În temeiul art. 30 alin.(1) din Legea nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 24–26, art. 137), cu modificările şi completările ulterioare,

ORDON:

    1. A aduce la cunoştinţa publică următoarele:
    a. La data de 9 septembrie 2015 a intrat în vigoare Amendamentul 17 la Scrisoarea de Acord cu privire la controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, încheiat la Chisinau la 28 august 2001, semnat la Chişinău la 9 septembrie 2015 (textul se anexează).
    b. La data de 21 septembrie 2015 a intrat în vigoare Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din Republica Moldova şi România, semnat la Chişinău la 21 mai 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 396 din 16 iunie 2015 (textul se anexează).
    c. La data de 22 septembrie 2015 a intrat în vigoare Înţelegerea tehnică de colaborare în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România, semnată la Neptun la 22 septembrie 2015 (textul se anexează).
    d. La data de 24 octombrie 2015 a intrat în vigoare Protocolul cu privire la introducerea modificărilor în Acordul privind Regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor în Comunitatea Statelor Independente, încheiat la Ialta la 20 noiembrie 2009, semnat la Aşgabat la 21 noiembrie 2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 615 din 11 septembrie 2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 258-261, art. 706).
    e. La data de 20 mai 2015 şi-a încetat valabilitatea Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnică, semnat la Chişinău la 28 februarie 1994, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 499-XIII din 15 iunie 1995 (Tratate Internaţionale, vol. 19, p.4).
    2. A publica prezentul ordin, însoţit de textele tratatelor indicate la punctul 1 lit. a), b), c), în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    VICEPRIM-MINISTRU,
    MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE
    ȘI INTEGRĂRII EUROPENE                                                 Natalia GHERMAN

    Nr. 1298-T-12. Chişinău, 5 noiembrie 2015.

AMENDAMENTUL 17
LA SCRISOAREA DE ACORD CU PRIVIRE LA
CONTROLUL DROGURILOR ŞI APLICAREA NORMELOR
DE DREPT ÎNTRE GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ŞI GUVERNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII

    I. PREVEDERI GENERALE
    Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) şi Guvernul Republicii Moldova (GRM) (în continuare fiecare individual „Parte” şi colectiv „Părţi”) au convenit asupra modificării Scrisorii de Acord (SA) între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite, semnată la 28 august 2001, în privinţa următoarelor aspecte:
    Să ofere finanţare pentru proiectele noi şi cele deja existente în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, în suma de $1,617,000 USD şi să continue proiectele elaborate întru promovarea reformelor şi consolidarea sectorului de justiţie şi al organelor de ocrotire a normelor de drept ale GRM. Această modificare introduce amendamente în cadrul proiectului dedicat creşterii capacităţii organelor de ocrotire a normelor de drept, prin adăugarea unei subcomponente de asistenţă a GRM în crearea Centrului Comun de Pregătire a Organelor de Drept (CCPOD). Descrierea completă a proiectului şi obiectivele de performanţă sunt regăsite în Secţiunile II şi III de mai jos. Acest amendament nu modifică obiectivele de performanţă aplicabile proiectelor enumerate în SA precedentă. Toate celelalte obligaţii, termene şi condiţii prevăzute în SA semnată la 28 august 2001 vor rămîne aplicabile, în deplină vigoare şi efect. Prevederea Guvernului Statelor Unite cu privire la finanţarea ulterioară după anul fiscal curent este condiţionată de progresul înregistrat în atingerea scopurilor programului precum şi de disponibilitatea fondurilor autorizate şi alocate anual de către Congresul S.U.A. şi aprobate de Departamentul de Stat al S.U.A. Părţile pot să ajungă la acorduri adiţionale privind finanţarea acestor activităţi, acordurile respective fiind subiecte ale aceloraşi condiţii şi termene, descrise în prezentul amendament, fără a fi necesară modificarea acestei SA pentru reflectarea acordurilor ulterioare. GSU va notifica GRM despre disponibilitatea fondurilor adăugătoare în suportul acestor proiecte.
    II. DESCRIEREA PROGRAMULUI
    Acest program este conceput pentru a susţine GRM în atingerea standardelor europene şi internaţionale în domeniul aplicării normelor de drept şi cel al justiţiei. Pentru a atinge acest scop, GSU şi GRM urmează să întreprindă acţiuni şi să aloce resurse anual pentru a susţine amendamentul la SA, în conformitate cu procesul său legislativ.
    III. OBIECTIVELE DE PERFORMANŢĂ ŞI VERIFICAREA REALIZĂRILOR
    1. Dezvoltarea capacităţilor organelor de drept
    Scopul acestui program este de a stabili relaţii de cooperare între Guvernul Statelor Unite şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul reformei şi dezvoltării capacităţilor organelor de drept. Proiectele din acest domeniu se vor concentra asupra facilitării reformelor importante ale organelor de drept şi creşterii capacităţilor poliţiei, protecţiei frontiere, precum şi ale altor structuri de forţă care au menirea de a proteja şi servi poporul Republicii Moldova. Asistenţa în domeniul ocrotirii normelor de drept va fi realizată prin intermediul unor proiecte şi activităţi iniţiate de către INL, în calitate de donator, în comun cu ministerele, agenţiile şi/sau organizaţiile identificate drept beneficiari şi/sau destinatari ai acestor proiecte din Republica Moldova. Proiectele din domeniul ocrotirii normelor de drept vor include, dar nu se vor limita, la susţinerea reformelor structurale în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept în Moldova; combaterea crimei organizate transfrontaliere, terorismului, traficului de fiinţe umane şi droguri, spălării banilor, crimelor cibernetice; promovarea instruirii şi dezvoltării profesionale; prevenirea corupţiei şi întărirea disciplinei interne, precum şi promovarea analizei şi serviciilor criminalistice.
    Progresul întru atingerea scopurilor programului include:
    • Organele de ocrotire a normelor de drept din Moldova demonstrează un progres în atingerea standardelor europene şi a celor mai bune practici internaţionale în domeniul ocrotirii normelor de drept.
    • Crearea Centrului Comun de Pregătire a Organelor de Drept care va oferi cursuri de instruire pentru toate organele de drept în aşa domenii cum sunt: aptitudini, practice de bază poliţieneşti, aptitudini specializate, precum şi instruirea continuă pînă la finele acestui proiect.
    • Pînă la finele proiectului, reprezentanţii organelor de ocrotire a normelor de drept din Republica Moldova vor demonstra capacităţi sporite în identificarea şi investigarea crimelor cibernetice, iar organizaţiile nonguvernamentale îşi vor spori capacităţile de oferire a serviciilor victimelor cazurilor de trafic de fiinţe umane.
    • Acreditarea laboratorului criminalistic al Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu ISO 17025.2005 pînă la sfîrşitul acestui proiect.
    • încrederea şi convingerea publică sporită în organele de ocrotire a normelor de drept ale Republicii Moldova.
    2. Proiectul de Susţinere a Reformei Sectorului Justiţiei şi Anticorupţie
    Scopul de lungă durată al acestui proiect este sporirea capacităţilor oficialilor sectorului justiţiei penale din Republica Moldova concomitent cu sporirea accesului la justiţie pentru cetăţenii Republicii Moldova. Asistenţa în domeniul justiţiei penale şi anticorupţie va fi realizată sub forma unor proiecte şi activităţi specifice ce urmează a fi elaborate şi aprobate de INL, în calitate de donator, şi ministerele, agenţiile şi/sau organizaţiile identificate drept beneficiari şi/sau destinatari pentru fiecare din aceste proiecte. Scopul anual al finanţării din anul curent este de a întări capacitatea instituţională a Procuraturii generale (PG) şi a Consiliului superior al procurorilor (CSP) prin intermediul reformei administrative şi operaţionale în asemenea domenii precum: distribuirea cauzelor, ierarhia de raportare, strategia de informare a societăţii, capacitatea instituţională şi oportunităţile pentru creşterea profesională. Adiţional, fondurile din acest an vor sprijini instituţiile guvernamentale şi entităţile neguvernamentale din Republica Moldova să implementeze Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei şi Planul de Acţiuni.
    Proiectele de justiţie penală şi anticorupţie vor include, dar nu se vor limita, la promovarea armonizării sistemului de justiţie penală al Republicii Moldova la standardele europene; consolidarea supremaţiei legii şi protecţia drepturilor omului; sprijinirea reformelor structurale şi sporirea capacităţii autorităţilor de justiţie penală şi anticorupţie; creşterea profesionalismului, transparenţei şi independenţei practicienilor din cadrul sistemului de justiţie penală precum şi a capacităţii lor de a face faţă cauzelor penale complexe; împuternicirea instituţiilor nonguvernamentale naţionale şi internaţionale să participe la implementarea reformelor.
    Progresul întru atingerea scopurilor programului include:
    • Sectorul de justiţie penală demonstrează progres în atingerea standardelor europene.
    • Practicienii justiţiei penale demonstrează performanţă, inclusiv atunci cînd se ocupă de cauze complexe cum ar fi spălarea banilor, anticorupţie, traficul de persoane şi infracţiunile cibernetice.
    • Pînă la sfîrşitul proiectului, regulile şi regulamentele interne ale PG sînt modificate în vederea reflectării schimbărilor în funcţionarea administrativă şi operaţională a instituţiei, ierarhia de raportare, strategia de informare a societăţii, capacitate instituţională şi oportunităţi pentru creştere profesională.
    • Sensibilizarea opiniei publice şi cererea pentru transparenţă şi responsabilitate din partea sistemului justiţiei este mai mare în comparaţie cu anul precedent, fiind măsurată prin numărul de apeluri publice raportate.
    • încrederea şi convingerea publică sporită în sistemul de justiţie penală.
    IV. EVALUAREA PROGRAMULUI
    Reprezentanţii Guvernului Statelor Unite şi ai Republicii Moldova se vor întîlni cel puţin de două ori pe an pentru a revizui progresul întru atingerea scopurilor şi obiectivelor proiectelor. Progresul va fi evaluat potrivit indicatorilor de performanţă descrişi mai sus. Informaţia care urmează a fi luată în considerare la efectuarea acestor evaluări va include indicatori calitativi şi cantitativi. În comun, se va elabora un raport care va rezuma rezultatele acestor evaluări şi care va fi oferit cel puţin o dată pe an oficialilor ambelor Părţi. Adiţional, personalul relevant din cadrul ambelor guverne va efectua monitorizări curente ale programelor şi activităţilor. De asemenea, pot fie efectuate evaluări curente şi finale ale programelor.
    Drept condiţie a unei disponibilităţi continue, o reconciliere anuală a fondurilor (audit) ar putea fi efectuată, după cum este dictat de cerinţele de raportare şi control ale Guvernului Statelor Unite.
    Întocmit în două exemplare la Chişinău, Republica Moldova, la data de 9 septembrie 2015, în
    limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.

