CCMAE/1995
ID intern unic:  358375
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
CONVENȚIE CONSULARĂ Nr. 1995
din  29.08.1995
ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI UCRAINA*
Publicat : 30.12.1999 în Tratate Internationale Nr. 22     art Nr : 197     Data intrarii in vigoare : 05.02.1997
    __________________
    *Semnată la Chișinău, la 29 august 1995.
    În vigoare din 5 februarie 1997.


    Republica Moldava şi Ucraina, numite în continuare "Părţi Contractante",
    în dorinţa de a dezvolta relaţiile lor consulare, de a contribui la apărarea drepturilor şi intereselor ambelor state, precum şi a cetăţenilor lor, la consolidarea prieteniei şi colaborării între Părţile Contractante,
    întru dezvoltarea prevederilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare din 24 aprilie 1963,
    au hotărât să încheie prezenta Convenţie şi
    au convenit următoarele:
Capitolul I
DEFINIŢII
Articolul 1
    În prezenta Convenţie expresiile menţionate mai jos au următoarea semnificaţie:
    1) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară;
    2) circumscripţie consulară înseamnă teritoriul stabilit pentru exercitarea funcţiilor consulare de către oficiul consular;
    3) şeful oficiului consular înseamnă persoana însărcinată să activeze în această calitate;
    4) funcţionar consular înseamnă orice persoană, inclusiv şeful oficiului consular, însărcinată în această calitate să exercite funcţii consulare;
    5) angajat consular înseamnă orice persoană care exercită funcţii adminis-trative sau tehnice la un oficiu consular;
    6) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană, angajată pentru deservirea oficiului consular;
    7) membri ai oficiului consular înseamnă funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu;
    8) membru de familie înseamnă soţia (soţul), copiii şi părinţii unui membru al oficiului consular, precum şi alte persoane, care locuiesc împreună cu el şi se află la întreţinerea acestuia;
    9) cetăţean înseamnă orice persoană fizică sau juridică care aparţine statului trimiţător sau statului de reşedinţă, conform legislaţiei acestor state;
    10) localuri consulare înseamnă clădirile sau părţile din clădiri, precum şi terenurile aferente, oricui ar aparţine, care sunt folosite exclusiv în scopul activităţii consulare;
    11) arhive consulare, înseamnă toate hârtiile, documentele, corespondenţa, cărţile, filmele, mijloacele tehnice de acumulare, păstrare şi utilizare a informaţiei, registrele oficiului consular împreună cu materialele de cifru şi cod, fişierele şi mobilierul destinat să asigure protejarea şi păstrarea lor;
    12) navă înseamnă orice navă civila care are dreptul să navigheze sub pavilionul statului trimiţător;
    13) aeronavă înseamnă orice aeronavă civilă, purtând însemnele distinctive ale statului trimiţător.
Capitolul II
DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND
RELAŢIILE CONSULARE

Articolul 2
Înfiinţarea unui oficiu consular
    1) Un oficiu consular poate fi înfiinţat pe teritoriul statului de reşedinţă numai cu consimţământul acestui stat.
    2) Sediul oficiului consular, rangul său, circumscripţia sa consulară, precum şi orice schimbări de acest gen se stabilesc numai pe bază de înţelegere între statul trimiţător şi statul de reşedinţă.
Articolul 3
Numirea şi admiterea şefului de oficiu consular
    1) Înainte de a numi şeful oficiului consular, statul trimiţător trebuie să primească acordul preliminar al statului de reşedinţă. Dacă statul de reşedinţă nu este de acord cu aceasta, el nu este obligat să comunice motivele deciziei sale.
    2) Statul trimiţător transmite Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă patenta consulară sau nota privind numirea şefului oficiului Consular.
    3) După prezentarea patentei consulare statul de reşedinţă, în termen cât mai scurt posibil, eliberează şefului oficiului consular exequaturul.
    4) Şeful oficiului consular poate trece la exercitarea funcţiilor sale după ce statul de reşedinţă îi eliberează exequaturul.
    5) Până la eliberarea exequaturului statul de reşedinţă poate permite şefului oficiului consular să-şi exercite funcţiile cu titlu provizoriu.
    6) Statul de reşedinţă, din moment ce i-a eliberat şefului oficiului consular exequaturul sau permisiunea de a exercita funcţiile cu titlu provizoriu, modifică imediat despre aceasta autorităţile din circumscripţia consulară şi întreprinde toate măsurile necesare pentru ca şeful oficiului consular să-şi poată exercita funcţiile şi să se folosească de toate drepturile, înlesnirile, privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie.
Articolul 4
Exercitarea temporară a funcţiilor şefului de oficiu consular
    1) Dacă şeful oficiului consular nu are posibilitatea să-şi exercite funcţiile sau dacă postul de şef al oficiului consular este vacant, funcţiile şefului oficiului consular pot fi provizoriu exercitate de către un gerant interimar.
    2) Numele şi prenumele gerantului interimar se notifică Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă de către şeful oficiului consular iar, dacă el nu are posibilitate să facă aceasta, de către orice organ competent al statului trimiţător. De regulă, această notificare se face în prealabil.
