CCMAE/1994
ID intern unic:  357712
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
CONVENȚIE CONSULARĂ Nr. 1994
din  14.06.1994
ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI FEDERAŢIA RUSĂ*
Publicat : 30.12.1999 în Tratate Internationale Nr. 21     art Nr : 127     Data intrarii in vigoare : 11.05.1997
    ____________________________
    Semnată la Moscova, a 14 iunie 1994
    În vigoare din 11 mai 1997.



    Republica Moldova şi Federaţia Rusă, numite în continuare "Părţi Contractante",
    în interesul consolidării în continuare a relaţiilor de prietenie şi colaborării între cele două state,
    în dorinţa de a dezvolta relaţiile lor consulare, a contribui la apărarea drepturilor şi intereselor ambelor state, precum şi a cetăţenilor şi persoanelor lor juridice,
    au hotărât să încheie prezenta Convenţie Consulară şi
    în acest scop au convenit asupra următoarelor:
Articolul 1
Definiţii
    În prezenta Convenţie, expresiile menţionate mai jos au următoarea semnificaţie:
    a) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară;
    b) circumscripţie consulară înseamnă teritoriul statului de reşedinţă, stabilit pentru exercitarea funcţiilor consulare de către oficiul consular;
    c) şeful oficiului consular înseamnă persoana însărcinată de către statul trimiţător ca şef al oficiului consular;
    d) funcţionar consular înseamnă orice persoană, inclusiv şeful oficiului consular, însărcinată să exercite funcţii consulare;
    e) angajat consular înseamnă orice persoană care îndeplineşte funcţii ad-ministrative sau tehnice la un oficiu consular;
    f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană angajată pentru deservirea oficiului consular;
    g) membru al oficiului consular înseamnă funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu ai oficiului consular;
    h) membru de familie înseamnă soţia (soţul), copiii şi părinţii unui membru al oficiului consular, precum şi alte persoane, care locuiesc împreună cu el;
    i) membru al personalului particular înseamnă orice persoană angajată exclusiv în serviciul casnic al unui membru al oficiului consular;
    j) localuri consulare înseamnă clădirile sau părţile din clădiri, inclusiv reşedinţa şefului oficiului consular, precum şi terenurile aferente, oricui ar aparţine, care sunt folosite exclusiv în scopul activităţii consulare;
    k) arhive consulare înseamnă toate hârtiile, documentele, corespondenţa, cărţile, filmele, benzile magnetice şi registrele oficiului consular, precum şi materialul de cifru, fişierul şi mobilierul destinate să le protejeze şi să le păstreze;
    1) navă a statului trimiţător înseamnă orice navă civilă, care, în conformitate cu legislaţia statului trimiţător, are dreptul să navigheze sub pavilionul acestui stat;
    m) aeronavă a statului trimiţător înseamnă orice aeronavă civilă, purtând însemnele de înregistrare ale statului trimiţător.
Capitolul I
înfiinţarea unui oficiu consular şi numirea
membrilor unui oficiu consular

Articolul 2
Înfiinţarea unui oficiu consular
    1) Un oficiu consular poate fi înfiinţat pe teritoriul statului de reşedinţă numai cu consimţământul acestui stat.
    2) Stabilirea sediului oficiului consular, rangul său şi circumscripţia sa consulară, precum şi orice schimbări de acest gen se vor face de comun acord între statul trimiţător şi statul de reşedinţă.
Articolul 3
Numirea şi admiterea şefului de oficiu consular
    1) Înainte de a numi şeful oficiului consular, statul trimiţător trebuie să se asigure pe cale diplomatică, dacă persoana pe care intenţionează să o numească în calitate de şef al oficiului consular va primi acordul statului de reşedinţa.
    2) După obţinerea acordului statului de reşedinţă, statul trimiţător va transmite pe căi diplomatice statului de reşedinţă patenta consulară sau nota privind numirea şefului oficiului consular. Patenta consulară sau nota trebuie să indice numele şi prenumele, funcţia şi rangul şefului oficiului consular, sediul, clasa sa şi circumscripţia consulară.
    3) După prezentarea patentei consulare sau a notei despre numirea şefului oficiului consular, statul de reşedinţă va elibera şefului oficiului consular, cât mai repede posibil, exequaturul sau îi va aduce la cunoştinţă printr-o notă despre admiterea pentru exercitarea funcţiilor sale.
    4) Şeful oficiului consular poate să-şi înceapă exercitarea funcţiilor sale după primirea confirmării în scris a statului de reşedinţă. Până la confirmare şeful oficiului consular, cu acordul statului de reşedinţă, poate să-şi exercite cu titlu provizoriu funcţiile sale.
    5) După acordarea exequatrului şefului oficiului consular sau autorizarea sa de a-şi exercita cu titlu-provizoriu funcţiile sale, statul de reşedinţă va notifica imediat despre aceasta autorităţilor din
 circumscripţia consulară şi va întreprinde măsurile necesare pentru ca acesta să-şi poată îndeplini funcţiile sale, precum şi să se folosească de drepturile, privilegiile şi imunităţile, prevăzute de prezenta Convenţie.
Articolul 4
    Exercitarea temporară a funcţiilor şefului de oficiu consular
    1) Dacă, indiferent de motiv, şeful oficiului consular nu are posibilitatea să-şi exercite funcţiile sau dacă acest post este vacant, statul trimiţător poate desemna un funcţionar consular al oficiului consular, ori al
altui oficiu consular din statul de reşedinţă, ori un funcţionar diplomatic al misiunii diplomatice în statul de reşedinţă să exercite provizoriu funcţiile şefului de oficiu consular. Statul trimiţător va notifica în prealabil statului de reşedinţă numele, prenumele şi rangul gerantului interimar.
