AMAE/1994
ID intern unic:  358126
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
ACORD Nr. 1994
din  14.02.1994
ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA
ŞI REPUBLICA TURCIA PRIVIND PROMOVAREA
ŞI PROTEJAREA RECIPROCĂ A INVESTIŢIILOR*
Publicat : 30.12.1999 în Tratate Internationale Nr. 21     art Nr : 401     Data intrarii in vigoare : 16.05.1997
    ___________________________
    *Semnat la Ankara, la 14 februarie 1994.
    În vigoare din 16 mai 1997.  


    Republica Moldova şi Republica Turcia
, denumite în cele ce urmează "Părţi",
    dorind să promoveze o mai amplă cooperare economică între ele, în mod special vizând investiţiile investitorilor unei Părţi pe teritoriul celeilalte Părţi,
    recunoscând că înţelegerea privind tratamentul care va fi acordat acestor investiţii va stimula fluxul de capital, tehnologii şi dezvoltarea economică a Părţilor,
    fiind de acord, că tratamentul just şi echitabil al investiţiilor va contribui la formarea unui cadru stabil pentru investiţii şi la utilizarea maxim eficientă a resurselor economice, şi
    hotărând să încheie un acord privind stimularea şi protejarea reciprocă a investiţiilor,
    au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiţii
    În sensul acestui Acord:
    1) Termenul investitor desemnează:
    a) persoane fizice, statutul cărora derivă din cetăţenia fiecărei Părţi, în conformitate cu legislaţia ei în vigoare,
    b) (i) pentru Republica Moldova: orice persoană juridică, constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, şi având sediul perma-nent în teritoriul acesteia, indiferent de tipul ei de proprietate;
    (ii) pentru Republica Turcia: corporaţii, firme sau asociaţii de business constituite sau grupate conform legislaţiei în vigoare a Turciei şi avându-şi sediul în teritoriul Republicii Turcia;
    2) termenul investiţie, în conformitate cu legile şi reglementările Părţii gazdă, vor include orice tip de avere, în special, dar nu exclusiv:
    (i) acţiuni, bonuri de tezaur şi orice alte forme de participare în companii;
    (ii) beneficii reinvestite, revendicări privind mijloace băneşti sau orice alte drepturi referitoare la prestări legitime având o valoare financiară legată de o investiţie;
    (iii) proprietate mobilă şi imobilă şi orice alte drepturi cum sunt drepturile de ipotecă, de gaj, de amanet şi alte drepturi similare;
    (iv) drepturile de autor, drepturi de proprietate industrială şi intelectuală, precum sunt: brevetele, licenţele, proiectele industriale, tehnologiile, mărcile de comerţ, bunăvoinţa (goodwill), know-how şi alte drepturi similare;
    (v) concesiuni de afaceri conferite prin lege sau în virtutea unui con-tract, inclusiv concesiunile de cercetare, cultivare, extracţie sau exploatare de resurse naturale pe teritoriul fiecărei Părţi, după cum s-a convenit mai sus.
    3) Termenul beneficiu desemnează sumele căpătate în urma unei investiţii şi include, în special, dar nu exclusiv, profitul, dobânda şi dividendele.
   4) Termenul teritoriu include suprafaţa între hotare, întinderea maritimă şi şeful continental, delimitate printr-un acord reciproc între Părţile în cauză asupra cărora Partea gazdă a investiţiei îşi exercită drepturile suverane sau jurisdicţia, în conformitate cu dreptul internaţional.
Articolul 2
Promovarea şi protejarea investiţiilor
    1) Fiecare Parte va permite pe teritoriul său investiţiile şi activităţile asociate cu acestea pe o bază nu mai puţin favorabilă decât cea acordată în situaţii similare, conform legilor şi reglementărilor sale, investiţiilor investitorilor oricărei ţări terţe.
    2) Fiecare Parte va acorda investiţiilor existente un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat în situaţii similare investiţiilor propriilor investitori sau investiţiilor investitorilor oricărei terţe ţări, prevalând reglemen-tarea care este mai favorabilă.
    3) Conform legilor şi reglementărilor Părţilor relative la intrarea, sejurul şi angajarea străinilor:
   a) cetăţenilor fiecărei Părţi Contractante li se va permite să intre şi să rămână în teritoriul celeilalte Părţi pentru a efectua, dezvolta, administra sau a consulta operaţiunile legate de o investiţie pe care ei, sau un investitor al primei Părţi ce îi angajează, au alocat sau sunt în procesul alocării unei nume substanţiale de capital sau alte resurse;
    b) companiilor constituite conform legilor şi reglementărilor aplicabile uneia din Părţi, şi care sunt investiţiile investitorilor celeilalte Părţi, li se permite să angajeze personal tehnic şi de conducere, la alegerea lor, fără a ţine cont de naţionalitate.
    4) Prevederile acestui articol nu vor produce nici un efect în cazul derulării unor acorduri încheiate de fiecare Parte privind:
    a) orice uniune vamală existentă sau viitoare, uniune economică regională de cooperare sau acord similar internaţional;
    b) referitor la impozitarea totală sau parţială.
