___________________________
    *Semnat la Iași, 30 mai 1997. 
    În vigoare din 30 mai 1997

    Reprezentanţii în domeniul telecomunicaţiilor din România şi Republica Moldova au convenit ca procedura de coordonare a frecvenţelor atribuite serviciului fix şi mobil terestru din banda 29,7 MHz şi 960 MHz să se facă conform prezentului Acord bilateral elaborat în baza Recomandării CEPT T/ R 25—08 şi a Acordului de la Viena din 1993, în vederea prevenirii interferenţelor dăunătoare reciproce în serviciul fix şi serviciul mobil terestru şi optimizarea utilizării spectrului de frecvenţe, în principal pe baza unor acorduri reciproce.
    Aplicarea prevederilor prezentului acord de către administraţiile semnatare nu poate conduce la nici un comentariu din partea acestor administraţii asupra suveranităţii unei ţări sau a unui teritoriu.
    Definiţiile utilizate în Acord sunt identice cu cele din Articolul l din Regulamentul Radiocomunicaţiilor, cât şi celor prezentate în acest capitol.
    1.1. ADMINISTRAŢII:
    ROU — Ministerul Comunicaţiilor din România;
    MDA — Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii din Republica Moldova.
    1.2. FRECVENŢE
    1.2.1. Frecvenţele din următoarele benzi utilizate în ţările implicate pentru serviciile fixe şi serviciile mobile terestre vor fi coordonate în condiţiile din acest Acord.
    29,7 - 47 mHz
    74 - 74,8 mHz
    75,2 - 76 mHz
    150,05 - 68 rnHz
    300 - 308 mHz
    336 - 344 mHz
    410 - 430 mHz
    453 - 457,5 mHz
    463 - 467,5 mHz
    869 - 873 mHz
    Notă: La propunerea administraţiei Republicii Moldova de a introduce banda 824—828 mHz ca obiect de coordonare conform prevederilor Acordului bilateral, cele două părţi au convenit reluarea discuţiei asupra acestei benzi după reuniunea de planificare a DVB-T din iulie 1997.
    1.2.2.Pentru porţiunile de spectru utilizate de cele două administraţii până la l gHz, pentru serviciul fix şi mobil terestru care nu se regăsesc în benzile enumerate mai sus nu vor fi depăşite nivelele de câmp perturbotor la frontieră prevăzute în Anexa 1.
    13. CLASELE DE FRECVENŢĂ
    1.3.1.Frecvenţe care necesită coordonarea
    Frecvenţe pe care una din administraţii este nevoită să le coordoneze cu cealaltă administraţie afectată înainte de punerea în funcţiune a staţiei.
    1.3.2.Frecvenţe preferenţiale
    Frecvenţe pe care administraţiile implicate le pot asigura fără coordonare prealabilă pe baza unor acorduri bilaterale, în baza termenilor stipulaţi în acele acorduri.
    1.3.3.Frecvenţe partajate
    Frecvenţe care pot fi partajate fără coordonare prealabilă, pe baza unor acorduri bilaterale în baza termenilor stipulaţi în acele acorduri.
    1.3.4.Frecvenţe pentru reţele de radiocomunicaţii planificate
    Frecvenţe pe care administraţiile trebuie să le coordoneze având in vedere introducerea ulterioară a reţelelor de radiocomunicaţii cărora le sunt atribuite aceste frecvenţe. Coordonarea frecvenţelor pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate, se va conveni ulterior pe baza unor acorduri bilaterale în baza termenilor stipulaţi în acele acorduri.
    1.3.5.Frecvenţe utilizate pe baza planurilor de reţea geografică
    Frecvenţe utilizate în ţările implificate, pe baza unui plan de reţea geografică, pregătit şi adoptat anterior, avându-se în vedere caracteristicile tehnice stabilite în acel plan.
    1.4. INTERFERENŢA PREJUDICIABILA
    Se consideră interferenţă prejudiciabilă orice emisiune care produce o degradare serioasă a calităţii traficului unui serviciu de radiocomunicaţii sau care întrerupe în mod repetat acel serviciu prin depăşirea intensităţii maxime permise a câmpului de interferenţă specificat în Anexa 1.
