____________________________
    *În vigoare din 18 noiembrie 2001.


    Republica Moldova şi Ucraina, denumite în continuare "Părţi Contractante",
    confirmând ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, prevederile Actului final de la Helsinki şi alte documente ale Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa,
    reieşind din principiile egalităţii suverane, integrităţii teritoriale a statelor, inviolabilităţii frontierelor de stat şi din alte principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional,
    respectând tendinţa popoarelor Republicii Moldova şi Ucrainei spre dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate,
    conducându-se de prevederile Tratatului de bună vecinătate, prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Ucraina, din 23 octombrie 1992,
    reieşind din necesitatea stabilirii frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina,
    au convenit asupra următoarelor:
    Frontiera de stat între Republica Moldova şi Ucraina se stabileşte în conformitate cu documentele privind delimitarea, care sunt parte integrantă a prezentului Tratat:
    a) Protocolul-crochiu al liniei frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina;
    b) Albumul de hărţi topografice ale frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina, întocmit în rezultatul delimitării frontierei moldo-ucrainene efectuate în anii 1995-1999.
    Frontiera de stat este linia şi suprafaţa verticală ce trece pe de asupra acesteia, care determină limitele teritoriilor Părţilor Contractante — a spaţiilor terestre, acvatice, subterane, aeriene.
    1) Frontiera de stat pe sectoarele terestre, precum şi în locurile, unde ea intersectează apele stătătoare sau curgătoare, trece, de regulă, pe linii drepte sau pe liniile caracteristice ale reliefului după contururile naturale şi artificiale ale terenului de la un punct al curbei până la celălalt, conform documentelor menţionate în articolul 1.
    2) Frontiera de stat pe sectoarele de apă trece:
    a) pe râurile navigabile - pe mijlocul liniei şenalului principal sau talvegului râului;
    b) pe râurile nenavigabile - pe mijlocul lor sau pe mijlocul principalului braţ al râului;
    c) pe lacuri şi alte bazine de apă - de regulă, pe linia dreaptă, ce uneşte ieşirile frontierei de stat la malurile lacului sau altui bazin de apă sau în conformitate cu documentele menţionate în articolul 1;
    d) pe canalele de ameliorare - pe mijlocul canalului sau pe unul din maluri, în dependenţă de apartenenţa canalelor sau sistemului de ameliorare.
    3) Frontiera de stat, ce trece pe râu (pârâu), lac sau alt bazin de apă, nu se modifică nici la schimbarea conturului malurilor lor sau a nivelului apei, nici la devierea albiei râului (pârâului) într-o parte sau alta, dacă Părţile Contractante nu vor conveni altfel.
    4) Pe poduri şi pe alte construcţii hidrotehnice, care trec peste râurile (pâraiele) de frontieră, frontiera de stat trece prin mijlocul acestor construcţii sau pe axa lor tehnologică, indiferent de trecerea frontierei de stat pe apă.
    5) Insulele din râurile de frontieră, lacurile şi alte bazine de apă aparţin teritorial uneia sau altei Părţi Contractante în dependenţă de amplasarea lor în raport cu frontiera de stat şi se numerotează separat în documentele de delimitare şi de demarcare ale Părţilor Contractante cu numele de ordine pentru fiecare râu, lac sau alt bazin de apă.
    Punctele de joncţiune ale frontierelor de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei şi României se stabilesc de un acord trilateral separat.