Articolul 3
Exproprierea şi compensarea
   1) Investiţiile nu vor fi expropriate, naţionalizate sau supuse în mod direct sau indirect unor măsuri cu efect similar, cu excepţia măsurilor luate în interes public, într-un mod nediscriminatoriu, cu achitarea unei compensaţii prompte, adecvate şi efectuate în conformitate cu legea şi principiile generale ale tratamentului prevăzute de articolul 2 al prezentului Acord.
    2) Această compensaţie va fi echivalentă cu valoarea reală a investiţiei expropriate estimată imediat înainte ca actul de expropriere să fi fost întreprins sau făcut cunoscut. Compensaţia va fi plătită fără întârzieri şi va fi, conform paragrafului 2) al articolului 4) liber transferabilă.
   3) Investitorilor fiecărei Părţi, ale căror investiţii suferă pe teritoriul Celeilalte Părţi pierderi din fapte de război, insurecţie, tulburări civile sau alte asemenea evenimente, li se va acorda de către fiecare Parte un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor investitori sau investitorilor oricărei terţe ţări, prevalând reglementarea cea mai favorabilă aplicată în cazul unor atare pierderi.
Articolul 4
Repatrierea şi transferul
    1) Fiecare Parte va permite cu bunăvoinţă ca transferurile comportate de o investiţie să fie efectuate liber şi fără întârziere justificată spre sau din teritoriul său.
    Asemenea transferuri includ:
    a) venituri;
    b) venituri rezultând din lichidarea totală sau din vânzarea întregii investiţii sau a unei părţi a acesteia;
    c) compensaţiile specificate în Articolul 3;
    d) rambursările şi plata dobânzii ce reiese din împrumuturi legate de investiţii;
    e) salariile, recompensele şi alte tipuri de remuneraţie acordate cetăţenilor unei Părţi, angajaţi pe teritoriul celeilalte Părţi la lucru în legătură cu implementarea unei investiţii;
    f) plăţile ce reies dintr-un litigiu.
   2) Transferurile vor fi efectuate în valuta liber convertibilă în care a fost efectuată investiţia sau în orice altă valută liber convertibilă la rata de schimb în vigoare în ziua transferului, dacă printr-o înţelegere a investitorilor şi partea-gazdă nu se stabileşte altceva.
Articolul 5
Subrogarea
    1) Dacă investiţia unui investitor al unei Părţi este asigurată contra riscurilor necomerciale conform unui sistem de asigurare legal constituit, orice subrogare a asigurătorului ce decurge din condiţiile contractului de asigurare va fi recunoscută de către cealaltă Parte.
    2) În cazul subrogării, alte drepturi decât cele delegate de investitorul asigurat prin contractul de asigurare asigurătorul nu va putea exercita.
    3) Orice diferend dintre una din Părţi şi un asigurător va fi soluţionat conform prevederilor articolului 7 al acestui Acord.
Articolul 6
Derogarea
    Acest Acord nu va deroga de la:
    a) legile şi reglementările, practicile sau procedurile administrative sau deciziile administrative sau judecătoreşti ale fiecărei Părţi;
    b) obligaţiunile legale internaţionale;
    c) alte obligaţiuni asumate de fiecare Parte, inclusiv cele ce decurg din acorduri de investiţii sau din autorizarea investiţiilor, sau care justifică acordarea investiţiilor sau activităţilor asociate un regim mai favorabil decât cel acordat de acest Acord în situaţii similare.
Articolul 7
Soluţionarea litigiilor dintre o Parte
şi investitorii celeilalte Părţi

    1) Litigiile dintre o Parte şi un investitor al celeilalte Părţi, ce apar în legătură cu investiţia acestuia, vor fi notificate în scris, însoţite de o informaţie detaliată a investitorului către Partea recipientă a investiţiei, în măsura posibilităţilor investitorul şi Partea în cauză se vor strădui să soluţioneze aceste litigii prin intermediul consultărilor şi negocierilor amiabile, în spiritul bunei credinţe reciproce.
    2) Dacă un asemenea litigiu nu poate fi soluţionat în acest mod în decursul a şase luni de la data notificării scrise, menţionate la paragraful 1), litigiul va fi supus spre reglementare la alegerea investitorului:
    a) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), format de Convenţia privind soluţionarea diferendelor relative la investiţii dintre state şi resortisanţii altor state (în cazul în care ambele Părţi sunt semnatare ale acestei Convenţii);
    b) Curţii de Arbitraj temporar, formată conform Regulilor Procedurii de Arbitraj a Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Internaţional Comercial (UNCITRAL) (în cazul în care ambele Părţi sunt membre ale O.N.U.);
    c) Curţii de Arbitraj a Camerei Internaţionale de Comerţ din Paris presupunând că investitorul în cauză a supus litigiul Curţii de Justiţie a Părţii ce este o parte a litigiului şi o decizie finală nu a fost adoptată în decursul unui an.
