HGC835/2015
ID intern unic:  362161
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 835
din  02.12.2015
cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
Publicat : 11.12.2015 în Monitorul Oficial Nr. 332-339     art Nr : 942
    În temeiul art. 122 alin. (2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova  nr. 152 din 17 iulie 2014, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează).

    PRIM-MINISTRU INTERIMAR                                    Gheorghe BREGA

    Contrasemnează:
    Ministrul apărării                                                               Anatolie Șalaru
    Ministrul afacerilor interne                                               Oleg Balan
    Ministrul educaţiei                                                            Corina Fusu

    Nr. 835. Chişinău, 2 decembrie 2015.


Aprobate
prin Hotărîrea Guvernului nr. 835
din 2 decembrie 2015

MODIFICĂRILE şi COMPLETĂRILE
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
    1. Hotărîrea Guvernului nr. 317 din 27 martie 2006 „Cu privire la mijloacele speciale ale Ministerului Apărării” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 55-58, art. 361), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    în titlul hotărîrii, la punctul 1 alineatul 2 al hotărîrii, precum şi în titlul şi conţinutul anexei nr. 2 la hotărîre, cuvintele „mijloacele speciale” se substituie cu cuvintele „veniturile colectate”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    anexa nr. 1 se completează cu punctele 41 şi 42 cu următorul cuprins:
„4¹.
Veniturile provenite ca rezultat al desfăşurării studiilor superioare de master (ciclul II)
Instruirea prin intermediul studiilor superioare de master (ciclul II)
Conform taxei de studii aprobate de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională
4².
Veniturile provenite ca rezultat al desfăşurării studiilor superioare de doctorat (ciclul III)
Instruirea prin intermediul studiilor superioare de doctorat (ciclul III)
Conform taxei de studii aprobate de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională”;






    în anexa la Regulamentul privind modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale ale Ministerului Apărării la capitolul „Veniturile provenite de la cursurile de instruire militară ţinute în instituţiile de învăţămînt”:
    a) în denumirea capitolului, după cuvintele „de la” se completează cu cuvintele „studii superioare de master, studii superioare de doctorat şi”;
    b) la punctul 1, după cuvintele „achitate de persoanele fizice şi juridice pentru” se completează cu cuvintele „studii superioare de master, studii superioare de doctorat şi”;
    c) punctul 4 se completează în final cu un alineat cu următorul cuprins: „cheltuieli pentru perfecţionarea cadrelor.”
    2. Hotărîrea Guvernului nr. 980 din 19 octombrie 2010 „Cu privire la crearea Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 211-212, art. 1093), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1) hotărîrea se completează cu punctul 11 cu următorul cuprins:
    „11. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a învăţămîntului în Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” (se anexează).”;
    2)  la punctul 2, sintagma „studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii postuniversitare de doctorat” se substituie cu sintagma „studii superioare de licenţă, studii superioare de master şi studii superioare de doctorat”;
    3) se completează cu o anexă cu următorul cuprins:

                „Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 980
din 19 octombrie 2010

REGULAMENT
cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a învăţămîntului
în Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”
Capitolul I
Dispoziţii generale
    1. Regulamentul cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a învăţămîntului în Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” (în continuare – Regulament) stabileşte misiunea, structura, conţinutul şi modul de organizare a procesului de învăţămînt, categoriile de personal şi organele de conducere ale instituţiei.
    2. Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” (în continuare – Academia) este o instituţie publică de învăţămînt superior de stat, cu statut de persoană juridică de drept public, aflată în subordinea Ministerului Apărării, dispunînd de toate atributele caracteristice unei unităţi militare (Drapel de Luptă, ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cont în trezorerie).
    3. Misiunea de bază a Academiei este formarea cadrelor militare în cadrul ciclurilor învăţămîntului superior şi perfecţionarea profesională a personalului militar şi civil pentru necesităţile sectorului de securitate şi apărare în conformitate cu specialităţile pentru ciclul I (specializările pentru ciclul II) autorizate prin hotărîrea Guvernului şi standardele stabilite de Ministerul Educaţiei.
    4. Carta universitară este documentul de bază al Academiei care stabileşte misiunea, principiile, obiectivele, structura şi organizarea acesteia.
    5. Academia eliberează diplome şi certificate de studii potrivit formatelor elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei.