    Pentru Guvernul statelor Unite ale Americii                         Pentru Guvernul Republicii Moldova
    James Pettit                                                                            Valeriu Streleţ
    Ambasador                                                                               Prim-ministru

MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE
între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind realizarea
proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie
electrică din Republica Moldova şi România

    Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, denumite în continuare “Părţi“,
    Având în vedere obiectivele de implementare ale Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, incluzând instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) , care contribuie la integrarea europeană a Republicii Moldova,
    Luând în considerare participarea Republicii Moldova ca Parte Contractantă la Tratatul Comunităţii Energiei (Tratatul), ce prevede transpunerea graduală a acquis-ului comunitar în domeniul energetic şi integrarea Republicii Moldova în piaţa unică europeană de gaze naturale şi energie electrică,
    Urmărind implementarea obiectivelor de politică energetică ale Uniunii Europene privind dezvoltarea interconectărilor cu statele învecinate şi întărirea acestora cu partenerii săi din cadrul Comunităţii Energiei, în special cu Republica Moldova,
    Având în vedere instituirea Parteneriatului Strategic între Republica Moldova şi România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova,
    Având în vedere Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în domeniul dezvoltării, semnat la Bucureşti la 28 august 2013,
    Având în vedere importanţa asigurării securităţii energetice a Republicii Moldova prin intermediul diversificării surselor de aprovizionare, urmărind crearea premiselor integrării sale în piaţa unică europeană de energie şi, în acest context, exprimând voinţa politică comună pentru examinarea soluţiilor posibile şi realizarea proiectelor necesare livrării de energie pe termen lung din România în Republica Moldova,
    Urmărind să dezvolte cooperarea în domeniul energiei pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc;
    Au convenit următoarele:

Secţiunea I – Autorităţile desemnate
Articolul 1

    Părţile desemnează ca autorităţi competente pentru implementarea prevederilor prezentului Memorandum de Înţelegere (denumite în continuare „autorităţi desemnate”):
    Din partea Guvernului Republicii Moldova: Ministerul Economiei, cu sediul în Republica Moldova, Piaţa Marii Adunări Naţionale nr. 1, Cod Poştal 2033 – Chişinău, şi
    Din partea Guvernului României:
    • Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu sediul în România, Splaiul Independenţei nr. 202E, Sectorul 6, Bucureşti,
    • Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, cu sediul în România, Calea Victoriei nr. 152, Sectorul 1, Bucureşti.

Secţiunea a II-a – Obiectivul Memorandumului de Înţelegere
Articolul 2

Părţile convin să colaboreze şi să depună toate eforturile în vederea promovării şi realizării proiectelor de interconectare a reţelelor naţionale de transport de gaze naturale şi energie electrică din cele două ţări şi a proiectelor complementare.

Articolul 3

    În domeniul gazelor naturale:
    (1) Părţile convin să realizeze cu prioritate lucrările complementare interconectării Iaşi – Ungheni prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, respectiv:
    a) Construcţia Gazoductului Ungheni – Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova, şi
    b) Construcţia Gazoductului Oneşti – Iaşi şi a staţiilor de comprimare aferente pe teritoriul României.
    (2) Părţile convin să-şi coordoneze acţiunile pe teritoriile celor două state, astfel încât obiectivele de la alin.(1) să fie realizate pînă la sfârşitul anului 2017.
    (3) Parametrii tehnici ce vor fi asiguraţi în punctul de frontieră pe sensul România - Republica Moldova sunt: debit maxim 250000 mc/h la presiunea de 45 bari.

Articolul 4

    În domeniul energiei electrice:
    (1) Guvernul Republicii Moldova se angajează să realizeze cu prioritate lucrările complementare interconectării Isaccea - Vulcăneşti, respectiv linia electrică Vulcăneşti – Chişinău şi staţia electrică Back-to-Back Vulcăneşti în anul 2017.
    (2) Părţile convin să realizeze Proiectul de interconectare Iaşi – Ungheni – Străşeni şi staţia electrică Back-to-Back aferentă pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi/sau proiectul de interconectare Suceava – Bălţi şi a staţiei Back-to-Back corespunzătoare; termenele de finalizare vor fi stabilite după realizarea studiilor de fezabilitate aferente acestor proiecte.

