă în aria sa.
    (1) Părţile contractante se vor strădui să-şi soluţioneze diferendele cu privire la aplicarea sau interpretarea acestui tratat pe căi diplomatice.
    (2) Dacă un diferend nu a fost soluţionat în conformitate cu paragraful (1), într-o perioadă de timp rezonabilă oricare dintre părţile la diferend poate supune problema respectivă unui tribunal ad-hoc conform acestui articol, în baza notificării scrise adresate celeilalte părţi la diferend, cu excepţia cazurilor în care prezentul tratat dispune altfel, sau părţile contractante au convenit altfel în scris, precum şi cu excepţia referitoare la aplicarea şi interpretarea art. 6 sau art. 19 sau pentru părţile contractante menţionate în anexa IA, a ultimei propoziţii a art. 10 paragraful (1).
    (3) Un astfel de tribunal ad-hoc se va constitui după cum urmează:
    a) Partea contractantă care iniţiază procedura va desemna un membru al tribunalului şi va informa cealaltă parte contractantă la diferend asupra acestei desemnări, în termen de 30 de zile de la primirea notificării menţionate în paragraful (2) a celeilalte părţi contractante.
    b) În termen de 60 de zile de la primirea notificării în scris, la care se referă paragraful (2), cealaltă parte contractantă, care este parte la diferend, va desemna un membru. Dacă desemnarea nu se va face în termenul stabilit, partea contractantă care a iniţiat procedura poate solicita, în termen de 90 de zile de la primirea notificării în scris, menţionată în paragraful (2), ca desemnarea să fie făcută în conformitate cu subparagraful d).
    c) Părţile contractante care sunt părţi la diferend vor desemna un al treilea membru care nu poate să aibă naţionalitatea sau cetăţenia părţii contractante care este parte la diferend. Acest membru va fi preşedintele tribunalului. Dacă, în termen de 150 de zile de la primirea notificării la care se referă paragaraful (2), părţile contractante nu pot cădea de acord asupra numirii unui al treilea membru, acea numire se va face, conform subparagrafului (3) d), la cererea oricăreia dintre părţile contractante, depusă în termen de 180 de zile de la primirea notificării.
    d) Desemnările necesar a fi făcute conform acestui paragraf se vor face de către secretarul general al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional în termen de 30 de zile de la primirea cererii înaintate în acest sens. Dacă secretarul general este împiedicat să-şi îndeplinească această sarcină, numirile vor fi făcute de către primul secretar al biroului. Dacă, la rândul său, acesta din urmă este împiedicat să îşi îndeplinească o astfel de sarcină, numirile se vor face de către un locţiitor care este cel mai mare în funcţie.
    e) Desemnările făcute în conformitate cu subparagrafele a) - d) vor fi făcute ţinând seama de calificarea şi experienţa celor care vor fi desemnaţi, în privinţa problemelor care fac obiectul acestui tratat.
    f) În absenţa unui acord contrar între părţile contractante, se va aplica Regulamentul de arbitraj al UNCITRAL, cu excepţia modificărilor făcute de părţile contractante care sunt parte la diferend sau de arbitri. Tribunalul va lua hotărârile cu majoritatea de voturi a membrilor săi.
    g) Tribunalul va decide asupra diferendului în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat, cu regulile aplicabile şi cu principiile dreptului internaţional.
    h) Sentinţa arbitrală va fi definitivă şi obligatorie pentru părţile contractante care sunt parte la diferend.
    (i) În cazul în care, la pronunţarea unei sentinţe, tribunalul consideră că una dintre măsurile prevăzute de un guvern local sau regional sau de o autoritate din aria părţii contractante, menţionată în partea I a anexei P, nu este conformă cu dispoziţiile prezentului tratat, oricare parte la diferend poate invoca prevederile părţii a II-a a anexei P.
    j) Cheltuielile tribunalului, ce includ şi remuneraţia membrilor săi, vor fi suportate în părţi egale de către părţile contractante care sunt parte la diferend. Tribunalul poate, în orice caz, să dispună, după cum consideră, ca una dintre părţile contractante, care este parte la diferend, să plătească o parte mai mare din cheltuieli.
    k) În cazul în care părţile contractante la diferend nu convin altfel, tribunalul îşi va desfăşura lucrările la Haga şi va folosi clădirea şi facilităţile Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional.
    1) O copie de pe sentinţa arbitrală va fi depusă la secretariat, care o va face general disponibilă.
    Un diferend între părţile contractante cu privire la aplicarea sau inter-pretarea art. 5 sau 29 nu va fi soluţionat în conformitate cu dispoziţiile art. 27, decât dacă părţile contractante, părţi la diferend, convin în acest fel.
    (1) Dispoziţiile acestui articol se vor aplica comerţului cu materiale şi produse energetice, atât timp cât o parte contractantă nu este membră la GATT şi instrumentele conexe.
    (2) a) Comerţul cu materiale şi produse energetice dintre părţile contractante, dintre care cel puţin una nu este parte la GATT sau la un instrument conex relevant, va fi guvernat, sub rezerva subparagrafelor b) şi
    c) şi a excepţiilor şi regulilor stipulate în anexa G, de prevederile GATT 1947 şi de instrumentele conexe, aşa cum erau ele aplicate la l martie 1994 şi practicate pentru materiale şi produse energetice de membrii la GATT 1947 între ei, ca şi cum toate părţile contractante sunt părţi la GATT 1947 şi la instrumentele conexe.
    b) Acest comerţ al unei părţi contractante, care este un stat care a fost parte constitutivă a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, poate fi guvernat, sub rezerva dispoziţiilor anexei TFU, de un acord între două sau mai multe asemenea state la l decembrie 1999 sau până la admiterea acelei părţi contractante la GATT, dacă acest act are loc mai devreme de l decembrie 1999.
    c) În ceea ce priveşte comerţul dintre oricare dintre cele două părţi la GATT, subparagraful a) nu se va aplica, dacă una dintre aceste părţi nu este parte la GATT 1947.
    (3) Fiecare semnatar al acestui tratat şi fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regională care aderă la acest tratat, la data semnării sau depunerii instrumentelor de aderare, va depune la Secretariat lista taxelor sale vamale şi a altor taxe percepute la import sau export pentru materiale şi produse energetice, notificând nivelul unor asemenea taxe la data semnării sau depozitării.
    Orice modificare a acestor taxe va fi notificată la Secretariat, care va informa în mod corespunzător părţile contractante.
    (4) Fiecare parte contractantă se va strădui să nu mărească taxele vamale sau alte taxe percepute la import sau la export:
    a) în cazul importului de materiale şi produse energetice menţionate în partea I a ofertei părţii contractante la care se face referire la art. II al GATT, peste nivelul prevăzut în ofertă, dacă partea contractantă este membru GĂTI,
    b) în cazul exportului de materiale şi produse energetice şi al importului lor, dacă partea contractantă nu este membru GATT, peste nivelul notificat cel mai recent la Secretariat, cu excepţia cazurilor permise în conformitate cu subparagraful (2) a).
    (5) O parte contractantă poate mări taxele vamale şi alte taxe peste nivelul specificat în paragraful (4), numai dacă:
    a) în cazul unor taxe vamale sau al altor taxe percepute la import, o asemenea acţiune nu este incompatibilă cu dispoziţiile aplicabile ale GATT, altele decât acele dispoziţii ale GATT 1947 şi ale instrumentelor conexe prevăzute în anexa G şi dispoziţiile corespondente ale GATT 1994 şi ale instrumentelor conexe; sau
    b) s-a notificat la Secretariat propunerea sa privind această creştere, în măsura în care este permisă de procedurile sale legislative, acordând celorlalte părţi contractante posibilitatea pentru consultări în legătură cu această propunere şi a luat în considerare poziţiile acestor părţi contractante.
    (6) Semnatarii se angajează să înceapă negocieri, nu mai târziu de l ianuarie 1995, în vederea încheierii, până la l ianuarie 1998, corespunzător evoluţiilor din sistemul de comerţ mondial, privind un text de amendament la acest tratat, cu condiţia respectării regulilor ce vor fi convenite, în sensul ca fiecare parte contractanta să se angajeze să nu mărească taxele vamale şi alte taxe peste nivelul menţionat în acel amendament.
    (7) Anexa D se va aplica diferendelor privind respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului în baza acestui articol, cu condiţia ca ambele părţi contractante să nu convină altfel, precum şi diferendelor, privind respectarea art. 5, dintre părţile contractante, dintre care cel puţin una nu este parte la GATT, cu menţiunea că anexa D nu se va aplica nici unui diferend între părţile contractante, a cărui substanţă derivă dintr-un acord care:
    a) a fost notificat în conformitate cu şi îndeplineşte celelalte cerinţe conţinute în subparagraful (2) b) şi anexa TFU; sau
    b) înfiinţează o zonă de comerţ liber sau o uniune vamală, aşa cum se menţionează în art. XXIV al GATT.
    În lumina rezultatelor Rundei Uruguay a negocierilor comerciale multilaterale încorporate, în principal, în Actul final încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994, părţile contractante se angajează să înceapă analizarea amendamentelor adecvate la acest tratat, nu mai târziu de l iulie 1995 sau la intrarea în vigoare a acestui tratat, dacă aceasta va fi ulterioară datei de l iulie 1995, în vederea adoptării acestor amendamente de către Conferinţa Cartei.
    Conferinţa provizorie a Cartei va începe, la prima sa reuniune, examinarea posibilităţii de includere a echipamentelor energetice în dispoziţiile din tratat legate de comerţ.
    (1) Recunoscând necesitatea unei perioade de timp pentru adaptarea la cerinţele economiei de piaţă, o parte contractantă, care figurează în lista din anexa T, poate să suspende temporar respectarea deplină a obligaţiilor sale care decurg din una sau din următoarele dispoziţii ale acestui tratat, sub rezerva condiţiilor din paragrafele (3)-(6):
    Articolul 6 paragrafele (2) şi (5)
    Articolul 7 paragraful (4)
    Articolul 9 paragraful (1)
    Articolul 10 paragraful (7) - măsuri specifice
    Articolul 14 subparagraful (1) d) - privitor doar la transferul câştigurilor necheltuite
    Articolul 20 paragraful (3) Articolul 22 paragrafele (1) şi (3).
    (2) Alte părţi contractante vor acorda asistenţă unei părţi contractante care şi-a suspendat respectarea deplină a obligaţiilor sale potrivit paragrafului (1) pentru a realiza condiţiile în care această suspendare poate înceta.
    Această asistenţă poate fi acordată în oricare formă pe care celelalte părţi contractante o consideră cea mai eficientă pentru a răspunde necesităţilor notificate potrivit subparagrafului (4) c), inclusiv, acolo unde este cazul, prin aranjamente bilaterale sau multilaterale.
    (3) Dispoziţiile aplicabile, etapele până la aplicarea deplină a fiecăreia, măsurile care trebuie luate şi data sau, în mod excepţional, acţiunea la care fiecare etapă este încheiată şi fiecare măsură este luată sunt enumerate în anexa T pentru fiecare parte contractantă care solicită aranjamente tranzitorii.
Fiecare asemenea parte contractantă va lua măsurile specificate până la data indicată pentru dispoziţia respectivă şi stadiul ei, aşa cum se precizează în anexa T. Părţile contractante care au suspendat temporar respectarea deplină a paragrafului (1) se angajează să se conformeze pe deplin obligaţiilor respective până la l iulie 2001. Dacă o parte contractantă consideră necesar, datorită unor împrejurări excepţionale, să ceară ca perioada acestei suspendări temporare să fie introdusă o altă suspendare temporară care nu a fost iniţial prevăzută în anexa T, hotărârea asupra unei cereri amendare a anexei T va fi luată de Conferinţa Cartei.
    (4) O parte contractantă care a invocat aranjamente tranzitorii va notifica Secretariatului cel puţin o dată la 12 luni, în ceea ce priveşte:
    a) aplicarea măsurilor specificate în anexa T şi progresul realizat în sensul respectării depline;
    b) progresul pe care aceasta se aşteaptă să-1 înregistreze în următoarele 12 luni, în sensul respectării depline a obligaţiilor sale, orice problemă pe care o prevede şi propunerile sale pentru abordarea acestei probleme;
    c) asistenţa tehnică necesară pentru facilitarea finalizării etapelor menţionate în anexa T, în vederea aplicării depline a acestui tratat sau pentru rezolvarea problemelor notificate conform subparagrafului b), precum şi pentru promovarea altor reforme necesare, orientate spre economia de piaţă şi modernizarea sectorului energetic;
    d) Orice împrejurare care ar face necesară o solicitare de tipul celei menţionate în paragraful (3).