    6. Pentru corespondenţă, în baza activităţilor ce le desfăşoară, Academia elaborează documente cu antet şi siglă în modul stabilit de Ministerul Apărării.
    În aceleaşi condiţii, Academia dispune de dreptul de a confecţiona plachete, insigne, alte obiecte reprezentative, de a edita pliantul de prezentare şi revista proprie.
    Activitatea Academiei se reflectă în Registrul istoric al acesteia.
    7. În incinta Academiei este interzisă crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, desfăşurarea activităţilor de propagandă ideologică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate, care încalcă normele generale de moralitate şi care pun în pericol viaţa, sănătatea, integritatea fizică sau psihică a studenţilor, cadrelor ştiinţifico-didactice şi personalului administrativ.
    8. Participarea efectivului militar al Academiei la activităţi ce nu sînt legate de procesul de învăţămînt poate fi desfăşurată numai în condiţiile legislaţiei în vigoare.
Capitolul II
Organizarea şi desfăşurarea procesului
de învăţămînt în Academie
Secţiunea 1
Direcţii şi principii de bază
    9. În scopul îndeplinirii misiunii de bază, Academia realizează următoarele obiective:
    1) formarea ofiţerilor prin intermediul învăţămîntului superior de licenţă (ciclul I) la specialităţile acreditate;
    2) pregătirea specialiştilor (experţilor) militari şi civili prin intermediul învăţămîntului superior de master (ciclul II) la specializările autorizate;
    3) pregătirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul învăţămîntului superior de doctorat (ciclul III);
    4) formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului militar şi civil;
    5) desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, consultanţă, expertiză, evaluare şi elaborare de standarde, pentru domeniile prioritare apărării şi securităţii naţionale.
    10. Pentru realizarea eficientă a obiectivelor menţionate, proiectarea procesului de învăţămînt va fi orientată în următoarele direcţii:
    1) perfecţionarea continuă a planurilor de învăţămînt, curriculumurilor şi programelor analitice şi a tehnologiilor didactice pentru alinierea lor la standardele şi practicile moderne;
    2) organizarea şi desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, pentru perfecţionarea procesului de învăţămînt şi extinderea posibilităţilor de cunoaştere în domeniile şi la specialităţile/specializările autorizate;
    3) îmbogăţirea patrimoniului de cunoştinţe ştiinţifice, prin participarea cadrelor didactice, studenţilor şi cursanţilor la activităţi de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică;
    4) colaborarea în limitele competenţei cu instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova şi din străinătate;
    5) desfăşurarea întregii activităţi în spiritul înaltelor valori morale ale sistemului de învăţămînt din domeniul milităriei, demnităţii şi onoarei profesionale;
    6) satisfacerea nevoilor sociale ale membrilor comunităţii academice, conform prevederilor legale, regulamentelor militare şi a resurselor aflate la dispoziţie;
    7) dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a Academiei.
    11. În scopul realizării obiectivelor sale, conform direcţiilor prioritare de activitate, procesul de învăţămînt în cadrul Academiei este organizat şi desfăşurat în baza următoarelor principii:
    1)  integrării învăţămîntului din domeniul milităriei în sistemul învăţămîntului superior naţional şi implementării experienţei internaţionale performante în acest domeniu;
    2)  selectării, aprecierii şi promovării cadrelor ştiinţifico-didactice pe criterii de competenţă profesională;
    3)  realizării conducerii Academiei în conformitate cu prevederile actelor normative în domeniile apărării şi învăţămîntului naţional, prin armonizarea principiului conducerii unice cu cel al autonomiei universitare;
    4)  promovării parteneriatului pe bază de acord bilateral sau în formă consorţială cu alte instituţii de învăţămînt superior din Republica Moldova şi de peste hotare;
    5)  educării capabilităţilor de adaptare la condiţiile de continuă schimbare, acceptării şi promovării inovaţiilor în diferite domenii;
    6)  compatibilizării finalităţilor educaţionale cu cele ale instituţiilor militare similare din spaţiul european şi euroatlantic.
    12. La finalizarea studiilor, absolvenţii trebuie să obţină o înaltă pregătire militară la specialităţile/specializările selectate, bazată pe o cultură ştiinţifică de nivel universitar, care să le asigure capacitatea de adaptare profesională la evoluţia teoriei, gîndirii şi practicii militare de specialitate şi la specificul funcţiilor pe care le vor ocupa pe parcursul carierei militare.
