____________________
    * În vigoare pentru Republica Moldova din 17 iulie 2000.

    Statele Contractante,
    fiind îngrijorate de faptul răspîndirii şi creşterii fenomenului reproducerii neautorizate a fonogramelor şi de dauna cauzată astfel intereselor autorilor, interpreţilor şi producătorilor de fonograme,
    fiind convinse că protecţia producătorilor de fonograme împotriva unor astfel de acte, de asemenea, va fi benefică şi pentru interpreţi şi autori, ai căror piese şi licrări sunt înregistrate pe fonogramele menţionate,
    recunoscînd valoarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale în acest domeniu,
    avînd grijă să nu aducă influenţă în nici un fel acordurilor internaţionale deja în vigoare şi, în special, în nici un fel să nu prejudicieze acceptarea Convenţiei de la Roma, din 26 octombrie 1961, care acordă protecţie interpreţilor şi organizaţiilor de difuzare, precum şi producătorilor de fonograme,
    au convenit asupra următoarelor:
    În scopurile prezentei Convenţii:
    a) fonogramă înseamnă orice fixare exclusiv sonoră a sunetelor unei piese sau a altor sunete;
    b) producător de fonograme înseamnă persoana fizică sau juridică, care prima fixează sunetele unei piese sau alte sunete;
    c) copie înseamnă un articol care conţine sunete luate, direct sau indirect, de pe o fonogramă şi care cuprinde integral sau o parte substanţială din sunetele fixate în fonograma respectivă;
    d) distribuirea în public înseamnă orice act, prin care copiile fonogramei sunt oferite, direct sau indirect, publicului larg sau unei părţi a acestuia.
    Fiecare Stat Contractant va proteja producătorii de fonograme, care sunt cetăţeni ai altor State Contractante împotriva executării copiilor fără consimţămîntul producătorului şi împotriva importării unor astfel de copii, stipulînd că orice astfel de executare sau importare este în scopul distribuirii în public şi împotriva distribuirii unor astfel de copii în public.
    Mijloacele de implementare a prezentei Convenţii vor fi reglementate de dreptul intern al fiecărui Stat Contractant şi va include una sau mai multe din următoarele metode: protecţia prin recunoaşterea dreptului de autor sau a oricărui alt drept specific, protecţia prin intermediul unei legi privind concurenţa neloială, protecţia prin intermediul sancţiunilor penale.
    Durata protecţiei acordate va fi o chestiune de drept intern al fiecărui Stat Contractant. Totuşi, dacă legea internă prevede o durată specifică de protecţie, această durată nu va fi mai mică de douăzeci de ani începînd cu sfîrşitul fie al anului în care sunetele incorporate în fonogramă au fost fixate pentru prima dată sau al anului în care fonograma a fost pentru prima dată publicată.
    Dacă, drept condiţie pentru protecţia producătorilor de fonograme, un Stat Contractant, în conformitate cu legea sa internă, cere respectarea unor formalităţi, acestea vor fi considerate ca fiind îndeplinite, dacă toate copiile autorizate ale fonogramei distribuite în public sau cutiile cu acestea poartă o notificare care constă din simbol (P inserat într-un cerculeţ), urmat de anul cu care datează prima publicare, plasate astfel încît să dea înţeles de o cerere rezonabilă de protecţie şi, dacă copiile sau cutiile cu acestea nu identifică producătorul, succesorul lui în titlu sau la licenţa exclusivă (avînd numele, marca de producţie sau alte însemne corespunzătoare), notificarea va include numele producătorului, succesorul lui în titlu sau la licenţa exclusivă.
    Orice Stat Contractant, care acordă protecţie prin recunoaşterea dreptului de autor sau a altui drept specific, sau prin prevederea unor sancţiuni penale, poate prevedea în legea sa internă, în ceea ce priveşte protecţia producătorilor de fonograme, aceleaşi tipuri de limitări ca şi cele permise în legătură cu protecţia autorilor de opere literare şi artistice. Totuşi, licenţele obligatorii nu vor fi permise decît cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) reproducerea este numai în scopul instruirii sau cercetării ştiinţifice;
    b) licenţa va fi valabilă pentru reproducerea numai în teritoriul Statului Contractant, a cărui autoritate competentă a eliberat licenţa şi nu se va extinde exportului copiilor;
    c) reproducerea executată potrivit licenţei dă dreptul la o recompensă echitabilă fixată de autoritatea menţionată ţinînd cont, inter alia, de numărul de copii care au fost executate.
    1) Prezenta Convenţie în nici un caz nu va fi interpretată ca limitînd sau prejudiciind protecţia acordată într-un alt mod autorilor, interpreţilor, producătorilor de fonograme sau organizaţiilor de difuzare, în conformitate cu orice lege internă sau acord internaţional.