    (5) Secretariatul va acţiona astfel:
    a) va transmite tuturor părţilor contractante notificările la care s-a făcut referire în paragraful (4);
    b) va transmite şi va promova activ, în mod adecvat, bazându-se, acolo unde este cazul, pe aranjamentele existente în cadrul altor organizaţii internaţionale, corelarea necesităţilor şi a ofertelor de asistenţă tehnică la care s-a făcut referire în paragraful (2) şi subparagraful (4) c);
    c) va transmite tuturor părţilor contractante, la sfârşitul fiecărei perioade de 6 luni, un rezumat al oricăror notificări făcute potrivit subparagrafelor (4) a) şi d).
    (6) Conferinţa Cartei va examina, anual, progresele înregistrate de părţile contractante în aplicarea dispoziţiilor acestui articol şi corelarea necesităţilor şi ofertelor de asistenţă tehnică la care s-a făcut referire în paragraful (2) şi sub paragraful (4) c), în cursul acestei examinări aceasta poate să hotărască luarea măsurilor adecvate.
    (1) Conferinţa Cartei poate autoriza negocierea unor protocoale şi declaraţii ale Cartei Energiei, în scopul atingerii obiectivelor şi principiilor Cartei.
    (2) Oricare semnatar al Cartei poate participa la aceste negocieri.
    (3) Un stat sau o organizaţie de integrare economică regională nu va deveni parte la un protocol sau o declaraţie fără a fi sau a deveni, în acelaşi timp, semnatar al Cartei şi parte contractantă la acest tratat.
    (4) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (3) şi a subparagrafului (6) a), prevederile finale aplicabile unui protocol vor fi definite în acel protocol.
    (5) Un protocol se va aplica numai părţilor contractante care consimt să fie legate prin acesta şi nu va face derogare de la drepturile şi obligaţiile acelor părţi contractante care nu sunt parte la protocol.
    (6) a) Un protocol poate transfera competenţe Conferinţei Cartei şi atribuţii Secretariatului, cu condiţia ca nici un astfel de transfer să nu poată fi făcut printr-un amendament la protocol, care nu este aprobat de Conferinţa Cartei, aprobare care nu poate să se dea în baza unei dispoziţii din protocolul autorizat în baza subparagrafului b).
    b) Un protocol care prevede hotărâri ce trebuie luate de Conferinţa Cartei poate, sub rezerva subparagrafului a), şi referitor la aceste hotărâri, să prevadă:
    (i) reguli de vot, altele decât cele prevăzute la art. 36;
    (ii) ca numai părţile la protocol să fie considerate a fi părţi contractante în sensul art. 36 sau eligibile de a vota în conformitate cu regulile stipulate în protocol.
    (1) Părţile contractante se vor întâlni periodic în cadrul Conferinţei Cartei Energiei (denumită in continuare Conferinţa Cartei), la care fiecare parte contractantă are dreptul să aibă un reprezentant. Reuniunile ordinare se vor ţine la intervale determinate de Conferinţa Cartei.
    (2) Reuniuni extraordinare ale Conferinţei Cartei pot fi ţinute la date ce pot fi stabilite de Conferinţa Cartei sau la cererea scrisa a oricărei părţi contractante, cu condiţia ca, în intervalul de 6 săptămâni de la cererea comunicată părţilor contractante de către Secretariat, aceasta să fie susţinută de cel puţin o treime din numărul părţilor contractante.
    (3) Atribuţiile Conferinţei Cartei vor fi:
    a) să îndeplinească sarcinile stabilite pentru ea, prin acest tratat sau protocoale;
    b) să supravegheze şi să faciliteze aplicarea principiilor Cartei şi a dispoziţiilor acestui tratat şi a protocoalelor;
    c) să faciliteze, în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat şi ale protocoalelor, coordonarea măsurilor generale adecvate pentru aplicarea principiilor Cartei;
    d) să examineze şi să adopte programul de lucru al Secretariatului;
    e) să examineze şi să aprobe bilanţurile anuale şi bugetul Secretariatului;
    f) să examineze şi să aprobe sau să adopte condiţiile din acordul referitor la sediul central sau din alte înţelegeri, inclusiv privilegiile şi imunităţile considerate necesare pentru Conferinţa Cartei şi Secretariat;
    g) să încurajeze eforturi de cooperare care să ducă la facilitarea şi promovarea reformelor orientate spre economia de piaţă şi modernizarea sectoarelor energetice în ţările Europei Centrale şi de Est şi în republicile fostei Uniuni Sovietice, care sunt ţări cu economie în tranziţie;
    h) să autorizeze şi să aprobe condiţiile de referinţă pentru negocierea protocoalelor şi să examineze şi să adopte textele acestora şi amendamentele aduse lor;
    i) să autorizeze negocierea declaraţiilor şi să aprobe elaborarea lor;
    j) să decidă asupra aderării la acest tratat;
    k) să autorizeze negocierea, să examineze şi să aprobe sau să adopte acorduri de asociere;
    1) să examineze şi să adopte textele amendamentelor la acest tratat;
    m) să examineze şi să aprobe modificări şi schimbări cu caracter tehnic la anexele acestui tratat;
    n) să numească pe secretarul general şi să ia toate hotărârile necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului, inclusiv structura, numărul de angajaţi şi criteriile standard pentru angajarea funcţionarilor şi a celorlalţi angajaţi.
    (4) Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Conferinţa Cartei va coopera, prin Secretariat, cu alte instituţii şi organizaţii cu competenţe stabilite în aspectele legate de obiectivele acestui tratat, şi va folosi, pe cât posibil, serviciile şi programele acestora în conformitate cu criterii economice şi de eficienţă.
    (5) Conferinţa Cartei poate înfiinţa organisme subsidiare pe care le con-sideră necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale.
    (6) Conferinţa Cartei va examina şi va adopta reguli de procedură şi reguli financiare.
    (7) În anul 1999 şi după aceea, la intervale de timp (nu mai lungi de 5 ani), care vor fi stabilite de Conferinţa Cartei, Conferinţa Cartei va reexamina competenţele ce i-au fost conferite prin acest tratat, având în vedere măsura în care prevederile acestui tratat şi ale protocoalelor au fost puse în aplicare.
    La încheierea fiecărei reexaminări, Conferinţa Cartei poate amenda sau anula atribuţiile specificate la paragraful (3) şi poate elibera Secretariatul.
    (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Conferinţa Cartei va avea un secretariat care va fi compus dintr-un secretar general şi personal stabilit astfel încât să asigure o prestare eficientă.
    (2) Secretarul general va fi numit de Conferinţa Cartei. Prima numire de acest fel va fi pe o perioadă de maximum 5 ani.
    (3) În exercitarea atribuţiilor sale, Secretariatul va răspunde în faţa Conferinţei Cartei şi va raporta acesteia.
    (4) Secretariatul va acorda Conferinţei Cartei asistenţa necesară pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor sale şi va exercita atribuţiile, care i-au fost desemnate în acest tratat sau într-un protocol, sau oricare alte atribuţii stabilite acestuia de către Conferinţa Cartei.
    (5) Secretariatul poate intra în aranjamente administrative sau contractuale care pot fi cerute de îndeplinirea efectivă a atribuţiilor sale.
    (1) Unanimitatea părţilor contractante prezente şi votante la reuniunile Conferinţei Cartei va fi cerută pentru următoarele hotărâri pe care trebuie să le ia Conferinţa Cartei:
    a) adoptarea amendamentelor la acest tratat, altele decât cele de la art.34, 35 şi de la anexa T;
    b) aprobarea aderărilor la acest tratat, potrivit art. 41, a statelor sau organizaţiilor de integrare economică regională, care nu au fost semnatare ale Cartei până la data de 16 iunie 1995;
    c) autorizarea negocierilor şi aprobarea sau adoptarea textelor acordurilor de asociere;
    d) aprobarea modificărilor la anexele EM, NI, G şi B;
    e) aprobarea modificărilor tehnice la anexele acestui tratat; şi
    f) aprobarea numirii, de către secretarul general, a membrilor panelului, în conformitate cu anexa D paragraful (7).
    Părţile contractante vor depune toate eforturile pentru obţinerea acordului prin consens pentru oricare problemă care necesită hotărârea lor, în baza acestui tratat. Dacă acordul nu poate fi obţinut prin consens, se vor aplica paragrafele (2) şi (5).
    (2) Hotărârile legate de aspecte bugetare la care se face referire în art. 34 subparagraful (3) e) vor fi luate cu o majoritate absolută a părţilor contractante, a căror contribuţie evaluată, după cum se specifică în anexa B, reprezintă, în total, cel puţin trei pătrimi din contribuţia totală evaluată.
    (3) Hotărâri privind aspecte ce decurg din art. 34 paragraful (7) vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părţilor contractante.
    (4) Cu excepţia cazurilor menţionate în subparagrafele (1) a) — (1) f), paragrafele (2) şi (3) şi sub rezerva paragrafului (6), hotărârile care decurg din acest tratat vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părţilor contractante prezente şi votante la reuniunea Conferinţei Cartei la care aceste probleme urmează sa fie decise.
    (5) În sensul acestui articol, părţi contractante prezente şi votante înseamnă părţile contractante prezente şi care votează afirmativ sau negativ, cu condiţia ca Conferinţa Cartei să poată decide asupra regulilor de procedură care să permită ca astfel de hotărâri să fie luate de părţile contractante prin corespondenţă.
    (6) Cu excepţia situaţiilor menţionate în paragraful (2), nici o hotărâre la care se face referire în acest articol nu este valabilă, dacă nu are sprijinul unei majorităţi simple a părţilor contractante.
    (7) O organizaţie de integrare economică regională va avea, la votare, un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părţi contractante la acest tratat, cu condiţia ca această organizaţie să nu-şi exercite dreptul de vot, dacă acesta a fost exercitat de statele sale membre şi viceversa.
    (8) În cazul în care persistă o restanţă în achitarea obligaţiilor financiare pe care o parte contractantă le are prin acest tratat, Conferinţa Cartei poate suspenda, total sau parţial, dreptul de vot al acelei părţi contractante.
    (1) Fiecare parte contractantă suportă costurile privind participarea sa la întâlnirile Conferinţei Cartei şi ale altor organisme subsidiare.
    (2) Costurile rezultând din întâlnirile Conferinţei Cartei şi ale altor organisme subsidiare sunt considerate ca fiind costuri ale Secretariatului.
    (3) Costurile Secretariatului sunt suportate de părţile contractante şi sunt determinate în conformitate cu capacitatea lor de plată, aşa cum se specifică în anexa B, ale cărei dispoziţii pot fi revizuite din timp în timp, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 subparagraful (1) d).
    (4) Un protocol va conţine prevederi prin care să se asigure că toate costurile Secretariatului, decurgând dintr-un protocol, sunt suportate de părţile la acest protocol.
    (5) Conferinţa Cartei poate accepta, în plus, contribuţii voluntare din partea uneia sau mai multor părţi contractante sau din alte surse. Costurile acoperite de aceste contribuţii nu vor fi considerate costuri ale Secretariatului în sensul paragrafului (3).
    Acest tratat va fi deschis pentru semnare la Lisabona, începând cu 17 decembrie 1994 până la 16 iunie 1995, de către statele şi organizaţiile de integrare economică regională, care au semnat Carta.
    Acest tratat va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse, la depozitar.
    (1) Oricare stat sau organizaţie de integrare economică regională poate, în momentul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau asocierii, printr-o declaraţie depusă la depozitar, să declare că dispoziţiile tratatului se extind asupra tuturor teritoriilor pe care acesta/aceasta le reprezintă pe plan internaţional sau asupra unuia sau mai multora dintre acestea. O astfel de declaraţie are efect din momentul intrării în vigoare a tratatului pentru acea parte contractantă.