Articolul 5

    Având în vedere importanţa strategică a realizării obiectivelor de la art. 3 şi art. 4 pentru dezvoltarea interconectărilor dintre cele două state, Părţile vor declara drept obiective strategice de importanţă naţională, în conformitate cu legislaţia în vigoare a fiecărei Părţi, următoarele proiecte investiţionale:
    a) Gazoductul Ungheni – Chişinău;
    b) Gazoductul Oneşti – Iaşi şi staţiile de comprimare aferente;
    c) Interconectarea electrică Isaccea – Vulcăneşti – Chişinău şi staţia Back-to-Back aferentă;
    d) Interconectarea electrică Iaşi – Ungheni – Străşeni şi staţia Back-to-Back aferentă;
    e) Interconectarea electrică Suceava – Bălţi şi staţia Back-to-Back aferentă.

Secţiunea a III-a - Măsuri organizatorice
Articolul 6

    (1) Părţile convin să-şi coordoneze acţiunile în vederea realizării obiectivelor nominalizate la art. 5 în cadrul Grupului comun de lucru în domeniul energiei din cadrul Comisiei interguvernamentale Republica Moldova - România de colaborare economică. Grupul comun de lucru va include reprezentanţi ai autorităţilor competente, autorităţilor de reglementare şi ai companiilor de profil din cele două state, conducerea sa fiind asigurată în comun (copreşedinţie) de cele două părţi la nivel de secretar de stat/ministru adjunct.
    (2) În cadrul Grupului comun de lucru în domeniul energiei vor activa şi reprezentanţi ai Prim-miniştrilor din Republica Moldova şi România.
    (3) Întrunirile Grupului comun de lucru în domeniul energiei vor avea loc cel puţin o dată pe trimestru, ţinând cont de principiul alternanţei în organizarea acestora.
    (4) Grupul comun de lucru va avea rolul de a monitoriza evoluţia implementării proiectelor, de urmărire a respectării termenelor precizate, menţinere a unei comunicări strânse şi de luare/propunere de măsuri adecvate pentru depăşirea eventualelor bariere în realizarea proiectelor. În cadrul Grupului comun de lucru se vor înfiinţa echipe comune de specialişti care să stabilească planul concret de acţiuni şi care să armonizeze rezultatele din documentele de proiectare/implementare ale fiecărei Părţi.

Articolul 7

    (1) Părţile convin să evite orice suprapuneri de activităţi sau acţiuni care să ducă la întârzierea realizării obiectivelor nominalizate la art.5 şi să acorde tot sprijinul necesar realizării cu prioritate a respectivelor proiecte, cu respectarea legislaţiilor naţionale.
    (2) Autorităţile desemnate convin să-şi coordoneze poziţiile în cadrul reuniunilor în formatul Comisia Europeană – România – Republica Moldova – Instituţii Financiare Internaţionale în vederea realizării cu prioritate a obiectivelor nominalizate la art.5.
    (3) Autorităţile desemnate vor face demersuri către Comisia Europeană şi instituţiile finanţatoare în vederea includerii proiectelor de la art.5 pe listele de proiecte energetice prioritare ale Uniunii Europene/Comunităţii Energiei şi vor avea în vedere asigurarea cu prioritate a finanţării acestora din surse proprii şi atrase.

Secţiunea a IV-a - Dispoziţii finale
Articolul 8

Orice diferend provenit de la sau în legătură cu interpretarea şi intrarea în vigoare a acestui Memorandum de Înţelegere trebuie rezolvat pe cale amiabilă între Părţile la prezentul Memorandum.

Articolul 9

    (1) Prezentul Memorandum de Înţelegere intră în vigoare la data primirii ultimei notificări, prin canale diplomatice, prin care Părţile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare.
    (2) Prezentul Memorandum de Înţelegere poate fi amendat prin acordul scris al ambelor Părţi. Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu alin. (1) .
    (3) Prezentul Memorandum de Înţelegere poate fi denunţat de oricare dintre Părţi prin notificarea în scris a celeilalte Părţi. Denunţarea va avea efect la 2 (două) luni de la primirea notificării respective.
    (4) În cazul denunţării prezentului Memorandum de Înţelegere în conformitate cu paragraful precedent, orice act încheiat în baza şi pe durata prezentului Memorandum de Înţelegere va rămâne în vigoare şi va fi derulat în conformitate cu prevederile acestuia, cu excepţia cazului în care Părţile convin altfel.
    (5) Părţile vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea la timp şi în bune condiţii a activităţilor derulate în cadrul prezentului Memorandum de Înţelegere în baza şi pe durata respectivă.
    (6) Prezentul Memorandum de Înţelegere îşi încetează valabilitatea la data finalizării şi recepţionării lucrărilor prevăzute în text.

Articolul 10

    (1) Prevederile acestui Memorandum de Înţelegere nu prejudiciază obligaţiile internaţionale asumate de Părţi şi nu va afecta în vreun fel obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene.
    (2) Nicio prevedere din acest Memorandum de Înţelegere nu influenţează drepturile şi obligaţiile Părţilor care derivă din Acordurile încheiate între Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană şi Statele Membre pe de o parte şi Republica Moldova de cealaltă parte.
    Semnat la Chişinău, la 21 mai 2015, în două exemplare originale.

ÎNŢELEGERE TEHNICĂ
DE COLABORARE ÎN DOMENIUL STANDARDIZĂRII MILITARE
ÎNTRE MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
ŞI MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

    Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România, denumite în continuare Părţi,
    în scopul punerii în aplicare a prevederilor art.2 alin. (2) din Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012,
    au convenit următoarele:

Articolul 1
Scop

Prezenta Înţelegere tehnică reprezintă instrumentul instituţional funcţional necesar în vederea realizării, menţinerii şi întăririi cadrului bilateral de colaborare în domeniul standardizării militare, pe probleme de interes ale Părţilor, în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale din Republica Moldova şi România, în vigoare, politicile NATO şi/sau UE de standardizare, precum şi cu evoluţia mediului de securitate în zona geografică care cuprinde teritoriul celor două state.

Articolul 2
Obiective

(1) Obiectivul principal al Înţelegerii tehnice îl reprezintă colaborarea, pe bază de parteneriat activ, în vederea adoptării direcţiilor comune de abordare la nivel conceptual şi funcţional, care să ducă la perfecţionarea şi armonizarea activităţii de standardizare în domeniul militar.
(2) Obiectivele derivate ale Înţelegerii tehnice constau în utilizarea cadrului instituţional, a resurselor umane, tehnice şi materiale disponibile pentru colaborare, pe bază de parteneriat activ, în vederea promovării intereselor Părţilor şi îndeplinirii, în condiţii de eficienţă şi operativitate, a misiunilor specifice din responsabilitatea acestora.

Articolul 3
Principiile colaborării

    Organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor în cadrul colaborării au la bază următoarele principii:
    a) legalităţii - activităţile de colaborare derulate de Părţi se desfăşoară cu respectarea strictă a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, a Constituţiei României, a cadrului normativ naţional din Republica Moldova, respectiv din România, a prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte;
    b) oportunităţii - activitatea de colaborare dintre Părţi vizează valorificarea oportunităţilor de interes reciproc;
    c) subsidiarităţii - iniţierea, derularea şi încetarea activităţilor de colaborare se face cu respectarea autonomiei decizionale şi a procedurilor specifice fiecărei;
    d) Părţi în ceea ce priveşte utilizarea resurselor proprii şi exercitarea competenţelor legale;
    e) conformităţii cu politicile NATO în domeniul securităţii şi proprietăţii intelectuale - activităţile de colaborare derulate de Părţi se desfăşoară cu respectarea cadrului normativ naţional din Republica Moldova în vigoare, respectiv din România, pentru aplicarea prevederilor documentelor NATO C-M(2002)49 şi C-M(2002)60 care reglementează modalităţile de diseminare a documentelor aliate, precum şi a politicii NATO referitoare la drepturile de proprietate intelectuală;
    f) nevoii de a cunoaşte - documentele de standardizare în domeniul militar vor fi solicitate de Republica Moldova pentru a fi utilizate numai în scopuri oficiale în relaţiile Armatei Naţionale a Republicii Moldova cu Armata României şi cu NATO.

