_________________________________
    * În vigoare pentru Republica Moldova din 20 iunie 1996



    Părţile contractante la, prezentul protocol,
    având, în vedere Carta Europeană a Energiei, adoptată prin Actul final al Conferinţei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la Haga la 17 decembrie 1991, şi, în special, declaraţiile pe care le conţine, potrivit cărora este necesară cooperarea în domeniul eficienţei energetice şi al aspectelor legate de mediu,
    având în vedere, deasemenea, Tratatul Cartei Energiei, deschis pentru semnare de la data de 17 decembrie 1994 până la data de 16 iunie 1995,
    luând în considerare activitatea întreprinsă de organizaţii şi forumuri internaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al aspectelor legate de mediu asociate ciclului energetic,
    conştienţi de îmbunătăţirile în siguranţa furnizării energiei şi de beneficiile economice şi de mediu importante, care rezultă din aplicarea măsurilor de eficienţă energetică legate de costuri efective, şi conştienţi de importanţa lor pentru procesul de restructurare economică şi creşterea standardului de viaţă,
    recunoscînd că îmbunătăţirea eficienţei energetice reduce consecinţele nega-tive asupra mediului, asociate ciclului energetic, inclusiv încălzirea globului şi ploile acide,
    convinşi că preţul la energie trebuie să reflecte pe cât de mult posibil o piaţă concurenţială, asigurând formarea preţurilor pe principii de piaţă, incluzând reflectarea mai largă a costurilor şi beneficiilor legate de mediu şi recunoscând că acest mod de formare a preţurilor este vital pentru a progresa în domeniul eficienţei energetice şi protecţiei mediului, asociată acesteia,
    admiţând rolul vital al sectorului privat, inclusiv al întreprinderilor mici şi mijlocii în promovarea şi aplicarea măsurilor de eficienţă energetică şi cu intenţia de a asigura un cadru instituţional favorabil pentru investiţii viabile din punct de vedere economic în domeniul eficienţei energetice,
    recunoscând că formele comerciale de cooperare ar putea necesita o cooperare interguvernamentală complementară, în special în domeniul formulării politicii şi analizei energetice, ca şi în alte domenii care sunt esenţiale pentru creşterea eficienţei energetice, dar nu sunt potrivite pentru o finanţare privată, şi
    dorind să întreprindă acţiuni coordonate şi de cooperare în domeniul eficienţei energetice şi protecţiei mediului şi să adopte un protocol care să creeze cadrul pentru utilizarea energiei, cât mai economic şi mai eficient posibil,
    au convenit asupra celor ce urmează:
    (1) Acest protocol defineşte principiile politicii pentru promovarea eficienţei energetice ca o sursă importantă de energie şi pentru reducerea, în consecinţă, a impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului. Mai mult, el oferă direcţii privind dezvoltarea programelor de eficienţă energetică, indică domenii de cooperare şi oferă un cadru pentru dezvoltarea de acţiuni coordonate şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul de energie şi pot să se refere la orice sector economic.
    (2) Obiectivele acestui protocol sunt:
    a) promovarea politicilor de eficienţă energetică, compatibile cu o dezvoltare durabilă;
    b) crearea condiţiilor-cadru care să-i determine pe producători şi pe consumatori să utilizeze energia cât mai economic, posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special prin organizarea pieţelor de energie eficiente şi printr-o reflectare cât mai mare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; şi
    c) încurajarea cooperării în domeniul eficienţei energetice.