    (2) Oricare parte contractantă poate, la o dată ulterioară, printr-o declaraţie depusă la depozitar, să extindă aplicarea dispoziţiilor acestui tratat altor teritorii specificate în declaraţie, în ceea ce priveşte aceste teritorii, tratatul intră în vigoare în a 90-a zi de la primirea de către depozitar a unei astfel de declaraţii.
    (3) O declaraţie făcută în baza celor două paragrafe precedente poate, în ceea ce priveşte oricare teritoriu specificat într-o astfel de declaraţie, să fie retrasă printr-o notificare adresată depozitarului. Retragerea, sub rezerva aplicabilităţii art. 47 paragraful (3), devine efectivă la expirarea unui an de la data primirii de către depozitar a unei astfel de notificări.
    (4) Definiţia arie în art. l paragraful (10) va fi înţeleasă ca ţinând seama de orice declaraţie depusă potrivit acestui articol.
    Tratatul este deschis aderării, de la data la care tratatul este închis pentru semnare, statelor şi organizaţiilor de integrare economică regională care au semnat Carta, în condiţiile aprobate de Conferinţa Cartei. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
    (1) Oricare parte contractantă poate propune amendamente la acest tratat.
    (2) Textul oricărui amendament propus la acest tratat va fi comunicat părţilor contractante prin Secretariat, cu cel puţin 3 luni înainte de data la care acesta este supus spre adoptare Conferinţei Cartei.
    (3) Amendamentele la acest tratat, ale căror texte au fost aprobate de Conferinţa Cartei, vor fi comunicate, prin Secretariat, depozitarului, care le transmite tuturor părţilor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
    (4) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor la acest tratat se vor depune la depozitar. Amendamentele vor intra în vigoare, pentru părţile contractante care le-au ratificat, acceptat sau aprobat, în a 90-a zi de la depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către cel puţin trei pătrimi din numărul părţilor contractante. După aceasta, amendamentele intră în vigoare pentru oricare altă parte contractantă în a 90-a zi de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor de către acea parte contractantă.
    (1) Conferinţa Cartei poate autoriza negocierea acordurilor de asociere cu state sau organizaţii de integrare economică regională ori cu organizaţii internaţionale urmărind obiectivele şi principiile Cartei şi dispoziţiile acestui tratat sau ale unuia sau mai multor protocoale.
    (2) Relaţiile stabilite cu un stat asociat sau cu o organizaţie de integrare economică regională ori organizaţie internaţională, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente trebuie să corespundă împrejurărilor specifice ale asocierii şi, în fiecare caz, vor fi prevăzute în acordul de asociere.
    (1) Acest tratat va intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acesta de către un stat sau o organizaţie de integrare economică regională care este semnatar al Cartei, conform procedurii care se încheie la 16 iunie 1995.
    (2) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regională care ratifică, acceptă sau aprobă acest tratat, sau aderă la acesta după depunerea celui de-al 30-lea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, acesta intră în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii de către acest stat sau această organizaţie de integrare economică regională a instrumentelor sale de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
    (3) În sensul paragrafului (1), un instrument depus de o organizaţie de integrare economică regională nu se ia în calcul, suplimentar, faţă de cele depuse de statele membre ale acelei organizaţii.
    (1) Fiecare semnatar consimte să aplice dispoziţiile acestui tratat, provizoriu, anterior intrării sale în vigoare pentru acest semnatar, în conformitate cu dispoziţiile art. 44, în măsura în care o astfel de aplicare provizorie nu este neconformă cu constituţia, legile sau reglementările sale.
    (2) a) Fără a încălca dispoziţiile paragrafului (1), un semnatar poate, când semnează, să depună o declaraţie la depozitar de neacceptare a aplicării provizorii. Obligaţia conţinută în paragraful (1) nu se va aplica unui semnatar care face o astfel de declaraţie. Oricare astfel de semnatar poate, în orice moment, să retragă această declaraţie prin notificare scrisă adresată depozitarului.
    b) Un semnatar care face o declaraţie în conformitate cu subparagraful
    a) precum şi investitorii acestui semnatar nu pot să pretindă beneficiile aplicării provizorii ce rezultă din paragraful (1).
    c) Fără a încălca dispoziţiile subparagrafului a), un semnatar care face o declaraţie potrivit subparagrafului a) aplică partea a VII-a, provizoriu, ante-rior intrării îţi vigoare a tratatului, în conformitate cu art. 44, în măsura în care această aplicare provizorie nu este neconformă cu legile şi reglementările sale.
    (3) a) Oricare semnatar poate înceta aplicarea provizorie a acestui tratat prin nota scrisă, adresată depozitarului, privind intenţia sa de a nu deveni parte contractantă la tratat, încetarea aplicării provizorii pentru un semnatar va avea efect după expirarea a 60 de zile de la data la care notificarea scrisă a acestui semnatar este primită de către depozitar.
    b) În cazul în care un semnatar încetează aplicarea provizorie, conform subparagrafului a), obligaţia semnatarului, în conformitate cu paragraful (1), de a aplica partea a III-a şi a V-a în legătură cu o investiţie făcută în aria sa de investitori ai altor semnatari, în timpul acestei aplicări provizorii, rămâne totuşi în vigoare în ceea ce priveşte acele investiţii, pe o perioadă de 20 de ani de la data efectivă a încetării, cu condiţia ca subparagraful (3)c) să nu dispună altfel.
    c) Subparagraful b) nu se va aplica nici unui semnatar care figurează în anexa PA. Un semnatar este retras din anexa PA o dată cu depunerea, la depozitar, a cererii sale în acest sens.
    (4) Anterior intrării în vigoare a acestui tratat, semnatarii se vor întâlni periodic în cadrul Conferinţei provizorii a Cartei, a cărei primă reuniune va fi convocată de către secretariatul provizoriu la care se face referire în paragraful (5), nu mai târziu de 180 de zile de la data deschiderii pentru semnare a tratatului, aşa cum se menţionează în art. 38.
    (5) Atribuţiile Secretariatului sunt aduse la îndeplinire de un secretariat provizoriu până la intrarea în vigoare a acestui tratat, în conformitate cu dispoziţiile art. 44, şi până la înfiinţarea unui secretariat.
    (6) Semnatarii, în conformitate cu, şi sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (1) sau ale subparagrafului (2)c), în măsura în care este necesar, contribuie la costurile secretariatului provizoriu ca şi cum semnatarii sunt părţi contractante în temeiul art. 37 paragraful (3). Orice modificare făcută în anexa B de către semnatari încetează la data intrării în vigoare a acestui tratat.
    (7) Un stat sau o organizaţie de integrare economică regională care, anterior intrării în vigoare a acestui tratat, aderă la tratat, în conformitate cu art. 41, până la intrarea în vigoare a tratatului, are drepturile şi îşi asumă obligaţiile unui semnatar, potrivit acestui articol.
    La acest tratat nu se pot face rezerve.
    (1) În orice moment, după 5 ani de la data la care acest tratat a intrat în vigoare pentru o parte contractantă, acea parte contractantă poate să notifice în scris depozitarului cu privire la retragerea sa din acest tratat.
    (2) O astfel de retragere are efect la expirarea unui an de la data primirii notificării de către depozitar sau la o dată ulterioară specificată în notificarea de retragere.
    (3) Dispoziţiile acestui tratat vor continua să se aplice investiţiilor efectuate în aria unei părţi contractante de către investitori ai altor părţi contractante sau în aria altor părţi contractante de către investitori ai acelei părţi contractante, pentru o perioadă de 20 de ani de la data la care retragerea acelei părţi contractante din tratat îşi produce efecte.
    (4) Toate protocoalele la care o parte contractantă este parte vor înceta să fie în vigoare pentru acea parte contractantă la data efectivă a retragerii sale din acest tratat.
    Anexele la acest tratat şi deciziile din anexa nr. 2 la Actul final al Conferinţei Cartei Europene a Energiei, semnat la Lisabona la 17 decembrie 1994, vor face parte integrantă din acest tratat.
    Guvernul Republicii Portugheze va fi depozitarul acestui tratat.
    DREPT PENTRU CARE, semnatarii de mai jos, cu puteri depline în acest sens, au semnat acest tratat în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, rusă şi spaniolă, toate textele fiind egal autentice, într-un singur original, care va fi depus la Guvernul Republicii Portugheze.
    Încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.


    (1) Fiecare parte contractantă va notifica la Secretariat toate măsurile investiţionale legate de comerţ, pe care le aplică şi care nu sunt în conformitate cu prevederile art. 5, astfel:
    a) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a tratatului, dacă partea contractantă este parte la GATT; sau
    b) într-un interval de 12 luni de la data intrării în vigoare a tratatului, dacă partea contractantă nu este parte la GATT.
    Aceste măsuri investiţionale legate de comerţ, cu aplicare generală sau specifică, vor fi notificate cu principalele caracteristici.
    (2) În cazul măsurilor investiţionale legate de comerţ, aplicate în baza unei decizii discreţionare, fiecare aplicare specifică va fi notificată. Informaţiile a căror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale societăţilor nu este necesar să fie prezentate.
    (3) Fiecare parte contractantă va elimina toate măsurile investiţionale legate de comerţ, care sunt notificate potrivit paragrafului (1), astfel:
    a) într-un interval de 2 ani de la data intrării în vigoare a tratatului, dacă partea contractantă este parte la GATT; sau
    b) într-un interval de 3 ani de la data intrării în vigoare a tratatului, dacă partea contractantă nu este parte la GATT.
    (4) În timpul perioadei de aplicare la care se face referire în paragraful (3), o parte contractantă nu va modifica condiţiile unei măsuri investiţionale legate de comerţ notificată în conformitate cu paragraful (1), faţă de cele care existau la data intrării în vigoare a acestui tratat, într-o manieră care să mărească nivelul de incompatibilitate cu prevederile art. 5 al acestui tratat.
    (5) Fără a încălca prevederile paragrafului (4), o parte contractantă, pentru a nu dezavantaja societăţile comerciale existente, care fac obiectul unei măsuri investiţionale legate de comerţ, notificată în conformitate cu paragraful (1), va putea să aplice noii investiţii, în timpul perioadei de tranziţie, aceeaşi măsură investiţională legată de comerţ:
    a) în cazurile în care produsele vizate de această investiţie sunt similare celor ale societăţilor comerciale existente; şi
    b) în cazurile în care această aplicare este necesară pentru evitarea distorsionării condiţiilor de concurenţă între noua investiţie şi societăţile comerciale existente.
    Orice măsură investiţională legată de comerţ, astfel aplicată la o nouă investiţie, va fi notificată Secretariatului. Această măsură investiţională legată de comerţ va fi echivalentă în privinţa efectelor sale asupra concurenţei cu cea care este aplicabilă societăţilor, comerciale existente şi va înceta să fie aplicată în acelaşi timp.
    (6) În cazul: în care un stat sau o organizaţie de integrare economică regională aderă la acest tratat, după ce tratatul a intrat în vigoare,
    a) notificarea cerută în conformitate cu paragrafele (1) şi (2) va fi făcută la data la care se face referire în paragraful (1) sau la data depozitării instrumentelor de aderare, care dintre ele este mai recentă; şi
    b) sfârşitul perioadei de tranziţie va fi data la care se face referire în paragraful (3) sau data la care tratatul intră în vigoare pentru acel stat sau acea organizaţie de integrare economică regională.
    (1) Canada şi Statele Unite ale Americii.
    1. Australia
    2. Azerbaidjan
    3. Bulgaria
    4. Canada
    5. Croaţia
    6. Cipru
    7. Republica Cehă
    8. Comunităţile Europene
    9. Finlanda
    10. Grecia
    11. Ungaria
    12. Irlanda
    13. Italia
    14. Japonia
    15. Kazahstan
    16. Norvegia
    17. Polonia
    18. Portugalia
    19. România
    20. Federaţia Rusă
    21. Slovenia
    22. Spania
    23. Suedia
    24. Statele Unite ale Americii
    1. Australia
    2. Canada
    3. Ungaria
    4. Norvegia
    (1) Acolo unde în luarea unei hotărâri, tribunalul consideră că o măsură luată de un guvern local sau regional sau de o autoritate a unei părţi contractante (denumită în continuare partea responsabilă) nu este în conformitate cu vreuna dintre prevederile acestui tratat, partea responsabilă va lua acele măsuri rezonabile de care dispune pentru a asigura respectarea prezentului tratat în ceea ce priveşte măsura respectivă.