    3) Deciziile arbitrale vor fi recunoscute drept definitive şi obligatorii pentru toate părţile aflate în litigiu. Fiecare Parte se angajează să execute sentinţa conform legislaţiei sale naţionale.
Articolul 8
Soluţionarea litigiilor dintre Părţi
    1) Părţile vor tinde să soluţioneze rapid şi echitabil pe cale amiabilă şi în spiritul cooperării orice litigiu apărut între ele referitor la întreprinderea sau aplicarea prezentului Acord, în acest sens, Părţile au convenit să se angajeze în negocieri directe şi fructuoase, pentru a realiza asemenea soluţii.
    Dacă un atare diferend survenit între Părţi nu poate fi soluţionat în decursul a 6 luni prin procedura sus-indicată, el poate fi prezentat, la cererea uneia dintre părţi, unui tribunal arbitral constituit din trei membri.
    2) În termen de două luni de la primirea cererii de arbitraj fiecare Parte va desemna un arbitru. Aceşti doi arbitri vor alege în comun un al treilea arbitru ca Preşedinte, care este un cetăţean al unui stat terţ. În caz că una dintre Părţi nu va desemna arbitrul în termenul fixat, cealaltă Parte poate solicita Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să efectueze numirile necesare.
    3) Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la o înţelegere referitoare la alegerea Preşedintelui în termen de două luni după numirea lor, Preşedintele va fi desemnat, la cererea fiecărei Părţi, de către Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie.
    4) Dacă în cazurile specificate în paragrafele 2) şi 3) ale acestui articol, Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este împiedicat să-şi exercite funcţia sau dacă el este cetăţean al uneia dintre Părţi, desemnarea în cauză se va face de către Vice-Preşedinte şi dacă Vice-Preşedintele este de asemenea împiedicat să-şi exercite această funcţie sau este cetăţean al uneia dintre Părţi desemnarea se va face de către membrul Curţii din gradul imediat următor care nu este cetăţean al nici uneia dintre Părţi.
    5) Tribunalul, timp de trei luni de la data alegerii Preşedintelui, urmează să cadă de acord cu regulile de procedură corespunzătoare prevederilor acestui Acord, în absenţa unei atare înţelegeri, tribunalul va cere Preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie să indice regulile de procedură, ţinând cont de regulile general recunoscute de procedurile internaţionale de arbitraj.
    6) În cazul în care nu s-a convenit în alt mod, toate prezentările vor fi făcute şi dosarele vor fi completate în decursul a 8 luni din ziua desemnării celui de al treilea arbitru şi tribunalul îşi va transmite decizia sa timp de două luni din ziua ultimei prezentări sau de la data închiderii dosarelor, care din ele este mai târzie. Tribunalul arbitral îşi adoptă deciziile prin majoritatea de voturi şi ele sunt definitive şi executorii.
    7) Cheltuielile privind remunerarea Preşedintelui şi altor arbitri, precum şi alte cheltuieli privind procedura, vor fi suportate de către Părţi în mod egal. Totuşi, tribunalul, la alegerea sa, poate lua decizia ca o proporţie mai mare de cheltuieli să fie suportată de către una dintre Părţi.
    8) Conform prevederilor acestui articol, un litigiu nu va fi transmis unei curţi internaţionale de arbitraj, dacă anterior el a fost prezentat altei curţi internaţionale de arbitraj, conform prevederilor Articolului 10, şi mai este încă în proces. Aceasta nu va afecta angajarea Părţilor în negocieri directe şi fructuoase.
Articolul 9
Intrarea în vigoare
    1) Prezentul Acord va intra în vigoare la data când se va efectua schimbul instrumentelor de ratificare. El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de zece ani şi va continua să fie în vigoare până nu va fi denunţat în conformitate cu paragraful 2) al acestui articol. Prezentul Acord se va aplica atât investiţiilor existente la momentul intrării lui în vigoare, cât şi investiţiilor făcute sau dobândite ulterior.
    2) Fiecare Parte poate denunţa prezentul Acord la finele perioadei iniţiale de 10 ani, sau în orice moment după expirarea ei, transmiţând celeilalte Părţi o notificare scrisă cu un an înainte de data preconizată a denunţării.
    3) Introducerea modificărilor în acest Acord poate fi operată numai printr-un aranjament în scris al Părţilor. Orice amendamente vor intra în vigoare când una dintre Părţi va notifica cealaltă Parte despre îndeplinirea tuturor procedurilor constituţionale necesare pentru intrarea lui în vigoare.
    4) Referitor la investiţiile efectuate sau dobândite înainte de data denunţării prezentului Acord şi faţă de care se aplică acest Acord, prevederile prezentului Acord vor continua să fie efective pentru o perioadă de zece ani de la data expirării sale.
    Ca mărturie a acestora, plenipotenţiarii respectivi au semnat acest Acord.
    Încheiat la Ankara, al 14 februarie 1994, în limbile română, turcă şi engleză, toate textele fiind egal autentice.

    În cazul divergenţelor de interpretare va prevala textul în limba engleză.