    2) Gerantul interimar se va bucura de aceleaşi drepturi, facilităţi, privilegii şi imunităţi recunoscute şefului de oficiu consular, potrivit prevederilor prezentei Convenţii.
    3) Funcţionarul diplomatic, desemnat în calitate de gerant interimar al oficiului consular, va continua să se bucure de privilegiile şi imunităţile, care îi sunt acordate în virtutea statutului său diplomatic.
Articolul 5
Notificarea către statul de reşedinţă a
numirilor, sosirilor şi plecărilor

    1) Statul trimiţător va notifica în scris statului de reşedinţă în timp util următoarele:
    a) numele, prenumele, cetăţenia, rangul şi clasa funcţionarilor consulari, data sosirii şi plecării lor definitive sau încetarea funcţiilor lor, precum şi orice alte schimbări vizând statutul lor, care pot să se producă în cursul serviciului lor la oficiul consular;
    b) numele, prenumele, cetăţenia, data sosirii şi plecării definitive a membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, precum şi faptul că o persoană devine sau încetează a mai fi un aşa membru al familiei.
    2) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor elibera gratuit, în conformitate cu reglementările acestui stat, legitimaţii membrilor oficiului consular şi membrilor familiilor acestora, cu excepţia celor care sunt cetăţeni sau rezidenţi permanenţi ai statului de reşedinţă.
Articolul 6
Cetăţenia funcţionarilor consulari
    Funcţionar consular poate fi exclusiv cetăţeanul statului trimiţător, care nu este rezident, permanent al statului de reşedinţă.
Articolul 7
Persoane declarate "nan grata" sau inacceptabile
    Statul de reşedinţă poate oricând, fără să fie obligat să-şi motiveze hotărârea sa, să notifice pe cale diplomatică statului trimiţător că un membru al oficiului consular este persoană "non grata" sau este inacceptabil, într-o asemenea situaţie statul trimiţător trebuie să recheme membrul oficiului consular sau să înceteze funcţiile lui în oficiul consular. Dacă statul trimiţător nu va îndeplini această obligaţiune în termeni rezonabili, statul de reşedinţă poate să refuze a recunoaşte o asemenea persoană ca membru al oficiului consular.
Capitolul II
FUNCŢII CONSULARE
Articolul 8
Funcţii consulare
    Funcţiile consulare constau în:
    a) promovarea relaţiilor de prietenie între statul trimiţător şi statul de reşedinţă;
    b) favorizarea dezvoltării relaţiilor economice, comerciale, culturale, spor-tive, tehnico-ştiinţifice, turistice şi în alte domenii între statul trimiţător şi statul de reşedinţă;
    c) informarea prin toate mijloacele licite despre evoluţia vieţii politice, activităţii comerciale, economice, culturale, sportive, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii a statului de reşedinţă, prezentarea rapoartelor în această privinţă către guvernul statului trimiţător;
    d) apărarea drepturilor şi intereselor statului trimiţător, ale cetăţenilor acestui stat, precum şi acordarea de asistenţă cetăţenilor statului trimiţător;
    e) exercitarea oricăror alte funcţii, care nu sunt interzise de legile şi reglementările statului de reşedinţă sau cărora statul de reşedinţă nu li se opune.
Articolul 9
Funcţiile referitoare la cetăţenie şi la starea civilă
    1) Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să înregistreze cetăţenii statului trimiţător;
    b) să primească orice cerere referitoare la cetăţenie;
    c) să înregistreze naşterile sau decesele cetăţenilor statului trimiţător şi să elibereze actele corespunzătoare;
    d) să încheie şi să desfacă căsătorii între cetăţenii statului trimiţător şi să le elibereze certificatele corespunzătoare.
    2) Funcţionarul consular va înştiinţa autorităţile competente ale statului de reşedinţă despre înregistrările căsătoriilor şi divorţurilor cetăţenilor statului trimiţător, dacă aceasta este prevăzută de legislaţia statului de reşedinţă.
    3) Prevederile alineatului 1) al prezentului articol nu scutesc persoanele în cauză de obligaţiunea de a respecta legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 10
Funcţiile referitoare la paşapoarte şi vize
    Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să elibereze, să reînnoiască sau să anuleze paşapoartele cetăţenilor statului trimiţător, să prelungească validitatea lor şi să facă menţiuni, precum şi să elibereze acestor cetăţeni alte documente de călătorie;
    b) să acorde, să prelungească şi să anuleze vizele de intrare şi tranzit, alte tipuri de vize, precum şi să introducă modificările şi adausurile necesare.
Articolul 11
Autentificări notariale şi legalizări
    1) În limitele fixate de legile şi reglementările statului trimiţător, funcţionarul consular are dreptul:
    a) la solicitarea oricărei persoane, indiferent de cetăţenia ei, să elibereze diferite acte pentru folosirea lor în statul trimiţător;
    b) la solicitarea cetăţenilor statului trimiţător, să elibereze diferite acte pentru folosirea lor în statul de reşedinţă sau în afara lui;
    c) să traducă acte în limba oficială a statului trimiţător sau a statului de reşedinţă şi să autentifice exactitatea traducerii;
    d) să legalizeze documentele, eliberate de către autorităţile statului trimiţător sau ale celui de reşedinţă, să autentifice copiile, traducerile şi extrasele din aceste documente;
    e) să primească, să întocmească şi să autentifice declaraţii ale cetăţenilor statului trimiţător;
    f) să autentifice semnăturile cetăţenilor statului trimiţător de pe diverse documente;
    g) să întocmească, să autentifice şi să primească spre păstrare temporară testamentele cetăţenilor statului trimiţător;
    h) să întocmească şi să autentifice actele şi tranzacţiile între cetăţenii statului trimiţător, în măsura în care aceste acte şi tranzacţii nu sunt interzise de legile statului de reşedinţa şi nu se referă la stabilirea sau transmiterea de drepturi asupra averii imobile, să întocmească şi să autentifice actele şi tranzacţiile între cetăţenii statului trimiţător, pe o parte, şi cetăţenii altor state, pe de altă parte, în măsura în care aceste acte şi tranzacţii se referă în exclusivitate la averea sau la drepturile în statul trimiţător şi vizează cazurile care vor fi supuse examinării în acest stat cu condiţia că aceste acte şi tranzacţii nu sunt interzise de legile statului de reşedinţă;
    1) să primească la păstrare temporară bunuri şi documente ale cetăţenilor statului trimiţător, în măsura în care aceasta nu este interzis de legile şi reglementările statului de reşedinţă.