    1.5. ADMINISTRAŢIE AFECTATĂ
    Orice administraţie a cărei staţie poate fi afectată de interferenţe prejudiciabile ca rezultat al utilizării planificate a unei frecvenţe, sau a cărei staţie poate produce interferenţă prejudiciabilă unei staţii de recepţie planificate a administraţiei solicitante.
    2.1. Acest Acord nu va afecta în nici un fel drepturile şi obligaţiile administraţiilor decurgând din Convenţia Internaţională a Telecomunicaţiilor, regulamentele şi acordurile UIT, ca şi alte acorduri interguvernamentale în domeniu.
    2.2. Administraţiile trebuie să asigneze frecvenţe numai în conformitate cu prevederile acestui Acord. Dacă se solicită coordonarea, aceasta va fi făcută anterior intrării în utilizare a staţiei radio afectate.
    2.3. Puterea efectiv radiată şi înălţimea efectivă a antenei staţiilor trebuie să fie alese astfel încât acestea să se limiteze la zona de acoperire, înălţimi de antenă şi puteri de ieşire ale emiţătorului excesive vor fi evitate, folosind mai multe amplasamente şi înălţimi efective reduse ale antenei. Se vor folosi antene direcţionale pentru a minimiza posibilitatea de producere de interferenţă în ţara vecină.
    Solicitarea de coordonare pentru o staţie şi evaluarea acestei solicitări vor fi făcute în conformitate cu următoarele prevederi tehnice.
    3.1. Intensitatea maximă permisa a câmpului de interferenţă este dată în Anexa 1.
    3.2. Când frecvenţele nominale sunt diferite, intensitatea permisă a câmpului de interferenţă va fi mărită după cum se indică în Anexa 3.
    3.3. Intensitatea câmpului de interferenţă va fi stabilită/determinată în conformitate cu Anexa 5.
    3.4. În scopul protejării staţiilor coordonate conform acestui Acord, faţă de emisiile altor servicii de radiocomunicaţii, calculele asupra interferenţei mutuale se vor baza pe recomandările CEPT sau UIT-R aplicabile serviciilor respective.
    4.1. Frecvenţe care necesită coordonare
    O frecvenţă de emisie va trebui să fie coordonată dacă emiţătorul pro-duce o intensitate de câmp la graniţa ţării a cărei administraţie e afectată, care la o înălţime de 10 m de la nivelul solului depăşeşte intensitatea câmpului de interferenţă maxim permisă, conform Anexei 1.
    4.1.1. Administraţia care doreşte să introducă în operare o staţie, va trimite o solicitare de coordonare administraţiei afectate, pentru ca ea să-şi facă comentariul. Această solicitare va include caracteristici în conformitate cu Anexa 2.
    4.1.2. Dacă, în scopul evaluării tehnice a acestei solicitări, administraţia afectată solicită informaţii care lipsesc sau informaţii care trebuie suplimentate conform Anexei 2, aceste informaţii se vor cere în termen de 30 zile de la primirea solicitării de coordonare.
    4.1.3. După primirea informaţiei complete referitoare la solicitarea de coordonare, administraţia afectată va evalua datele conform prevederilor acestui Acord. Rezultatul va fi comunicat administraţiei solicitante în termen de 45 zile.
    4.1.4. Dacă administraţia care a iniţiat procedura de coordonare nu primeşte răspuns în 45 zile, ea trimite o reactualizare. Administraţia afectată trebuie să răspundă la reactualizare în termen de 20 zile.
    4.1.5. Dacă administraţia afectată tot nu răspunde în termenul fixat la 4.1.4., se va considera că şi-a dat acordul şi staţia va fi considerată coordonată.
    4.1.6. Orice asignare de frecvenţă, după o coordonare acceptată, trebuie să fie notificată administraţiei afectate în termen de 360 zile de la aprobare.
    Dacă nici o asignare nu este acordată în termen de 360 zile, administraţia afectată va trimite o reactualizare administraţiei căreia i s-a solicitat coordonarea. Dacă nici o notificare de asignare nu apare în termen de alte 30 zile, cererea de coordonare va fi considerată nulă şi neavenită.
    4.1.7. Administraţia care doreşte să schimbe caracteristicile tehnice ale staţiilor coordonate şi notificate, trebuie să notifice intenţiile sale administraţiilor afectate. Va fi solicitată o nouă coordonare dacă această schimbare produce creşterea probabilităţii de interferenţă în ţara vecină.
