———————————————————
    *  Semnată la Praga, la 12 mai 1999.
    Ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 626-XIV din 15 octombrie 1999 (" Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 118-119 din 28.10.1999).
    În vigoare din 26 aprilie 2000

    Republica Moldava şi Republica Cehă,
    animate de dorinţa de a încheia o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate,
    au convenit după cum urmează;
    Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
    1) Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe proprietate stabilite în numele unui Stat Contractant sau al subdiviziunilor sale politice, sau al autorităţilor locale, indiferent de modul în care sunt percepute.
    2) Vor fi considerate impozite pe venit şi pe proprietate toate impozitele stabilite pe venitul total, pe proprietatea totală, sau pe elementele de venit sau proprietate, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe suma totală a simbriilor sau salariilor plătite de întreprinderi, precum şi impozitul pe creşterea valorii capitalului.
    3) Impozitele existente, cărora li se va aplica Convenţia, sunt:
    a) în Moldova:
    (i) impozitul pe beneficiul (venitul) întreprinderilor;
    (ii) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
    (iii) impozitul pe proprietăţi imobiliare; (în continuare impozit moldovenesc);
    b) în Republica Cehă:
    (i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
    (ii) impozitul pe venitul persoanelor juridice;
    (iii) impozitul pe proprietatea imobiliară; (în continuare impozit ceh).
    4) Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanţial similare, care sunt stabilite după data semnării Convenţiei, în plus sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor
    Contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislaţiile lor fiscale respective.
    1) În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
    a) termenul Republica Moldova înseamnă Republica Moldova şi, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Moldova, inclusiv apele interne şi spaţiul aerian, asupra cărora Republica Moldova îşi exercită drepturile sale suverane la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, conform normelor dreptului internaţional;
    b) termenul Republica Cehă înseamnă teritoriul Republicii Cehe, asupra căruia potrivit legislaţiei Cehiei şi în conformitate cu legislaţia internaţională, Republica Cehă îşi exercită drepturile suverane;
    c) expresiile un Stat Contractant şi celălalt Stat Contractant înseamnă Republica Moldova sau Republica Cehă, după cum cere contextul;
    d) termenul persoană include o persoană fizică, o persoană juridică, o companie şi orice altă asociere de persoane;
    e) termenul companie înseamnă orice asociere corporativă sau orice entitate care este considerată ca o asociere corporativă în scopul impozitării;
    f) expresiile întreprindere a unui Stat Contractant şi întreprindere a celuilalt Stat Contractant înseamnă, respectiv, o întreprindere exploatată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
    g) expresia persoană naţională înseamnă:
    (i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;
    (ii) orice persoană juridică, întovărăşire sau asociaţie, care au primit acest statut în baza legislaţiei în vigoare a unui Stat Contractant;
    h) expresia trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă maritimă, aeriană, vehicul feroviar sau rutier exploatat de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului când nava maritimă, aeriană, vehiculul feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celălalt Stat Contractant.
    1) expresia autoritate competentă înseamnă:
    (i) în cazul Republicii Moldova — Ministrul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat;
    (ii) în cazul Republicii Cehe - Ministrul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat.
    2) Cât priveşte aplicarea prevederilor Convenţiei de un Stat Contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are potrivit legislaţiei acestui Stat, cu privire la impozitele cărora Convenţia li se aplică.
    1) În sensul prezentei Convenţii, expresia rezident al unui Stat Contractant înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impunerii conform domiciliului său, reşedinţei, locului de încorporare, locului de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat şi orice subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia.
    Această expresie, totuşi, nu va include orice persoană care este supusă impunerii în acest Stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse aflate în acest Stat sau are proprietate situată acolo.
    2) Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1), o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:
    a) aceasta va fi considerată rezidentă a Statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă ea dispune de câte o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State, va fi considerată rezidentă a Statului cu care legăturile ei personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);
    b) dacă Statul, în care această persoană are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat, sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul dintre State, atunci ea va fi considerată rezidentă a Statului în care locuieşte în mod obişnuit;
    c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a Statului a cărui cetăţenie o are;
    d) dacă această persoană are cetăţenia ambelor State sau nu o are pe nici a unuia dintre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
    3) Când, potrivit prevederilor paragrafului 1), o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a Statului în care este situat locul conducerii sale efective.