Secţiunea a 2-a
Conţinutul procesului de învăţămînt
    13. Procesul de învăţămînt în cadrul Academiei se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu cadrul normativ naţional, cerinţele stabilite de Ministerul Educaţiei, actele normative departamentale ale Ministerului Apărării şi actele interne ale Academiei.
    14. Conţinutul procesului de învăţămînt este determinat de standardele educaţionale de stat, Planul de învăţămînt şi Curriculumul (programele analitice) pe unităţi de curs/module.
    15. Planul de învăţămînt, Curriculumul, precum şi alte documente necesare planificării, monitorizării şi controlului procesului de învăţămînt se elaborează şi se aprobă în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare.
    Proiectele planurilor de învăţămînt pentru fiecare program de studii/formă de organizare a învăţămîntului superior se elaborează de către catedrele Academiei, se aprobă de către Senatul acesteia şi se prezintă pentru coordonare şi aprobare ministrului apărării şi, respectiv, ministrului educaţiei.
    Proiectele programelor pentru cursurile de formare profesională continuă se elaborează de către catedrele Academiei, se aprobă de către Senatul acesteia şi se prezintă pentru coordonare şi aprobare ministrului apărării şi ministrului educaţiei.
    Proiectele programelor analitice pentru cursurile de carieră se elaborează de către subdiviziunea responsabilă de perfecţionarea continuă şi se aprobă de către şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale şi de comandantul (rectorul) Academiei. Proiectele programelor analitice pentru cursurile de carieră se coordonează în prealabil cu structurile de resort respective.
    Proiectele programelor analitice pentru cursurile de specializare şi perfecţionare profesională (pe genuri de armă şi servicii) destinate militarilor prin contract ai unităţilor militare se elaborează de direcţiile Marelui Stat Major al Armatei Naţionale şi se aprobă de către şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale şi de comandantul (rectorul) Academiei.
    Proiectele programelor analitice pentru cursurile de specializare şi perfecţionare profesională destinate personalului din cadrul aparatului central al Ministerului Apărării şi instituţiilor din subordinea ministerului se elaborează de către subdiviziunea responsabilă de managementul resurselor umane şi se aprobă de către ministrul apărării şi de comandantul (rectorul) Academiei.
    16. Procesul de învăţămînt în cadrul Academiei este organizat prin învăţămînt cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi învăţămînt la distanţă, în funcţie de specificul programului de studii şi necesităţile Ministerului Apărării.
Studiile superioare de licenţă (ciclul I) se organizează numai prin învăţămînt cu frecvenţă.
    17. Finalităţile de studii pentru specialităţile militare la ciclul I: învăţămînt superior de licenţă sînt elaborate de către Marele Stat Major al Armatei Naţionale, reieşind din necesităţile Armatei Naţionale şi standardele utilizate. Acestea constituie baza principală pentru elaborarea programelor de învăţămînt.
    18. Activitatea didactică, metodică şi ştiinţifică în Academie constituie baza procesului de învăţămînt şi reprezintă activitatea principală a conducerii instituţiei, a cadrelor ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice, precum şi a comandanţilor subunităţilor de studenţi.
    Activitatea didactică, metodică şi ştiinţifică se organizează de către subdiviziunile Academiei responsabile de managementul educaţional şi, respectiv, de cercetarea ştiinţifică, care, în comun, elaborează planurile pentru un an universitar, asigurînd totodată, monitorizarea şi controlul realizării lor.
    19. Activităţile didactice şi de cercetare ştiinţifică se desfăşoară de către cadrele ştiinţifico-didactice titulare şi cercetătorii ştiinţifici (militari şi civili) încadraţi/angajaţi pe funcţii, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare.
    20. Centrul lucrului metodic în cadrul Academiei este catedra. Formele, modalitatea de organizare şi desfăşurare ale lucrului metodic sînt expuse detaliat, în caz de necesitate, în actele elaborate de către Academie.
