CMAE100/1951
ID intern unic:  359664
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
CONVENŢIE Nr. 100
din  29.06.1951
privind egalitatea de remunerare a mîinii de
lucru masculine
şi a mîinii de lucru feminine,
pentru o muncă de valoare egală*

Publicat : 30.12.2001 în Tratate Internationale Nr. 27     art Nr : 224     Data intrarii in vigoare : 23.03.2001
    ____________________
    * În vigoare pentru Republica Moldova din 23 martie 2001.


    Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, şi care s-a întrunit aici, la 6 iunie 1951, în cea de-a treizeci şi patra sesiune a sa,
    după ce a hotărît să adopte diferite propuneri în legătură cu principiul egalităţii de remunerare a mîinii de lucru masculine şi a mîinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală, problema care constituie al şaptelea punct de pe ordinea de zi a sesiunii,
    după ce a hotărît că aceste propuneri vor lua forma unei convenţii internaţionale,
    adoptă, astăzi, douăzeci şi nouă iunie una mie nouă sute cincizeci şi unu, Convenţia de mai jos, care va fi denumită Convenţia privind egalitatea de remunerare, 1951:
Articolul 1
    În sensul prezentei Convenţii:
    a) termenul remuneraţie cuprinde salariul obişnuit, de bază sau minim, şi orice alte avantaje, plătite direct sau indirect în bani sau în natură, de către patron muncitorului pentru munca prestată de acesta din urmă;
    b) expresia egalitate de remunerare a mîinii de lucru masculine şi a mîinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală se referă la cuantumul remuneraţiei fixat, fără discriminare în ceea ce priveşte sexul.
Articolul 2
    1) Fiecare Membru va trebui, prin mijloace adaptate metodelor în vigoare pentru fixarea cuantumului de remuneraţie, să încurajeze şi, în măsura în care acesta este compatibil cu metodele amintite, să asigure aplicarea pentru toţi muncitorii a principiului egalităţii de remunerare a mîinii de lucru masculine şi a mîinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală.
    2) Acest principiu va putea fi aplicat:
    a) fie pe calea legislaţiei naţionale;
    b) fie prin orice sistem de fixare a remuneraţiei, stabilit sau recunoscut de legislaţie;
    c) fie prin contracte colective încheiate între patroni şi muncitori;
    d) fie prin îmbinarea acestor diferite mijloace.
Articolul 3
    1) Atunci cînd asemenea măsuri sunt de natură să înlesnească aplicarea prezentei Convenţii, se vor lua măsuri pentru a încuraja aprecierea obiectivă a muncilor pe baza lucrărilor pe care acestea le necesită.
    2) Metodele ce vor fi folosite pentru această apreciere vor putea face obiectul unor hotărîri, fie ale autorităţilor competente în ceea ce priveşte fixarea cuantumului remuneraţiei, fie — dacă cuantumul remuneraţiei este fixat pe bază de contracte colective — ale părţilor care au încheiat aceste contracte.
    3. Diferenţele de cuantum al remuneraţiei, care corespund, fără a ţine seama de sex, unor diferenţe ce rezultă dintr-o astfel de apreciere obiectivă a lucrărilor care trebuie să fie efectuate nu vor trebui să fie considerate contrarii principiului egalităţii de remunerare a mîinii de lucru masculine şi a mîinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală.
Articolul 4
    Fiecare Membru va colabora în modul cel mai potrivit cu organizaţiile de patroni şi muncitori interesate, pentru a pune în aplicare dispoziţiile prezentei Convenţii.
Articolul 5
    Ratificările formale ale prezentei Convenţii vor fi comunicate Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de acesta.
Articolul 6
    1) Prezenta Convenţie nu va lega decît Membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii a cărei ratificare va fi fost înregistrată de către Directorul general.
    2) Ea va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificările a doi Membri vor fi fost înregistrate de către Directorul general.
    3) În continuare această Convenţie va intra în vigoare pentru fiecare Membru la 12 luni după data cînd ratificarea va fi fost înregistrată.
Articolul 7
    1) Declaraţiile care vor fi comunicate Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii conform paragrafului 2) al art. 35 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii vor trebui să facă cunoscute:
    a) teritoriile pentru care Membrul interesat se angajează ca dispoziţiile Convenţiei să fie aplicate fără modificări;
    b) teritoriile pentru care el se angajează ca dispoziţiile Convenţiei să fie aplicate cu modificări şi în ce constau respectivele modificări;
    c) teritoriile în care Convenţia este inaplicabilă şi, în acest caz, motivele pentru care ea este inaplicabilă;
    d) teritoriile pentru care el îşi rezervă decizia în aşteptarea unei examinări mai aprofundate a situaţiei faţă de respectivele teritorii.