    3) Organele competente ale statului de reşedinţă acordă gerantului interimar sprijin şi protecţie. Pe toată perioada exercitării funcţiilor şefului oficiului consular de către gerantul interimar asupra lui se răsfrâng dispoziţiile prezentei Convenţii în aceeaşi măsură ca şi asupra şefului oficiului consular.
Articolul 5
Notificarea către statul de reşedinţă a numirilor,
sosirilor şi plecărilor

    Statul trimiţător, prin organele sale competente, în prealabil, notifică în scris Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă următoarele:
    a) numele, prenumele, cetăţenia, rangul şi funcţia membrilor oficiului Consular, data sosirii şi plecării lor definitive sau încetarea funcţiilor lor, precum şi orice alte schimbări vizând statutul lor, care se pot produce în perioada activităţii acestora la oficiul consular;
    b) numele, prenumele, cetăţenia, data sosirii şi plecării definitive a membrilor de familie a fiecărui membru al oficiului consular, precum şi faptul că o persoană sau alta devine sau încetează a mai fi membru al familiei.
    Autorităţile competente ale statului de reşedinţă eliberează gratuit, în conformitate cu reglementările acestui stat, legitimaţii membrilor oficiului consular şi membrilor familiilor acestora, cu excepţia celora care sunt cetăţeni sau rezidenţi permanenţi ai statului de reşedinţă.
Articolul 6
Cetăţenia funcţionarilor consulari
    Funcţionarul consular trebuie să fie cetăţean al statului trimiţător, dar nu persoană domiciliată permanent în statul de reşedinţă.
Articolul 7
Persoanele declarate "persona non grata" sau inacceptabile
    Statul de reşedinţă poate oricând, fără să fie obligat să-şi motiveze decizia, să notifice statul trimiţător, că un funcţionar consular sau altul este "persona non grata" sau un membru al oficiului consular este inacceptabil, în aşa caz statul trimiţător trebuie să recheme persoana respectivă. Dacă statul trimiţător nu va îndeplini această obligaţiune în termeni rezonabili, statul de reşedinţă poate refuza de a recunoaşte persoana în cauză ca membru al oficiului consular.
Capitolul II
FUNCŢII CONSULARE
Articolul 8
Dispoziţii generale
    Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să apere drepturile şi interesele statului trimiţător, ale cetăţenilor săi, să le acorde ajutor şi sprijin;
    b) să contribuie la dezvoltarea relaţiilor comerciale, economice, juridice, turistice, ecologice, tehnico-ştiinţifice, informaţionale, culturale, umanitare şi de învăţământ între statul trimiţător şi statul de reşedinţă, precum şi să contribuie în alt mod la consolidarea relaţiilor de prietenie între ele;
    c) să se informeze prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evenimentele din viaţa comercială, economică, culturală, ştiinţifică a statului de reşedinţă, să prezinte rapoarte despre ele guvernului statului trimiţător;
    d) să exercite alte funcţii atribuite oficiului consular de către statul trimiţător, care nu sunt interzise de legile statului de reşedinţă.
Articolul 9
Funcţiile referitoare la cetăţenie şi la starea civilă
    1) Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să ţină evidenţa cetăţenilor statului trimiţător;
    b) să primească orice cereri referitoare la cetăţenie;
    c) să primească de la organele competente ale statului de reşedinţă informaţii privind naşterile şi decesele cetăţenilor statului trimiţător, să înregistreze naşterile şi decesele ale unor astfel de cetăţeni şi să întocmească actele corespunzătoare;
    d) să înregistreze încheierea căsătoriilor între cetăţenii statului trimiţător, conform legislaţiei statului trimiţător;
    e) să înregistreze divorţurile cetăţenilor statului trimiţător, conform legislaţiei statului trimiţător.
    2) Prevederile alineatului 1) al prezentului articol nu scutesc persoanele în cauză de obligaţiunea de a respecta legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 10
Funcţiile referitoare la paşapoarte şi vize
    Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să elibereze, să reînnoiască sau să anuleze paşapoartele cetăţenilor statului trimiţător, să prelungească validitatea lor şi să facă menţiunile necesare, precum şi să elibereze cetăţenilor alte documente de călătorie;
    b) să acorde, să prelungească, să anuleze vize de intrare în statul trimiţător, precum şi de tranzitare a teritoriului acestuia.
Articolul 11
Legalizarea şi autentificarea
    1) Funcţionarul consular are dreptul să efectueze următoarele acţiuni:
    a) la solicitarea oricărui cetăţean, să întocmească acte şi documente destinate utilizării în statul trimiţător şi peste hotarele lui;
    b) să traducă acte şi documente oficiale în limba statului trimiţător sau a statului de reşedinţă şi să autentifice exactitatea acestor traduceri;
    c) să exercite orice alte funcţii notariale încredinţate de către statul trimiţător;
    d) să legalizeze documente oficiale, copii, traduceri şi extrase de aceste documente;
    e) să certifice autenticitatea semnăturilor şi ştampilelor de pe documentele eliberate de organele competente ale statului trimiţător şi semnăturile şi ştampilele Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă.
    2) Documentele întocmite, legalizate sau autentificate de către funcţionarul consular, dacă ele nu contravin legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă, vor avea aceeaşi valoare juridică ca şi documentele întocmite, legalizate sau autentificate de către organele competente ale statului de reşedinţă.