    2) Actele întocmite, eliberate, autentificate sau traduse de către funcţionarul consular, în corespundere cu paragraful 1) al prezentului articol, vor avea în statul de reşedinţă aceeaşi valoare juridică şi forţă probantă ca şi actele eliberate, autentificate sau traduse de către autorităţile competente şi instituţiile acestui stat, cu condiţia că acestea concordă cu legile statului de reşedinţă.
Articolul 12
Notificarea reţinerii şi arestului
    1) În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător este reţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod în cadrul circumscripţiei consulare, autorităţile statului de reşedinţă vor informa oficiul consular cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 4 zile de la luarea acestor măsuri.
    2) Funcţionarul consular are dreptul să viziteze cetăţeanul statului trimiţător reţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod, să discute sau să comunice cu el şi să întreprindă măsurile necesare pentru a-i asigura asistenţa legală. Autorităţile competente ale statului de reşedinţă trebuie să organizeze cât mai repede posibil vizitarea cetăţeanului respectiv de către funcţionarul consular, dar nu mai târziu de 3 zile de la data prezentării cererii. Funcţionarul consular poate, într-o perioadă de timp rezonabilă, să repete vizitarea acestuia.
    3) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor încunoştiinţa cetăţeanul respectiv al statului trimiţător despre prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale acestui articol.
    4) Drepturile, la care se referă prezentul articol, trebuie să fie exercitate în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, cu rezerva, totuşi, că aceste legi şi reglementări trebuie să permită deplina realizare a scopurilor pentru care sunt destinate drepturile acordate în baza prezentului articol.
Articolul 13
Acordarea de ajutor cetăţenilor statului trimiţător
    1) Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să comunice şi să viziteze orice cetăţean al statului trimiţător, să-i acorde sfatul şi sprijinul necesar, inclusiv asistenţa juridică. Statul de reşedinţă nu va împiedica comunicarea dintre cetăţenii statului trimiţător şi oficiul consular şi nici nu va pune restricţii acestora de a avea acces la oficiul consular;
    b) să se adreseze autorităţilor competente ale statului de reşedinţă referitor la acordarea sprijinului în căutarea cetăţenilor statului trimiţător, pierduţi fără veste, rezidenţi permanenţi sau temporari în statul de reşedinţă;
    c) să se informeze asupra condiţiilor de trai şi de muncă ale unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă şi să-i acorde asistenţa necesară;
    d) să ceară autorităţilor competente ale statului de reşedinţă să-1 informeze asupra situaţiei unui cetăţean al statului trimiţător, iar acestea să facă tot ce se poate pentru a-i transmite informaţiile solicitate;
    e) să primească şi să ia în păstrare temporară bani şi valori ale unui cetăţean al statului trimiţător, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă;
    f) în caz că un cetăţean al statului trimiţător nu se află în localitate, ori din alte motive nu este în măsură să-şi apere la timp drepturile şi interesele, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, funcţionarul Consular îl poate reprezenta înaintea instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi competente ale statului de reşedinţă, sau să-i asigure o reprezentare adecvată pana când acesta îşi va desemna reprezentantul său ori va fi în măsură să-şi asume apărarea propriilor drepturi şi interese.
Articolul 14
Tutela şi curatela
    1) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor notifica funcţionarului consular necesitatea instituirii tutelei sau curatelei pentru un cetăţean al statului trimiţător din circumscripţia consulară, rezident perma-nent în statul de reşedinţă.
    2) Funcţionarul consular colaborează în problema abordată la paragraful 1) al prezentului articol cu autorităţile competente ale statului de reşedinţă şi, în caz de necesitate, recomandă persoana pentru exercitarea funcţiilor de tutore ori curator, în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă.
    3) Dacă instanţa de judecată sau alte autorităţi competente ale statului de reşedinţă vor găsi, că persoana recomandată nu poate fi acceptată din diferite motive în calitate de tutore sau curator, în acest
caz funcţionarului consular i se rezervă dreptul de a înainta o altă candidatură.
Articolul 15
Notificarea deceselor
    1) În caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă, autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor informa oficiul consular cât mai repede posibil şi, la cererea acestuia, îi vor pune la dispoziţie un certificat de deces sau alte documente, care confirmă faptul decesului.
    2) Funcţionarul consular, dacă află primul despre decesul în statul de reşedinţă a cetăţeanului statului trimiţător, informează despre aceasta autorităţile competente ale statului de reşedinţă.
Articolul 16
Funcţiile privind protecţia bunurilor succesorale
    1) În caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă, când acesta lasă o succesiune în acest stat, autorităţile competente ale statului de reşedinţă informează cât mai repede posibil oficiul consular despre activul succesoral, moştenitorii legali, legatarii, precum şi despre existenţa unui testament.
    2) Funcţionarul consular poate cere acordul autorităţilor competente ale statului de reşedinţă de a fi prezent la întocmirea şi sigilarea activului succesoral, prevăzute la paragraful 1) al acestui articol.