    1) Frontiera de stat pe teren se marchează cu semne de frontieră clar vizibile:
    a) la punctele de joncţiune ale frontierelor de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei şi României - prin semne grănicereşti de joncţiune;
    b) în punctele caracteristice ale liniei frontierei de stat (punctele de cotitură, locurile de intersecţie cu căile ferate şi cu autostrăzile, în râpi şi alte puncte ale reliefului) - prin doi stâlpi de frontieră, stabiliţi, de regulă, fiecare la o distanţă de 2,5 metri de la linia frontierei de stat şi printr-un punct geodezic (de centrare), stabilit între aceşti stâlpi de frontieră chiar pe linia frontierei de stat;
    c) în locurile de trecere a frontierei de stat de pe sectorul terestru pe cel acvatic sau invers - prin trei stâlpi de frontieră şi un punct geodezic (de centrare) stabilit pe linia frontierei de stat pe unul din maluri între cei doi stâlpi de frontieră menţionaţi; al treilea stâlp de frontieră se stabileşte pe malul opus al râului în limitele liniei frontierei de stat;
    d) pe râurile, lacurile şi alte bazine de apă de frontieră - prin doi stâlpi de frontieră, stabiliţi faţă în faţă pe maluri opuse.
    2) Caracteristica fiecărui semn de frontieră şi amplasarea lui în raport cu linia frontierei de stat, precum şi forma lui, mărimile, materialul, numerotarea şi ordinea de amplasare se determină prin documentele de demarcare.
    Pentru stabilirea semnelor de frontieră de-a lungul frontierei de stat se atribuie fâşia de teritoriu cu lăţimea de 10 m (câte 5 m din ambele părţi ale liniei frontierei de stat).
    1) Pentru marcarea liniei frontierei de stat pe teren Părţile Contractante vor înfiinţa o Comisie mixtă de demarcare (în continuare Comisia), în componenţa căreia vor intra câte cinci reprezentanţi de la fiecare Parte Contractantă.
    2) Comisia îşi desfăşoară activitatea sa în baza Regulamentului, care se aprobă de către Guvernele Părţilor Contractante.
    3) La determinarea trecerii liniei frontierei de stat pe teren Comisia se conduce de prezentul Tratat, Protocolul-crochiu al liniei frontierei de stat, Albumul de hărţi topografice la scara 1:50000, de hărţile topografice de lucru la scara 1:10000, de materialele de reglementare a regimului proprietăţii funciare.
    4) Cheltuielile legate de delimitarea şi de demarcarea frontierei de stat Părţile Contractante le acoperă în egală mărime.
    Părţile Contractante se obligă să întreţină frontiera de stat pe toată întinderea astfel, încât linia de trecere a frontierei de stat să fie clară şi vizibilă. În acelaşi mod ele se obligă să întreţină semnele de frontieră şi culoarele de frontieră.
    Regimul frontierei de stat, precum şi ordinea de întreţinere a semnelor de frontieră şi culoarelor de frontieră se determină prin Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina privind regimul frontierei de stat.
    Părţile Contractante vor semna un protocol adiţional la prezentul Tratat, care este parte integrantă a lui şi care reglementează problemele transmiterii în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren, prin care trece acesta, şi regimul lor de exploatare.
    Părţile Contractante efectuează schimb de date topografo-geodezice, de materiale cartografice şi aerofotografice cu parafa "Secret", necesare pregătirii documentelor de delimitare, demarcare, verificării trecerii frontierei de stat şi asigură protecţia acestor date şi materiale, în conformitate cu acordurile în vigoare dintre Părţile Contractante.
    Prezentul Tratat se încheie pentru un termen nelimitat.
    Prezentul Tratat se supune ratificării şi intră în vigoare în a 30-a zi din data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare.
    Întocmit la Kiev, la 18 august 1999, în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească şi ucraineană, ambele texte fiind autentice.



    1.1) Republica Moldova transmite în proprietate (posesiune, folosinţă şi administrare) Ucrainei sectorul de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta (în continuare - sector transmis).
    1.2) Sectorul transmis constituie proprietatea Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova.
    1.3) Caracteristica tehnică a sectorului de autostradă cu lungimea de 7,77 km de categoria a II-a tehnică:
    - lăţimea medie a fâşiei de atribuire - 23,0 m (la înălţimea medie a terasamentului de 2,0 m şi povârnişului de 1:1,5) - în conformitate cu NC 467-74;
    - lăţimea fâşiei de pământ - 15,0 m;
    - lăţimea părţii carosabile - 9,0 m;
    - pavajul părţii carosabile - beton asfaltic;
    - construcţii artificiale:
    km 54+077 ţeava dreptunghiulară 3 x (2,0 x 2,0) cu lungimea de 18,2 m; km 57+427 ţeava rotundă cu secţiunea 3 x 1,5 m cu lungimea 25,6 m;
    km 51+920 pod cu secţiunea 13 x 10,7 m cu lungimea 146,5 m din beton armat monolit cu capacităţile normative calculate N-13, NG-60.