Articolul 12
Notificarea despre reţinere, arest,
altă limitare de libertate şi vizită
    1) Organele competente ale statului de reşedinţă informează funcţionarul consular corespunzător al statului trimiţător imediat, dar nu mai târziu de trei zile, despre reţinerea, arestul sau privarea cetăţeanului statului trimiţător de libertate în orice alt mod.
    Totodată, organele competente ale statului de reşedinţă imediat transmit orice comunicare adresată oficiului consular de către această persoană.
    2) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă imediat, dar nu mai târziu de 4 zile din momentul reţinerii, arestului sau privării cetăţeanului statului trimiţător de libertate în alt mod, vor asigura realizarea dreptului funcţionarului consular de a vizita sau a contacta cetăţeanul respectiv, inclusiv cu acordarea sprijinului juridic necesar.
    3) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă informează cetăţeanul respectiv al statului trimiţător despre drepturile acestuia prevăzute la paragrafele 1) şi 2) ale prezentului articol.
    4) Drepturile, indicate la paragrafele 1) şi 2) ale prezentului articol, sunt exercitate în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, sub rezerva, totuşi, că aceste legi şi reglementări nu trebuie să anuleze aceste drepturi.
Articolul 13
Acordarea de ajutor cetăţenilor statului trimiţător
    1) Funcţionarul consular are dreptul:
    a) să contacteze şi să viziteze orice cetăţean al statului trimiţător care se află în circumscripţia consulară, iar statul de reşedinţă nu va împiedica comunicarea dintre cetăţenii statului trimiţător şi oficiul consular şi nici nu va pune restricţii acestora de a avea acces la oficiul consular;
    b) să primească la păstrare provizorie bunuri, mijloace băneşti, lucruri de preţ şi documente ale oricărui cetăţean al statului trimiţător, dacă aceasta nu contravine legislaţiei şi reglementărilor statului de reşedinţă;
    c) să solicite autorităţilor competente ale statului de reşedinţă informaţia imediată despre orice incident, în rezultatul căruia au survenit daune materiale şi jertfe omeneşti, reţinerea mijloacelor de transport şi accidente, în care au fost implicaţi cetăţeni ai statului trimiţător;
    d) să solicite sprijinul autorităţilor competente ale statului de reşedinţă în vederea căutării cetăţenilor statului trimiţător dispăruţi fără veste.
    2) În caz că un cetăţean al statului trimiţător nu poate să-şi apere la timp drepturile şi interesele în conformitate cu legile şi reglementările statului de reşedinţă, funcţionarul consular îl poate reprezenta înaintea judecătoriilor şi altor autorităţi competente ale statului de reşedinţă, sau să-i asigure o reprezentare adecvată până când acesta îşi va desemna un reprezentant al său ori va putea să-şi apere personal drepturile şi interesele.
Articolul 14
Tutela şi curatela
    1) Organele competente ale statului de reşedinţă vor notifica imediat oficiul consular despre necesitatea instituirii tutelei sau curatelei pentru un cetăţean al statului trimiţător care este incapabil sau posedă o capacitate de exerciţiu limitată ca să acţioneze din numele propriu.
    2) Funcţionarul consular are dreptul să apere, conform legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă, drepturile şi interesele cetăţeanului statului trimiţător, care este incapabil sau posedă o capacitate de exerciţiu limitată ca să acţioneze din numele propriu, şi, în caz de necesitate, va recomanda sau numi tutorele sau curatorul unei astfel de persoane şi va supraveghea acţiunile legate de tutelă şi curatelă.
Articolul 15
Notificarea deceselor
    În caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător în statul de reşedinţă, organele competente ale statului de reşedinţă informează imediat despre aceasta oficiul consular. La cererea oficiului consular ele îi eliberează un certificat de deces sau alte documente, care confirmă faptul decesului.
Articolul 16
Funcţiile referitoare la succesiune
    1) Organele competente ale statului de reşedinţă informează în termen cît mal scurt posibil funcţionarul consular despre decesul în circumscripţia lui consulară a cetăţeanului statului trimiţător, precum şi despre existenţa averii succesorale, a testamentului şi despre faptul, că o persoană, ce se află sau este reprezentată pe teritoriul statului de reşedinţă, e numită în calitate de administrator al acestei averi.
    2) În cazul existenţei moştenirii, prevăzute la paragraful 1) al prezentului articol, funcţionarul consular poate fi prezent la inventarierea şi sigilarea averii de către organele competente ale statului de reşedinţă.
    3) În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător este îndreptăţit să moştenească bunurile persoanei decedate în statul de reşedinţă, indiferent de cetăţenia acestei persoane, organele competente ale statului de reşedinţă informează imediat despre aceasta oficiul consular.
    4) Dacă un cetăţean al statului trimiţător posedă sau pretinde la dreptul de a moşteni în statul de reşedinţă, însă nici el, nici reprezentantul său nu pot lua parte la examinarea dosarului referitor la moştenire, funcţionarul consular poate personal sau pun intermediul reprezentantului său să reprezinte acest cetăţean în judecătoriile sau alte organe competente ale statului de reşedinţă.