    3) În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător este îndreptăţit să moştenească ori să primească bunurile decedatului în statul de reşedinţă, indiferent de cetăţenia acestuia, chiar dacă acest cetăţean al statului trimiţător se află după hotarele statului de reşedinţă, autorităţile competente ale statului de reşedinţă, dispunând de o asemenea informaţie, vor informa oficiul con-sular, precum că cetăţeanul dat al statului trimiţător este moştenitor sau legatar.
    4) Funcţionarul consular are dreptul, în numele unui cetăţean al statului trimiţător, care nu se află în statul de reşedinţă, să primească de la instanţa de judecată şi alte autorităţi sau de la o persoană aparte banii sau alte bunuri care se cuvin acestui cetăţean în urma decesului altei persoane, inclusiv succesiunea, achitarea compensaţiilor şi sumelor care i se cuvin în baza asigurării şi să transmită aceşti bani şi bunuri cetăţeanului în cauză.
    5) Dacă un cetăţean al statului trimiţător, care nu este rezident permanent în statul de reşedinţă, moare în timp ce se află temporar în acest stat şi dacă nu există nici o rudă sau un reprezentant al său în statul de reşedinţă şi dacă obiectele rămase nu sunt legate de obligaţiuni, pe care şi le-a asumat decedatul în timpul aflării sale în statul de reşedinţă, funcţionarul consular are dreptul să primească, să păstreze şi să transmită la destinaţie obiectele rămase.
    6) În exercitarea funcţiilor menţionate la paragrafele 3), 4), 5) ale acestui articol, funcţionarul consular trebuie să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 17
Asistenţa navelor statului trimiţător
    1) Funcţionarul consular are dreptul, în circumscripţia sa consulară, să acorde asistenţă navelor statului trimiţător, comandanţilor, echipajului lor şi, de asemenea:
    a) să facă vizită la bordul navei, să chestioneze pe comandant, să facă rapoarte asupra navei, voiajului, încărcăturii acesteia, iar comandantul şi membrii echipajului navei pot să comunice cu funcţionarul consular numai după autorizarea navei de a comunica liber cu litoralul;
    b) fără să lezeze prerogativele organelor competente ale statului de reşedinţă, să cerceteze orice accident care a apărut în timpul navigării, să interogheze comandantul şi membrii echipajului, să autentifice documente care privesc nava, să primească cereri referitor la navigarea şi locul de destinaţie, şi, în caz de necesitate, să contribuie la intrarea, ieşirea şi aflarea navei în port;
    c) fără să lezeze prerogativele autorităţilor statului de reşedinţă, să soluţioneze, în conformitate cu legislaţia statului trimiţător, neînţelegerile dintre comandant şi echipaj, inclusiv disputele vizând salariul şi contractul de muncă;
    d) în caz de necesitate, să contribuie la spitalizarea sau repatrierea comandantului, membrilor echipajului navei;
    e) să primească, să controleze, să elibereze, să autentifice sau să legalizeze documente, care privesc o navă;
    f) să elibereze certificate provizorii, care îi permit navei achiziţionate peste hotare să navigheze sub pavilionul statului trimiţător;
    g) în baza împuternicirii date de autorităţile statului trimiţător, să soluţioneze şi alte probleme care privesc o navă.
    2) Funcţionarul consular poate să se adreseze pentru acordarea de ajutor către organele competente ale statului de reşedinţă în timpul exercitării funcţiilor sale prevăzute de prevederile acestui articol.
Articolul 18
Protecţia în caz de măsuri coercitive împotriva
unei nave a statului trimiţător

    1) În cazul în care organele judecătoreşti sau alte autorităţi competente ale statului de reşedinţă intenţionează să ia măsuri coercitive sau să efectueze acte de urmărire oficială la bordul navei, în prealabil ele înştiinţează funcţionarul consular, astfel ca funcţionarul consular sau reprezentantul său să poată fi prezent atunci când se îndeplinesc aceste acţiuni. Dacă în caz de urgenţă nu este posibilă notificarea prealabilă a oficiului consular, autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor informa imediat despre luarea măsurilor şi, la cererea funcţionarului consular, îi vor comunica informaţia deplină referitoare la măsurile întreprinse.
    2) Prevederile paragrafului 1) al acestui articol se vor aplica în mod corespunzător în cazul măsurilor luate pe litoral de către autorităţile competente ale statului de reşedinţă, în corespundere cu acest paragraf, împotriva comandantului navei ori a oricărui membru al echipajului.
    3) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale acestui articol nu se aplică în cazul inspecţiilor de rutină, efectuate de autorităţile competente ale statului de reşedinţă referitor la vamă, controlul de paşapoarte, precum şi in cazurile vizând măsurile luate de aceste autorităţi pentru asigurarea securităţii navigaţiei pe mare ori prevenirii poluării apelor.
    4) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă nu vor interveni în problemele interne ale unei nave a statului trimiţător atunci când siguranţa şi ordinea publică din statul de reşedinţă nu sunt încălcate, exceptând cazurile când acestea au loc la cererea expresă a comandantului navei ori a funcţionarului consular sau cu consimţământul acestora.
Articolul 19
Asistenţa acordată navelor statului trimiţător
în caz de avariere

    1) În caz de avarie, eşuare sau naufragiu a unei nave a statului trimiţător în apele interioare sau teritoriale ale statului de reşedinţă, autorităţile competente ale acestui stat vor notifica oficiului consular, cât mai repede posibil, despre măsurile luate pentru salvarea pasagerilor şi a echipajului, a navei, a încărcăturii şi a altor bunuri.