    În sensul acestui protocol:
    (1) Carta înseamnă Carta Europeană, a Energiei, adoptată prin Actul final al Conferinţei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la 17 decembrie 1991; semnarea documentului final este considerată a fi semnarea Cartei;
    (2) parte contractantă înseamnă un stat sau o organizaţie de integrare eco-nomică regională, care a consimţit să se oblige prin acest protocol şi pentru care protocolul este în vigoare;
    (3) organizaţie de integrare economică regională înseamnă o organizaţie constituită din state, căreia ele i-au transferat competenţe pentru anumite probleme, dintre care unele guvernate de acest protocol, inclusiv autoritatea de a lua decizii, obligatorii pentru ele, în legătură cu acele probleme;
    (4) ciclul energetic înseamnă întregul lanţ energetic, inclusiv activităţi legate de prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie şi prelucrarea şi înlăturarea deşeurilor, ca şi întreruperea sau încetarea acestor activităţi, minimizând impactul negativ asupra mediului;
    (5) eficienţa costurilor înseamnă realizarea unui obiectiv cu cel mai scăzut cost sau obţinerea celui mai mare beneficiu la un cost dat;
    (6) îmbunătăţirea eficienţei energetice înseamnă a acţiona pentru a menţine aceeaşi unitate de produs (bunuri sau servicii) fără scăderea calităţii sau a performanţei produsului, concomitent cu reducerea cantităţii de energie cerute de producerea acelui produs;
    (7) impact asupra mediului înseamnă orice efect asupra mediului, cauzat de o activitate dată, inclusiv asupra sănătăţii şi siguranţei oamenilor, florei, faunei, solului, aerului, climatului, peisajului şi monumentelor istorice sau asupra altor structuri fizice ori asupra interacţiunii acestor factori; el include, deasemenea, efecte asupra moştenirii culturale sau condiţiilor socioeconomice rezultate din degradarea acestor factori.
    Părţile contractante se vor orienta după următoarele principii:
    (1) Părţile contractante vor coopera şi, în măsura în care este cazul, îşi vor acorda asistenţă pentru formularea şi aplicarea politicilor de eficienţă energetică, a legilor şi reglementărilor în domeniu.
    (2) Părţile contractante vor stabili politici de eficienţă energetică şi cadrul legislativ adecvat de reglementare care promovează, inter alia:
    a) funcţionarea eficientă a mecanismelor de piaţă, inclusiv formarea preţurilor după criterii de piaţă şi o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;
    b) reducerea barierelor în calea eficienţei energetice, stimulând astfel investiţiile;
    c) mecanisme pentru finanţarea iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;
    d) educarea şi conştientizarea;
    e) diseminarea şi transferul de tehnologii;
    f) transparenţa cadrului legislativ şi de reglementare.
    (3) Părţile contractante se vor strădui să realizeze un beneficiu maxim din eficienţa energetică pe întregul ciclu energetic, în acest scop, ei vor formula şi aplica, în limitele maxime ale competenţei lor, politici de eficienţă energetică şi acţiuni coordonate şi de cooperare, bazate pe eficienţa costurilor şi eficienţă economică, luând în considerare în mod corespunzător aspectele legate de mediu.
    (4) Politicile de eficienţă energetică vor include atât măsuri pe termen scurt pentru adaptarea practicilor anterioare, cât şi măsuri pe termen lung pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în ciclul energetic.
    (5) în cadrul cooperării pentru atingerea obiectivelor acestui protocol, părţile contractante vor lua în considerare diferenţele dintre efectele nega-tive şi diminuarea costurilor între părţile contractante.
    (6) Părţile contractante recunosc rolul vital al sectorului privat. Ele vor încuraja acţiunile prin utilităţi de energie, autorităţi responsabile şi agenţii specializate şi o strânsă cooperare între industrie şi administraţiile publice.
    (7) Acţiunile coordonate şi de cooperare vor lua în considerare principiile relevante adoptate în acorduri internaţionale la care părţile contractante sunt părţi şi care au ca scop protecţia şi îmbunătăţirea mediului.
    (8) Părţile contractante vor beneficia de activitatea şi experienţa organismelor internaţionale competente sau ale altor organisme şi vor avea grijă să evite suprapunerile.
    Fiecare parte contractantă se va strădui să asigure corelarea politicilor de eficienţă energetică între toate autorităţile lor responsabile.
    Părţile contractante vor formula strategii şi vor defini obiective ale politicii privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, aplicate condiţiilor lor energetice specifice, care să ducă la reducerea impactului ciclului energetic asupra mediului. Aceste strategii şi obiective de politică vor fi transparente pentru toate părţile interesate.
    (1) Părţile contractante vor încuraja aplicarea de noi abordări şi metode pentru finanţarea investiţiilor din domeniul eficienţei energetice şi al protecţiei mediului legate de energie, cum ar fi societăţile mixte între utilizatorii de energie şi investitori externi (denumite în continuare finanţare cu terţi).
    (2) Părţile contractante se vor strădui să beneficieze de, şi să promoveze accesul la, pieţele de capital private şi la instituţiile financiare internaţionale, existente, pentru a facilita investiţiile în îmbunătăţirea eficienţei energetice şi în protecţia mediului, legată de eficienţa energetică.