    5) Funcţionarul consular are dreptul, din numele unui cetăţean al statului trimiţător, care nu domiciliază permanent în statul de reşedinţă, să primească în statul de reşedinţă pentru transmitere acestui cetăţean orice bunuri succesorale care îi aparţin.
    6) Dacă un cetăţean al statului trimiţător, care nu domiciliază permanent în statul de reşedinţă, decedează în acest stat, funcţionarul consular are dreptul să primească pentru păstrare temporară toate documentele, mijloacele băneşti şi averea personală a decedatului pentru transmiterea acestora succesorilor, administratorului sau altor persoane împuternicite.
    7) Funcţionarul consular poate, din numele cetăţeanului statului trimiţător, dacă acest cetăţean nu se află pe teritoriul statului de reşedinţă, să primească de la judecată, autorităţi sau persoane particulare bani sau altă avere, asupra căreia acest cetăţean are dreptul în legătură cu decesul oricărei persoane, inclusiv averea succesorală, plăţile făcute conform legilor privind achitarea compensărilor în legătură cu accidentele, precum şi plăţile contra poliţelor de asigurare în legătură cu asigurarea vieţii.
    8) Întru exercitarea funcţiilor, menţionate la paragrafele 4), 5), 6), 7) ale prezentului articol, funcţionarul consular e obligat să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 17
Asistenţa acordată navelor statului trimiţător
    1) Funcţionarul consular are dreptul în circumscripţia sa consulară să acorde ajutor navelor statului trimiţător, care se află în apele interioare sau teritoriale ale statului de reşedinţă, comandanţilor şi membrilor echipajelor lor şi de asemenea:
    a) să facă vizite la bordul navei, să chestioneze pe comandant şi orice alt membru al echipajului, precum şi să primească informaţii referitoare la activitatea navei, navigaţia şi încărcătura ei;
    b) să cerceteze orice accident provenit în timpul navigaţiei, fără să lezeze drepturile autorităţilor statului de reşedinţă;
    c) să soluţioneze litigiile dintre comandant şi membrii echipajului, inclusiv litigiile vizând salariul şi obligaţiunile prevăzute de contractul de muncă, precum şi să întreprindă măsuri privind securitatea la bordul navei;
    d) să întreprindă măsuri privind asigurarea asistenţei medicale sau repatrierea comandantului şi membrilor echipajului navei;
    e) să primească, să examineze, să întocmească, să semneze sau să autentifice documente care privesc o navă;
    f) să soluţioneze, din însărcinarea statului trimiţător, şi alte probleme care privesc o navă.
    2) Comandantul şi membrii echipajului au dreptul să comunice nemijlocit cu funcţionarul consular fără a încălca legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 18
Protecţia în caz de măsuri coercitive împotriva unei nave
care navighează sub pavilionul statului trimiţător

    1) În caz, dacă judecătoriile sau alte organe competente ale statului de reşedinţă intenţionează să ia careva măsuri coercitive sau să decidă efectuarea vreunei anchete la bordul navei statului trimiţător, ele, în prealabil, înştiinţează oficiul consular, astfel ca funcţionarul consular sau reprezentantul său să fie prezent la îndeplinirea acestor acţiuni. Dacă, în caz de urgenţă, nu este posibilă notificarea prealabilă, oficiul consular trebuie să fie informat imediat despre acţiunile întreprinse de către organele competente ale statului de reşedinţă, iar la cererea funcţionarului consular — şi despre rezultatele măsurilor întreprinse.
    2) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol se referă în mod corespunzător şi la acţiunile întreprinse pe litoral de către organele competente ale statului de reşedinţă faţă de comandantul navei sau oricare din membrii echipajului.
    3) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale prezentului articol nu se aplică în cazul inspecţiilor de rutină efectuate de organele competente ale statului de reşedinţă pe linia vamelor, administraţiei porturilor, carantinei, precum şi în cazurile de luare a măsurilor pentru asigurarea securităţii navigaţiei pe mare ori prevenirii poluării apelor.
    4) Organele competente ale statului de reşedinţă nu pot interveni în afacerile interne ale unei nave a statului trimiţător atunci când nu sunt încălcate siguranţa şi ordinea publică din statul de reşedinţă, exceptând cazurile când aceasta are loc la cererea expresă a comandantului navei sau cu consimţământul acestuia ori cu consimţământul funcţionarului consular al statului de trimiţător.
Articolul 19
Asistenţa acordată în apele interioare şi teritoriale
navelor naufragiate,
avariate, eşuate sau care din oricare
motive nu pot continua de sine stătător navigaţia

    1) În caz dacă o navă, care navighează sub pavilionul statului trimiţător, va suferi naufragiu sau va fi avariată, va eşua sau din oricare motive nu va putea continua de sine stătător navigaţia, organele competente ale statului de reşedinţă vor notifica imediat oficiul consular despre măsurile luate pentru salvarea oamenilor de pe bordul navei, a încărcăturii şi a altor bunuri.
    2) Organele competente ale statului de reşedinţă nu vor împiedica funcţionarul consular la acordarea asistenţei oricărei nave a statului trimiţător, care a suferit naufragiu sau a fost avariată, a eşuat sau din oricare motive nu poate continua de sine stătător navigaţia, echipajului şi pasagerilor ei şi în acest scop el se poate adresa după sprijin autorităţilor statului de reşedinţă.