    (2) Partea responsabilă va transmite o notificare scrisă la Secretariat, în termen de 30 de zile de la data hotărârii, asupra intenţiilor sale de a asigura respectarea tratatului în ceea ce priveşte măsura respectivă. Secretariatul va prezenta această notificare Conferinţei Cartei cât mai curând posibil, nu mai târziu de reuniunea Conferinţei Cartei, care urmează primirii notificării. Dacă este practic imposibil să se asigure respectarea imediată a măsurii, partea responsabilă va avea o perioadă de timp rezonabilă pentru a se conforma. Această perioadă de timp rezonabilă va fi stabilită de ambele părţi la diferend, în cazul în care nu se ajunge la un acord, partea responsabilă va propune o perioadă de timp rezonabilă pentru a fi aprobată de Conferinţa Cartei.
    (3) În situaţia în care partea responsabilă nu reuşeşte într-o perioadă de timp rezonabilă să asigure respectarea, în ceea ce priveşte măsura respectivă, aceasta se va strădui, la cererea celeilalte părţi contractante, parte la diferend (denumită în continuare partea vătămată), să convină o compensaţie corespunzătoare, care să reprezinte o rezolvare reciproc satisfăcătoare a diferendului.
    (4) Dacă nu s-a convenit o compensaţie satisfăcătoare în termen de 20 de zile de la solicitarea părţii vătămate, partea vătămată poate, cu acceptul Conferinţei Cartei, să-şi suspende obligaţiile care decurg din acest tratat faţă de partea responsabilă, în măsura în care consideră că aceasta echivalează cu nerespectarea măsurii în cauză, până în momentul în care părţile contractante vor ajunge la un acord privind reglementarea diferendului lor sau măsura neconformă a fost făcută compatibilă cu tratatul.
    (5) Luând în considerare obligaţiile care să fie suspendate, partea vătămată va aplica următoarele principii şi proceduri:
    a) Partea vătămată va căuta, în primul rând, să suspende obligaţiile care decurg din aceeaşi parte la tratat, în care tribunalul a identificat o încălcare.
    b) Dacă partea vătămată apreciază că suspendarea obligaţiilor care decurg din aceeaşi parte a tratatului nu este posibilă sau eficientă, poate să suspende obligaţii care decurg din alte părţi ale tratatului. Dacă partea vătămată decide să ceară autorizaţie pentru suspendarea obligaţiilor, în baza acestui subparagraf, va prezenta în cererea sa, Conferinţei Cartei, motivele pentru obţinerea autorizaţiei.
    (6) La cererea scrisă a părţii responsabile, transmisă părţii vătămate şi preşedintelui tribunalului care a pronunţat hotărârea, tribunalul va stabili dacă nivelul obligaţiilor suspendate de partea vătămată este excesiv şi, dacă da, în ce măsură este depăşit. Dacă tribunalul nu poate fi reconstituit, acest nivel va fi stabilit de unul sau mai mulţi arbitri numiţi de către secretarul general. Hotărârea, în conformitate cu dispoziţiile acestui paragraf, este luată într-un interval de 60 de zile de la cererea înaintată tribunalului sau arbitrilor desemnaţi de secretarul general. Obligaţiile nu vor fi suspendate până la pronunţarea hotărârii, care va fi definitivă şi obligatorie.
    (7) Atunci când îşi suspendă obligaţiile faţă de partea responsabilă, partea vătămată va depune toate eforturile posibile, astfel încât să nu afecteze drepturile celorlalte părţi contractante care decurg din acest tratat.
    (1) Următoarele dispoziţii ale GATT 1947 şi ale instrumentelor conexe nu intră sub incidenţa art. 29 subparagraful (2) a):
    a) Acordul general pentru tarife şi comerţ
    II — Listele de concesii (Listele la GATT)
    IV — Dispoziţii speciale privind filmele cinematografice
    XV — Aranjamente de schimburi
    XVIII — Asistenţa guvernamentală pentru dezvoltare economică
    XXII — Consultări
    XXIII — Nulitate sau dificultate de punere în aplicare
    XXV — Acţiunea comună a părţilor contractante
    XXVI — Acceptarea, intrarea în vigoare şi înregistrarea
    XXVII — Suspendarea sau retragerea concesiilor
    XXVIII - Modificarea listelor
    XXVIII bis - Negocieri tarifare
    XXIX — Relaţia acestui acord cu Carta de la Havana
    XXX — Amendamente
    XXXI - Retragerea
    XXXII — Părţi contractante
    XXXIII — Aderarea
    XXXV — Neaplicarea acordului între anumite părţi contractante
    XXXVI — Principii şi obiective
    XXXVII — Angajamente
    XXXVIII — Acţiuni comune
    Anexa H — Referitoare la Articolul XXVI
    Anexa I — Note şi prevederi suplimentare (conexe la articolele GATT de mai sus)
    Acţiuni de salvgardare pentru dezvoltare înţelegeri privind notificarea, consultarea, reglementarea diferendelor şi supravegherea.
    b) Instrumente conexe
    (i) Acord privind barierele tehnice în calea comerţului (Codul de standarde)
    Preambul (paragrafele l, 8, 9).
    1.3. — Dispoziţii generale
    2.6.4. — Pregătirea, adoptarea şi aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor de către organismele guvernamentale centrale
    10.6. — Informaţii privind reglementări tehnice, standarde şi sisteme de certificare
    11. — Asistenţa tehnică către terţi
    12. — Tratament special şi diferenţial pentru ţările în curs de dezvoltare
    13. — Comitetul pentru bariere tehnice în calea comerţului
    14. — Consultări şi reglementarea diferendelor
    15. — Dispoziţii finale (altele decât 15.5. şi 15.13)
    Anexa nr. 2 — Grupe de experţi tehnici
    Anexa nr. 3 — Paneluri
    (ii) Acord privind achiziţiile publice
    (ia) Acord privind interpretarea şi aplicarea articolelor VI, XVI şi XXIII (subvenţii şi măsuri compensatorii)
    10. — Subvenţii la export pentru anumite produse primare
    12. - Consultări
    13. — Conciliere, reglementarea diferendelor şi contramăsuri autorizate
    14. — Ţări în curs de dezvoltare
    16. — Comitetul pentru subvenţii şi măsuri compensatorii
    17. — Conciliere
    18. — Reglementarea diferendelor
    19.2. — Acceptare şi aderare
    19.4. — Intrare în vigoare
    19.5. a) Legislaţie naţională
    19.6. — Revizuire
    19.7. — Amendamente
    19.8. - Retragere
    19.9. — Neaplicarea acestui acord între anumiţi semnatari
    19.11. — Secretariat
    19.12. — Depozitare
    19.13. — Înregistrare
    (iv) Acord privind punereaîn aplicare a articolului VII (evaluare în vamă)
    1.2 b) (iv) — Valoarea tranzacţiei
    11.1. — Determinarea valorii în vamă
    14. — Aplicarea anexelor (a doua propoziţie)
    18. — Instituţii (Comitetul pentru evaluarea în vamă)
    19. — Consultări
    20. — Reglementarea diferendelor
    21. — Tratament special şi diferenţiat în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare
    22. — Acceptare şi aderare
    24. — Intrarea în vigoare
    25.1. — Legislaţia naţională
    26. — Revizuire
    27. — Amendamente
    28. - Retragere
    29. - Secretariat
    30. — Depozitare
    31. — Înregistrare
    Anexa nr. II — Comitetul tehnic pentru evaluare vamală
    Anexa nr. III — Paneluri ad-hoc
    Protocol al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VII (cu excepţia 1.7 şi 1.8; cu termenii conformi pentru introducere)
    (v) Acord privind procedurile de acordare a licenţelor de import
    1(4) — Dispoziţii generale (ultima frază)
    2(2) — Licenţele de import automate (nota-2 din subsol)
    4. — Instituţii, consultări şi reglementarea diferendelor
    5. — Dispoziţii finale (cu excepţia paragrafului 2)
    (vi) Acord privind punerea în aplicare a articolului VI (Codul antidumping)
    13. — Ţări în curs de dezvoltare
    14. — Comitetul pentru practici antidumping
    15. — Consultări, concilieri şi reglementarea diferendelor
    16. — Dispoziţii finale (cu excepţia paragrafului l şi 3)
    (vii) Aranjamente privind carnea de vită
    (viii) Aranjamente internaţionale privind produsele lactate
    (ix) Acordul privind comerţul cu aeronave civile
    (x) Declaraţie privind măsurile comerciale luate din motive de balanţă de plăţi
    c) Toate celelalte prevederi din GATT şi din instrumentele conexe, care se referă la:
    (i) asistenţă guvernamentală pentru dezvoltarea economică şi tratamentul ţărilor în curs de dezvoltare, cu excepţia paragrafelor (1) - (4) ale Deciziei din 28 noiembrie 1979 (L/4903) privind tratamentul diferenţiat şi mai favorabil, reciprocitatea şi o deplină participare a ţărilor în curs de dezvoltare;
    (ii) înfiinţarea şi funcţionarea comitetelor specializate şi a altor instituţii subsidiare;
    (iii) semnarea, aderarea, intrarea în vigoare, retragerea, depozitarea şi înregistrarea.
    d) Toate acordurile, aranjamentele, deciziile, înţelegerile sau alte acţiuni comune în conformitate cu dispoziţiile enumerate in subparagrafele a) - c).
    (2) Părţile contractante vor aplica dispoziţiile Declaraţiei privind măsurile comerciale luate din motive de balanţă de plăţi măsurilor luate de acele părţi contractante care nu sunt membre la GATT, în măsura în care acest lucru este posibil în contextul celorlalte dispoziţii ale acestui tratat.
    (3) În ceea ce priveşte notificarea cerută de prevederile devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a):
    a) Părţile contractante care nu sunt părţi la GATT sau la un instrument conex vor notifica la Secretariat. Secretariatul va transmite copii de pe notificările respective tuturor părţilor contractante. Notificările la Secre-tariat se vor face în una dintre limbile în care s-a redactat acest tratat.
    Documentele însoţitoare sunt singurele care pot fi redactate, în limba părţii contractante.
    b) Aceste cerinţe nu se vor aplica părţilor contractante la acest tratat, care sunt, deasemenea, părţi la GATT şi la instrumentele conexe, care conţin propriile lor proceduri de notificare.
    (4) Comerţul cu materiale nucleare poate fi reglementat prin acordurile la care se face referire în declaraţiile referitoare la acest paragraf, conţinute în Actul final, al Conferinţei Cartei Europene a Energiei.
    (1) Oricare acord la care se face referire în art. 29 subparagraful (2) b) va fi notificat, în scris, la Secretariat de către toate părţile la aceste acorduri sau în numele acestor părţi, care semnează sau aderă la prezentul tratat:
    a) în legătură cu un acord în vigoare la o dată, cu 3 luni mai târziu decât data la care prima dintre aceste părţi semnează sau depozitează instrumentele sale de aderare la acest tratat, nu mai târziu de 6 luni de la această dată de semnare sau de depozitare; şi
    b) în legătură cu un acord care intră in vigoare la o dată ulterioară datei la care s-a făcut referire în subparagraful a), cu suficient timp înainte de intrarea în vigoare, pentru ca alte state sau organizaţii de integrare eco-nomică regională, care au semnat sau au aderat la acest tratat (denumite în continuare părţi interesate), să aibă posibilitatea să examineze acordul şi să facă observaţii legate de acest acord, părţilor la acesta şi Conferinţei Cartei, înainte de această intrare în vigoare.
    (2) Notificarea va include:
    a) copii de pe textele originale ale acordului, în toate limbile în care a fost semnat;
    b) o descriere, prin referire la poziţiile menţionate în anexa EM, a materialelor şi produselor energetice pentru care acel acord se aplică;
    c) pentru fiecare dispoziţie relevantă din GATT şi din instrumentele conexe, devenită aplicabilă prin art. 29 subparagraful (2) a), câte o explicaţie a împrejurărilor care fac imposibilă sau impracticabilă respectarea deplină a acelei dispoziţii de către părţile la acord;
    d) măsuri specifice care trebuie adoptate de către fiecare parte la acord, care să rezolve situaţia la care s-a făcut referire în subparagraful c); şi
    e) o descriere a programelor părţilor privind o reducere progresivă şi eliminarea, în final, a dispoziţiilor neconforme din acord.