    21. Cercetarea ştiinţifică se realizează de către cadrele ştiinţifico-didactice titulare şi asociate, cercetătorii ştiinţifici, studenţii, studenţii programului de master, studenţii-doctoranzi, cursanţii, precum şi de specialiştii din afara Academiei, fiind orientată în sprijinul procesului de instruire şi educaţie şi în abordarea cunoaşterii universitare prin tematici cu caracter fundamental şi aplicativ, care răspund creaţiei ştiinţifice, precum şi solicitărilor sistemului naţional de apărare.
    22. Planificarea procesului de învăţămînt include întocmirea calendarului academic, care conţine repartizarea activităţilor didactice pe ani de studii, semestre, cu indicarea duratei semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examinare, inclusiv a sesiunilor repetate de examinare, a evaluărilor curente şi finale, a examenelor de finalizare a studiilor superioare şi a vacanţelor.
    23. Anul universitar în cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I) este constituit din două semestre relativ egale, care includ două sesiuni de examinare, stagii militare (de practică) şi două vacanţe. Durata semestrului constituie în medie 15 săptămîni de contact direct cu studenţii.
    24. Durata săptămînii de studii este de 5 zile cu un număr săptămînal de 30 – 36 de ore contact direct (ore de auditoriu). Timpul de studii individual obligatoriu pentru studenţi şi cursanţi este stabilit de către Academie.
    25. Durata sesiunilor de examinare va constitui 7 – 8 săptămîni. Academia va programa suplimentar două sesiuni repetate de examinare cu durata de o săptămînă fiecare, pentru lichidarea restanţelor şi/sau majorarea notei. 
    26. Pe parcursul anului universitar studenţii beneficiază de două vacanţe:
    1)  vacanţa de iarnă – 14 zile calendaristice;
    2)  vacanţa de vară – pînă la 30 de zile calendaristice.
    Durata vacanţei de vară poate fi mai scurtă de 30 de zile, pentru studenţii cu restanţe academice din cadrul studiilor superioare de licenţă, dar nu mai mică de 15 zile calendaristice.
    27. Modul de organizare a procesului de învăţămînt pe parcursul unui semestru este expus în Planul activităţilor didactice, aprobat la începutul semestrului conform procedurii stabilite de documentele interne ale Academiei.
La elaborarea Planului activităţilor didactice, se va ţine cont de particularităţile organizării studiilor pe forme de învăţămînt – cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, la distanţă.
    28. Formele principale de predare şi însuşire a programelor de studii sînt lecţiile prelegeri, lecţiile seminare, lecţiile de laborator, lecţiile practice, exerciţiile în grup şi de antrenament, studiile aplicative, studiile de caz, exerciţiile tactice pregătitoare (tactico-speciale), aplicaţiile tactice, stagiile şi lucrările de control.
    Metodologia de organizare şi de desfăşurare a lecţiilor se elaborează de Academie în cadrul facultăţilor/catedrelor.
    29. Pentru aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi dezvoltarea deprinderilor practice, studenţii în perioada studiilor efectuează stagii militare/stagii de practică.
    Modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a stagiului militar/stagiului de practică sînt stabilite prin ordinul ministrului apărării.
    30. Evidenţa activităţilor instructiv-educative desfăşurate în cadrul Academiei se realizează prin intermediul documentelor tipizate, conform prevederilor cadrului normativ în vigoare, cerinţelor Ministerului Educaţiei şi altor acte interne ale Academiei.
Secţiunea a 3-a
Admiterea la studii şi contractul anual de studii
    31. Admiterea în Academie la studiile superioare de licenţă, de master şi de doctorat se realizează numai la programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu în condiţiile legii.
    32. Admiterea în fiecare ciclu de studii superioare se organizează prin concurs, conform prevederilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, prevederilor specifice stabilite de Ministerul Apărării şi metodologiei cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la studii în cadrul Academiei.
    33. Numărul de locuri pentru admiterea la ciclurile studiilor superioare este stabilit anual de către Guvern, la propunerea Ministerului Apărării.
    Condiţiile de admitere şi numărul de locuri pentru cursurile de formare şi dezvoltare profesională continuă sînt stabilite de Ministerul Apărării.
    Academia poate percepe de la candidaţi, în condiţiile legii, taxe de înscriere la concursul de admitere, în cuantumul stabilit de instituţia de învăţămînt, în baza metodologiei aprobate de Senat, cu excepţia militarilor în termen şi militarilor prin contract.