    3) Autorităţile statului de reşedinţă informează imediat oficiul consular în cazul, în care o navă a statului trimiţător a suferit naufragiu sau a fost avariată, a eşuat sau din oricare motive nu poate continua de sine stătător navigaţia, ori vreun obiect, aparţinând navei, precum şi încărcătura acesteia vor fi găsite pe coastă ori aduse în portul statului de reşedinţă, iar comandantul, proprietarul, agentul companiei de navigaţie ori reprezentantul companiei de asigurare nu sunt prezenţi sau nu pot lua măsuri pentru a le conserva ori a dispune de acestea, în acest caz funcţionarul consular poate lua măsurile necesare din numele lor.
    4) Nava statului trimiţător, care a suferit naufragiu sau a fost avariată, a eşuat sau din oricare motive nu poate continua navigaţia, nu poate fi supusă nici unor taxe vamale pentru încărcătura sau averea navei, cu excepţia cazurilor când acestea erau realizate sau utilizate în statul de reşedinţă.
Articolul 20
Aeronava statului trimiţător
    Prevederile prezentei Convenţii referitoare la nava statului trimiţător se aplică, respectiv, şi aeronavelor statului trimiţător cu condiţia, că acestea nu contravin acordurilor bilaterale între statul trimiţător şi statul de reşedinţă ori acordurilor multilaterale, la care ambele state sunt părţi.
Articolul 21
Transmiterea actelor judiciare
    Funcţionarul consular are dreptul să transmită acte judiciare şi extrajudiciare, dacă aceasta se permite de legile şi reglementările statului de reşedinţă. Dacă între statul trimiţător şi statul de reşedinţă acţionează alte acorduri, e necesar a aplica prevederile acestora.
Articolul 22
Teritoriul prevăzut pentru exercitarea funcţiilor consulare
    Funcţionarul consular exercită funcţiile consulare în limitele circumscripţiei consulare. Cu acordul statului de reşedinţă, acesta poate exercita funcţiile sale şi în afara teritoriului circumscripţiei consulare.
Articolul 23
Comunicarea cu autorităţile statului de reşedinţă
    Funcţionarul consular se poate adresa autorităţilor locale din circumscripţia sa consulară, iar în cazul lipsei misiunii diplomatice — organelor competente centrale ale statului de reşedinţă, în măsura în care aceasta se permite de legile şi reglementările statului de reşedinţă.
Articolul 24
Notificarea despre modificările în legislaţia statului de
reşedinţă care se pot referi la cetăţenii statului trimiţător
    Statul de reşedinţă notifică oficiul consular despre modificările în legislaţie, care se pot referi la drepturile şi interesele cetăţenilor statului trimiţător.
Capitolul III
FACILITĂŢI, PRIVILEGII ŞI IMUNITĂŢI
Articolul 25
Facilităţi pentru oficiul consular şi membrii oficiului consular
    1) Statul de reşedinţă acordă oficiului consular toate posibilităţile pentru exercitarea funcţiilor sale.
    2) Statul de reşedinţă va trata membrii oficiului consular cu respectul cuvenit şi va lua măsurile necesare pentru asigurarea exercitării funcţiilor acestora, în corespundere cu prezenta Convenţie.
Articolul 26
Localurile consulare şi locuinţele
    1) Statul de reşedinţă e obligat să acorde asistenţă statului trimiţător în procurarea pe teritoriul său conform legilor şi reglementărilor sale a localurilor pentru oficiile lui consulare sau să acorde sprijin în obţinerea localurilor pe altă cale.
    2) Statul de reşedinţă e obligat, de asemenea, să acorde sprijin oficiului consular în obţinerea locuinţelor potrivite pentru membrii lui.
    3) Nimic în prezentul articol nu trebuie să fie interpretat ca scutire a statului trimiţător de răspundere pentru respectarea legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă, care reglementează amplasarea şi construcţia clădirilor, precum şi legilor şi reglementărilor, care reglementează planificarea urbană sau raionarea.
Articolul 27
Folosirea drapelului şi stemei naţionale
    1) Oficiul consular are dreptul să amplaseze pe localul oficiului consular stema de stat şi inscripţia cu denumirea oficiului consular în limba statului trimiţător şi în limba statului de reşedinţă.
    2) Oficiul consular are dreptul să arboreze drapelul de stat al statului trimiţător pe localurile consulare, pe reşedinţa şefului oficiului consular şi pe mijloacele de transport folosite pentru exercitarea funcţiilor de serviciu.
Articolul 28
Inviolabilitatea localurilor consulare
şi a locuinţelor funcţionarilor consulari

    1) Localurile consulare şi locuinţele funcţionarilor consulari sunt inviolabile.
    Autorităţile statului de reşedinţă nu pot pătrunde în localurile consulare şi locuinţele funcţionarilor consulari fără consimţământul şefului oficiului consular ori al şefului misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţă sau al persoanei desemnate de unul dintre aceştia.
    2) Statul de reşedinţă va lua toate măsurile necesare pentru protejarea localurilor consulare şi a locuinţelor funcţionarilor consulari împotriva oricărei imixtiuni sau pricinuiri de pagube, precum şi pentru prevenirea oricărei tulburări a liniştii oficiului consular sau jigniri a demnităţii acestuia.