    (3) Părţile contractante pot, sub rezerva dispoziţiilor Tratatului Cartei Energiei şi a altor obligaţii juridice internaţionale, să acorde facilităţi fiscale sau financiare utilizatorilor de energie, cu scopul de a facilita penetrarea pe piaţă a tehnologiilor, produselor şi serviciilor de eficienţă energetică. Ele se vor strădui să facă acest lucru în aşa fel încât să asigure atât transparenţa, cât şi minimizarea distorsiunilor pe pieţele internaţionale.
    (1) În concordanţă cu dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, părţile contractante vor încuraja schimburile comerciale şi cooperarea în domeniul tehnologiilor eficiente energetic şi nepoluante, al serviciilor şi practicilor manageriale conexe.
    (2) Părţile contractante vor promova utilizarea acestor tehnologii, servicii şi practici manageriale pe tot parcursul ciclului energetic.
    (1) În scopul atingerii obiectivelor politicii formulate în conformitate cu art. 5, fiecare parte contractantă va formula, aplica şi actualiza, în mod regulat, programele de eficienţă energetică, cele mai adecvate propriilor condiţii.
    (2) Aceste programe pot include activităţi, cum ar fi:
    a) realizarea scenariilor pe termen lung pentru cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;
    b) evaluarea impactului energetic de mediu şi economic al acţiunilor întreprinse;
    c) definirea standardelor care au ca scop îmbunătăţirea eficienţei echipamentului consumator de energie şi a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan internaţional, pentru a evita distorsionarea comerţului;
    d) dezvoltarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi a cooperării industriale, inclusiv a societăţilor mixte;
    e) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile economic şi nepoluante;
    f) încurajarea abordărilor noi de investiţii în îmbunătăţirea eficienţei energetice, cum ar fi finanţarea cu terţi şi cofinanţarea;
    g) elaborarea balanţelor energetice şi a bazelor de date adecvate, de exemplu cu date suficient de detaliate, referitoare la cererea de energie şi la tehnologiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice;
    h) promovarea înfiinţării serviciilor de consultanţă, care pot fi acordate de industria particulară sau de stat şi care oferă informaţii despre programe şi tehnologii de eficienţă energetică şi acordă asistenţă consumatorilor şi întreprinderilor;
    i) susţinerea şi promovarea cogenerării şi a măsurilor pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere şi distribuţie a căldurii în regim de termoficare pentru clădiri şi industrie;
    j) înfiinţarea de organisme specializate pentru eficienţă energetică la nivelurile corespunzătoare, finanţate corespunzător şi care să aibă personal capabil să formuleze şi să aplice politici de eficienţă energetică.
    (3) în aplicarea programelor lor de eficienţă energetică, părţile contractante vor asigura existenţa cadrului instituţional si juridic adecvat.
    Cooperarea dintre părţile contractante poate lua orice formă considerată adecvată.
    Domeniile pentru o posibilă cooperare sunt prevăzute în anexă.
    (1) Toate hotărârile adoptate de Conferinţa Cartei în conformitate cu acest protocol sunt aplicate numai de acele părţi contractante la Tratatul Cartei Energiei, care sunt părţi contractante la acest protocol.
    (2) Conferinţa Cartei se va strădui să adopte, într-un interval de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acestui protocol, proceduri pentru supraveghere şi de facilitare a aplicării dispoziţiilor sale, inclusiv proceduri de raportare, precum şi de identificare a domeniilor de cooperare, în conformitate cu art. 9.
    (1) Secretariatul înfiinţat potrivit dispoziţiilor art. 35 al Tratatului Cartei Energiei va acorda Conferinţei Cartei întreaga asistenţă necesară pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor sale care rezultă din acest protocol şi va furniza alte asemenea servicii care vin în sprijinul acestui protocol, dacă este cazul, din timp în timp, sub rezerva aprobării de către Conferinţa Cartei.
    (1) Unanimitatea părţilor contractante prezente şi votante la întrunirile Conferinţei Cartei va fi cerută pentru următoarele hotărâri:
    a) adoptarea amendamentelor la acest protocol; şi
    b) aprobarea aderării la acest protocol, potrivit art. 16.
    Părţile contractante vor depune toate eforturile pentru obţinerea acordului prin consens, pentru oricare problemă care solicită hotărârea lor, prin acest protocol. Dacă acordul nu poate fi obţinut prin consens, hotărârile pentru aspecte nebugetare vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părţilor contractante prezente şi votante la întâlnirea Conferinţei cartei la care acea problemă a fost supusă spre decizie.