    1) În sensul prezentei Convenţii, expresia reprezentanţă permanentă înseamnă un loc fix de afaceri prin care o întreprindere îşi desfăşoară, în întregime sau în parte, activitatea.
    2) Expresia "reprezentanţă permanentă" include îndeosebi:
    a) un loc de conducere;
    b) o sucursală;
    c) un birou;
    d) o fabrică;
    e) un atelier, şi
    f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
    3) Expresia "reprezentanţă permanentă" include, de asemenea:
    a) un şantier de construcţie, o construcţie sau un proiect de asamblare sau instalare sau activităţi de supraveghere în legătură cu cele menţionate, dar numai când un aşa şantier, proiect sau activităţi continuă pentru o perioadă mai mare de douăsprezece luni;
    b) prestarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţă sau manageriale, de către o întreprindere a unui Stat Contractant prin intermediul angajaţilor sau altui personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai când activităţile de această natură continuă pe teritoriul celuilalt Stat Contractant pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total trei luni în orice perioadă de douăsprezece luni.
    4) Independent de prevederile precedente ale acestui articol, expresia "reprezentanţă permanentă" va fi considerată că nu include:
    a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii;
    b) menţinera unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;
    d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul achiziţionării de produse sau mărfuri sau colectării de informaţii pentru întreprindere;
    e) menţinera unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;
    f) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv pentru orice combinare a activităţilor menţionate în subparagrafele de la a) la e), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din această combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
    5) Indiferent de prevederile paragrafelor 1) şi 2), când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6), desfăşoară activitate în numele unei întreprinderi, are şi, ca regulă, exercită în Statul Contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această întreprindere va fi considerată ca având o reprezentanţă permanentă în acest Stat referitor la orice activităţi exercitate de această persoană pentru întreprindere, cu excepţia cazului în care activităţile acestei persoane sunt limitate de cele menţionate la paragraful 4) care, fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf.
    6) O întreprindere nu va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant numai prin faptul că aceasta exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.
    7) Faptul că o companie, care este rezidentă a unui Stat Contractant, controlează sau este controlată de o companie care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste companii o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
    1) Venitul obţinut de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Expresia proprietăţi imobiliare va avea înţelesul care este atribuit de legislaţia Statului Contractant, în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale; navele maritime, fluviale şi aeriene nu vor fi considerate proprietăţi imobiliare.
    3) Prevederile paragrafului 1) se vor aplica veniturilor obţinute din exploatarea directă, din darea în arendă sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare.
   4) Prevederile paragrafelor 1) şi 3) se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenite din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietăţi imobiliare folosite pentru exercitarea serviciilor personale independente.
    1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impozitate numai în acest Stat, în afară de cazul, când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte care se atribuie acelei reprezentanţe permanente.
    2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3), când o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci se atribuie în fiecare Stat Contractant, acelei reprezentanţe permanente, profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea a cărei reprezentanţă permanentă este.
    3) La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi confirmate documentar ca fiind efectuate pentru scopurile reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în Statul în care se află situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte.
    4) Nici un profit nu se va atribui unei reprezentanţe permanente numai pentru faptul că această reprezentanţă permanentă cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
    5) În sensul paragrafelor precedente, profiturile, care se atribuie unei reprezentanţe permanente, vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
    6) Când profiturile închid elemente de venit, care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
    1) Profiturile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime, aeriene, vehiculelor feroviare sau rutiere vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) În sensul acestui articol, veniturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime, aeriene, vehiculelor feroviare sau rutiere includ:
    a) profiturile obţinute din darea în arendă a navelor maritime, aeriene, vehiculelor feroviare şi rutiere; şi
    b) profiturile obţinute din folosirea, menţinerea sau darea în arendă a containerelor (inclusiv trailerele şi utilajul de însoţire pentru transportarea containerelor) folosite pentru transportarea produselor sau mărfurilor, cu condiţia că o atare dare în arendă sau o atare utilizare, menţinere sau dare în arendă este ocazională la exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime, aeriene, vehiculelor feroviare sau rutiere, după caz.
    3) Prevederile paragrafului 1) se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi.
    1) Când:
    a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
    b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă.
    1) Dividendele plătite de o companie care este rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant în care este rezidentă compania plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dividendelor este rezidentul celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:
    a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul beneficiar este o companie (alta decât o societate) care deţine direct cel puţin 25 la sută proprietatea companiei plătitoare de dividende;
    b) 15 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante de comun acord vor stabili modul de aplicare a acestor limite.