    34. După înmatriculare, prealabil începerii anului de studii, studenţii admişi în anul I de studii superioare de licenţă urmează Cursul iniţial (de bază) de instruire a studenţilor, conform programului de instruire, aprobat de comandantul (rectorul) Academiei. Acest curs nu este parte a Planului de învăţămînt şi are ca scop pregătirea militară generală (de bază) a studenţilor şi adaptarea acestora la specificul serviciului militar.
    35. Studenţii din cadrul fiecărui ciclu de studii superioare încheie anual cu Academia contracte de studii.
    Contractul de studii reglementează raporturile studentului cu Academia sub aspect academic, financiar, social şi alte aspecte specifice acesteia.
    36. Militarii prin contract care urmează studii superioare în Academie încheie contractul de studii suplimentar la contractul de îndeplinire a serviciului militar.
    37. Procedura de semnare şi operare de modificări în contractul de studii se efectuează în modul stabilit de Ministerul Educaţiei.
    38. În contractul anual de studii sînt enumerate unităţile de curs/modulele (obligatorii, opţionale, la libera alegere), care vor fi studiate în anul respectiv de studii şi care însumează cel puţin 60 credite de studiu, unităţile nepromovate din anul precedent de studii, precum şi cele preconizate de a fi luate în avans.
    La selectarea unităţilor de curs pentru contractul anual de studii, se va ţine cont de prevederile existente în Planul de învăţămînt.
    Studentul dispune de dreptul discreţionar de a alege cursurile opţionale din Planul de învăţămînt.
    39. Realizarea deplină sau parţială, conform reglementărilor în vigoare, a condiţiilor prevăzute în contractul anual de studii oferă dreptul la continuarea studiilor.
Secţiunea a 4-a
Evaluările rezultatelor academice şi competenţelor profesionale.
Promovarea anului de studii
    40. Evaluarea rezultatelor academice se efectuează, în mod obligatoriu, la fiecare ciclu de studii superioare, în conformitate cu obiectivele şi finalităţile programelor de studii.
    41. Modul şi formele de evaluare a rezultatelor academice şi competenţelor profesionale sînt stabilite de către Senatul Academiei, cu respectarea prevederilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi reieşind din specificul serviciului militar.
    42. În aprecierea cunoştinţelor se folosesc note de la „10” la „1”, precum şi calificativele „admis” sau „respins”. Cunoştinţele apreciate cu notele „4”, „3”, „2”, „1” şi calificativul „respins” sînt nesatisfăcătoare.
    Pentru completarea suplimentului la diplomă şi facilitarea mobilităţii academice, pe lîngă sistemul naţional de notare de la „10” la „1”, se aplică şi scara de notare cu calificative recomandate în Sistemul european de credite transferabile (A, B, C, D, E, FX, F). Echivalarea cu scara naţională de notare se face conform criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei.
    43. Competenţele dobîndite de studenţi sînt verificate şi apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente, precum şi în timpul sesiunilor de examinare, prin evaluări finale/sumare, în conformitate cu planurile de învăţămînt şi actele normative în vigoare.
    44. Condiţia de promovare în următorul an de studii este acumularea numărului de credite obligatorii pentru calificare, conform standardelor domeniului de formare profesională/specialităţii/programului.
    45. Evaluarea cursanţilor în cadrul cursurilor de perfecţionare profesională se efectuează în conformitate cu programul de studii.
    46. Forma de evaluare finală a studiilor superioare de licenţă se stabileşte de Senatul Academiei, cu coordonarea prealabilă a Ministerului Apărării.
    Forma de evaluare a studiilor superioare de master şi de doctorat este stabilită de legislaţia în vigoare.
    47. La evaluările finale la fiecare ciclu de studii superioare sînt admise persoanele care au realizat integral planul de învăţămînt şi au acumulat creditele aferente tuturor unităţilor de curs/modulelor obligatorii şi opţionale.
    48. Comisia de evaluare finală din cadrul fiecărui ciclu de studii este numită prin ordinul ministrului apărării.
    Comisia de evaluare finală se formează din preşedinte, vicepreşedinte, secretarul comisiei şi din subcomisii pe discipline.
    Subcomisiile sînt compuse din preşedinte şi cel puţin doi membri.