    Hotărârile legate de aspectele bugetare vor fi luate cu o majoritate calificată a părţilor contractante a căror contribuţie evaluată potrivit art. 11 paragraful (2) reprezintă, în combinaţie, cel puţin trei pătrimi din contribuţia evaluată totală.
    (2) În sensul acestui articol, părţi contractante prezente şi votante înseamnă părţile contractante prezente şi care votează afirmativ sau negativ, cu condiţia ca Conferinţa Cartei să poată decide asupra regulilor de procedură care să permită ca astfel de hotărâri să fie luate de părţile contractante, prin corespondenţă.
    (3) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (1) în legătură cu aspectele bugetare, nici o decizie la care se face referire în acest articol nu va fi valabilă, dacă nu are sprijinul unei simple majorităţi a părţilor contractante.
    (4) O organizaţie de integrare economică regională va avea, la votare, un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părţi contractante la acest protocol, cu condiţia ca această organizaţie să nu-şi exercite dreptul de vot, dacă acesta a fost exercitat de statele sale membre şi viceversa.
    (5) În cazul în care persistă o restanţă în achitarea obligaţiilor financiare pe care o parte contractantă le are prin acest protocol, Conferinţa Cartei poate suspenda, total sau parţial, dreptul de vot al acelei părţi contractante.
    (1) În cazul în care există o neconcordanţă între dispoziţiile acestui pro-tocol şi dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, vor prevala.
    (2) Prevederile art. 10 paragraful (1) şi ale art. 12 paragrafele (1)—(3) nu se vor aplica voturilor care se dau la Conferinţa Cartei pentru amendamentul la acest protocol, care stabileşte îndatoriri sau atribuţii ale Conferinţei Cartei sau secretariatului, a căror modalitate de înfiinţare este stipulată în Tratatul Cartei Energiei.
    Acest protocol va fi deschis semnării la Lisabona, începând cu data de 17 decembrie 1994 până la data de 16 iunie 1995, statelor şi organizaţiilor de integrare economică regionale, ai căror reprezentanţi au semnat Carta şi Tratatul Cartei Energiei.
    Acest protocol va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari.
    Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la depozitar.
    Acest protocol este deschis aderării, de la data la care protocolul este închis pentru semnare, statelor şi organizaţiilor de integrare economică regionale care au semnat Carta şi sunt părţi contractante la Tratatul Cartei energiei, în condiţiile aprobate de Conferinţa Cartei. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
    (1) Oricare parte contractantă poate propune amendamente la acest pro-tocol.
    (2) Textul oricărui amendament propus la acest protocol va fi comunicat părţilor contractante, prin Secretariat, cu cel puţin 3 luni înainte de data la care acesta este supus spre adoptare Conferinţei Cartei.
    (3) Amendamentele la acest protocol, ale căror texte au fost aprobate de Conferinţa Cartei, vor fi comunicate, prin Secretariat, depozitarului, care le transmite tuturor părţilor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
    (4) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare ale amendamentelor la acest protocol vor fi depuse la depozitar. Amendamentele vor intra în vigoare pentru părţile contractante care le-au ratificat, acceptat sau aprobat, în a 30-a zi de la depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către cel puţin trei pătrimi din numărul părţilor contractante. După aceasta, amendamentele intră în vigoare, pentru oricare altă parte, din a 30-a zi de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor de către acea parte contractantă.
    (1) Acest protocol va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acesta de către un stat sau o organizaţie de integrare economică regională care a fost semnatară a Cartei şi parte contractantă la Tratatul Cartei Energiei sau în aceeaşi zi în care Tratatul Cartei Energiei intră în vigoare, oricare dintre ele va avea loc mai târziu.
    (2) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regională pentru care Tratatul cartei Energiei a intrat în vigoare şi care ratifică, acceptă sau aprobă acest protocol sau aderă la acesta, după ce protocolul a intrat în vigoare potrivit paragrafului (1), protocolul va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii de către acest stat sau de către această organizaţie de integrare economică regională a instrumentelor sale de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
    (3) În sensul paragrafului (1), un instrument depus de o organizaţie de integrare economica regională nu se ia în calcul, suplimentar, faţă de cele depuse de statele membre ale acelei organizaţii.