    Acest paragraf nu va afecta impunerea companiei în ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.
    3) Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte drepturi care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de către legislaţia Statului a cărui rezidentă este compania distribuitoare de dividende.
    4) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) nu se vor aplica dacă proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant în care compania plătitoare de dividende este rezidentă, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau exercită în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau ale articolului 14, după caz.
    5) Când o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri în celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate percepe nici un impozit pe dividendele plătite de companie, cu excepţia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt Stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale companiei unui impozit pe profiturile nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt Stat.
    1) Dobânzile provenite dintr-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor este rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dobânzilor.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limite.
    3) Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în acest articol, înseamnă veniturile provenite din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din hârtii de valoare guvernamentale şi veniturile provenite din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv onorariile şi premiile legate de asemenea hârtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobânzi în sensul acestui articol.
    4) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) nu se vor aplica dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobânzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, şi creanţa în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau ale articolului 14, după caz.
    5) Dobânzile se consideră că provin dintr-un Stat Contractant atunci când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezidentul unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant reprezentanţă permanentă sau o bază fixă, în legătură cu care a apărut restanţa pentru care se plătesc dobânzile şi cheltuielile pentru achitarea acestor dobînzi se suportă de aşa reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza fixă.
    6) Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi proprietarul beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile acestui articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    1) Royalty, provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al royalty este rezidentul celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a royalty.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limite.
    3) Termenul royalty folosit în acest articol înseamnă plăţi de orice natură, primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice brevet, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu, sau orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
    4) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) nu se vor aplica dacă proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin redevenţele, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sa proprietatea pentru care se plătesc royalty este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau ale articolului 14, după caz.
    5) Royalty vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, când plătitorul royalty, fie că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă de care este legată obligaţia de a plăti royalty, şi aceste royalty sunt suportate de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste royalty sunt considerate ca provenind din Statul, în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza fixă.
    6) Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar sau între ambii şi o altă persoană, suma royalty, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile acestui articol se vor aplica numai acestei ultime sume menţionate, în acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinând cont de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    1) Câştigurile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, astfel cum este definită ea la articolul 6 şi situată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcând parte din activul unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant sau a proprietăţii mobiliare ţinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant pentru exercitarea serviciilor personale independente, inclusiv câştigurile provenind din înstrăinarea unei asemenea reprezentanţe permanente (singură sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    3) Câştigurile provenite din înstrăinarea navelor maritime, aeriene, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant sau din înstrăinarea proprietăţii mobiliare ce ţine de exploatarea acestor nave maritime, aeriene, vehicule feroviare sau rutiere, vor fi impozitate numai în acest Stat Contractant.
    4) Câştigurile provenite din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 1), 2) şi 3), vor fi impozitate numai în Statul Contractant, în care este rezident cel care înstrăinează.
    1) Veniturile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant din prestarea unor servicii profesionale sau a altor activităţi cu caracter independent vor fi impozitate numai în acest Stat, cu excepţia următoarelor împrejurări, când acest venit poate fi, de asemenea, impus în celălalt Stat Contractant:
    a) dacă dispune în mod obişnuit, în celălalt Stat Contractant, de o bază fixă la dispoziţia sa pentru exercitarea activităţilor sale; în acest caz, numai partea venitului care se atribuie acelei baze fixe poate fi impusă în acel Stat; sau
    b) dacă se află în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni ce începe sau se termină în anul fiscal corespunzător; în acest caz, numai partea venitului obţinută din activitatea sa exercitată în acel celălalt Stat, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) La calculul perioadelor menţionate la paragraful 1) b) se vor include următoarele zile:
    a) toate zilele prezenţei fizice, inclusiv zilele de sosire şi de plecare, şi
    b) zilele petrecute în afara Statului de activitate, cum ar fi zilele de sâmbătă şi duminică, sărbători naţionale, sărbători şi deplasări de serviciu legate direct de activitatea destinatarului în acest Stat, după care a fost reîncepută activitatea pe teritoriul acestui Stat.
    l) Expresia servicii profesionale include, în special, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
    1) Potrivit prevederilor articolelor 16, 18 şi 19, salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată vor fi impozabile numai în acest Stat, în afară de cazul în care activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în acest mod, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Independent de prevederile paragrafului 1), remuneraţiile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt Stat Contractant vor fi impozabile numai în primul Stat menţionat, dacă există următoarele condiţii:
    a) destinatarul este angajat în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni ce începe sau se termină în anul fiscal care interesează, şi
    b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează, dar care nu este rezidentă a celuilalt Stat, şi
    c) remuneraţiile nu sunt suportate de o reprezentanţă permanentă sau de o bază fixă, pe care cel care angajează le are în celălalt Stat.