    1.4) Caracteristica sectorului de teren:
    - lungimea - 7,77 km;
    - lăţimea medie - 23,0 m (NC 467-74);
    - suprafaţa - 18,0 ha.
    1.5) Hotarele sectorului transmis vor fi stabilite pe teren de organele competente ale Republicii Moldova şi Ucrainei, ţinând cont de cerinţele înaintate faţă de exploatarea şi deservirea autostrăzii, într-un termen de o lună din ziua intrării în vigoare a prezentului Protocol şi fixate într-un act bilateral.
    2.1) Exploatarea şi deservirea autostrăzii şi tuturor construcţiilor necesare pentru aceasta pe sectorul transmis se înfăptuiesc de Ucraina.
    2.2) Republica Moldova are dreptul de a folosi fără plată sectorul de autostradă menţionat.
    3.1) Pe sectorul transmis Ucraina are dreptul să înalţe construcţii tehnice şi de altă natură, necesare exploatării şi deservirii acestui sector şi autostrăzii, să efectueze lucrări de reparaţii şi de altă natură pe acestea, precum şi să instaleze căi de comunicaţie şi să se folosească de ele, respectând ecologia terenului învecinat.
    3.2) În cazul când lucrările sus-menţionate încalcă regimul de exploatare a pământului sau de circulaţie a populaţiei locale, partea ucraineană va înştiinţa organele de autoadministrare locală ale Republicii Moldova despre caracterul, modul şi termenele unor asemenea tipuri de lucrări.
    4.1) Trecerea locuitorilor localităţii Palanca, care circulă cu vehicule pe teritoriul învecinat sectorului transmis, se efectuează pe drumul de ieşire la sectorul indicat la km 57+400.
Toate celelalte drumuri de ieşire existente pe sectorul transmis din partea localităţii Palanca vor fi închise din ziua intrării în vigoare a prezentului Protocol.
    4.2) Pe sectorul transmis Ucraina efectuează controlul rutier.
    4.3) Pe sectorul transmis nu se va efectua controlul de frontieră, vamal şi alte tipuri de control, care se efectuează la trecerea frontierei de stat.
    Paza şi escortarea mărfurilor supuse accizelor ale Ucrainei, care circulă de la şi până la punctul de trecere internaţional Maiaki-Palanca-Udobnoe, se înfăptuieşte de subunităţile corespunzătoare ale organelor competente ale Ucrainei.
    6.1) Pe sectorul transmis acţionează jurisdicţia Ucrainei.
    6.2) Toate persoanele, care au săvârşit infracţiuni pe sectorul dat, poartă răspundere în baza legislaţiei naţionale a Ucrainei.
    În cazul apariţiei pe teritoriul Republicii Moldova sau a Ucrainei a pericolului de răspândire a bolilor contagioase deosebit de periculoase pentru persoane sau animale, Părţile Contractante, de comun acord, pot limita temporar sau stopa deplasarea pe sectorul de drum transmis a persoanelor şi mijloacelor de transport, care pleacă în străinătate, sau pot instala posturi de carantină pentru persoanele şi animalele, care trec frontiera de stat.
    Transportarea pe sectorul transmis a muniţiilor, substanţelor radioactive şi materialelor chimico-biologice se efectuează numai după informarea organelor competente ale Republicii Moldova.
    Cu acordul reciproc al Părţilor Contractante, în textul prezentului Protocol pot fi introduse modificări şi completări.
    Prezentul Protocol constituie parte integrantă a Tratatului între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a acestui Tratat.
    Întocmit la Kiev, la 18 august 1999, în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească şi ucraineană, ambele texte fiind autentice.