    La acest protocol nu se va face rezerve.
    (1) În orice moment de la intrarea în vigoare a acestui protocol pentru o parte contractantă, acea parte contractantă poate da notificare scrisă depozitarului privind retragerea sa din protocol.
    (2) O parte contractantă care se retrage din Tratatul Cartei Energiei este considerată retrasă şi din acest protocol.
    (3) Data efectivă de retragere, potrivit paragrafului (1), va fi în a 90-a zi de la primirea notificării de către depozitar. Data efectivă de retragere, potrivit paragrafului (2), va fi aceeaşi cu data efectivă de retragere din Tratatul Cartei Energiei.
    Guvernul Republicii Portugheze va fi depozitarul acestui protocol.
    Drept pentru care, semnatarii de mai jos, cu puteri depline în acest sens, au semnat acest protocol în variantele: engleză, franceză, germană, italiană, rusă şi spaniolă, ale căror texte sunt deopotrivă autentice, într-un singur original, care va fi depus la Guvernul Republicii Portugheze.
    Întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994.



    • Dezvoltarea programelor de eficienţă energetică, inclusiv identificarea barierelor şi a oportunităţilor, precum şi dezvoltarea etichetării şi standardelor de eficienţă în domeniul energetic.
    • Evaluarea impactului ciclului energetic asupra mediului.
    • Dezvoltarea măsurilor economice, legislative şi de reglementare.
    • Transferul de tehnologie, asistenţă tehnică şi înfiinţarea societăţilor mixte industriale, supuse regimului internaţional referitor la dreptul de proprietate şi al altor acorduri internaţionale aplicabile.
    • Cercetare şi dezvoltare.
    • Instruire, perfecţionare, informaţii şi statistici.
    • Identificarea şi evaluarea măsurilor de tip fiscal sau a altor instrumente de piaţă, inclusiv a permiselor comercializabile pentru luarea în considerare a costurilor şi beneficiilor indirecte şi mai ales a celor legate de mediu.
    • Analiza energetică şi formularea politicii:
    - evaluarea potenţialelor de eficienţă energetică;
    - analiza cererii de energie şi statistici;
    - formularea măsurilor legislative şi de reglementare;
    - planificarea integrată a resurselor şi managementul cererii;
    - evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv proiecte energetice importante.
    • Evaluarea instrumentelor economice pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pentru obiectivele legate de mediu.
    • Analiza eficienţei energetice la rafinarea, conversia, transportul şi distribuţia hidrocarburilor.
    • Îmbunătăţirea eficienţei energetice la producerea şi transmisia energiei electrice:
    - cogenerare;
    - componente ale centralelor (cazane, turbine, generatoare etc.);
    - integrarea în reţea;
    • Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri:
    - standarde de izolare termică a clădirilor, insolaţie pasivă şi ventilare;
    - sisteme de încălzire a spaţiului şi de condiţionare a aerului;
    - arzătoare de mare eficienţă cu NOx scăzut;
    - tehnologii de măsurare şi contorizare individuală;
    - aparte electrocasnice şi de iluminat.
    • Servicii locale şi municipale:
    - sisteme de termoficare;
    - sisteme eficiente de distribuţie a gazului;
    - tehnologii de planificare energetică;
    - înfrăţirea oraşelor sau a altor entităţi teritoriale relevante;
    - management energetic în oraşe şi clădiri publice;
    - gestionarea deşeurilor şi recuperarea deşeurilor energetice.
    • Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul industrial:
    - societăţi mixte;
    - integrarea energetică, cogenerarea şi recuperarea căldurii uzate;
    - diagnoze energetice.
    • Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul transport:
    - standarde de performanţă pentru motoarele autovehiculelor;
    - dezvoltarea infrastructurii eficiente pentru transporturi.
    • Informare:
    - crearea gradului de conştientizare;
    - baza de date: acces, specificaţii tehnice, sisteme informaţionale;
    - diseminarea, colectarea şi colaţionarea informaţiei tehnice;
    - studii comportamentale.
    • Perfecţionare şi instruire:
    - schimb de personal (directori, experţi şi studenţi);
    - organizarea de cursuri internaţionale pentru perfecţionare.
    • Finanţare:
    - dezvoltarea cadrului legislativ;
    - finanţarea cu terţi;
    - societăţi mixte;
    - cofinanţare.