    2) Determinarea, în caz de necesitate, în ce măsură interpreţii, ai căror piese sunt fixate într-o fonogramă, se bucură de protecţie şi condiţiile unei astfel de protecţii, ţine de legislaţia internă a fiecărui Stat Contractant.
    3) Nici unui Stat Contractant nu i se va cere să aplice prevederile prezentei Convenţii oricărei fonograme fixate pînă la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii în privinţa acelui Stat.
    4) Orice Stat Contractant care, la 29 octombrie 1971, acordă protecţie producătorilor de fonograme numai în baza locului primei fixări, poate, printr-o notificare depozitată la Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, să declare că va aplica acest criteriu în schimbul criteriului naţionalităţii producătorului.
    3) Biroul Internaţional va exercita funcţiile enumerate în paragrafele 1) şi 2) de mai sus în cooperare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Organizaţia Internaţională a Muncii, privind problemele respective ce ţin de competenţa lor.
    1) Prezenta Convenţie va fi depozitată la Secretarul general al Naţiunilor Unite. Ea va fi deschisă, pînă la 30 aprilie 1972, spre semnare oricărui Stat care este membru al Naţiunilor Unite, oricăreia dintre agenţiile sale specializate, care au legătură cu Organizaţia Naţiunilor Unite, sau cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, sau este parte la Statutul Curţii Internaţionale a Justiţiei.
    2) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării sau acceptării de către Statele semnatare. Ea va fi deschisă spre aderare oricărui Stat menţionat în paragraful 1) al prezentului articol.
    3) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aderare vor fi depozitate la Secretarul general al Naţiunilor Unite.
    4) Se înţelege că la momentul în care un Stat devine parte la prezenta Convenţie, el va fi obligat, în conformitate cu legea sa internă, să aplice prevederile Convenţiei.
    Nu se admit rezerve la prezenta Convenţie.
    1) Prezenta Convenţie va intra în vigoare la expirarea a trei luni după depozitarea celui de-al cincilea instrument de ratificare, acceptare sau aderare.
    2) Pentru fiecare Stat, care ratifică, acceptă sau aderă la prezenta Convenţie după depozitarea celui de-al cincilea instrument de ratificare, acceptare sau aderare, Convenţia va intra în vigoare după trei luni din data în care Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale va informa statele, în conformitate cu articolul 13, paragraful 4) despre depozitarea instrumentului acestuia.
    3) Orice Stat poate, la momentul ratificării, acceptării sau aderării sau la orice dată ulterioară, să declare, printr-o notificare adresată Secretarului general al Naţiunilor Unite, că prezenta Convenţie se va aplica tuturor sau doar unuia din teritoriile pentru relaţiile internaţionale ale cărora Statul este responsabil. Această notificare va avea efecte după trei luni din data primirii acesteia.
    4) Totuşi, paragraful precedent nu va fi în nici un caz înţeles ca implicînd recunoaşterea sau acceptarea tacită de către un Stat Contractant a situaţiei de facto referitoare la un teritoriu, în privinţa căruia Convenţia a devenit aplicabilă în virtutea paragrafului precedent în baza declaraţiei altui Stat Contractant.
    1) Orice Stat Contractant poate denunţa prezenta Convenţie, în numele său sau în numele oricăruia dintre teritoriile menţionate în articolul 11, paragraful 3), printr-o notificare scrisă adresată Secretarului general al Naţiunilor Unite.
    2) Denunţarea va avea efecte după douăsprezece luni din data în care Secretarul general al Naţiunilor Unite a primit această notificare.
    1) Prezenta Convenţie va fi semnată într-un singur exemplar în engleză, franceză, rusă şi spaniolă, cele patru texte fiind egal autentice.
    2) Textele oficiale vor fi stabilite de Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, după consultarea cu guvernele interesate, în limbile arabă, olandeză, germană, italiană şi portugheză.
    3) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica Directorului general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, Directorului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Directorului general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre:
    a) semnăturile prezentei Convenţii;
    b) depozitarea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aderare;
    c) data intrării în vigoare a prezentei Convenţii;
    d) orice declaraţie notificată, în conformitate cu articolul 11, paragraful 3);
    e) primirea notificărilor de denunţare.
    4) Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale va informa Statele menţionate în articolul 9, paragraful 1) despre notificările primite în conformitate cu paragraful precedent şi orice declaraţii făcute potrivit articolului 7, paragraful 4). El, de asemenea, va notifica Directorului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi Directorului general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre astfel de declaraţii.
    5) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va transmite două copii certificate ale prezentei Convenţii Statelor menţionate în articolul 9, paragraful 1).
    Întru confirmare, subsemnaţii autorizaţi în mod corespunzător, au semnat prezenta Convenţie.

    Întocmită la Geneva, la 29 octombrie 1971.