    3) La calculul perioadelor menţionate la paragraful 2) a) vor fi incluse următoarele zile:
    a) toate zilele legate de prezenţa fizică, inclusiv zilele sosirii şi plecării, şi
    b) zilele petrecute în afara Statului de activitate, cum ar fi zilele de sâmbătă şi duminică, sărbători naţionale, sărbători, deplasări de serviciu legate direct de activitatea destinatarului în acest Stat, după care a fost reîncepută activitatea pe teritoriul acestui Stat.
    4) Expresia persoana care angajează, menţionată în paragraful 2) b) înseamnă persoana care are dreptul la lucrul efectuat şi care poartă responsabilitatea şi riscul legat de exercitarea lucrului.
    5) Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave maritime, aeriene, unui vehicul feroviar sau rutier exploatat în trafic internaţional pot fi impuse în Statul Contractant în care este rezidentă întreprinderea ce exploatează nava maritimă, aeriană, vehiculul feroviar sau rutier.
    Remuneraţiile directorilor şi alte plăţi similare primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau oricărui alt organ similar al unei companii care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    1) Independent de prevederile articolelor 14 şi 15, venitul obţinut de un rezident al unui Stat Contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune ori ca interpreţi muzicali, sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfăşurată în Celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Când venitul în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acest venit, independent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15, poate fi impus în Statul Contractant, în care sunt exercitate activităţile artistului de spectacol sau sportivului.
    Sub rezerva prevederilor paragrafului 2) al articolului 19, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată desfăşurată în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.
    1) a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, altele decât pensia, plătite de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică, sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, subdiviziunii sau autorităţii, vor fi impozitate numai în acest Stat.
    b)Totuşi, aceste salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare vor fi impozitate numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, şi
    (i) are cetăţenia acelui Stat, sau
    (ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.
    2) a) Orice pensii plătite de sau din fonduri create de un Stat Contractant, de o subdiviziune politică sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat, subdiviziunii sau autorităţii, vor fi impozitate numai în acest Stat.
    b) Totuşi, aceste pensii vor fi impozitate numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acestui Stat.
    3) Prevederile articolelor 15, 16, 17 şi 18 se vor aplica salariilor, simbriilor şi altor remuneraţii similare şi pensiilor, pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de un Stat Contractant, de o subdiviziune politică sau de o autoritate locală a acestuia.
    Plăţile primite de un student sau un practicant în scopul întreţinerii, educării sau instruirii, care este sau a fost imediat înainte de sosirea sa într-un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat exclusiv în scopul educării sau instruirii sale, nu vor fi impuse în acest Stat, cu condiţia ca aceste plăţi să fie primite din surse aflate în afara acestui Stat
    1) Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1) nu se vor aplica veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţi imobiliare aşa cum sunt definite la paragraful 2) al articolului 6, dacă destinatarul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau ale articolului 14, după caz.
    1) Proprietatea reprezentată de proprietăţi imobiliare, astfel cum sunt definite în articolul 6, deţinută de un rezident al unui Stat Contractant şi situată în celălalt Stat Contractant, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Proprietatea reprezentată de proprietăţi mobiliare, făcând parte din activul unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant sau de proprietăţi mobiliare aparţinând unei baze fixe ce se află la dispoziţia unui rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant pentru prestarea serviciilor personale independente, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    3) Proprietatea reprezentată de nave maritime, aeriene, vehicule feroviare sau rutiere exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic internaţional şi de proprietăţi mobiliare, ce ţin de exploatarea unor asemenea nave maritime, aeriene, vehicule feroviare sau rutiere, va fi impusă numai în acest Stat Contractant.
    1) Când un rezident al unui Stat Contractant realizează venit sau deţine proprietate care, conform prevederilor prezentei Convenţii, poate fi impusă în celălalt Stat Contractant, primul Stat menţionat va permite:
    a) scăderea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătite în acel celălalt Stat;
    b) scăderea din impozitul pe proprietate al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe proprietate, plătite în acel celălalt Stat.