    49. Studenţii care nu au susţinut evaluarea finală a studiilor superioare de licenţă (ciclul I) la una din discipline sînt exmatriculaţi din Academie în conformitate cu legislaţia în vigoare. Persoanele vizate pot fi admise pentru susţinerea repetată a examenelor de finalizare a acestor studii de cel mult două ori în decursul următorilor 5 ani după exmatriculare.
    Studenții programului de master care nu au susţinut teza de master în sesiunea stabilită au dreptul să o susţină repetat, de cel mult două ori în următorii 3 ani, cu suportarea de către candidat a cheltuielilor de examinare, stabilite de Academie.
    În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător” la prima susţinere publică a tezei de doctorat, comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică a tezei.
    A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul-doctorand este exmatriculat.
Secţiunea a 5-a
Transferul, exmatricularea şi reînmatricularea la studii
    50. Studentul poate solicita transferul de la o facultate (specialitate) la alta, în cadrul aceluiaşi ciclu de studii, cu condiţia compatibilităţii planurilor de învăţămînt în aspect de finalităţi de studiu şi competenţe scontate, în conformitate cu prevederile generale ale învăţămîntului naţional şi prevederilor specifice stabilite de Ministerul Apărării.
    51. Transferul se realizează numai la locurile disponibile, în limita cotei de înmatriculare pentru anul respectiv, cu informarea ministrului apărării.
    52. Transferul studenţilor de la studiile superioare de licenţă (ciclul I) în alte instituţii de învăţămînt superior se realizează în baza legislaţiei în vigoare.
    53. Transferul se realizează numai în anii II şi III de studii după finalizarea anului universitar şi nu mai tîrziu de data de 1 octombrie a noului an de studii.
    54. Exmatricularea din Academie se realizează prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei.
    55. Exmatricularea se efectuează în următoarele cazuri:
    1)  sancţionarea, în conformitate cu prevederile Regulamentului disciplinei militare, regulamentelor instituţionale de organizare a studiilor sau contractului de studii:
    a)  pentru nereuşită – acumularea a mai puţin de 40 de credite de studiu pînă la finele anului de studii respectiv;
    b)  pentru absenţe nemotivate în număr de 18 ore la diferite discipline de studiu pe parcursul anului universitar;
    c)  pentru comportament incompatibil cu normele Cartei universitare şi a Codului de etică universitară (ofensă, agresarea superiorilor, furt de orice valoare, părăsirea samavolnică a unităţii, întrebuinţarea băuturilor alcoolice, relaţii neregulamentare între militari, inducerea în eroare a superiorului, neîndeplinirea dispoziţiilor şi indicaţiilor comandanţilor);
    d)  pentru promovarea unui examen în mod fraudulos, în cazul existenţei unor dovezi incontestabile (depistarea copierii în timpul examenului, corespunderea răspunsurilor la subiecte cu cele publicate pe reţeaua globală a resurselor de informaţie, depistarea utilizării tehnologiilor informaţionale şi dispozitivelor de transmitere de date în timpul examenului);
    2)  din iniţiativă personală a studentului programului de master, studentului-doctorand sau cursantului;
    3)  în temeiul prevederilor literelor c), d), f), g), h) şi k) ale punctului 140 al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.
    56. Criteriile speciale de exmatriculare a studenţilor pentru nereuşită şi comportament incompatibil cu normele Cartei universitare şi a Codului de etică universitară sînt stipulate în regulamentele interne ale Academiei, care sînt elaborate în conformitate cu cerinţele stabilite de Ministerul Educaţiei.
    57. Militarii exmatriculaţi din Academie, din cadrul studiilor superioare de licenţă, sînt transferaţi în unităţile militare ale Armatei Naţionale pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar în termen sau trecuţi în rezervă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    58. Persoanele exmatriculate din cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I) la anul I de studii pot fi reînmatriculate conform cerinţelor generale stabilite pentru înmatriculare.
    Persoanele exmatriculate de la anii II şi III de studii pot fi reînmatriculaţi (restabiliţi) la studii prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei, cu condiţia promovării anului de studii precedent.
    Reînmatricularea la studii se realizează prin evaluarea finalităţilor de studii şi competenţelor dobîndite anterior.
    59. Persoanele exmatriculate pentru comportament incompatibil cu normele Cartei universitare şi a Codului de etică universitară (încălcări grave de disciplină) şi care au promovat un examen prin fraudă/copiere nu pot fi restabiliţi la studii/sau reînmatriculaţi.