Articolul 29
Imunitatea de rechiziţii a localurilor consulare
    Localurile consulare, întreg patrimoniul oficiului consular, precum şi mijloacele de transport ale acestuia se bucură de imunitate de la orice forme de rechiziţie în scopuri de apărare naţională sau de utilitate publică.
Articolul 30
Inviolabilitatea arhivelor consulare
    Arhivele consulare sunt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar afla.
Articolul 31
Libertatea de deplasare
    Sub rezerva legilor şi reglementărilor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naţională, statul de reşedinţă trebuie să asigure libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul său tuturor membrilor oficiului consular, însă statul de reşedinţă în toate cazurile asigură funcţionarului consular posibilitatea de a-şi exercita funcţiile.
Articolul 32
Libertatea de comunicare
    1) Statul de reşedinţă va permite şi va proteja libertatea de comunicare a oficiului consular pentru toate scopurile oficiale, în comunicările cu guvernul, cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale statului trimiţător oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare adecvate, inclusiv curierii diplomatici şi consulari, mesajele în cod sau cifrate, valiza diplo-matică sau consulară. Oficiul consular poate instala şi utiliza un post de radioemisie numai cu acordul statului de reşedinţă.
    2) Corespondenţa oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondenţă oficială se înţelege întreaga corespondenţă referitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale. Valiza consulară nu poate fi nici deschisă şi nici reţinută. Valiza consulară trebuie să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului ei şi poate conţine numai corespondenţa oficială, documente şi obiecte oficiale destinate exclusiv folosinţei oficiale.
    3) Curierul consular trebuie să fie cetăţean al statului trimiţător, dar nu persoană domiciliată permanent în statul de reşedinţă. Curierul consular în statul de reşedinţă se bucură de aceleaşi drepturi, privilegii şi imunităţi ca şi curierul diplomatic.
    4) Statul trimiţător sau oficiul consular pot desemna curieri consulari "ad-hoc". În acest caz, prevederile paragrafului 3) din prezentul articol sunt, de asemenea, aplicabile, sub rezerva că imunităţile care sunt menţionate în el vor înceta să se aplice din momentul în care acest curier va remite destinatarului valiza consulară pe care o are în grija sa.
    5) Valiza consulară poate fi încredinţată comandantului unei nave sau al unei aeronave ale statului trimiţător, care trebuie să poarte un document oficial indicând numărul de colete care constituie valiza, dar el nu este considerat curier consular. Membrii oficiului consular în mod direct şi liber, pot primi şi transmite valiza consulară comandantului navei sau aeronavei.
Articolul 33
Taxe şi impozite consulare
    1) Oficiul consular poate percepe, pentru efectuarea acţiunilor consulare în statul de reşedinţă, taxe pentru prestarea serviciilor consulare prevăzute de legile şi reglementările statului trimiţător.
    2) Taxele, prevăzute la paragraful 1) al prezentului articol, se scutesc în statul de reşedinţă de taxe şi impozite.
Articolul 34
Inviolabilitatea funcţionarilor consulari
    Funcţionarii consulari se bucură de inviolabilitate personală şi nu pot fi supuşi arestării sau reţinerii. Statul de reşedinţă ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice atingere adusă libertăţii şi demnităţii acestora.
Articolul 35
Imunitatea de jurisdicţie
    1) Funcţionarii consulari se bucură de privilegii şi imunităţi diplomatice în întregime ca agenţii diplomatici, conform dispoziţiilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, din 18 aprilie 1961.
    2) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu ai oficiului consular nu sunt supuşi jurisdicţiei statului de reşedinţă în ceea ce priveşte activitatea lor de serviciu.
    3) Dispoziţiile paragrafului 2) al prezentului articol nu se aplică referitor la acţiunile civile:
    a) care rezultă dintr-un contract, încheiat de către angajatul consular sau membrul personalului de serviciu al oficiului consular, în care el nu şi-a luat în mod expres sau implicit obligaţiuni în calitate de mandatar al statului trimiţător, sau
    b) intentate de un terţ pentru o pagubă rezultând dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţă de un autovehicul, navă sau aeronavă.
Articolul 36
Obligaţia de a depune ca martor
    1) Funcţionarii consulari nu sunt obligaţi să depună ca martori.
    2) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu pot fi chemaţi să depună ca martori în procedurile judiciare sau administrative în statul de reşedinţă, în afară de cazurile, prevăzute la paragraful 3) al prezentului articol, ei nu pot refuza să depună ca martori.
    3) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu pot fi obligaţi să depună mărturie pe problemele legate de îndeplinirea funcţiilor lor sau să prezinte corespondenţa oficială ori documente referitoare la această activitate. Ei au dreptul să depună mărturii în calitate de experţi asupra legislaţiei statului trimiţător, dacă în această privinţă este acordul şefului oficiului con-sular, însă ei au dreptul să refuze de a depune mărturie în calitate de experţi.
    4) Autorităţile competente ale statului de reşedinţă, solicitând mărturia unui angajat consular sau membru al personalului de serviciu, trebuie să evite a-1 împiedica în exercitarea funcţiilor sale de serviciu. Aceste autorităţi pot, atunci când este posibil, să obţină aceste mărturii la domiciliul acestei persoane, la sediul oficiului consular sau să accepte o declaraţie scrisă din partea lui.