Articolul 4
Definiţii şi abrevieri

    Următorii termeni vor fi în vigoare pentru a corespunde cerinţelor acestei Înţelegeri tehnice:
    a) Standardization agreements (STANAGs) - acorduri NATO de standardizare. Conform AAP-03(J) , un STANAG este un document de standardizare NATO care specifică acordul Naţiunilor membre de a implementa standardul, în totalitate sau în anumite părţi, în scopul îndeplinirii cerinţei de interoperabilitate;
    b) NATO Standard (NATO STD) - standard NATO. Conform AAP-03(J) , standardul NATO este un standard elaborat şi promulgat în cadrul procesului de standardizare NATO. NATO recunoaşte conceptul de standard conform ISO/IEC ca fiind următorul: „Un standard este un document stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut care furnizează pentru folosiri comune şi repetate reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul realizării unui grad optim de ordine într-un context dat”;
    c) Standardizarea NATO. Conform AAP-03(J) , standardizarea NATO este definită ca „elaborarea şi implementarea conceptelor, doctrinelor, procedurilor şi proiectelor în scopul de a realiza şi menţine compatibilitatea, interschimbabilitatea sau comunitatea, necesare obţinerii nivelului de interoperabilitate cerut, sau optimizarea folosirii resurselor în domeniile operaţional, tehnic şi administrativ”;
    d) Standardization recommendations (STANRECs) - recomandări NATO de standardizare; Conform AAP-03(J), STANREC este un document de standardizare NATO care înregistrează unul sau mai multe standarde NATO, referitoare la activitatea specifică a Alianţei neînrudite cu interoperabilitatea.
    e) NATO Standardization Office (NSO) - Oficiul NATO pentru Standardizare;
    f) Tasking Authority (TA) - Autoritatea responsabilă. De la caz la caz, aceasta se referă dar nu se rezumă numai la una din următoarele autorităţi: Comitetul Militar al NATO, Comitetul Logistic, Consiliul director pentru comandă, control şi consultare, Conferinţa directorilor naţionali pentru armamente;
    g) Military Committee (MC) - Comitetul Militar al NATO;
    h) Logistic Committee (LC) - Comitetul Logistic;
    i) Command, Control and Consultation Board (C3B) - Consiliul director pentru comandă, control şi consultare;
    j) Conference of National Directors for Armaments (CNAD) - Conferinţa directorilor naţionali pentru armamente;
    k) Delegating Tasking Authority (DTA) - Autoritatea responsabilă delegată. Acest tip de structuri sunt aflate în subordinea uneia din autorităţile responsabile NATO;
    l) International Standardization Organization (ISO) - Organizaţia Internaţională de Standardizare;
    m) International Commission for Electronics (IEC) - Comisia Internaţională pentru Electrotehnică.

Articolul 5
Activităţi

    Colaborarea va viza organizarea şi desfăşurarea următoarelor activităţi:
    a) acordarea de sprijin de specialitate în vederea realizării cadrului de reglementare la nivel naţional necesar consultării:
    - STANAG-urilor sau a STANREC-urilor primite de la NSO, când a fost indicat de TA sau de DTA;
    - standardelor cu aplicabilitate în domeniul militar elaborate de UE în scopul aprobării şi adoptării acestora;
    - standardelor internaţionale elaborate de instituţiile internaţionale de standardizare în scopul aprobării şi adoptării acestora;
    b) acordarea de sprijin de specialitate în vederea realizării cadrului de reglementare la nivel naţional necesar parcurgerii procesului de implementare a:
    - STANAG-urilor/STANREC-urilor promulgate şi standardelor NATO introduse prin acestea când a fost indicat de TA sau de DTA pentru adoptarea lor;
    - standardelor cu aplicabilitate în domeniul militar aprobate de UE;
    - standardelor internaţionale aprobate de instituţiile şi/sau organizaţiile internaţionale de standardizare;
    c) schimbul de experienţă între organismele/structurile cu atribuţii în domeniul standardizării militare aparţinând Părţilor;
    d) informarea, documentarea şi consultarea reciprocă în domeniul standardizării;
    e) accesul reciproc la baza documentară de doctrine şi regulamente militare naţionale elaborate pentru implementarea documentelor de standardizare NATO, în condiţiile respectării cumulative a principiilor enumerate la art. 3, în vederea identificării şi aplicării acelor doctrine şi regulamente militare de interes comun;
    f) participarea, în funcţie de necesitate şi oportunitate, la acţiuni comune în domeniul activităţii de standardizare militară (cum ar fi: reuniuni, şedinţe, seminare, simpozioane etc.).

Articolul 6
Responsabilităţi

    (1) În vederea reprezentării corespunzătoare a nivelului decizional pentru activităţile prevăzute la art. 5, Părţile stabilesc următorii reprezentanţi:
    a) pentru Ministerul Apărării al Republicii Moldova: locţiitorul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a Republicii Moldova;
    b) pentru Ministerul Apărării Naţionale din România: locţiitorul şefului Statului Major General, în calitate de preşedinte al Consiliului de Standardizare şi Interoperabilitate;
    (2) Pentru punerea în practică a prevederilor prezentei Înţelegeri, Părţile desemnează următoarele structuri:
    a) pentru Ministerul Apărării al Republicii Moldova: J7 Direcţia instruire întrunită şi doctrine a Marelui Stat Major al Armatei Naţionale;
    b) pentru Ministerul Apărării Naţionale din România: Direcţia instruire şi doctrină din Statul Major General, prin Biroul standardizare şi interoperabilitate, pentru colaborarea în domeniul standardelor NATO şi a actelor normative specifice, doctrinelor şi manualelor militare elaborate pentru implementarea acestora, precum şi Agenţia Militară de Standardizare din Departamentul pentru armamente, pentru colaborarea în domeniul standardelor militare tehnice elaborate în baza standardelor NATO, a standardelor naţionale şi a celor UE;
    (3) Structurile desemnate vor stabili, după caz, de comun acord, modalităţile concrete ale colaborării, vor iniţia şi vor coordona activităţile specifice sub autoritatea persoanelor prevăzute la alin (1).
    (4) Toate activităţile prevăzute la art. 5 se vor desfăşura în baza solicitărilor reciproce.
    (5) Aspectele financiare implicate de desfăşurare a activităţilor prevăzute la art.5 vor fi soluţionate conform prevederilor art.14 alin.(1) -(3) din Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012.
    (6) Activităţile se vor desfăşura cu respectarea prevederilor Acordului dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România privind protecţia reciprocă a informaţiilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2013, a legislaţiei naţionale a Părţilor privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a principiilor enunţate la art.3. Părţile vor asigura condiţiile prevăzute de reglementările naţionale în vigoare pentru evidenţa, păstrarea, transmiterea şi multiplicarea documentelor utilizate.

Articolul 7
Dispoziţii finale

    (1) Prezenta Înţelegere tehnică va intra în vigoare la data semnării şi are o valabilitate de trei ani cu prelungirea acesteia în mod tacit, pe perioade succesive de câte trei ani, în condiţiile în care niciuna dintre Părţi nu invocă încetarea, cu 30 de zile înainte de expirarea duratei acesteia.
    (2) Prezenta Înţelegere poate fi amendată oricând, prin acordul scris al Părţilor. Amendamentele vor intra în vigoare conform prevederilor alin.(1) al acestui articol.
    (3) Oricare dintre părţi poate notifica, în scris, celeilalte părţi despre intenţia sa de a denunţa prezenta Înţelegere. În acest caz, încetarea valabilităţii prezentei Înţelegeri se va produce la 60 (şaizeci) zile de la data primirii, de una dintre părţi a notificării scrise a celeilalte părţi privind o astfel de intenţie.
    Semnată la Neptun la 22 septembrie 2015, în 2 exemplare originale.