    60. Persoanelor exmatriculate din Academie li se eliberează certificate academice după modelul stabilit de instituţie, iar de către subdiviziunea resurse umane li se perfectează şi eliberează dispoziţiunea pentru evidenţa militară.
    Dosarele persoanelor exmatriculate sînt remise, conform deciziei adoptate, în organele administrativ-militare sau în unităţile militare.
    61. Persoanele care urmează studii superioare în cadrul Academiei beneficiază de dreptul de a întrerupe studiile în conformitate cu prevederile stabilite de Ministerul Educaţiei, cu excepţia studenţilor studiilor superioare de licenţă (ciclul I).
Secţiunea a 6-a
Cooperarea internaţională a Academiei
    62. Cooperarea internaţională a Academiei se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    63. Academia are dreptul să stabilească relaţii directe de colaborare şi parteneriat în domeniul învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice cu instituţiile de învăţămînt şi cercetare ştiinţifică de peste hotare în conformitate cu politicile de stat şi cu aprobarea ministrului apărării.
    64. Cetăţenii străini se admit la studii în Academie în baza tratatelor internaţionale, la care Republica Moldova este parte, precum şi a acordurilor cu instituţiile de învăţămînt superior din străinătate, autorizate în modul stabilit.
    Admiterea la studii a cetăţenilor străini este condiţionată de recunoaşterea şi echivalarea prealabilă a actelor de studii prezentate de candidaţi.
    Instruirea cetăţenilor străini se efectuează în limba română. În cazul în care cetăţenii străini nu posedă limba de instruire, studiile vor fi precedate de cursuri de pregătire lingvistică.
    65. Academia poate face parte şi participa la întrunirile instructiv-metodologice, consiliile şi comisiile ştiinţifico-metodologice la nivel naţional. Participarea la activităţile de acest gen desfăşurate la nivel internaţional se realizează cu acordul ministrului apărării.
Capitolul III
Autonomia universitară
    66. Academia funcţionează în baza autonomiei universitare stabilită de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 aprilie 2014 şi alte acte normative din domeniu.
    67. Autonomia universitară se manifestă sub formă organizatorică, funcţională, didactică, ştiinţifică, administrativă şi juridică.
    68. Academia îşi desfăşoară activitatea în spiritul autonomiei universitare şi libertăţii academice în spaţiul academic propriu disponibil, cu un buget constituit din sursele alocate de Ministerul Apărării, din veniturile proprii obţinute prin instruirea în cadrul studiilor superioare de master, studiilor superioare de doctorat, în cadrul catedrelor militare, din cercetări ştiinţifice şi alte prestări de servicii, în condiţiile respectării legislaţiei şi actelor normative departamentale în vigoare.
    69. Autonomia universitară a Academiei constă în dreptul comunităţii academice de a-şi exercita libertăţile academice fără constrîngeri, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategiei naţionale de dezvoltare a învăţămîntului superior, stabilite prin lege, cu racordarea la specificul serviciului şi învăţămîntului din domeniul milităriei.
    70. Autonomia universitară a Academiei este limitată, întrucît se circumscrie reglementărilor determinate de subordonarea faţă de Ministerul Apărării. Ca structură de apartenenţă departamentală şi instituţie de formare profesională care are ca beneficiar determinat Ministerul Apărării, Academia:
    1) aplică strategia Ministerului Apărării în domeniul managementului resurselor umane, precum şi prevederile actelor normative departamentale ale Ministerului Apărării referitoare la formarea şi dezvoltarea profesională a personalului;
    2)  respectă priorităţile Ministerului Apărării în domeniul formării şi dezvoltării profesionale a personalului;
    3) asigură realizarea necesităţilor de formare şi dezvoltare profesională a personalului, transmise acesteia de către Ministerul Apărării şi alţi beneficiari;
    4) realizează competenţele profesionale şi atitudinal-comportamentale prevăzute în comanda formativă/profilul profesional stabilite/transmise acesteia de către Ministerul Apărării/subdiviziunile beneficiare.
    71. În spaţiul academic, autonomia universitară se manifestă prin competenţe specifice la nivelul facultăţilor, catedrelor şi altor structuri/subdiviziuni echivalente/similare acestora.