    2) Funcţionarul consular va fi autorizat să ia măsuri de acordare a asistenţei oricărei nave avariate a statului trimiţător, echipajului şi pasagerilor şi să ceară în acest scop sprijinul autorităţilor statului de reşedinţă.
    3) Autorităţile statului de reşedinţă vor informa oficiul consular, cât mai curând posibil, în cazul în care o navă avariată a statului trimiţător, echipamentul sau încărcătura acesteia sunt găsite în apropiere de coasta statului de reşedinţă ori sunt aduse într-un port al acestui stat, iar comandantul, proprietarul navei, reprezentantul companiei de navigaţie ori agentul de asigurare nu sunt prezenţi sau nu pot lua măsuri pentru a le conserva ori a dispune de acestea.
    Funcţionarul consular poate, fără o procură specială, să ia măsuri, în numele proprietarului navei statului trimiţător, pentru a conserva sau a dispune de nava avariată şi proprietatea separată de ea.
    4) Dacă nava statului trimiţător, care a fost avariată, încărcătura, echipamentul şi alimentele ei n-au fost destinate vânzării sau folosirii în statul de reşedinţă, acestea nu sunt supuse taxelor vamale şi altor impozite analoage în statul de reşedinţă.
Articolul 20
Aeronava statului trimiţător
    Prevederile prezentei Convenţii referitoare la nava statului trimiţător se aplică şi aeronavelor statului trimiţător cu condiţia ca acestea să nu contravină acordurilor bilaterale între statul trimiţător şi statul de reşedinţă ori acordurilor multilaterale, la care ambele state sunt părţi.
Articolul 21
Transmiterea actelor judiciare şi executarea
însărcinărilor judiciare

    Funcţionarul consular are dreptul să transmită acte judiciare şi extrajudiciare ori să execute însărcinări judiciare sau cele de luare a depoziţiilor pentru judecătoriile statului trimiţător în conformitate cu acordurile internaţionale în vigoare, iar în lipsa acordurilor de acest gen, în orice alt mod, ce nu contravine legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă.
Articolul 22
Exercitarea funcţiilor consulare în circumscripţia
consulară şi în afara ei

    Funcţionarul consular poate exercita funcţiile consulare numai în circumscripţia sa consulară. Cu acordul statului de reşedinţă, acesta, de asemenea, poate exercita funcţii consulare în afara circumscripţiei sale consulare.
Articolul 23
Comunicarea cu autorităţile statului de reşedinţă
    În exercitarea funcţiilor consulare, funcţionarul consular se poate adresa autorităţilor competente din circumscripţia sa consulară şi autorităţilor centrale competente ale statului de reşedinţă, în măsura în care îi este permis de legile, reglementările şi uzanţele statului de reşedinţă sau de tratatele internaţionale corespunzătoare.
Articolul 24
Exercitarea funcţiilor consulare într-un stat terţ
    După înştiinţarea statului de reşedinţă şi a statului terţ, statul trimiţător poate însărcina oficiul consular, înfiinţat în statul de reşedinţă, să exercite funcţiile consulare în statul terţ, dacă nu există obiecţii cert exprimate din partea oricăruia dintre aceste state.
Articolul 25
Exercitarea funcţiilor consulare în numele statului terţ
    După înştiinţarea respectivă a statului de reşedinţă, oficiul consular al statului trimiţător poate exercita funcţiile consulare în statul de reşedinţă în numele statului terţ, dacă statul de reşedinţă nu are obiecţii.
Capitolul III
PRIVILEGII ŞI IMUNITĂŢI
Articolul 26
Facilităţi pentru oficiul consular în exercitarea funcţiilor sale
    1) Statul de reşedinţă va acorda facilităţi depline pentru îndeplinirea funcţiilor oficiului consular.
    2) Statul de reşedinţă va trata membrii oficiului consular cu respectul cuvenit şi va lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor acestora şi a beneficia de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie.
Articolul 27
Dobândirea de localuri consulare şi locuinţe
    1) În măsura în care legislaţia statului de reşedinţă permite, statul trimiţător ori reprezentantul său au dreptul să cumpere, să închirieze, să construiască, să primească în folosinţă ori să dobândească în orice alt mod clădiri sau părţi din acestea, inclusiv terenul aferent al acestora destinate necesităţilor oficiului consular, sau ca locuinţe ale membrilor oficiului consular, cu excepţia locuinţelor angajaţilor consulari şi membrilor personalului de serviciu, care sunt cetăţeni ori rezidenţi permanenţi ai statului de reşedinţă.
    2) Statul de reşedinţă va sprijini statul trimiţător să obţină localuri consulare conform prevederilor paragrafului 1) al prezentului articol şi, atunci când este necesar, va sprijini statul trimiţător să dobândească locuinţe corespun-zătoare pentru membrii oficiului consular.
    3) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu scutesc statul trimiţător de obligaţiile respectării legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă, folosite în zona unde se află aceste terenuri, clădiri sau părţi din acestea.
Articolul 28
Folosirea drapelului şi stemei naţionale
    1) Statul trimiţător are dreptul să amplaseze pe localurile consulare stema naţională şi inscripţia cu denumirea oficiului consular în limba statului trimiţător şi în cea a statului de reşedinţă.
    2) Statul trimiţător are dreptul să arboreze drapelul naţional pe localurile consulare, reşedinţa şefului oficiului consular şi pe mijloacele de transport folosite de acesta la îndeplinirea funcţiilor sale de serviciu.
Articolul 29
Inviolabilitatea localurilor consulare şi a
locuinţelor membrilor oficiului consular

    1) Localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular sunt inviolabile. Autorităţile statului de reşedinţă nu pot pătrunde în localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular fără consimţământul şefului oficiului consular ori al şefului misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţă sau a persoanei desemnate de unul dintre aceştia.