    (3) Părţile la un acord, notificat în conformitate cu dispoziţiile paragrafului (1), vor oferi părţilor interesate posibilitatea de a se consulta cu ele în legătură cu acest acord şi vor lua în considerare observaţiile lor. La cererea oricărei părţi interesate, acordul va fi examinat de Conferinţa Cartei, care poate adopta recomandări cu privire la acesta.
    (4) Conferinţa Cartei va reexamina, periodic, aplicarea acordurilor notificate în conformitate cu paragraful (1) şi progresul înregistrat în ceea ce priveşte eliminarea dispoziţiilor care nu sunt conforme cu dispoziţiile GATT şi ale instrumentelor conexe, devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a).
    La cererea oricărei-părţi interesate, Conferinţa Cartei poate adopta recomandări cu privire la aceste acorduri.
    (5) Un acord prevăzut, la art. 29 subparagraful (2) b) poate, în situaţii excepţionale, să intre în vigoare fără respectarea procedurilor de notificare şi consultare menţionate în subparagraful (1) b) şi paragrafele (2) şi (3), cu condiţia ca această notificare să se facă şi să se ofere prompt posibilitatea pentru astfel de consultări.
    În acest caz părţile la acord vor notifica, prompt, textul acestuia, în conformitate cu dispoziţiile subparagrafului (2) a), până la intrarea în vigoare a acordului.
    (6) Părţile contractante care sunt sau devin părţi la un acord prevăzut la art. 29 subparagraful (2) b) se angajează să limiteze neconcordanţele acestuia cu prevederile GATT şi ale instrumentelor conexe, devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a), la cele necesare abordării unor situaţii speciale şi să aplice un astfel de acord, astfel încât abaterile de la acele prevederi să fie minime. Ele vor depune toate eforturile pentru luarea măsurilor de remediere în lumina observaţiilor primite de la părţile interesate şi a recomandărilor Conferinţei Cartei.
    (1) a) În relaţiile dintre ele, părţile contractante vor depune toate eforturile pentru a ajunge, prin cooperare şi consultări, la o reglementare reciproc satisfăcătoare a oricărui diferend referitor la măsurile existente, care ar putea afecta, din punct de vedere material, respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29.
    b) O parte contractantă poate face o cerere, înscris, oricărei alte părţi contractante, pentru consultări în legătură cu orice măsură existentă a acelei alte părţi contractante pe care aceasta o consideră ca putând afecta, din punct de vedere material, respectarea prevederilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29. O parte contractantă, care solicită consultări, va trebui să indice, cât mai clar posibil, măsura de care se plânge şi să specifice dispoziţiile art. 5 sau 29, ale GATT şi ale instrumentelor conexe, pe care le consideră relevante. Cererile pentru consultări, în conformitate cu acest paragraf, vor fi notificate la Secretariat, care va informa periodic părţile contractante în legătură cu consultările ce urmează să aibă loc şi care i-au fost notificate.
    c) O parte contractantă va trata orice informaţie considerată confidenţială sau asupra căreia există un drept de proprietate, fie că a fost conţinută în, fie primită ca răspuns la o solicitare scrisă ori în timpul consultărilor, în aceeaşi manieră în care a fost tratată de partea contractantă care a furnizat informaţia.
    d) În încercarea de a soluţiona problemele considerate de o parte contractantă ca afectând respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29, aşa cum se aplică la comerţul dintre aceasta şi o altă parte contractantă, părţile contractante care participă la consultări sau la reglementarea unui alt diferend vor depune toate eforturile să evite o soluţionare care ar putea afecta, în mod negativ, comerţul oricărei alte părţi contractante.
    (2) a) Dacă, în termen de 60 de zile de la primirea solicitării pentru consultarea menţionată în subparagraful (1) b), părţile contractante nu şi-au soluţionat diferendul sau nu au convenit să-1 rezolve prin conciliere, mediere, arbitraj sau altă metodă, oricare parte contractantă poate transmite Secretariatului o cerere scrisă pentru constituirea unui panel, în conformitate cu subparagrafele (2) b) — (2) f), în cererea sa, partea contractantă reclamantă va menţiona fondul diferendului şi va indica care dispoziţii ale art. 5 sau 29, ale GATT şi ale instrumentelor conexe sunt considerate relevante. Secretariatul va transmite prompt copii de pe cerere tuturor părţilor contractante.
    b) În timpul soluţionării diferendului, se vor lua în considerare interesele celorlalte părţi contractante. Oricare altă parte contractantă, care are un interes substanţial faţă de vreuna dintre probleme, va avea dreptul să fie audiată de către panel şi să îi adreseze cereri scrise, cu condiţia ca atât părţile contractante la diferend, cât şi Secretariatul să primească o notificare scrisă a acestui interes, nu mai târziu de data formării panelului, aşa cum este prevăzut în subparagraful (2) c).
    c) Panelul va fi stabilit în termen de 45 de zile de la primirea de către Secretariat a cererii scrise a părţii contractante, potrivit subparagrafului (2) a).
    d) Panelul va fi constituit din trei membri care vor fi aleşi de secretarul general din lista de nume menţionată în paragraful (7). Cu excepţia cazurilor în care părţile contractante la diferend stabilesc altfel, membrii panelului nu vor fi cetăţeni ai părţilor contractante care fie că sunt parte la diferend, fie că şi-au notificat interesul potrivit subparagrafului (2) b), sau ai statelor membre ale unei organizaţii de integrare economică regională care fie că este parte la diferend, fie că şi-a notificat interesul potrivit subparagrafului (2) b).
    e) Părţile contractante la diferend vor răspunde în termen de 10 zile lucrătoare la numirile membrilor panelului şi nu se vor opune acestor numiri decât din motive justificate.
    f) Membrii panelului vor acţiona în calitatea lor de persoane individuale şi nu vor cere sau primi instrucţiuni de la nici un guvern sau alt organism.
    Fiecare parte contractantă se angajează să respecte aceste principii şi să nu îi influenţeze pe membrii panelului în îndeplinirea sarcinilor lor. Membrii panelului vor fi selectaţi într-un mod care să asigure independenţa lor, iar panelul trebuie să reflecte o experienţă diversă şi îndelungată.
    g) Secretariatul va notifica cu promptitudine tuturor părţilor contractante faptul că a fost constituit panelul.
    (3) a) Conferinţa Cartei va adopta reguli de procedură pentru lucrările panelului în conformitate cu această anexă. Regulile de procedură vor fi cât mai apropiate de cele ale GATT şi ale instrumentelor conexe. Un panel va avea, deasemenea, dreptul să adopte reguli de procedură suplimentare care să nu fie incompatibile cu regulile de procedură adoptate de Conferinţa Cartei sau conţinute în această anexă. Pe parcursul procedurii care se desfăşoară în faţa panelului, fiecare parte contractantă la diferend şi oricare altă parte contractantă care şi-a notificat interesul, potrivit subparagrafului (2) b), va avea dreptul la cel puţin o audiere în faţa panelului şi la înaintarea unei depoziţii scrise. Părţile contractante la diferend vor avea, deasemenea, dreptul la o contestaţie scrisă. Panelul poate accepta cererea oricăreia dintre părţile contractante, care şi-a notificat interesul în conformitate cu subparagraful (2) b), de a avea acces la orice depoziţie scrisă adresată panelului, cu consimţământul părţii contractante care a înaintat-o.
    Lucrările panelului vor fi confidenţiale. Panelul va face o apreciere obiectivă a problemelor ce i-au fost prezentate, inclusiv a faptelor ce au condus la diferend şi a conformării măsurilor cu dispoziţiile aplicabile comerţului în baza art. 5 sau 29. În exercitarea atribuţiilor sale, panelul se va consulta cu părţile contractante la diferend şi le va da ocazia să ajungă la o soluţie satisfăcătoare pentru acestea.
    În cazul în care nu s-a stabilit altfel de către părţile contractante la diferend, panelul îşi va baza hotărârea pe argumentele şi depoziţiile părţilor contractante la diferend. Panelul se va orienta după interpretările date GATT şi instrumentelor conexe în cadrul GATT şi nu va pune la îndoială compatibilitatea cu art. 5 sau 29 a practicilor aplicate de o parte contractantă care este parte la GATT altor părţi la G ATT, cărora li se aplică dispoziţiile GATT şi care nu au fost chemate de acele alte părţi la reglementarea diferendelor în baza GATT.
    În cazul în care nu s-a stabilit altfel de părţile contractante la diferend, toate procedurile ce implică un panel, inclusiv elaborarea raportului final, vor fi finalizate în termen de 180 de zile de la data constituirii panelului; totuşi neîndeplinirea tuturor procedurilor în această perioadă nu va afecta valabilitatea raportului final.
    b) Panelul îşi va stabili singur competenţa; aceasta va fi definitivă şi obligatorie. Orice obiecţie formulată de către o parte contractantă la diferend în legătură cu faptul că diferendul nu este de competenţa panelului va fi analizată de către panel, care va hotărî dacă va trata obiecţia ca o chestiune preliminară sau o va uni cu fondul diferendului.
    c) În cazul în care sunt două sau mai multe cereri pentru stabilirea unui panel în legătură cu diferendele care sunt similare pe fond, secretarul ge-neral poate desemna, cu consimţământul tuturor părţilor contractante la diferend, un singur panel.
    (4) a) După ce a luat în considerare argumentele contestaţiei, un panel va prezenta părţilor contractante la diferend secţiunile descriptive ale proiectului de raport scris, inclusiv prezentarea faptelor şi un rezumat al argumentelor prezentate de părţile contractante la diferend. Părţilor contractante la diferend li se va oferi ocazia să prezinte comentarii scrise asupra secţiunilor descrip-tive, într-o perioadă de timp stabilită de către panel.
    După data stabilită pentru primirea comentariilor din partea părţilor contractante, panelul va emite părţilor contractante la diferend un raport interimar, în scris, incluzând secţiunile descriptive şi concluziile propuse de către panel, în decursul perioadei stabilite de către panel, o parte contractantă la diferend poate înainta panelului o cerere scrisă, solicitând reexaminarea de către panel a unor aspecte din raportul interimar, înainte de elaborarea raportului final, înainte de elaborarea raportului final, panelul, la alegerea sa, se poate întâlni cu părţile contractante la diferend, pentru a discuta problemele ridicate de o astfel de cerere.
    Raportul final va include secţiunile descriptive (inclusiv prezentarea faptelor şi un rezumat al motivelor prezentate de către părţile contractante la diferend); constatările şi concluziile panelului, precum şi discutarea argumentelor lega-te de unele aspecte concrete din raportul interimar în faza reexaminării sale. Raportul final se va ocupa de fiecare problemă de fond ridicată în faţa panelului, necesara soluţionării diferendului, şi va prezenta motivele pentru concluziile panelului.