Articolul 37
Scutirea de prestaţii
    Membrii oficiului consular se eliberează în statul de reşedinţă de orice fel de prestaţii personale, publice şi obligaţii militare, precum şi de orice obligaţiuni prevăzute de legile şi reglementările statului de reşedinţă cu privire la înregistrarea străinilor şi eliberarea permiselor de şedere.
Articolul 38
Scutirea de impozite şi taxe
    1) Statul de reşedinţă scuteşte de impozite şi taxe:
    a) localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular, posesor sau arendaş al cărora este statul trimiţător, dobândite în numele statului trimiţător ori reprezentantului acestuia, precum şi tranzacţiile sau actele referitoare la aceasta;
    b) bunurile mobile şi mijloacele de transport, dobândite legitim de către oficiul consular pentru scopuri oficiale, precum şi achiziţia, posesia ori întreţinerea acestora.
    2) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu se aplică:
    a) impozitelor şi taxelor, percepute din remunerarea pentru serviciile speciale;
    b) impozitelor şi taxelor, percepute potrivit legilor şi reglementărilor statului de reşedinţă de la o persoană, care a încheiat un contract cu statul trimiţător sau reprezentantul acestuia.
Articolul 39
Scutirea de impozite a funcţionarilor consulari
    1) Funcţionarii consulari, precum şi membrii familiilor lor, care trăiesc împreună cu ei, se scutesc de toate impozitele şi taxele de stat, raionale ori municipale din statul de reşedinţă asupra persoanelor sau bunurilor, cu excepţia: a) impozitelor indirecte, care în mod normal sunt încorporate în preţul măfurilor şi serviciilor;
    b) impozitelor şi taxelor pe imobilele aflate pe teritoriul statului de reşedinţă, sub rezerva dispoziţiei prevăzute de articolul 38;
    c) taxelor pe veniturile imobiliare şi din succesiuni şi taxelor pe transferurile de capital sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2) al articolului 43;
    d) impozitelor şi taxelor pe veniturile particulare, inclusiv veniturile pe capital, obţinut datorită funcţiilor oficiale în statul de reşedinţă, precum şi impozitelor pe investiţiile capitale în întreprinderile comerciale şi financiare în statul de reşedinţă;
    e) impozitelor şi taxelor percepute pentru prestarea anumitor servicii particulare, taxelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă şi de timbru, sub rezerva dispoziţiilor articolului 38;
    2) Membrii oficiului consular se scutesc de impozite şi taxe pe salariul pe care îl primesc pentru serviciul lor la oficiul consular.
    3) Membrii oficiului consular, care angajază persoane, ale căror retribuţii sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit din statul de reşedinţă, trebuie să respecte obligaţiile pe care legile şi reglementările acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care angajază.
Articolul 40
Scutirea de control vamal şi taxe vamale
    1) În conformitate cu legile şi reglementările sale, statul de reşedinţă va permite intrarea şi ieşirea cu scutire de taxe vamale, altele decât cele plătite pentru înmagazinaj, transport şi alte servicii similare, pentru:
    a) obiectele destinate folosinţei oficiale a oficiului consular;
    b) obiectele de uz personal pentru funcţionarii consulari;
    c) obiectele importate cu ocazia primei instalări a funcţionarilor consulari şi membrilor personalului de serviciu ai oficiului consular, inclusiv articolele de uz gospodăresc.
    2) Obiectele menţionate la alineatele b) şi c) ale paragrafului 1) al prezentului articol nu trebuie să depăşească cantităţile necesare pentru folosinţa personală a persoanei în cauză.
    3) Bagajul personal al funcţionarului consular se scuteşte de control vamal. Acesta poate fi controlat de către autorităţile competente ale statului de reşedinţă numai dacă există motive serioase să se creadă, că el conţine alte obiecte, decât cele menţionate la alineatul b) al paragrafului 1) al prezentului articol, ori articole, importul şi exportul cărora este interzis de către legile şi reglementările statului de reşedinţă ori care sunt supuse carantinei. Controlul în acest caz se va efectua în prezenţa funcţionarului consular în cauză ori a reprezentantului său.
Articolul 41
Privilegiile şi intimităţile membrilor de familie
    1) Membrii de familie ai funcţionarilor consulari se bucură de aceleaşi privilegii şi imunităţi ca şi funcţionarul consular corespunzător.
    2) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu se aplică membrilor de familie care sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă, domiciliaţi permanent în acest stat, sau desfăşoară activitate profesională ori comercială cu scopul de a obţine profit în statul de reşedinţă.
Articolul 42
Persoanele care nu se bucură de privilegii şi imunităţi
    1) Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu, care sunt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau au domiciliu permanent în acest stat, nu se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie, cu excepţia, cazurilor prevăzute la paragraful 3) al articolului 36.
    2) Membrii familiilor persoanelor menţionate la paragraful 1) al prezentului articol nu beneficiază de privilegii şi imunităţi prevăzute de prezenta Convenţie.