    2) Statul de reşedinţă îşi ia obligaţia specială de a lua toate măsurile necesare pentru protejarea localurilor consulare şi a locuinţelor membrilor oficiului consular împotriva oricăror imixtiuni sau pagube, precum şi pentru a împiedica orice tulburare a liniştii oficiului consular sau ştirbirea demnităţii sale.
    3) Localurile consulare, mobilierul lor şi bunurile oficiului consular, ca şi mijloacele sale de transport nu pot face obiectul vreunei forme de rechiziţie în scopuri de apărare naţională sau de utilitate publică.
Articolul 30
Inviolabilitatea arhivei consulare şi a documentelor
    Arhiva consulară şi documentele sunt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar afla.
Articolul 31
Libertatea de deplasare
    Sub rezerva legilor şi reglementărilor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naţională, statul de reşedinţă va asigura libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul său tuturor membrilor oficiului consular.
Articolul 32
Libertatea de comunicare
    1) Statul de reşedinţă va permite şi va proteja libertatea de comunicare a oficiului consular pentru toate scopurile oficiale, în comunicările cu guvernul, cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale statului trimiţător, oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare adecvate, inclusiv mesajele în cod sau cifrate, curierul diplomatic sau consular şi valiza diplo-matică sau consulară.
    La folosirea mijloacelor obişnuite de comunicare, oficiului consular i se aplică aceleaşi tarife ca şi misiunii diplomatice. Oficiul consular poate instala şi utiliza un post de radioemisie numai cu acordul statului de reşedinţă.
    2) Corespondenţa oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondenţa oficială se înţelege întreaga corespondenţă referitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale. Valiza consulară nu trebuie nici deschisă şi nici reţinută. Valiza consulară trebuie să fie ştampilată şi să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului ei şi poate conţine numai corespondenţa oficială, documente şi obiecte destinate exclusiv folosinţei oficiale a oficiului consular.
    3) Curier consular poate fi numai un cetăţean al statului trimiţător, care nu locuieşte permanent în statul de reşedinţă. Curierul consular trebuie să poarte asupra sa un document oficial în care să se ateste calitatea sa şi să se precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară. Curierul consu-lar în statul de reşedinţă se bucură de aceleaşi drepturi, privilegii şi imunităţi ca şi curierii diplomatici.
    4) Statul trimiţător, misiunile sale diplomatice şi oficiile sale consulare pot desemna curieri consulari ad-hoc. În acest caz, prevederile paragrafului 3) din prezentul articol sunt de asemenea aplicabile, sub rezerva că imunităţile care sunt menţionate în el vor înceta să se aplice din momentul în care curierul va remite destinatarului valiza consulară pe care o are în grijă.
    5) Valiza consulară poate fi încredinţată comandantului unei nave sau al unei aeronave ale statului trimiţător. Acest comandant trebuie să poarte asupra sa un document oficial indicând numărul de colete care constituie valiza, dar el nu este considerat curier consular. Printr-un angajament cu autorităţile corespunzătoare ale statului de reşedinţă, funcţionarul consular în mod direct şi liber poate primi şi transmite valiza consulară comandantului navei sau aeronavei.
Articolul 33
Taxe şi impozite consulare
    1) Oficiul consular poate percepe pentru efectuarea acţiunilor consulare în statul de reşedinţă taxele şi impozitele prevăzute de legile şi reglementările statului trimiţător.
    2) Sumele percepute cu titlu de taxe şi impozite, prevăzute în paragraful 1) al prezentului articol şi chitanţa despre încasarea acestor taxe şi impozite, se scutesc în statul de reşedinţă de taxe şi impozite.
Articolul 34
Inviolabilitatea funcţionarilor consulari
    Funcţionarii consulari se bucură de inviolabilitate personală. Ei nu pot fi supuşi arestării sau reţinerii sub orice formă. Statul de reşedinţă e obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice atingere adusă persoanei, libertăţii sau demnităţii acestora.
Articolul 35
Imunitatea de jurisdicţie
    1) Funcţionarii consulari se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală, civilă şi administrativă în statul de reşedinţă, cu excepţia următoarelor acţiuni civile:
    a) care rezultă din încheierea unui contract de către funcţionarul consu-lar pe care nu 1-a încheiat în mod expres sau implicit în calitate de mandatar al statului trimiţător;
    b) intentate de un terţ pentru o pagubă rezultând dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţă de un autovehicul, navă sau aeronavă;
    c) în legătură cu un imobil particular situat în statul de reşedinţă, numai dacă funcţionarul consular nu îl deţine în calitate de reprezentant al statului trimiţător pentru realizarea scopurilor oficiului consular;
    d) referitor la o succesiune când acestea acţionează nu din numele statului trimiţător, ci în calitate de executor al testamentului, curator al bunurilor succesorale, moştenitor sau legatar în calitate de persoane particulare;
    e) referitor la o activitate profesională sau comercială desfăşurată în statul de reşedinţă în afara funcţiilor sale oficiale.
    2) În cazul dacă statul de reşedinţă va lua măsuri de executare în legătură cu prevederile paragrafului 1) al prezentului articol, nu se va aduce atingere inviolabilităţii personale sau locuinţei funcţionarilor consulari.
    3) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu ai oficiului consular nu sunt supuşi jurisdicţiei penale, civile şi administrative a statului de reşedinţă în ceea ce priveşte activitatea lor de serviciu, cu excepţia acţiunilor civile, expuse în alineatele a) şi b) ale paragrafului 1) al acestui articol.
Articolul36
Scutirea de obligaţia de a depune ca martor
    1) Funcţionarul consular nu este obligat să depună ca martor.