    Panelul va pune, cu promptitudine, raportul final la dispoziţia Secretariatului şi a părţilor contractante la diferend. Secretariatul va distribui tuturor părţilor contractante, cât mai repede posibil, raportul final împreună cu eventualele expuneri scrise pe care o parte contractantă la diferend doreşte să le anexeze la raport.
    b) În situaţia în care panelul stabileşte că o măsură introdusă sau menţinută de către o parte contractantă nu corespunde cu dispoziţiile art. 5 sau 29 sau cu o prevedere GATT sau a instrumentelor conexe, care se aplică în baza art. 29, panelul poate recomanda în raportul său final ca partea contractantă să schimbe sau să renunţe la măsura sau practica respectivă, astfel încât să se conformeze acelei dispoziţii.
    c) Rapoartele panelului vor fi adoptate de către Conferinţa Cartei. Pentru a permite Conferinţei Cartei să aibă suficient timp pentru a examina rapoartele panelului, nici un raport nu va fi adoptat de către Conferinţa Cartei mai devreme de 30 de zile de la transmiterea sa tuturor părţilor contractante de către Secretariat. Părţile contractante care au obiecţii la raportul panelului îşi, vor expune, în scris, motivele obiecţiilor lor şi le vor transmite Secretariatului cu cel puţin 10 zile înainte de data la care raportul va fi prezentat pentru adoptare de către Conferinţa Cartei, iar Secretariatul le va transmite, cu promptitudine, tuturor părţilor contractante. Părţile contractante la diferend şi părţile contractante care şi-au notificat interesul în conformitate cu subparagraful (2) b) vor avea dreptul să participe la examinarea de către Conferinţa Cartei a raportului panelului asupra diferendului respectiv şi opiniile lor vor fi în totalitate consemnate.
    d) Pentru a asigura soluţionarea efectivă a diferendului în avantajul tuturor părţilor contractante, respectarea promptă a regulilor şi a recomandărilor raportului final, care a fost adoptat de Conferinţa Cartei, este esenţială. Partea contractantă care trebuie să se supună regulilor şi recomandărilor conţinute în raportul final al panelului, care a fost adoptat de către Conferinţa Cartei, va informa Conferinţa Cartei în legătură cu intenţiile sale privind respectarea unor astfel de reguli sau recomandări, în cazul în care respectarea imediată este impracticabilă, partea contractantă implicată va explica Conferinţei Cartei motivele şi, în lumina acestei explicaţii, va avea la dispoziţie o perioadă rezonabilă pentru a le respecta. Scopul soluţionării diferendului este de a modifica sau înlătura măsurile neconforme.
    (5) a) În cazul în care o parte contractantă nu a reuşit, într-o perioadă rezonabilă, să se conformeze unei reguli sau recomandări conţinute în raportul final al panelului, care a fost adoptat de către Conferinţa Cartei, o parte contractantă la diferend, vătămată de o astfel de neconformare, poate prezenta părţii contractante care nu s-a conformat o cerere scrisă ca partea contractantă care nu s-a conformat să intre în negocieri, cu scopul de a stabili o compensaţie reciproc acceptabilă. Dacă i se solicită astfel, partea contractantă care nu s-a conformat va intra imediat în astfel de negocieri.
    b) Dacă partea contractantă care nu s-a conformat refuză să negocieze sau dacă părţile contractante nu au ajuns la un acord în termen de 30 de zile de la înaintarea cererii pentru negocieri, partea contractantă vătămată poate înainta o cerere scrisă pentru obţinerea autorizării din partea Conferinţei Cartei, de suspendare a obligaţiilor pe care aceasta le are faţă de partea contractantă care nu s-a conformat, în baza art. 5 sau 29.
    c) Conferinţa Cartei poate autoriza ca partea contractanta vătămată să-şi suspende astfel de obligaţii faţă de partea contractantă care nu s-a conformat: în baza prevederilor art. 5 sau 29 sau a prevederilor GATT şi ale instrumentelor conexe, care se aplică potrivit art. 29, aşa cum partea contractantă vătămată consideră echivalent în împrejurările respective.
    d) Suspendarea obligaţiilor va fi temporară şi se va aplica numai atât timp cât măsura considerată a fi incompatibilă cu dispoziţiile art. 5 sau 29 nu va fi înlăturată sau până când se ajunge la o soluţie reciproc satisfăcătoare.
    (6) a) Înainte de a-şi suspenda astfel de obligaţii, partea contractantă vătămată va informa partea contractantă care nu s-a conformat asupra naturii şi nivelului acestei suspendări propuse. Dacă partea contractantă care nu s-a conformat prezintă secretarului general o obiecţie scrisă asupra nivelului suspendării obligaţiilor propuse de către partea contractantă vătămată, obiecţia va fi supusă arbitrajului, după cum se prevede în cele ce urmează. Această suspendare a obligaţiilor va fi amânată până la încheierea arbitrajului, după care hotărârea panelului de arbitraj va fi definitivă şi obligatorie în conformitate cu subparagraful (6) e).
    b) Secretarul general va stabili un panel de arbitraj în conformitate cu subparagrafele (2) d) — 2 f) care, dacă va fi posibil, va fi acelaşi panel care a stabilit regulile şi recomandările la care se face referire în subparagraful (4) d), pentru a examina nivelul obligaţiilor pe care partea contractantă vătămată le propune spre suspendare. Dacă Conferinţa Cartei nu hotărăşte altfel, regulile de procedură pentru lucrările panelului vor fi adoptate în conformitate cu subparagraful (3) a).
    c) Panelul de arbitraj va stabili dacă nivelul obligaţiilor propuse spre suspendare de către partea contractantă vătămată este excesiv în comparaţie cu dauna pe care a suferit-o şi dacă da, în ce măsură. Panelul nu va examina natura obligaţiilor suspendate, decât în măsura în care aceasta nu poate fi separată de stabilirea nivelului obligaţiilor suspendate.
    d) Panelul de arbitraj va prezenta hotărârea sa scrisă părţii contractante vătămate şi celei care nu s-a conformat, precum şi Secretariatului, în termen de 60 de zile de la formarea panelului sau într-un interval de timp asupra căruia au căzut de acord părţile contractante vătămate şi cele care nu s-au conformat. Secretariatul va prezenta hotărârea mai sus menţionată Conferinţei Cartei, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de reuniunea Conferinţei Cartei care urmează după primirea acestei hotărâri.
    e) Hotărârea panelului de arbitraj va fi definitivă şi obligatorie după 30 de zile de la data prezentării sale Conferinţei Cartei şi orice nivel al suspendării beneficiilor permise de către aceasta poate fi pus în aplicare de partea contractantă vătămată, într-o astfel de manieră, încât acea parte contractantă să o considere corespunzătoare situaţiei, în cazul în care, înainte de expirarea celor 30 de zile. Conferinţa Cartei nu hotărăşte altfel.
    e) În urma suspendării oricărei obligaţii faţă de o parte contractantă care nu se conformează, o parte contractantă vătămată va depune toate eforturile să nu afecteze, în mod negativ, comerţul nici unei alte părţi contractante.
    (7) Fiecare parte contractantă poate desemna două persoane care vor fi nominalizate în mod curent ca membri ai panelului de reglementare a diferendelor în sensul G ATT, dacă părţile contractante sunt şi părţi la GATT şi dacă doresc şi sunt capabile să acţioneze în această calitate în conformitate cu dispoziţiile din această anexă. Secretarul general poate, deasemenea, desemna, cu consimţământul Conferinţei Cartei, nu mai mult de 10 persoane care doresc şi sunt capabile să acţioneze în această calitate pentru reglementarea diferendelor în conformitate cu paragrafele (2)-(4). Conferinţa Cartei poate hotărî, în plus, desemnarea a maximum 20 de persoane în acelaşi scop, care figurează pe lista altor organisme internaţionale în soluţionarea diferendelor şi care doresc şi sunt capabile să acţioneze în această calitate. Numele tuturor persoanelor astfel desemnate vor constitui lista numelor pentru reglementarea diferendelor. Persoanele vor fi desemnate strict pe baza obiectivitătii, încrederii pe care o inspiră şi a unei judecăţi sănătoase, precum şi pe cât posibil, a experienţei în comerţul internaţional şi în probleme de energie, în special în probleme care decurg din dispoziţiile aplicabile în baza art. 29. În îndeplinirea oricărei funcţii prevăzute de această anexă, cei nominalizaţi nu vor fi afiliaţi şi nici nu vor primi instrucţiuni de la nici una dintre părţile contractante.
Cei nominalizaţi vor acţiona în această calitate pe termene de 5 ani, care pot fi reînnoite până în momentul în care sunt desemnaţi succesorii lor. O persoană nominalizată, căreia i-a expirat termenul, va continua să îndeplinească orice funcţie pentru care a fost aleasă în conformitate cu această anexă, în cazul decesului, demisiei sau incapacităţii unei persoane nominalizate, partea contractantă sau secretarul general, oricare dintre ei a nominalizat-o, va avea dreptul să numească o altă persoană pentru a acţiona pentru perioada rămasă, nominalizarea secretarului general fiind însă condiţionată de aprobarea Conferinţei Cartei.
    (8) Fără a încălca dispoziţiile conţinute în această anexă, părţile contrac-tante sunt încurajate să se consulte pe toată perioada desfăşurării lucrărilor pentru soluţionarea diferendelor în vederea reglementării acestora.
    (9) Conferinţa Cartei poate să numească sau să desemneze alte organisme sau foruri pentru îndeplinirea funcţiilor stabilite în această anexă Secretariatului şi secretarului general.
    (1) Contribuţiile pe care le plătesc părţile contractante se determină de către Secretariat, anual, pe baza contribuţiilor lor procentuale stabilite prin cea mai recentă contribuţie la bugetul Naţiunilor Unite (completată cu informaţii privind contribuţiile teoretice pentru părţile contractante care nu sunt membre ale Naţiunilor Unite).
    (2) Contribuţia este ajustată corespunzător, pentru a se asigura că totalul contribuţiilor părţilor contractante este de 100%.
    1. Republica Cehă 4. Lituania
    2. Germania 5. Polonia
    3. Ungaria
    Lista părţilor contractante eligibile pentru măsuri tranzitorii
    Albania                           Letonia
    Armenia                          Lituania
    Azerbaidjan                     Moldova
    Bielarus                           Polonia
    Bulgaria                           România
    Croaţia                            Federaţia Rusă
    Republica Cehă               Slovacia
    Estonia                            Slovenia
    Georgia                           Tadjikistan
    Ungaria                           Turkmenistan
    Kazahstan                       Ucraina
    Kîrghîstan                        Uzbekistan
    Lista dispoziţiilor eligibile pentru aranjamente tranzitorii
    Prevedere                        Prevedere
    Articolul 6 paragraful (2) Articolul 10 paragraful (7)
    Articolul 6 paragraful (5)  Articolul 14 paragraful (1) d)
    Articolul 7 paragraful (4)  Articolul 20 paragraful (3)
    Articolul 9 paragraful (1)  Articolul 22 paragraful (3)
    "Fiecare parte contractanta va asigura că, în cadrul jurisdicţiei sale, are şi aplică, legi necesare şi adecvate pentru activitatea economică în sectorul ener-getic, care să se refere la practicile anticoncurenţiale concertate şi unilate-rale".
    Ţara: ALBANIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Albania nu există o lege a protecţiei concurenţei. Legea hidrocarburilor nr. 7.746 din 28 iulie 1993 şi Legea mineralelor nr. 7.796 din 17 februarie 1994 nu conţin astfel de prevederi. Legea electricităţii este în curs de elaborare; este planificat să fie înaintată Parlamentului până la sfârşitul anului 1996. în aceste legi, Albania intenţionează să includă prevederi privind practicile anticoncurenţiale.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1988.
    TARA: ARMENIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    În prezent în Armenia există monopol de stat în cele mai multe dintre sectoarele energetice. Nu există o lege a protecţiei concurenţei, regulile de concurenţă nefiind încă implementate. Nu există legi în domeniul energiei. Proiectele legilor energiei urmează să fie înaintate Parlamentului în anul 1994. Se preconizează ca aceste legi să includă prevederi privind comporta-mentul anticoncurenţial, care vor fi armonizate cu legislaţia privind concurenţa din Uniunea Europeană.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    Ţara: AZERBAIDJAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    Legislaţia antimonopol este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 2000.
    ŢARA: BIELARUS
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legislaţia antimonopol este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 2000.
    ŢARA: GEORGIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legile privind demonopolizarea sunt în curs de elaborare şi, de aceea, deocamdată, statul deţine monopolul asupra tuturor surselor şi resurselor energetice, limitând posibilitatea de concurenţă în sectorul energetic şi al combustibililor.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 1999.
    ŢARA: KAZAHSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel da aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legea privind dezvoltarea concurenţei şi reducerea activităţilor de monopol nr. 656 din 11 iunie 1991 a fost adoptată, dar are un caracter general. Este necesară dezvoltarea în continuare a legislaţiei (în domeniu), prin adoptarea unor amendamente relevante sau prin adoptarea unei legi noi.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 1998.