    2) Angajamentele menţionate la alineatele a) şi b) ale paragrafului 1) al prezentului articol vor fi recunoscute ca parte integrantă a ratificării şi vor avea efecte identice.
    3) Oricare Membru va putea renunţa, printr-o nouă declaraţie, la toate sau la o parte din rezervele conţinute în declaraţia sa anterioară în virtutea alineatelor b), c) sau d) ale paragrafului 1) din prezentul articol.
    4) Oricare Membru va putea, în timpul perioadelor în cursul cărora prezenta Convenţie poate fi denunţată conform dispoziţiilor articolului 9, comunica Directorului general o nouă declaraţie modificînd în orice privinţă termenii oricărei declaraţii anterioare şi făcînd cunoscută situaţia în teritorii determinate.
Articolul 8
    1) Declaraţiile comunicate Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, conform paragrafelor 4) şi 5) ale art. 35 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii trebuie să indice dacă dispoziţiile Convenţiei vor fi aplicate în teritoriu cu sau fără modificări; atunci cînd declaraţia arată subiectul aplicării dispoziţiilor Convenţiei, sub rezerva unor modificări, ea trebuie să specifice în ce constau respectivele modificări.
    2) Membrul sau Membrii sau autoritatea internaţională interesată vor putea renunţa în întregime sau parţial, printr-o declaraţie ulterioară, la dreptul de a invoca o modificare indicată într-o declaraţie anterioară.
    3) Membrul sau Membrii sau autoritatea internaţională interesată vor putea, în timpul perioadelor în cursul cărora Convenţia poate fi denunţată, conform dispoziţiilor articolului 9, comunica Directorului general o nouă declaraţie modificînd în orice privinţă termenii unei declaraţii anterioare şi făcînd cunoscută situaţia în ce priveşte aplicarea acestei Convenţii.
Articolul 9
    1) Oricare Membru care a ratificat prezenta Convenţie poate să o denunţe la expirarea unei perioade de zece ani după data intrării în vigoare iniţiale a Convenţiei, printr-un act comunicat Directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de acesta. Denunţarea nu va avea efect decît la un an după ce a fost înregistrată.
    2) Oricare Membru care a ratificat prezenta Convenţie, care într-o perioadă de un an după expirarea perioadei de zece ani menţionată la paragraful precedent, nu va folosi facultatea de denunţare prevăzută de prezentul articol va fi legat pentru o nouă perioadă de zece ani şi, în continuare, va putea denunţa prezenta Convenţie la expirarea fiecărei perioade de zece ani în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
Articolul 10
    1) Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor Membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor şi denunţărilor care îi vor fi comunicate de către Membrii Organizaţiei.
    2) Notificînd Membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea celei de-a doua ratificări care i-a fost comunicată, Directorul general va atrage atenţia Membrilor Organizaţiei asupra datei la care prezenta Convenţie va intra în vigoare.
Articolul 11
    Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica Secretarului general al Naţiunilor Unite, în scopul înregistrării, conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete în legătură cu toate ratificările şi toate actele de denunţare, pe care el le va fi înregistrat conform articolelor precedente.
Articolul 12
    De fiecare dată cînd el va considera necesar, Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta Conferinţei generale un raport asupra aplicării prezentei Convenţii şi va examina dacă este cazul de a înscrie pe ordinea de zi a Conferinţei problema revizuirii sale, totale sau parţiale.
Articolul 13
    1) În cazul în care Conferinţa va adopta o nouă Convenţie care revizuieşte total sau parţial prezenta Convenţie, şi cel puţin dacă noua Convenţie nu dispune altfel:
    a) ratificarea de către un membru al noii Convenţii care revizuieşte, va antrena de plin drept, în ciuda articolului 9 de mai sus, denunţarea imediată a prezentei Convenţii, sub rezerva ca noua Convenţie care revizuieşte să fi intrat în vigoare;
    b) începînd cu data intrării în vigoare a noii Convenţii care revizuieşte, prezenta Convenţie va înceta de a mai fi deschisă ratificării de către Membri.
    2) Prezenta Convenţie va rămîne în orice caz în vigoare în forma şi în litera sa pentru Membrii care au ratificat-o şi care nu vor ratifica Convenţia care revizuieşte.