    2) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu pot fi chemaţi să depună ca martori în procedurile judiciare sau administrative în statul de reşedinţă, în afară de cazurile prevăzute în paragraful 3) al acestui articol, ei nu pot refuza să depună ca martori.
    3) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu pot fi obligaţi să depună mărturie în legătură cu îndeplinirea funcţiilor lor sau să prezinte corespondenţa oficială ori documente referitoare la această activitate. Ei au dreptul să refuze să depună mărturie ca experţi asupra legislaţiei statului trimiţător.
    4) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă, solicitând mărturia unui angajat consular sau a unui membru al personalului de serviciu, trebuie să evite a-i împiedica în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu. Acestea pot, atunci când este posibil, să obţină mărturia la reşedinţa acestuia, la sediul oficiului consular sau să accepte o declaraţie scrisă din partea sa.
Articolul 37
Scutirea de prestaţii de muncă şi militare
    Membrii oficiului consular se eliberează în statul de reşedinţă de orice fel de prestaţii de muncă, publice şi obligaţii militare. Ei se eliberează, de asemenea, de orice obligaţiuni prevăzute de legile şi reglementările statului de reşedinţă cu privire la înregistrarea străinilor, eliberarea permiselor de şedere, la activitatea cu caracter lucrativ, în ceea ce se referă la îndeplinirea lucrărilor pentru statul trimiţător şi altor cerinţe similare, dacă acestea sunt prevăzute de legile şi reglementările statului de reşedinţă referitor la cetăţenii străini.
Articolul 38
Scutirea oficiului consular de impozite şi taxe
    1) Statul de reşedinţă va scuti de impozite şi taxe:
    a) localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular, dobândite în numele statului trimiţător ori reprezentantului acestuia, precum şi tranzacţiile sau actele referitoare la acestea;
    b) bunurile mobile şi mijloacele de transport dobândite pentru folosinţa exclusivă a oficiului consular, precum şi achiziţia, posesia ori întreţinerea acestora.
    2) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu se aplică:
    a) impozitelor şi taxelor percepute ca remunerare a serviciilor concrete prestate;
    b) impozitelor şi taxelor percepute potrivit legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă de la o persoană care încheie un contract cu statul trimiţător sau reprezentantul acestuia.
Articolul 39
Scutirea de taxe a membrilor oficiului consular
    1) Membrii oficiului consular vor fi scutiţi de toate impozitele şi taxele de stat, de sector şi municipale în statul de reşedinţă, asupra persoanelor şi bunurilor, cu excepţia:
    a) taxelor indirecte de orice fel care în mod normal sunt încorporate în preţul mărfurilor şi serviciilor;
    b) impozitelor şi taxelor asupra imobilelor deţinute în proprietate pe teritoriul statului de reşedinţă, sub rezerva prevederilor paragrafului 1) al articolului 38 al prezentei Convenţii;
    c) taxelor asupra bunurilor succesorale sau taxelor la moştenire ori impozitelor la trecerea bunurilor, sub rezerva prevederilor paragrafului 2) al articolului 43 al prezentei Convenţii;
    d) impozitelor şi taxelor asupra veniturilor particulare, inclusiv veniturile pe capital, izvorul căruia se află în statul de reşedinţă, taxelor la investiţiile de capital în întreprinderile comerciale ori financiare ale statului de reşedinţă;
    e) taxelor percepute pentru anumite feluri de servicii concrete;
    f) taxelor de înregistrare, judiciare, de grefă, de ipotecă şi de timbru, sub rezerva prevederilor articolului 38 al prezentei Convenţii.
    2) Salariul care îl primesc membrii oficiului consular de la statul trimiţător, este scutit de impozite şi alte taxe, reţinute din salariu în corespundere cu legile şi reglementările statului de reşedinţă.
    3) Membrii oficiului consular, care angajează persoane, ale căror salariu nu este scutit de impozitul pe venit din statul de reşedinţă, trebuie să respecte obligaţiile pe care legile şi reglementările acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care angajează.
Articolul 40
Scutirea de control vamal şi taxe vamale
    1) În conformitate cu legile şi reglementările sale, statul de reşedinţă va permite intrarea şi ieşirea cu scutire de taxe vamale, altele decât cele plătite pentru înmagazinaj, transport şi alte servicii similare, pentru:
    a) obiectele destinate folosinţei oficiale a oficiului consular, inclusiv mijloacele sale de transport;
    b) obiectele de uz personal pentru funcţionarii consulari;
    c) obiectele de uz personal, inclusiv instalaţiile familiale, cu ocazia primei instalări la post a angajaţilor consulari şi membrilor personalului de serviciu.
    2) Obiectele menţionate la alineatele b) şi c) ale prezentului articol nu trebuie să depăşească cantităţile necesare pentru folosinţa personală a persoanei în cauză.
    3) Bagajul personal al funcţionarului consular va fi scutit de control vamal. Acesta poate fi controlat de către autorităţile competente ale statului de reşedinţă numai dacă există motive serioase să se creadă, că el conţine alte obiecte, decât cele menţionate la alineatul b) al paragrafului 1) al acestui articol, ori articole, importul şi exportul cărora este interzis de către legile şi reglementările statului de reşedinţă ori care sunt supuse carantinei. Controlul în acest caz se va efectua în prezenţa funcţionarului consular în cauză ori a reprezentantului său.
Articolul 41
Privilegiile şi imunităţile membrilor de familie
ai membrilor oficiului consular

    Membrii de familie ai funcţionarilor consulari, angajaţilor consulari şi ai membrilor personalului de serviciu se bucură de privilegiile şi imunităţile, la care sunt îndreptăţiţi în baza prevederilor prezentei Convenţii funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu, cu excepţia cazurilor prevăzute la paragraful 2) al articolului 42 din prezenta Convenţie.