    ŢARA: KÎRGHÎSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legea politicilor antimonopol a fost deja adoptată. Este necesară o perioadă de tranziţie pentru a adapta prevederile acestei legi sectorului energetic care, acum, este strict, reglementat ele stat.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    ŢARA: MOLDOVA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legea privind reducerea activităţilor de monopol şi dezvoltarea concurenţei din 29 ianuarie 1992 asigură o bază administrativă şi juridică pentru facilitarea concurenţei şi crearea măsurilor de împiedicare, limitare şi reducere a activităţilor monopoliste. Este orientată spre implementarea condiţiilor econo-miei de piaţă. Totuşi, această lege nu stipulează măsuri concrete pentru practici anticoncurenţiale în sectorul energetic şi nici nu acoperă în totalitate dispoziţiile art. 6. În anul 1995 va fi înaintat Parlamentului proiectul de lege a protecţiei concurenţei şi un program de stat pentru demonopolizarea în economie. Proiectul de lege a energiei, care va fi, deasemenea, înaintat Parlamentului în anul 1995, va cuprinde măsuri privind demonopolizarea şi facilitarea concurenţei în sectorul energetic.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    Ţara: ROMÂNIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Regulile de concurenţă nu sunt încă implementate. Proiectul de lege privind protecţia concurenţei a fost înaintat Parlamentului şi este planificat să fie adoptat în cursul anului 1994. Proiectul de lege conţine dispoziţii referitoare la comportamentele anticoncurenţiale, fiind armonizat cu Legea concurenţei din Uniunea Europeană.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1996.
    TARA:
    FEDERAŢIA RUSA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Federaţia.
    Descriere
    În Federaţia Rusă s-a creat cadru complex privind legislaţia antimonopolistă, dar alte măsuri juridice şi organizatorice care să prevină, să limiteze sau să interzică activităţi de monopol şi concurenţă neloială urmează să fie adoptate şi, în special, în sectorul energetic.
    Perioada de tranziţie
    l iulie 2001.
    TARA: SLOVENIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    Legea privind protecţia concurenţei, adoptată în anul 1993 şi publicată în Jurnalul Oficial nr. 18/93, tratează practicile anticoncurenţiale, în general. Această lege stipulează, deasemenea, şi condiţiile pentru înfiinţarea autorităţilor competente. În prezent autoritatea competentă este Biroul pentru protecţia concurenţei din cadrul Ministerului Economiei şi Dezvoltării. Avînd în vedere importanţa sectorului energetic, se are în vedere o lege separată pentru acest sector. Pentru conformare deplină, este necesară o perioadă mai mare.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    TARA: TADJIKISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    În anul 1993 Tadjikistan a adoptat o lege privind demonopolizarea şi concurenţa. Totuşi, datorită situaţiei economice dificile din Tadjikistan, aplicabilitatea acestei legi a fost temporar suspendată.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    TARA: TURKMENISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    Prin Decretul Preşedintelui Turkmenistanului nr.1.532 din 21 octombrie 1993 a fost înfiinţat şi funcţionează Comitetul pentru reducerea activităţilor de monopol, al cărui rol este de a proteja întreprinderile şi alte entităţi de practici monopoliste şi de a promova formarea principiilor de piaţă pe baza dezvoltării concurenţei şi a antreprenoriatului. Este necesară o îmbunătăţire a legislaţiei şi reglementărilor care se referă la practicile antimonopoliste ale întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea economică în sectorul ener-getic.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001
    TARA: UZBEKISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Uzbekistan Legea privind restricţionarea activităţilor de monopol a fost adoptată şi a intrat în vigoare în iulie 1992. Totuşi legea [aşa cum se specifică în articolul l paragraful (3)] nu se extinde şi asupra activităţilor întreprinderilor din sectorul energetic.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    "Dacă o parte contractantă consideră că o anumită practică anticoncurenţială desfăşurată în aria altei părţi contractante afectează în sens negativ un interes important, relevant pentru obiectivele identificate în acest articol, partea contractantă poate notifica celorlalte părţi contractante şi poate cere ca autorităţile sale, care supraveghează concurenţa, să iniţieze acţiuni corespunzătoare de executare. Partea contractantă care face notificarea va include în această notificare informaţii suficiente pentru a permite părţii contractante căreia i se notifică să identifice practicile anticoncurenţiale care constituie obiectul notificării şi se va oferi să furnizeze informaţii suplimentare şi să coopereze în măsura în care partea contractantă care face notificarea poate să o facă. Partea contractantă căreia i se notifică sau, după caz, autorităţile competente pe probleme de concurenţă se pot consulta cu autorităţile pe probleme de concurenţă ale părţii contractante care a făcut notificarea şi vor acorda întreaga lor consideraţie cererii părţii contractante care a făcut notificarea în luarea deciziei de a iniţia sau nu acţiunea de executare în ceea ce priveşte respectiva practică anticoncurenţială, menţionată în notificare. Partea contractantă căreia i s-a făcut notificarea va informa partea contractantă care a făcut notificarea asupra deciziei sale sau asupra deciziei autorităţilor competente şi poate, dacă aceasta doreşte, să informeze partea contractantă care a făcut notificarea asupra motivelor deciziei. Dacă este iniţiată acţiunea de executare, partea contractantă căreia i s-a făcut notificarea va înştiinţa partea contractantă care a făcut notificarea cu privire la rezultatele acesteia şi, în măsura în care este posibil, cu privire la orice evoluţie tranzitorie semnificativă".
    ŢARA: ALBANIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Albania nu au fost încă înfiinţate instituţii însărcinate cu aplicarea regulilor concurenţei. Aceste instituţii vor fi prevăzute în Legea privind protecţia concurenţei, care este prevăzută pentru a fi finalizată în anul 1996.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1999.
    TARA: ARMENIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Instituţii însărcinate cu aplicarea prevederilor din acest paragraf nu au fost încă înfiinţate în Armenia, în legile energiei şi protecţiei concurenţei sunt planificate să se includă prevederi pentru înfiinţarea unor astfel de instituţii.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    ŢARA: AZERBAIDJAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Autorităţile antimonopoliste vor fi înfiinţate după adoptarea legislaţiei antimonopoliste.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 2000.
    TARA: BIELARUS
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Autorităţile antimonopoliste vor fi înfiinţate după adoptarea legislaţiei antimonopoliste.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 2000.
    ŢARA: GEORGIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Georgia legile privind demonopolizarea sunt, în prezent, în faza de elaborare, acesta fiind motivul pentru care autorităţile antimonopoliste nu au fost înfiinţate încă.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1999.
    TARA: KAZAHSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Kazahstan a fost înfiinţat un comitet antimonopol, dar activitatea acestuia trebuie îmbunătăţită atât din punct de vedere legislativ, cât şi organizatoric, astfel încât să creeze un mecanism efectiv care să poată soluţiona sesizările privind practicile anticoncurenţiale.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    ŢARA: KlRGHlZSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Kîrghîzstan nu există nici un mecanism de control al practicilor anticoncurenţiale şi nici legislaţia specifică. Este necesar să se înfiinţeze autorităţi antimonopoliste adecvate.
    Perioada de tranziţie
    1iulie 2001.
    ŢARA: MOLDOVA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Moldova, Ministerul Economiei este responsabil pentru controlul practicilor concurenţiale. Legile privind încălcarea regulilor administrative i s-au adus amendamente care prevăd sancţiuni pentru încălcarea regulilor de concurenţă de către întreprinderile monopoliste. Proiectul legii concurenţei, care este în prezent în stadiul de elaborare, va conţine prevederi privind punerea în aplicare a regulilor de concurenţă.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    ŢARA: ROMÂNIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Instituţiile care vor aplica dispoziţiile acestui paragraf nu au fost încă înfiinţate în România. Instituţiile însărcinate cu aplicarea regulilor de concurenţă sunt prevăzute în proiectul de lege privind protecţia concurenţei, prevăzută să fie adoptată în anul 1994. Proiectul prevede, deasemenea, intrarea în vigoare a legii după o perioadă de 9 luni de la data publicării sale. În conformitate cu Acordul european, României i s-a acordat o perioadă de 5 ani pentru implementarea regulilor de concurenţă.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    TARA: TADJIKISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În anul 1993 Tadjikistan a adoptat Legea privind demonopolizarea şi concurenţa, dar instituţiile care să aplice regulile de concurenţă sunt în stadiu de înfiinţare.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    TARA: UZBEKISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Uzbekistan, Legea privind restricţionarea activităţilor de monopol a fost adoptată şi a intrat în vigoare în iulie 1992. Totuşi, legea [aşa cum se specifică în articolul l paragraful (3)] nu se extinde şi asupra activităţilor întreprinderilor din sectorul energetic.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    "În cazul în care tranzitul de materiale şi produse energetice nu poate fi efectuat pe baze comerciale cu facilităţi de transport al energiei, părţile contractante nu vor ridica obstacole în calea creării de noi capacităţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel de legislaţia aplicabilă, care este conformă paragrafului (1)".
    TARA: AZERBAIDJAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Este necesar să se adopte un set de legi pentru sectorul energetic, inclusiv proceduri de acordare a licenţelor pentru activitatea de tranzit, în perioada de tranziţie se preconizează constituirea şi modernizarea unor linii de transmisie pentru curentul electric, ca şi a capacităţilor de generare, în scopul aducerii lor la cerinţele tehnice mondiale şi adaptării lor la condiţiile economice de piaţă.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1999.
    ŢARA:
    BIELARUS
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În prezent se lucrează la legile pentru sectorul energetic, regimul pământului şi alte aspecte şi, până la aprobarea lor, rămân neclarităţi referitoare la condiţiile pentru înfiinţarea de noi capacităţi pentru purtătorii de energie în teritoriul Bielarusiei.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1998.
    TARA: BULGARIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Bulgaria nu are legi care să reglementeze tranzitul materialelor şi produselor energetice, în sectorul energetic este în desfăşurare un proces de restructurare generală, inclusiv dezvoltarea cadrului instituţional, al legislaţiei şi reglementărilor.
    Perioada de tranziţie
    Perioada de tranziţie de 7 ani este necesară pentru a aduce legislaţia referitoare la tranzitul materialelor şi produselor energetice în deplin acord cu această prevedere.
    Perioada de tranziţie
    l iulie 2001.
    TARA: GEORGIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Este necesar să se pregătească un set de legi în acest domeniu, în prezent, în Georgia sunt condiţii care diferă substanţial în ceea ce priveşte transportul şi tranzitul diverselor forme de energie (curent electric, gaze naturale, produse petroliere, cărbune).
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 1999.
    TARA: UNGARIA
    Sector
    Industria producătoare de energie electrică.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În conformitate cu legislaţia în vigoare, înfiinţarea şi exploatarea liniilor de transmisie de înaltă tensiune este monopol de stat. Crearea unui nou cadru legislativ şi care să regularizeze înfiinţarea, exploatarea şi stabilirea formei de proprietate a liniilor de transmisie de înaltă tensiune este în curs de elaborare. Ministerul Industriilor şi Comerţului a luat deja iniţiativa elaborării unui nou act privind energia electrică, care va avea impact inclusiv asupra Codului civil şi asupra actului privind concesionările. Respectarea prevederilor articolului se poate realiza după intrarea în vigoare a noii legi a electricităţii şi a actelor de reglementare aferente.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1996.
    TARA: POLONIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legea poloneză a energiei, în stadiu final de pregătire, prevede crearea de noi reglementări similare cu cele aplicate în ţările cu economie de piaţă (licenţe pentru producţie, transmisie şi comerţ pentru purtătorii de energie). Până la adoptarea acestei legi de către Parlament, se solicită o suspendare temporară a obligaţiilor care decurg din acest paragraf.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1995.
    "Părţile contractante recunosc importanţa pieţelor de capital deschise în încurajarea fluxului de capital care să finanţeze comerţul cu materiale şi produse energetice, precum şi pentru efectuarea şi sprijinirea investiţiilor în activităţile economice din sectorul energetic, în ariile părţilor contractante, în special ale celor cu economie în tranziţie.
Fiecare parte contractantă se va strădui să promoveze condiţii pentru accesul societăţii şi cetăţenilor altor părţi contractante pe piaţa sa de capital, în scopul finanţării comerţului cu materiale şi produse energetice şi în scopul realizării de investiţii în activitatea economică din sectorul energetic în ariile celorlalte părţi contractante, pe baze care nu sunt mai puţin favorabile decât acelea pe care le acordă, în împrejurări similare, propriilor sale societăţi şi cetăţeni sau societăţilor şi cetăţenilor oricărei alte părţi contractante sau ale unui terţ, oricare sunt mai favorabile".