OMAEIEC1298-T-12/2015 ID intern unic: 361877 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ŞI INTEGRĂRII EUROPENE
ORDIN Nr. 1298-T-12 din 05.11.2015
cu privire la intrarea în vigoare şi stingerea unor tratate internaţionale
Publicat : 20.11.2015 în Monitorul Oficial Nr. 311-316 art Nr : 2251
În temeiul art. 30 alin.(1) din Legea nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 24–26, art. 137), cu modificările şi completările ulterioare, ORDON: 1. A aduce la cunoştinţa publică următoarele: a. La data de 9 septembrie 2015 a intrat în vigoare Amendamentul 17 la Scrisoarea de Acord cu privire la controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, încheiat la Chisinau la 28 august 2001, semnat la Chişinău la 9 septembrie 2015 (textul se anexează). b. La data de 21 septembrie 2015 a intrat în vigoare Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din Republica Moldova şi România, semnat la Chişinău la 21 mai 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 396 din 16 iunie 2015 (textul se anexează). c. La data de 22 septembrie 2015 a intrat în vigoare Înţelegerea tehnică de colaborare în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România, semnată la Neptun la 22 septembrie 2015 (textul se anexează). d. La data de 24 octombrie 2015 a intrat în vigoare Protocolul cu privire la introducerea modificărilor în Acordul privind Regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor în Comunitatea Statelor Independente, încheiat la Ialta la 20 noiembrie 2009, semnat la Aşgabat la 21 noiembrie 2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 615 din 11 septembrie 2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 258-261, art. 706). e. La data de 20 mai 2015 şi-a încetat valabilitatea Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnică, semnat la Chişinău la 28 februarie 1994, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 499-XIII din 15 iunie 1995 (Tratate Internaţionale, vol. 19, p.4). 2. A publica prezentul ordin, însoţit de textele tratatelor indicate la punctul 1 lit. a), b), c), în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE ȘI INTEGRĂRII EUROPENE Natalia GHERMAN Nr. 1298-T-12. Chişinău, 5 noiembrie 2015. AMENDAMENTUL 17 LA SCRISOAREA DE ACORD CU PRIVIRE LA CONTROLUL DROGURILOR ŞI APLICAREA NORMELOR DE DREPT ÎNTRE GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA ŞI GUVERNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII I. PREVEDERI GENERALE Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) şi Guvernul Republicii Moldova (GRM) (în continuare fiecare individual „Parte” şi colectiv „Părţi”) au convenit asupra modificării Scrisorii de Acord (SA) între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite, semnată la 28 august 2001, în privinţa următoarelor aspecte: Să ofere finanţare pentru proiectele noi şi cele deja existente în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, în suma de $1,617,000 USD şi să continue proiectele elaborate întru promovarea reformelor şi consolidarea sectorului de justiţie şi al organelor de ocrotire a normelor de drept ale GRM. Această modificare introduce amendamente în cadrul proiectului dedicat creşterii capacităţii organelor de ocrotire a normelor de drept, prin adăugarea unei subcomponente de asistenţă a GRM în crearea Centrului Comun de Pregătire a Organelor de Drept (CCPOD). Descrierea completă a proiectului şi obiectivele de performanţă sunt regăsite în Secţiunile II şi III de mai jos. Acest amendament nu modifică obiectivele de performanţă aplicabile proiectelor enumerate în SA precedentă. Toate celelalte obligaţii, termene şi condiţii prevăzute în SA semnată la 28 august 2001 vor rămîne aplicabile, în deplină vigoare şi efect. Prevederea Guvernului Statelor Unite cu privire la finanţarea ulterioară după anul fiscal curent este condiţionată de progresul înregistrat în atingerea scopurilor programului precum şi de disponibilitatea fondurilor autorizate şi alocate anual de către Congresul S.U.A. şi aprobate de Departamentul de Stat al S.U.A. Părţile pot să ajungă la acorduri adiţionale privind finanţarea acestor activităţi, acordurile respective fiind subiecte ale aceloraşi condiţii şi termene, descrise în prezentul amendament, fără a fi necesară modificarea acestei SA pentru reflectarea acordurilor ulterioare. GSU va notifica GRM despre disponibilitatea fondurilor adăugătoare în suportul acestor proiecte. II. DESCRIEREA PROGRAMULUI Acest program este conceput pentru a susţine GRM în atingerea standardelor europene şi internaţionale în domeniul aplicării normelor de drept şi cel al justiţiei. Pentru a atinge acest scop, GSU şi GRM urmează să întreprindă acţiuni şi să aloce resurse anual pentru a susţine amendamentul la SA, în conformitate cu procesul său legislativ. III. OBIECTIVELE DE PERFORMANŢĂ ŞI VERIFICAREA REALIZĂRILOR 1. Dezvoltarea capacităţilor organelor de drept Scopul acestui program este de a stabili relaţii de cooperare între Guvernul Statelor Unite şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul reformei şi dezvoltării capacităţilor organelor de drept. Proiectele din acest domeniu se vor concentra asupra facilitării reformelor importante ale organelor de drept şi creşterii capacităţilor poliţiei, protecţiei frontiere, precum şi ale altor structuri de forţă care au menirea de a proteja şi servi poporul Republicii Moldova. Asistenţa în domeniul ocrotirii normelor de drept va fi realizată prin intermediul unor proiecte şi activităţi iniţiate de către INL, în calitate de donator, în comun cu ministerele, agenţiile şi/sau organizaţiile identificate drept beneficiari şi/sau destinatari ai acestor proiecte din Republica Moldova. Proiectele din domeniul ocrotirii normelor de drept vor include, dar nu se vor limita, la susţinerea reformelor structurale în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept în Moldova; combaterea crimei organizate transfrontaliere, terorismului, traficului de fiinţe umane şi droguri, spălării banilor, crimelor cibernetice; promovarea instruirii şi dezvoltării profesionale; prevenirea corupţiei şi întărirea disciplinei interne, precum şi promovarea analizei şi serviciilor criminalistice. Progresul întru atingerea scopurilor programului include: • Organele de ocrotire a normelor de drept din Moldova demonstrează un progres în atingerea standardelor europene şi a celor mai bune practici internaţionale în domeniul ocrotirii normelor de drept. • Crearea Centrului Comun de Pregătire a Organelor de Drept care va oferi cursuri de instruire pentru toate organele de drept în aşa domenii cum sunt: aptitudini, practice de bază poliţieneşti, aptitudini specializate, precum şi instruirea continuă pînă la finele acestui proiect. • Pînă la finele proiectului, reprezentanţii organelor de ocrotire a normelor de drept din Republica Moldova vor demonstra capacităţi sporite în identificarea şi investigarea crimelor cibernetice, iar organizaţiile nonguvernamentale îşi vor spori capacităţile de oferire a serviciilor victimelor cazurilor de trafic de fiinţe umane. • Acreditarea laboratorului criminalistic al Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu ISO 17025.2005 pînă la sfîrşitul acestui proiect. • încrederea şi convingerea publică sporită în organele de ocrotire a normelor de drept ale Republicii Moldova. 