Articolul 42
Persoanele care nu se bucură de privilegii şi imunităţi
    1) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu, care sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau au domiciliu permanent în acest stat, nu se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute în prezenta Convenţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la paragraful 3) al articolului 36.
    2) Membrii de familie ai membrilor oficiului consular nu beneficiază de imunităţi şi privilegii în cazul, când aceste persoane sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau sunt rezidenţi permanenţi în acest stat.
    3) Membrul personalului particular nu beneficiază de privilegiile şi imunităţile, prevăzute de prezenta Convenţie.
Articolul 43
Bunurile succesorale ale membrului oficiului consular
    În cazul decesului unui membru al oficiului consular sau al unui membru de familie al acestuia, statul de reşedinţă:
    a) permite exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia celor, care au fost dobândite în statul de reşedinţă şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului persoanei menţionate;
    b) scuteşte bunurile mobile succesorale de orice impozite şi taxe de stat, raionale sau municipale, cu condiţia că aceste bunuri au fost importate sau dobândite în statul de reşedinţă numai datorită prezenţei defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei acestuia.
Articolul 44
Începutul şi încetarea privilegiilor şi imunităţilor
    1) Orice membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute în această Convenţie din momentul intrării pe teritoriul statului de reşedinţă pentru a-şi lua în primire postul sau, dacă se află deja pe teritoriul acestuia — din momentul intrării sale în funcţie la oficiul consu-lar.
    2) Membrii de familie ai unui membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie din momentul, când acest funcţionar beneficia de privilegii şi imunităţi, se afla deja pe teritoriul statului de reşedinţă ori din momentul, când au devenit membrii unei astfel de familii.
    3) Când funcţiile unui membru al oficiului consular încetează, privilegiile şi imunităţile sale şi cele ale membrilor săi de familie încetează în momentul când persoana în cauză părăseşte statul de reşedinţă ori în momentul expirării unui termen rezonabil acordat ca să poată părăsi acest stat. Privilegiile şi imunităţile membrilor de familie ai unui membru al oficiului consular iau sfârşit în momentul în care încetează a mai fi membri ai acestei familii.
    Totuşi, dacă aceste persoane intenţionează să părăsească teritoriul statului de reşedinţă, privilegiile şi imunităţile lor subzistă până în momentul plecării sau într-o perioadă rezonabilă de timp pentru a face aceasta.
    4) În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii săi de familie vor continua să beneficieze de privilegiile şi imunităţile acordate până în momentul părăsirii statului de reşedinţă ori până la expirarea unei perioade rezonabile de timp acordată în acest scop.
Articolul 45
Renunţarea la privilegii şi imunităţi
    1) Statul trimiţător poate renunţa la privilegiile şi imunităţile prevăzute în articolele 35 şi 36 ale prezentei Convenţii de care beneficiază membrii respectivi ai oficiului consular. Renunţarea, în toate cazurile, trebuie să fie exprimată în scris statului de reşedinţă.
    2) Iniţierea unei proceduri judiciare de către un membru al oficiului consular, într-o problemă în care s-ar putea bucura de imunitatea de jurisdicţie, potrivit acestei Convenţii, face imposibilă invocarea de către acesta a imunităţii de jurisdicţie în cazul unei acţiuni reconvenţionale faţă de acţiunea princi-pală.
    3) Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu implică renunţarea la imunitatea privind executarea hotă-rârii judiciare pentru care este necesară o renunţare în scris, distinctă, la imunitate.
Capitolul IV
PREVEDERI GENERALE
Articolul 46
Respectarea legilor şi reglementărilor statului
de reşedinţă

    1) Fără a aduce atingere privilegiilor şi imunităţilor prevăzute în prezenta Convenţie, persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţi au obligaţia de a respecta legile şi reglementările statului de reşedinţă.
    2) Localurile consulare nu pot fi folosite în scopuri incompatibile cu îndeplinirea funcţiilor consulare.
    3) Oficiul consular, membrii oficiului consular şi membrii lor de familie au obligaţia de a respecta legile şi reglementările statului de reşedinţă privind asigurarea mijloacelor de transport.
Articolul 47
Exercitarea funcţiilor consulare de către misiunea
diplomatică

    1) În cazul exercitării funcţiilor consulare de către misiunea diplomatică, prevederile prezentei Convenţii se aplică în aceeaşi măsură în care reies din context.
    2) Misiunea diplomatică a statului trimiţător va notifica Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă sau organului indicat de către acest minister, numele şi prenumele membrilor misiunii diplomatice, care sunt numiţi în secţia consulară sau însărcinaţi cu îndeplinirea funcţiilor consulare.
    3) La îndeplinirea funcţiilor consulare, misiunea diplomatică poate să se adreseze:
    a) autorităţilor locale din circumscripţia consulară;
    b) autorităţilor centrale ale statului de reşedinţă, dacă aceasta nu contravine legilor, reglementărilor şi uzanţelor statului de reşedinţă sau acordurilor internaţionale corespunzătoare.
    4) Privilegiile şi imunităţile membrilor misiunii diplomatice, indicate la paragraful 2) al prezentului articol, vor continua să se reglementeze de normele de drept internaţional privind relaţiile diplomatice.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE
Articolul48
Ratificarea, intrarea în vigoare şi denunţarea
    1) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare.
    2) Prezenta Convenţie va rămâne în vigoare până la expirarea a 6 luni de la data la care una din Părţile Contractante va notifica celeilalte Părţi Contractante, în scris, intenţia de a denunţa prezenta Convenţie.

    Făcută la Moscova, la 14 iunie 1994, în două exemplare, fiecare în limbile română şi rusă, ambele texte având aceeaşi valoare.