    Dacă situaţia rămâne neschimbată sau se îmbunătăţeşte în ceea ce priveşte interferenţa, administraţiile afectate vor fi doar informate de această schimbare.
    4.1.8.În cazuri speciale, administraţiile pot asigna frecvenţe pentru uz temporar (până la 45 de zile) fără coordonare, cu condiţia ca acestea să nu cauzeze interferenţe prejudiciabile staţiilor coordonate.
    Administraţia afectată trebuie să fie anunţată, cât de curând posibil, asupra intrării în operare planificate. Pentru asemenea staţii se vor lua toate masurile necesare astfel încât valoarea câmpului perturbator să se încadreze în valorile indicate în Anexa 1.
    4.2. Frecvenţe preferenţiale
    4.2.1. Frecvenţele din benzile de frecvenţă specificate în secţiunea 1.2. se definesc ca frecvenţe preferenţiale pentru cele două administraţii.
    4.2.2. Administraţia căreia i s-a acordat un drept preferenţial poate pune în lucru staţii care operează cu frecvenţe preferenţiale fără coordonare prealabilă.
    4.2.3. Intrarea în utilizare a staţiilor care folosesc frecvenţe preferenţiale va fi notificată administraţiei afectate, inclusiv caracteristicile, aşa cum sunt stabilite în Anexa 2.
    4.2.4. Asignarea de frecvenţe preferenţiale în alte condiţii decât cele convenite în secţiunea 1.3.2., va fi coordonată în conformitate cu secţiunea 4.1.; frecventele îşi pierd statutul de frecvenţe preferenţiale.
    4.2.5. Ca urmare a unei proceduri de coordonare acceptate, conform cu secţiunea 4.1., administraţiile pot introduce în utilizare frecvenţele preferenţiale ale altei administraţii. Acestea vor avea aceleaşi drepturi ca şi frecvenţele coordonate conform cu secţiunea 4.1.
    4.2.6. Dacă reţelele radio existente ale unei administraţii produc interferenţe prejudiciabile staţiilor celeilalte administraţii, care lucrează pe frecvenţe asupra cărora administraţia are un drept preferenţial, sau dacă, în cazuri particulare, asignări de frecvenţă care nu au drepturi preferenţiale trebuie să fie modificate, administraţiile vor trebui să determine perioada de tranziţie prin acord mutual.
    4.3. Frecvenţe folosite pe baza planurilor de reţea geografică
    4.3.1. Planurile de reţea geografică, care acoperă unele părţi din benzile de frecvenţă indicate în secţiunea 1.2., pot pregăti şi coordona abaterile faţă de parametrii stabiliţi care sunt permise  — ca urmare a unei înţelegeri anterioare realizată între cele două administraţii.
    Pe baza planurilor de reţea geografică adoptate în acest mod administraţiile vor fi autorizate să pună în serviciu staţii fără o coordonare prealabilă.
    4.3.2. Frecvenţele utilizate pe baza planurilor de reţea geografică şi care se intenţionează sa fie asignate în alte condiţii, decât cele acceptate în secţiunea 1.3.5., vor fi coordonate conform cu secţiunea 4.1.
    4.4. Evaluarea cererilor de coordonare
    4.4.1. În evaluarea cererilor de coordonare administraţiile afectate vor lua în considerare următoarele clase de frecvenţe:
    — frecvenţele coordonate anterior;
    — frecvenţele utilizate pe baza planurilor pentru reţele geografice;
    — frecvenţe care aşteaptă coordonarea (în ordinea cronologică a cererilor).
    4.4.2.O cerere de coordonare a unui emiţător poate fi respinsă numai dacă staţia respectivă:
    — 4.4.2.1. depăşeşte intensitatea câmpului de interferenţă maxim permisă, dată în Anexa l, a unei staţii înregistrată în Registrul de Frecvenţă, sau
    — 4.4.2.2. intenţionează să folosească o frecvenţă preferenţială a administraţiei solicitante sau afectate, fără să îndeplinească condiţiile adoptate bi- sau multilateral, în conformitate cu secţiunea 1.3.2., sau
    — 4.4.2.3. depăşeşte intensitatea maxim permisă a câmpului de interferenţă, dată în Anexa l, în cazul unei staţii care aşteaptă coordonare, sau
    — 4.4.2.4. nu îndeplineşte condiţiile referitoare la valorile maxime de interferenţă dăunătoare în zona de graniţă, date în Anexa 1.