2. Proiectul de Susţinere a Reformei Sectorului Justiţiei şi Anticorupţie Scopul de lungă durată al acestui proiect este sporirea capacităţilor oficialilor sectorului justiţiei penale din Republica Moldova concomitent cu sporirea accesului la justiţie pentru cetăţenii Republicii Moldova. Asistenţa în domeniul justiţiei penale şi anticorupţie va fi realizată sub forma unor proiecte şi activităţi specifice ce urmează a fi elaborate şi aprobate de INL, în calitate de donator, şi ministerele, agenţiile şi/sau organizaţiile identificate drept beneficiari şi/sau destinatari pentru fiecare din aceste proiecte. Scopul anual al finanţării din anul curent este de a întări capacitatea instituţională a Procuraturii generale (PG) şi a Consiliului superior al procurorilor (CSP) prin intermediul reformei administrative şi operaţionale în asemenea domenii precum: distribuirea cauzelor, ierarhia de raportare, strategia de informare a societăţii, capacitatea instituţională şi oportunităţile pentru creşterea profesională. Adiţional, fondurile din acest an vor sprijini instituţiile guvernamentale şi entităţile neguvernamentale din Republica Moldova să implementeze Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei şi Planul de Acţiuni. Proiectele de justiţie penală şi anticorupţie vor include, dar nu se vor limita, la promovarea armonizării sistemului de justiţie penală al Republicii Moldova la standardele europene; consolidarea supremaţiei legii şi protecţia drepturilor omului; sprijinirea reformelor structurale şi sporirea capacităţii autorităţilor de justiţie penală şi anticorupţie; creşterea profesionalismului, transparenţei şi independenţei practicienilor din cadrul sistemului de justiţie penală precum şi a capacităţii lor de a face faţă cauzelor penale complexe; împuternicirea instituţiilor nonguvernamentale naţionale şi internaţionale să participe la implementarea reformelor. Progresul întru atingerea scopurilor programului include: • Sectorul de justiţie penală demonstrează progres în atingerea standardelor europene. • Practicienii justiţiei penale demonstrează performanţă, inclusiv atunci cînd se ocupă de cauze complexe cum ar fi spălarea banilor, anticorupţie, traficul de persoane şi infracţiunile cibernetice. • Pînă la sfîrşitul proiectului, regulile şi regulamentele interne ale PG sînt modificate în vederea reflectării schimbărilor în funcţionarea administrativă şi operaţională a instituţiei, ierarhia de raportare, strategia de informare a societăţii, capacitate instituţională şi oportunităţi pentru creştere profesională. • Sensibilizarea opiniei publice şi cererea pentru transparenţă şi responsabilitate din partea sistemului justiţiei este mai mare în comparaţie cu anul precedent, fiind măsurată prin numărul de apeluri publice raportate. • încrederea şi convingerea publică sporită în sistemul de justiţie penală. IV. EVALUAREA PROGRAMULUI Reprezentanţii Guvernului Statelor Unite şi ai Republicii Moldova se vor întîlni cel puţin de două ori pe an pentru a revizui progresul întru atingerea scopurilor şi obiectivelor proiectelor. Progresul va fi evaluat potrivit indicatorilor de performanţă descrişi mai sus. Informaţia care urmează a fi luată în considerare la efectuarea acestor evaluări va include indicatori calitativi şi cantitativi. În comun, se va elabora un raport care va rezuma rezultatele acestor evaluări şi care va fi oferit cel puţin o dată pe an oficialilor ambelor Părţi. Adiţional, personalul relevant din cadrul ambelor guverne va efectua monitorizări curente ale programelor şi activităţilor. De asemenea, pot fie efectuate evaluări curente şi finale ale programelor. Drept condiţie a unei disponibilităţi continue, o reconciliere anuală a fondurilor (audit) ar putea fi efectuată, după cum este dictat de cerinţele de raportare şi control ale Guvernului Statelor Unite. Întocmit în două exemplare la Chişinău, Republica Moldova, la data de 9 septembrie 2015, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice. Pentru Guvernul statelor Unite ale Americii Pentru Guvernul Republicii Moldova James Pettit Valeriu Streleţ Ambasador Prim-ministru MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din Republica Moldova şi România Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, denumite în continuare “Părţi“, Având în vedere obiectivele de implementare ale Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, incluzând instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) , care contribuie la integrarea europeană a Republicii Moldova, Luând în considerare participarea Republicii Moldova ca Parte Contractantă la Tratatul Comunităţii Energiei (Tratatul), ce prevede transpunerea graduală a acquis-ului comunitar în domeniul energetic şi integrarea Republicii Moldova în piaţa unică europeană de gaze naturale şi energie electrică, Urmărind implementarea obiectivelor de politică energetică ale Uniunii Europene privind dezvoltarea interconectărilor cu statele învecinate şi întărirea acestora cu partenerii săi din cadrul Comunităţii Energiei, în special cu Republica Moldova, Având în vedere instituirea Parteneriatului Strategic între Republica Moldova şi România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Având în vedere Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în domeniul dezvoltării, semnat la Bucureşti la 28 august 2013, Având în vedere importanţa asigurării securităţii energetice a Republicii Moldova prin intermediul diversificării surselor de aprovizionare, urmărind crearea premiselor integrării sale în piaţa unică europeană de energie şi, în acest context, exprimând voinţa politică comună pentru examinarea soluţiilor posibile şi realizarea proiectelor necesare livrării de energie pe termen lung din România în Republica Moldova, Urmărind să dezvolte cooperarea în domeniul energiei pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc; Au convenit următoarele: Secţiunea I – Autorităţile desemnate Articolul 1 Părţile desemnează ca autorităţi competente pentru implementarea prevederilor prezentului Memorandum de Înţelegere (denumite în continuare „autorităţi desemnate”): Din partea Guvernului Republicii Moldova: Ministerul Economiei, cu sediul în Republica Moldova, Piaţa Marii Adunări Naţionale nr. 1, Cod Poştal 2033 – Chişinău, şi Din partea Guvernului României: • Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu sediul în România, Splaiul Independenţei nr. 202E, Sectorul 6, Bucureşti, • Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, cu sediul în România, Calea Victoriei nr. 152, Sectorul 1, Bucureşti. Secţiunea a II-a – Obiectivul Memorandumului de Înţelegere Articolul 2 Părţile convin să colaboreze şi să depună toate eforturile în vederea promovării şi realizării proiectelor de interconectare a reţelelor naţionale de transport de gaze naturale şi energie electrică din cele două ţări şi a proiectelor complementare. Articolul 3 În domeniul gazelor naturale: (1) Părţile convin să realizeze cu prioritate lucrările complementare interconectării Iaşi – Ungheni prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, respectiv: a) Construcţia Gazoductului Ungheni – Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova, şi b) Construcţia Gazoductului Oneşti – Iaşi şi a staţiilor de comprimare aferente pe teritoriul României. (2) Părţile convin să-şi coordoneze acţiunile pe teritoriile celor două state, astfel încât obiectivele de la alin.