    3) Statul de reşedinţă trebuie să-şi exercite jurisdicţia asupra persoanelor menţionate la paragrafele 1) şi 2) ale prezentului articol astfel, încât să nu împiedice exercitarea funcţiilor oficiului consular.
Articolul 43
Succesiunea unui membru al oficiului consular
 sau unui membru al familiei sale

    În cazul decesului unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei acestuia, statul de reşedinţă este obligat:
    3) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia celor, care au fost dobândite în statul de reşedinţă şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului persoanei menţionate;
    b) să scutească bunurile mobile ale defunctului de taxe de succesiune şi de toate impozitele aferente.
Articolul 44
Începutul şi încetarea privilegiilor şi imunităţilor
    1) Orice membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute în această Convenţie, din momentul intrării pe teritoriul statului de reşedinţă pentru a-şi lua în primire postul său, iar dacă se află deja pe teritoriul acestuia - din momentul intrării sale în funcţie la oficiul consular.
    2) Membrii de familie ai funcţionarului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie din momentul, când acesta a intrat pe teritoriul statului de reşedinţă ori din momentul, când au devenit membrii unei astfel de familii.
    3) Când funcţiile unui membru al oficiului consular încetează, privilegiile şi imunităţile sale şi cele ale membrilor săi de familie încetează în momentul cînd persoana în cauză părăseşte statul de reşedinţă ori în momentul expirării unui termen rezonabil acordat ca să poată părăsi acest stat. Privilegiile şi imunităţile membrilor de familie ai unui membru al oficiului consular iau sfîrşit în momentul în care încetează de a fi membri ai acestei familii. Totuşi, dacă aceste persoane intenţionează să părăsească teritoriul statului de reşedinţă, privilegiile şi imunităţile lor subzistă până în momentul plecării sau într-o perioadă rezonabilă de timp pentru a face aceasta.
    4) În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii săi de familie vor continua să beneficieze de privilegiile şi imunităţile acordate pînă în momentul părăsirii statului de reşedinţă ori până la expirarea unei perioade rezonabile de timp acordată în acest scop.
Articolul 45
Renunţarea la privilegii şi imunităţi
    1) Statul trimiţător poate renunţa la privilegiile şi imunităţile de care beneficiază persoanele în cauză potrivit acestei Convenţii. Renunţarea, în toate cazurile, trebuie să fie exprimată în scris statului de reşedinţă.
    2) Iniţierea unei proceduri judiciare de către un membru al oficiului consular într-o problemă în care s-ar putea bucura de imunitatea de jurisdicţie, potrivit acestei Convenţii, face imposibilă invocarea de către acesta a imunităţii de jurisdicţie în cazul unei acţiuni reconvenţionale faţă de acţiunea princi-pală.
    3) Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu implică renunţarea la imunitatea privind executarea hotărârii judiciare pentru care este necesară o renunţare în scris, distinctă, la imunitate.
Articolul 46
Exercitarea funcţiilor consulare de către
misiunea diplomatică

    1) Dispoziţiile prezentei Convenţii se extind, de asemenea, în aceeaşi măsură, în care reiese din context, în cazul exercitării funcţiilor consulare de către misiunile diplomatice.
    2) Numele funcţionarilor misiunilor diplomatice, însărcinaţi cu funcţii consulare, se notifică Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţă sau organului indicat de către acest minister.
    3) În timpul exercitării funcţiilor consulare misiunea diplomatică este în drept să se adreseze:
    a) autorităţilor locale din circumscripţia consulară;
    b) autorităţilor centrale ale statului de reşedinţă, dacă aceasta nu contravine legilor, reglementărilor şi uzanţelor statului de reşedinţă sau acordurilor internaţionale corespunzătoare.
    4) Privilegiile şi imunităţile membrilor misiunii diplomatice, indicate la paragraful 3) al prezentului articol, vor continua să se reglementeze de normele de drept internaţional privind relaţiile diplomatice.
Capitolul V
RESPECTAREA LEGILOR ŞI REGLEMENTĂRILOR
STATULUI DE REŞEDINŢA

Articolul 47
    1) Fără a aduce atingere privilegiilor şi intimităţilor prevăzute în prezenta Convenţie, persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţi au obligaţia să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă, inclusiv cele privind controlul circulaţiei rutiere.
    2) Localurile consulare nu pot fi folosite în scopuri incompatibile cu îndeplinirea funcţiilor consulare.
    3) Şeful oficiului consular, membrii oficiului consular şi membrii lor de familie au obligaţia să respecte legile şi reglementările statului de reşedinţă privind asigurarea mijloacelor de transport.
    4) Membrii oficiului consular al statului trimiţător în statul de reşedinţă nu Pot desfăşura activităţi profesionale sau comerciale în statul de reşedinţă, decât cele în legătură cu exercitarea funcţiilor lor oficiale.
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 48
    Ratificarea, intrarea în vigoare şi denunţarea
    1) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare.
    2) Prezenta Convenţie se încheie pe un termen nedeterminat şi va rămâne în vigoare până la expirarea a 6 luni de la data la care una din Părţile Contractante va notifica celeilalte Părţi Contractante, în scris, intenţia de a denunţa prezenta Convenţie.

    Întocmită la Chişinău, la 29 august 1995, în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească şi ucraineană, ambele texte având aceeaşi valoare.