    ŢARA: AZERBAIDJAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legislaţia aferentă este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 2000.
    TARA: BIELARUS
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legislaţia aferentă este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 2000.
    TARA: GEORGIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legislaţia aferentă este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 1997.
    TARA: KAZAHSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Proiectul legii investiţiilor străine este în fază de aprobare şi se preconizează a fi adoptat de Parlament în toamna anului 1994.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    ŢARA: KÎRGHÎZSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Legislaţia aferentă este în curs de elaborare.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    "Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor din aria sa, aparţinând investitorilor altei părţi contractante, şi activităţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrăinare, un tratament care nu este mai puţin favorabil, decât cel acordat investiţiilor propriilor investitori sau investitorilor altei părţi contractante sau unui stat terţ şi activităţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrăinare, oricare este mai favorabil".
    ŢARA: BULGARIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Persoanele străine nu pot dobândi drepturi de proprietate asupra pământului. O companie la care cota de participare la capital a persoanelor străine este mai mare de 50% nu poate dobândi drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole.
    Persoanele fizice şi juridice străine nu pot dobândi drepturi de proprietate asupra pământului, cu excepţia moştenirii, în condiţiile legii, în acest caz proprietatea trebuie transferată.
    O persoană străină poate dobândi drept de proprietate asupra clădirilor, dar nu şi asupra pământului.
    Persoanele străine sau companiile controlate de partea străină trebuie să obţină o autorizaţie pentru desfăşurarea următoarelor activităţi:
    - explorare, dezvoltare şi extracţie a resurselor naturale din marea teritorială, platoul continental sau zona economică exclusivă;
    - dobândirea de bunuri imobiliare în regiunile geografice desemnate de Consiliul de Miniştri; autorizaţia se acordă de către Consiliul de Miniştri sau de un organism autorizat de Consiliul de Miniştri.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    "Fiecare parte contractantă va garanta, în ceea ce priveşte investiţiile investitorilor oricărei alte părţi contractante din aria sa, transferul liber în sau din aria sa, inclusiv transferul:
    d) veniturilor necheltuite şi al altor remunerări ale personalului din străinătate angajat pentru acea investiţie".
    ŢARA: BULGARIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Naţionalii străini angajaţi de companii care au participare străină mai mare de 50% sau de o persoană străină, înregistrată ca un comerciant indi-vidual sau o sucursală sau ca o reprezentanţă a unei companii străine în Bulgaria, şi care primesc salariile în leva pot cumpăra valută străină până la 70% din salariul lor, incluzând şi plata pentru asigurările sociale.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    ŢARA: UNGARIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare Naţional.
    Descriere
    În Ungaria, în conformitate cu Actul investiţiilor străine, art. 33, managerii generali şi executivi, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii străini îşi pot transfera până la 50% din veniturile lor, după plata taxelor, rezultate din angajarea lor, la compania respectivă, prin banca companiei.
    Perioada de tranziţie
Eliminarea acestei restricţii depinde de progresul pe care Ungaria îl va înregistra în programul de liberalizare a schimbului valutar, al cărui scop final este convertibilitatea totală a forintului. Această restricţie nu creează bariere în calea investitorilor străini. Eliminarea ei se bazează pe prevederile art. 32.
    Perioada de tranziţie
    l iulie 2001.
    "Fiecare parte contractantă va desemna unul sau mai multe puncte de informare, cărora să li se poată adresa şi cereri privind informaţii despre legile, reglementările, hotărârile judecătoreşti şi deciziile administrative, mai sus menţionate, şi va informa prompt Secretariatul despre existenţa lor, Secretariatul făcându-le disponibile la cerere".
    ŢARA: ARMENIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Armenia nu există încă puncte oficiale cărora să li se poată adresa cereri pentru informaţii privind legile relevante sau alte reglementări. De-asemenea, nu există centre de informare. Se preconizează înfiinţarea unui astfel de centru în perioada 1994-1995. Este necesară asistenţă tehnică.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1996.
    ŢARA. AZERBAIDJAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional
    Descriere
    În Azerbaidjan nu există, până în prezent, nici un punct oficial căruia să i se poată adresa cereri pentru informaţii despre legile şi reglementările relevante, în prezent, astfel de informaţii sunt concentrate în diverse organizaţii.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    TARA: BIELARUS
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Nu există încă în Bielarus puncte de informare oficiale care pot da informaţii despre legi, reglementări, hotărâri judecătoreşti şi decizii adminis-trative. În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti şi deciziile administrative, nu există o practică privind publicarea lor.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1998.
    ŢARA: KAZAHSTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Procesul de înfiinţare a punctelor de informare a început, în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti şi deciziile administrative, acestea nu se publică în Kazahstan (cu excepţia unor decizii ale Curţii Supreme), întrucât se consideră că acestea nu sunt surse de legi. Schimbarea acestei practici necesită o lungă perioadă de tranziţie.
    Perioada de tranziţie
    1 iulie 2001.
    TARA: MOLDOVA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Este necesar să se înfiinţeze puncte de informare.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1995.
    TARA: FEDERAŢIA RUSA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Federaţia şi Republicile care constituie Federaţia.
    Descriere
    În Federaţia Rusă nu există nici un punct oficial de informare de unde să se obţină informaţii despre legi şi alte reglementări relevante, în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti şi deciziile administrative, acestea nu sunt considerate a fi surse de lege.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 2000.
    ŢARA: SLOVENIA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Slovenia nu există încă nici un punct de informare oficial de unde să se obţină informaţii despre legi şi alte reglementări relevante, în prezent, aceste informaţii sunt disponibile în diverse ministere. Legea investiţiilor străine, care este în curs de elaborare, prevede înfiinţarea unui astfel de punct.
    Perioada de tranziţie
    l ianuarie 1998.
    ŢARA: TADJIKISTAN
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    În Tadjikistan nu există încă astfel de puncte de informare de unde să se obţină informaţii despre legile relevante sau alte reglementări. Este doar o problemă de lipsă de fonduri, pentru înfiinţarea acestor centre.
    Perioada de tranziţie
    31 decembrie 1997.
    ŢARA: UCRAINA
    Sector
    Toate sectoarele energetice.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Este necesară o îmbunătăţire a gradului actual de transparenţă a legilor până la nivelul solicitat de practicile internaţionale. Ucraina trebuie să înfiinţeze puncte pentru furnizarea de informaţii despre legi, reglementări, hotărâri judecătoreşti şi administrative şi standarde de aplicare generală.
    Perioada de tranziţie
    1 ianuarie 1998.
    "Fiecare parte contractantă se angajează că, dacă înfiinţează sau menţine o entitate şi îi conferă autoritate normativă, administrativă sau altă autoritate guvernamentală, această entitate îşi va exercita acea autoritate în concordanţă cu obligaţiile părţii contractante prevăzute în acest tratat".
    TARA: REPUBLICA CEHA
    Sector
    Industriile de uraniu şi nucleare.
    Nivel de aplicare
    Naţional.
    Descriere
    Pentru a sărăci minereul de uraniu din rezervele de minereu de uraniu care sunt stocate de către Administraţia Rezervelor Statului de Materiale, nu se acordă licenţe pentru importul de minereu de uraniu şi concentraţii săi, inclusiv combustibilii pe bază de uraniu care conţin uraniu ce nu este de origine cehă.
    Perioada de tranziţie
    l iulie 2001.
    Conferinţa Cartei Europene a Energiei a adoptat următoarele decizii:
    1. Cu privire la tratat în general
    În eventualitatea unui conflict între tratatul privind Spitsbergen din 9 februarie 1920 (Tratatul Svalbard) şi Tratatul Cartei Energiei, tratatul privind Spitsbergen va prevala, fără a prejudicia poziţia părţilor contractante cu privire la Tratatul Svalbard. În eventualitatea unui astfel de conflict sau a unui litigiu privind existenţa unui astfel de conflict sau a limitelor sale, art. 16 şi partea a V-a a Tratatului Cartei Energiei nu se va aplica.
    2. Cu privire la art. 10 paragraful (7)
    Federaţia Rusă poate cere companiilor cu participare străină să obţină aprobarea legislativă pentru leasingul proprietăţii federale, cu condiţia ca Federaţia Rusă să dea asigurări, fără excepţii, că acest procedeu nu se aplică de o manieră discriminatorie între investiţiile investitorilor altei părţi contractante.
    3. Cu privire la art. 14
    (1) Termenul libertatea transferului din art. 14 paragraful (1) nu exclude posibilitatea ca o parte contractantă (numită în continuare parte limitativă) să aplice restricţii la mişcarea capitalului propriilor investitori, cu condiţia ca:
    a) aceste restricţii să nu afecteze drepturile acordate prin art. 14 paragraful (1) investitorilor altor părţi contractante cu privire la investiţiile lor;
    b) aceste restricţii nu afectează tranzacţiile curente; şi
    c) partea contractantă dă asigurări că investiţiilor din aria sa, ale investitorilor tuturor celorlalte părţi contractante li se acordă, în ceea ce priveşte transferul, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel pe care aceasta îl acordă investiţiilor oricărei alte părţi contractante sau oricărui alt stat terţ, oricare este mai favorabil.
    (2) Această decizie face obiectul examinării de către Conferinţa Cartei timp de 5 ani după intrarea în vigoare a acestui tratat, dar nu mai târziu decât data stabilită în art. 32 paragraful (3).
    (3) Nici o parte contractantă nu va fi eligibilă să aplice astfel de restricţii dacă nu notifică în scris Secretariatului provizoriu, nu mai târziu de data de l iulie 1995, că a ales să fie eligibilă să aplice restricţii în conformitate cu această decizie şi că este o parte contractantă care este un stat ce a fost parte constitutiva a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.
    (4) Pentru evitarea oricărui dubiu, nimic în această decizie nu va deroga, în ceea ce priveşte art. 16, de la drepturile unei părţi contractante care decurg de aici, ale investitorilor sau investiţiilor lor, sau de la obligaţiile unei părţi contractante.
    (5) În sensul acestei decizii:
    • tranzacţii curente sunt plăţi curente legate de circulaţia bunurilor, a serviciilor sau a persoanelor, care sunt efectuate în conformitate cu practicile internaţionale fireşti şi nu includ aranjamente care constituie, din punct de vedere material, o combinaţie a unei plăţi curente cu o tranzacţie de capital, cum ar fi plăţile eşalonate şi plăţile anticipate (avansurile), ceea ce înseamnă a împiedica (obstrucţiona) legislaţia în domeniu a părţii limitative.
    4. Cu privire la art. 14 paragraful (2)
Fără a încălca dispoziţiile cerinţelor art. 14 şi alte obligaţii internaţionale ale sale, România se va strădui să realizeze în perioada de tranziţie, convertibilitatea totali a monedei sale naţionale, să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăţi eficienţa procedurilor sale pentru transferurile veniturilor legate de investiţii şi, în orice caz, va garanta efectuarea acestor transferuri în valută liber convertibilă, fără restricţii sau întârzieri care să depăşească 6 luni. România va da asigurări că investiţiilor din aria sa şi ale investiţiilor oricărei alte părţi contractante li se acordă, în ceea ce priveşte transferurile, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel pe care aceasta îl acordă investitorilor oricărei alte părţi contractante sau oricărui stat terţ, oricare este mai favorabil.
    5. Cu privire la art. 24 subparagraful (4) a) şi art. 25
    O investiţie a unui investitor la care se referă art. l subparagraful (7) a) (ii) al unei părţi contractante care nu este o parte la AIE sau un membru la o zonă de liber schimb sau la o uniune vamală va fi îndreptăţită să i se acorde tratamentul pe care îl acordă acest AIE, zonă de liber schimb sau uniune vamală, cu condiţia ca acea investiţie:
    a) să aibă sediul înregistrat sau locul principal de desfăşurare a afacerii în aria unei părţi la acel AIE sau a unui membru al unei zone de liber schimb sau a unei uniuni vamale; sau
    b) în cazul în care are numai sediul înregistrat în acea arie să aibă o legătură efectivă şi continuă cu economia uneia dintre părţi la AIE, a unui membru la o zonă de liber schimb sau la o uniune vamală.