(1) să fie realizate pînă la sfârşitul anului 2017. (3) Parametrii tehnici ce vor fi asiguraţi în punctul de frontieră pe sensul România - Republica Moldova sunt: debit maxim 250000 mc/h la presiunea de 45 bari. Articolul 4 În domeniul energiei electrice: (1) Guvernul Republicii Moldova se angajează să realizeze cu prioritate lucrările complementare interconectării Isaccea - Vulcăneşti, respectiv linia electrică Vulcăneşti – Chişinău şi staţia electrică Back-to-Back Vulcăneşti în anul 2017. (2) Părţile convin să realizeze Proiectul de interconectare Iaşi – Ungheni – Străşeni şi staţia electrică Back-to-Back aferentă pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi/sau proiectul de interconectare Suceava – Bălţi şi a staţiei Back-to-Back corespunzătoare; termenele de finalizare vor fi stabilite după realizarea studiilor de fezabilitate aferente acestor proiecte. Articolul 5 Având în vedere importanţa strategică a realizării obiectivelor de la art. 3 şi art. 4 pentru dezvoltarea interconectărilor dintre cele două state, Părţile vor declara drept obiective strategice de importanţă naţională, în conformitate cu legislaţia în vigoare a fiecărei Părţi, următoarele proiecte investiţionale: a) Gazoductul Ungheni – Chişinău; b) Gazoductul Oneşti – Iaşi şi staţiile de comprimare aferente; c) Interconectarea electrică Isaccea – Vulcăneşti – Chişinău şi staţia Back-to-Back aferentă; d) Interconectarea electrică Iaşi – Ungheni – Străşeni şi staţia Back-to-Back aferentă; e) Interconectarea electrică Suceava – Bălţi şi staţia Back-to-Back aferentă. Secţiunea a III-a - Măsuri organizatorice Articolul 6 (1) Părţile convin să-şi coordoneze acţiunile în vederea realizării obiectivelor nominalizate la art. 5 în cadrul Grupului comun de lucru în domeniul energiei din cadrul Comisiei interguvernamentale Republica Moldova - România de colaborare economică. Grupul comun de lucru va include reprezentanţi ai autorităţilor competente, autorităţilor de reglementare şi ai companiilor de profil din cele două state, conducerea sa fiind asigurată în comun (copreşedinţie) de cele două părţi la nivel de secretar de stat/ministru adjunct. (2) În cadrul Grupului comun de lucru în domeniul energiei vor activa şi reprezentanţi ai Prim-miniştrilor din Republica Moldova şi România. (3) Întrunirile Grupului comun de lucru în domeniul energiei vor avea loc cel puţin o dată pe trimestru, ţinând cont de principiul alternanţei în organizarea acestora. (4) Grupul comun de lucru va avea rolul de a monitoriza evoluţia implementării proiectelor, de urmărire a respectării termenelor precizate, menţinere a unei comunicări strânse şi de luare/propunere de măsuri adecvate pentru depăşirea eventualelor bariere în realizarea proiectelor. În cadrul Grupului comun de lucru se vor înfiinţa echipe comune de specialişti care să stabilească planul concret de acţiuni şi care să armonizeze rezultatele din documentele de proiectare/implementare ale fiecărei Părţi. Articolul 7 (1) Părţile convin să evite orice suprapuneri de activităţi sau acţiuni care să ducă la întârzierea realizării obiectivelor nominalizate la art.5 şi să acorde tot sprijinul necesar realizării cu prioritate a respectivelor proiecte, cu respectarea legislaţiilor naţionale. (2) Autorităţile desemnate convin să-şi coordoneze poziţiile în cadrul reuniunilor în formatul Comisia Europeană – România – Republica Moldova – Instituţii Financiare Internaţionale în vederea realizării cu prioritate a obiectivelor nominalizate la art.5. (3) Autorităţile desemnate vor face demersuri către Comisia Europeană şi instituţiile finanţatoare în vederea includerii proiectelor de la art.5 pe listele de proiecte energetice prioritare ale Uniunii Europene/Comunităţii Energiei şi vor avea în vedere asigurarea cu prioritate a finanţării acestora din surse proprii şi atrase. Secţiunea a IV-a - Dispoziţii finale Articolul 8 Orice diferend provenit de la sau în legătură cu interpretarea şi intrarea în vigoare a acestui Memorandum de Înţelegere trebuie rezolvat pe cale amiabilă între Părţile la prezentul Memorandum. Articolul 9 (1) Prezentul Memorandum de Înţelegere intră în vigoare la data primirii ultimei notificări, prin canale diplomatice, prin care Părţile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare. (2) Prezentul Memorandum de Înţelegere poate fi amendat prin acordul scris al ambelor Părţi. Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu alin. (1) . (3) Prezentul Memorandum de Înţelegere poate fi denunţat de oricare dintre Părţi prin notificarea în scris a celeilalte Părţi. Denunţarea va avea efect la 2 (două) luni de la primirea notificării respective. (4) În cazul denunţării prezentului Memorandum de Înţelegere în conformitate cu paragraful precedent, orice act încheiat în baza şi pe durata prezentului Memorandum de Înţelegere va rămâne în vigoare şi va fi derulat în conformitate cu prevederile acestuia, cu excepţia cazului în care Părţile convin altfel. (5) Părţile vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea la timp şi în bune condiţii a activităţilor derulate în cadrul prezentului Memorandum de Înţelegere în baza şi pe durata respectivă. (6) Prezentul Memorandum de Înţelegere îşi încetează valabilitatea la data finalizării şi recepţionării lucrărilor prevăzute în text. Articolul 10 (1) Prevederile acestui Memorandum de Înţelegere nu prejudiciază obligaţiile internaţionale asumate de Părţi şi nu va afecta în vreun fel obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene. (2) Nicio prevedere din acest Memorandum de Înţelegere nu influenţează drepturile şi obligaţiile Părţilor care derivă din Acordurile încheiate între Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană şi Statele Membre pe de o parte şi Republica Moldova de cealaltă parte. Semnat la Chişinău, la 21 mai 2015, în două exemplare originale. ÎNŢELEGERE TEHNICĂ DE COLABORARE ÎN DOMENIUL STANDARDIZĂRII MILITARE ÎNTRE MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA ŞI MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE DIN ROMÂNIA Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România, denumite în continuare Părţi, în scopul punerii în aplicare a prevederilor art.2 alin. (2) din Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012, au convenit următoarele: Articolul 1 Scop Prezenta Înţelegere tehnică reprezintă instrumentul instituţional funcţional necesar în vederea realizării, menţinerii şi întăririi cadrului bilateral de colaborare în domeniul standardizării militare, pe probleme de interes ale Părţilor, în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale din Republica Moldova şi România, în vigoare, politicile NATO şi/sau UE de standardizare, precum şi cu evoluţia mediului de securitate în zona geografică care cuprinde teritoriul celor două state. Articolul 2 Obiective (1) Obiectivul principal al Înţelegerii tehnice îl reprezintă colaborarea, pe bază de parteneriat activ, în vederea adoptării direcţiilor comune de abordare la nivel conceptual şi funcţional, care să ducă la perfecţionarea şi armonizarea activităţii de standardizare în domeniul militar. (2) Obiectivele derivate ale Înţelegerii tehnice constau în utilizarea cadrului instituţional, a resurselor umane, tehnice şi materiale disponibile pentru colaborare, pe bază de parteneriat activ, în vederea promovării intereselor Părţilor şi îndeplinirii, în condiţii de eficienţă şi operativitate, a misiunilor specifice din responsabilitatea acestora. Articolul 3 Principiile colaborării Organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor în cadrul colaborării au la bază următoarele principii: a) legalităţii - activităţile de colaborare derulate de Părţi se desfăşoară cu respectarea strictă a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, a Constituţiei României, a cadrului normativ naţional din Republica Moldova, respectiv din România, a prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte; b) oportunităţii - activitatea de colaborare dintre Părţi vizează valorificarea oportunităţilor de interes reciproc; c) subsidiarităţii - iniţierea, derularea şi încetarea activităţilor de colaborare se face cu respectarea autonomiei decizionale şi a procedurilor specifice fiecărei; d) Părţi în ceea ce priveşte utilizarea resurselor proprii şi exercitarea competenţelor legale; e) conformităţii cu politicile NATO în domeniul securităţii şi proprietăţii intelectuale - activităţile de colaborare derulate de Părţi se desfăşoară cu respectarea cadrului normativ naţional din Republica Moldova în vigoare, respectiv din România, pentru aplicarea prevederilor documentelor NATO C-M(2002)49 şi C-M(2002)60 care reglementează modalităţile de diseminare a documentelor aliate, precum şi a politicii NATO referitoare la drepturile de proprietate intelectuală; f) nevoii de a cunoaşte - documentele