    4.4.3. Protecţia unui receptor poate fi respinsă numai dacă:
    4.4.3.1. unul din emiţătoarele coordonate ale administraţiei afectate pro-duce receptorului respectiv o intensitate a câmpului de interferenţă care este mai mare decât intensitatea maxim permisă a câmpului de interferenţă dată în Anexa l, sau
    — 4.4.3.2. protecţia receptorului va restrânge folosirea unei frecvenţe preferenţiale a administraţiei afectate, în condiţii adoptate bi- sau multilat-eral, în conformitate cu secţiunea 1.3.2., sau
    — 4.4.3.3. unul din emiţătoarele administraţiei afectate, aşteptând coordonarea, produce la receptorul respectiv o intensitate a câmpului de interferenţă care este mai mare decât intensitatea maximă permisă a câmpului de interferenţă dată în Anexa l, sau
    — 4.4.3.4. condiţiile care stabilesc valorile interferenţei dăunătoare în zona de frontieră, conform celor din Anexa l, nu sunt îndeplinite.
    4.4.4. Dacă protecţia la interferenţă nu poate fi garantată, o cerere de coordonare trebuie să fie acceptată cu "G" (Apendix 10 la Anexa 2).
    4.4.5. În cazul când o cerere de coordonare este respinsă sau se dă un răspuns condiţionat la o astfel de cerere, trebuie să fie indicate motivele pentru aceasta, arătând, dacă este posibil, fie staţia radio care trebuie protejată, fie staţia care poate cauza interferinţă staţiei radio planificate.
    4.5. Evaluare în legătura cu testele
    În vederea unei utilizări cât mai eficiente a spectrului radio, a evitării unei posibile interferenţe dăunătoare şi uşurării dezvoltării reţelelor existente, se poate folosi procedura următoare:
    4.5.1. dacă administraţiile afectate ajung la rezultate diferite în evaluările lor asupra situaţiei de interferenţă sau dacă cererea de coordonare prelucrată în mod obişnuit o justifică, administraţiile vor accepta deschiderea serviciului cu caracter experimental, pe durată stabilită de comun acord.
    4.5.2. Prevederile referitoare la procedurile de măsură sunt date în Anexa 7.
    4.5.3. La terminarea testelor, o decizie finală va fi comunicată administraţiei solicitante în termen de 30 de zile, indicând valorile măsurate ale intensităţii câmpului de interferenţă.
    Orice interferenţă dăunătoare care este observată, va fi raportată administraţiei ţării în care este localizată staţia care produce interferenţa, conform Apendix 2 la Anexa 7.
    Dacă interferenţa dăunătoare apare pe frecvenţe coordonate şi asignate, administraţiile implicate se vor strădui să găsească o soluţie mutual satis-făcătoare, cât de curând posibil.
    Acest acord poate fi dezvoltat sau amendat în orice moment sau la iniţiativa oricărei dintre cele două administraţii.
    Noile prevederi nu se aplică utilizărilor de frecvenţă deja convenite între administraţiile semnatare anterior adoptării acestui acord.
    Acordul intră în vigoare la data semnării de către ambele administraţii.
    Acest acord rămâne în vigoare atâta timp cât nici una dintre părţi nu solicită anularea lui.

     Valoarea maximă admisă a câmpului electromagnetic perturbator
     Valoarea câmpului electromagnetic perturbator (pentru 50% din amplasamente şi 10% din timp) nu va depăşi valorile date indicate în coloana 2 din tabelul următor:

Banda de frecvenţe (MHz)	Valoarea maximă admisă a câmpului electromagnetic perturbator (faţa de 1 µV/m)
1	2
29,7-47	0 dB
73-74,8	+ 6 dB
75,2-76	+ 6 dB
146-149,9	+ 12 dB
150,05-174	+ 12 dB
300-399,9	+ 20 dB
406,1-430	+ 20 dB
440-470	+ 20 dB
862-960	+ 26 dB