    Aceste scăderi, în orice caz, nu vor depăşi partea impozitului pe venit sau pe proprietate, calculată până la efectuarea deducerii, care se atribuie, după caz venitului sau proprietăţii, ce poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) În caz dacă, conform oricărei prevederi a Convenţiei, venitul realizat sau proprietatea deţinută de un rezident al unui Stat Contractant este scutită de impunere în acest Stat, acest Stat poate, totuşi, la calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe proprietatea rămasă al acestui rezident să ţină cont de venitul sau proprietatea scutită.
    1) Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant la nici o impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligaţia la care sunt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui celuilalt Stat aflate în aceeaşi situaţie, în special în privinţa reşedinţei. Independent de prevederile articolului 1, această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt ,rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
    2) Persoanele fără cetăţenie, rezidente ale unui Stat Contractant, nu vor fi supuse în nici unul din Statele Contractante oricărei impozitări sau oricăror obligaţiuni legate de ea, diferite sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligaţia, la care sunt supuse persoanele naţionale ale acestor State în condiţii similare.
    3) Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celuilalt Stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant vreo deducere, înlesnire sau reducere cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligaţiilor familiale în ce priveşte impunerea, ce se pot acorda rezidenţilor săi.
    4) Cu excepţia cazului când se aplică prevederile articolului 9, ale paragrafului 6) al articolului 11, sau ale paragrafului 6) al articolului 12, dobânzile, redevenţele şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost plătite rezidentului primului Stat menţionat, în mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant faţă de un rezident al celuilalt Stat Contractant, în vederea determinării proprietăţii impozabile a acestei întrepinderi, se va deduce în aceleaşi condiţii ca şi când ar fi fost contactate faţă de un rezident al primului Stat menţionat.
    5) Întreprinderile unui Stat Contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea şi obligaţia la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.
    1) Când o persoană consideră că, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele State Contractante, rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant al cărui rezidentă este sau, dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1) al articolului 24, acelui Stat Contractant a cărui persoană naţională este. Cazul trebuie prezentat în trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor Convenţiei.
    2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere atinsă va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută de legislaţia internă a Statelor Contractante.
    3) Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei Convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenţie.
    4) Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.
    Când, pentru a se ajunge la o înţelegere, este necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţii autorităţilor competente ale Statelor Contractante.
    1) Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicării prevederilor prezentei Convenţii sau ale legislaţiei interne a Statelor Contractante referitoare la impozitele vizate de Convenţie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor Convenţiei. Schimbul de informaţie nu este limitat de articolul 1. Orice informaţie obţinută de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în conformitate cu legislaţia internă a acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv la instanţe judecătoreşti şi organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluţionarea contestărilor cu privire la impozitele care fac obiectul Convenţiei. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau deciziile judiciare.
    2) Prevederile paragrafului 1) nu vor impune în nici un caz unui Stat Contractant obligaţia:
    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional, sau un procedeu de fabricaţie, sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
    Prevederile prezentei Convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
    Fiecare Stat Contractant va informa celălalt Stat Contractant, pe canale diplomatice, despre încheierea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a prezentei Convenţii. Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei dintre aceste înştiinţări şi va avea efect în ambele State:
    a) în ce priveşte impozitele reţinute la sursă, la venitul plătit sau creditat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare;
    b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe proprietate, la venitul sau proprietatea pentru orice an fiscal ce începe la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare.
    Prezenta Convenţie va rămâne în vigoare până când un Stat Contractant nu o va denunţa. Fiecare Stat Contractant poate denunţa Convenţia, pe canale diplomatice, înaintând o notă de denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni până la finele oricărui an calendaristic ce urmează după o perioadă de cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în vigoare, în această situaţie Convenţia va înceta să aibă efect:
    a) în ce priveşte impozitele reţinute la sursă, la venitul plătit sau creditat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare;
    b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe proprietate, la venitul sau proprietatea pentru orice an fiscal ce începe la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare.
    Drept care subsemnaţii autorizaţi au semnat prezenta Convenţie.
    Întocmită la Praga, la 12 mai 1999, în dublu exemplar, în limbile moldovenească, cehă şi engleză, toate textele fiind egal autentice.
    În cazul apariţiei unor divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.