de standardizare în domeniul militar vor fi solicitate de Republica Moldova pentru a fi utilizate numai în scopuri oficiale în relaţiile Armatei Naţionale a Republicii Moldova cu Armata României şi cu NATO. Articolul 4 Definiţii şi abrevieri Următorii termeni vor fi în vigoare pentru a corespunde cerinţelor acestei Înţelegeri tehnice: a) Standardization agreements (STANAGs) - acorduri NATO de standardizare. Conform AAP-03(J) , un STANAG este un document de standardizare NATO care specifică acordul Naţiunilor membre de a implementa standardul, în totalitate sau în anumite părţi, în scopul îndeplinirii cerinţei de interoperabilitate; b) NATO Standard (NATO STD) - standard NATO. Conform AAP-03(J) , standardul NATO este un standard elaborat şi promulgat în cadrul procesului de standardizare NATO. NATO recunoaşte conceptul de standard conform ISO/IEC ca fiind următorul: „Un standard este un document stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut care furnizează pentru folosiri comune şi repetate reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul realizării unui grad optim de ordine într-un context dat”; c) Standardizarea NATO. Conform AAP-03(J) , standardizarea NATO este definită ca „elaborarea şi implementarea conceptelor, doctrinelor, procedurilor şi proiectelor în scopul de a realiza şi menţine compatibilitatea, interschimbabilitatea sau comunitatea, necesare obţinerii nivelului de interoperabilitate cerut, sau optimizarea folosirii resurselor în domeniile operaţional, tehnic şi administrativ”; d) Standardization recommendations (STANRECs) - recomandări NATO de standardizare; Conform AAP-03(J), STANREC este un document de standardizare NATO care înregistrează unul sau mai multe standarde NATO, referitoare la activitatea specifică a Alianţei neînrudite cu interoperabilitatea. e) NATO Standardization Office (NSO) - Oficiul NATO pentru Standardizare; f) Tasking Authority (TA) - Autoritatea responsabilă. De la caz la caz, aceasta se referă dar nu se rezumă numai la una din următoarele autorităţi: Comitetul Militar al NATO, Comitetul Logistic, Consiliul director pentru comandă, control şi consultare, Conferinţa directorilor naţionali pentru armamente; g) Military Committee (MC) - Comitetul Militar al NATO; h) Logistic Committee (LC) - Comitetul Logistic; i) Command, Control and Consultation Board (C3B) - Consiliul director pentru comandă, control şi consultare; j) Conference of National Directors for Armaments (CNAD) - Conferinţa directorilor naţionali pentru armamente; k) Delegating Tasking Authority (DTA) - Autoritatea responsabilă delegată. Acest tip de structuri sunt aflate în subordinea uneia din autorităţile responsabile NATO; l) International Standardization Organization (ISO) - Organizaţia Internaţională de Standardizare; m) International Commission for Electronics (IEC) - Comisia Internaţională pentru Electrotehnică. Articolul 5 Activităţi Colaborarea va viza organizarea şi desfăşurarea următoarelor activităţi: a) acordarea de sprijin de specialitate în vederea realizării cadrului de reglementare la nivel naţional necesar consultării: - STANAG-urilor sau a STANREC-urilor primite de la NSO, când a fost indicat de TA sau de DTA; - standardelor cu aplicabilitate în domeniul militar elaborate de UE în scopul aprobării şi adoptării acestora; - standardelor internaţionale elaborate de instituţiile internaţionale de standardizare în scopul aprobării şi adoptării acestora; b) acordarea de sprijin de specialitate în vederea realizării cadrului de reglementare la nivel naţional necesar parcurgerii procesului de implementare a: - STANAG-urilor/STANREC-urilor promulgate şi standardelor NATO introduse prin acestea când a fost indicat de TA sau de DTA pentru adoptarea lor; - standardelor cu aplicabilitate în domeniul militar aprobate de UE; - standardelor internaţionale aprobate de instituţiile şi/sau organizaţiile internaţionale de standardizare; c) schimbul de experienţă între organismele/structurile cu atribuţii în domeniul standardizării militare aparţinând Părţilor; d) informarea, documentarea şi consultarea reciprocă în domeniul standardizării; e) accesul reciproc la baza documentară de doctrine şi regulamente militare naţionale elaborate pentru implementarea documentelor de standardizare NATO, în condiţiile respectării cumulative a principiilor enumerate la art. 3, în vederea identificării şi aplicării acelor doctrine şi regulamente militare de interes comun; f) participarea, în funcţie de necesitate şi oportunitate, la acţiuni comune în domeniul activităţii de standardizare militară (cum ar fi: reuniuni, şedinţe, seminare, simpozioane etc.). Articolul 6 Responsabilităţi (1) În vederea reprezentării corespunzătoare a nivelului decizional pentru activităţile prevăzute la art. 5, Părţile stabilesc următorii reprezentanţi: a) pentru Ministerul Apărării al Republicii Moldova: locţiitorul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a Republicii Moldova; b) pentru Ministerul Apărării Naţionale din România: locţiitorul şefului Statului Major General, în calitate de preşedinte al Consiliului de Standardizare şi Interoperabilitate; (2) Pentru punerea în practică a prevederilor prezentei Înţelegeri, Părţile desemnează următoarele structuri: a) pentru Ministerul Apărării al Republicii Moldova: J7 Direcţia instruire întrunită şi doctrine a Marelui Stat Major al Armatei Naţionale; b) pentru Ministerul Apărării Naţionale din România: Direcţia instruire şi doctrină din Statul Major General, prin Biroul standardizare şi interoperabilitate, pentru colaborarea în domeniul standardelor NATO şi a actelor normative specifice, doctrinelor şi manualelor militare elaborate pentru implementarea acestora, precum şi Agenţia Militară de Standardizare din Departamentul pentru armamente, pentru colaborarea în domeniul standardelor militare tehnice elaborate în baza standardelor NATO, a standardelor naţionale şi a celor UE; (3) Structurile desemnate vor stabili, după caz, de comun acord, modalităţile concrete ale colaborării, vor iniţia şi vor coordona activităţile specifice sub autoritatea persoanelor prevăzute la alin (1). (4) Toate activităţile prevăzute la art. 5 se vor desfăşura în baza solicitărilor reciproce. (5) Aspectele financiare implicate de desfăşurare a activităţilor prevăzute la art.5 vor fi soluţionate conform prevederilor art.14 alin.(1) -(3) din Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012. (6) Activităţile se vor desfăşura cu respectarea prevederilor Acordului dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România privind protecţia reciprocă a informaţiilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2013, a legislaţiei naţionale a Părţilor privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a principiilor enunţate la art.3. Părţile vor asigura condiţiile prevăzute de reglementările naţionale în vigoare pentru evidenţa, păstrarea, transmiterea şi multiplicarea documentelor utilizate. Articolul 7 Dispoziţii finale (1) Prezenta Înţelegere tehnică va intra în vigoare la data semnării şi are o valabilitate de trei ani cu prelungirea acesteia în mod tacit, pe perioade succesive de câte trei ani, în condiţiile în care niciuna dintre Părţi nu invocă încetarea, cu 30 de zile înainte de expirarea duratei acesteia. (2) Prezenta Înţelegere poate fi amendată oricând, prin acordul scris al Părţilor. Amendamentele vor intra în vigoare conform prevederilor alin.(1) al acestui articol. (3) Oricare dintre părţi poate notifica, în scris, celeilalte părţi despre intenţia sa de a denunţa prezenta Înţelegere. În acest caz, încetarea valabilităţii prezentei Înţelegeri se va produce la 60 (şaizeci) zile de la data primirii, de una dintre părţi a notificării scrise a celeilalte părţi privind o astfel de intenţie. Semnată la Neptun la 22 septembrie 2015, în 2 exemplare originale.