    Drepturile, obligaţiile, competenţele şi responsabilităţile pe care le implică autonomia universitară se stabilesc în Carta universitară şi actele normative interne ale Academiei, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.
    72. Autonomia universitară a Academiei urmează să se realizeze în limitele reglementate de cadrul normativ în vigoare, inclusiv a prevederilor specifice stabilite de Ministerul Apărării.
Capitolul IV
Structura organizatorică a Academiei
    73. Structura organizatorică a Academiei este similară structurii instituţiilor de învăţămînt superior civil fiind, în acelaşi timp, racordată şi la specificul unei unităţi militare.
    74. Structura organizatorică a Academiei este determinată de volumul activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică şi cuprinde conducerea acesteia, subunităţi de bază (facultăţi, catedre, centre), subunităţi de asigurare şi alte subdiviziuni auxiliare, conform actelor normative în vigoare.
    Subdiviziunile administrative, financiare, stat major, gestionare resurse umane, managementul calităţii educaţionale, comunicaţii şi informatică, bibliotecă, editură, club şi bază sportivă funcţionează pentru îndeplinirea misiunilor şi obiectivelor Academiei, iar activitatea acestora este reglementată prin regulamente şi instrucţiuni interne, elaborate în conformitate cu actele normative în vigoare.
    75. Facultăţile şi catedrele Academiei sînt subdiviziuni ştiinţifico-didactice şi administrative, care funcţionează în baza prevederilor legislaţiei în vigoare.
    76. Facultatea reprezintă unitatea funcţională de bază care organizează şi conduce procesul de învăţămînt şi de cercetare ştiinţifică şi are în componenţa sa catedre, laboratoare ştiinţifico-didactice, centre şi alte subdiviziuni.
    Facultatea are drept scop organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, realizarea activităţilor metodice, educaţionale şi de cercetare ştiinţifică în unul sau mai multe domenii/specialităţi.
    Organul suprem de conducere al facultăţii este Consiliul facultăţii, care este ales pe un termen de 5 ani în conformitate cu actele normative în vigoare.
    Consiliul facultăţii întruneşte următoarea componenţă: decanul, prodecanul, şefii catedrelor, preşedintele comitetului sindical al corpului didactic (civil), de asemenea, un număr egal de membri din subdiviziuni, precum şi studenţi (studenţi ai programului de master şi studenţi-doctoranzi).
    Competenţele şi atribuţiile Consiliului facultăţii sînt stabilite de actele interne ale Academiei.
    Decanul reprezintă autoritatea decizională individuală, învestită cu responsabilitatea de a asigura managementul strategic al entităţii structurale pe coordonatele politicii, adoptate de Consiliul facultăţii şi aprobate de Senatul Academiei.
    77. Catedra este o subdiviziune de bază a facultăţii, după caz, separată, care organizează şi realizează activităţi didactice, metodice şi de cercetare ştiinţifică în cadrul unei sau mai multor unităţi de curs (discipline înrudite).
    Şeful catedrei exercită managementul operativ şi acţionează în numele catedrei, reprezentînd-o atît în cadrul facultăţii, instituţiei, cît şi în relaţiile cu alte persoane juridice şi fizice, în limitele stabilite de comandantul (rectorul) Academiei.
    În cadrul catedrelor funcţionează comisii didactice specifice unei discipline sau unui grup de discipline înrudite.
    78. Laboratorul este o subdiviziune a facultăţii sau catedrei, care are drept scop asigurarea efectuării lucrărilor practice şi de cercetare la una sau mai multe unităţi de curs (discipline), conform planurilor de învăţămînt şi planurilor de cercetare ştiinţifică.
    79. Subdiviziunea responsabilă de cercetări ştiinţifice este coordonatorul abilitat al activităţilor instructiv-ştiinţifice şi de organizare a cercetării ştiinţifice propriu-zise din cadrul Academiei.
    80. Batalionul de învăţămînt este subunitate de bază a Academiei constituit din companii de studenţi.
    81. Companiile de studenţi se constituie din plutoane/grupe. Modalitatea de formare a grupei academice (pluton) şi subgrupei academice (grupă), precum şi numărul de studenţi din componenţa acestora sînt stabilite de cadrul normativ intern al Academiei.
    Activităţile de învăţămînt, pe subgrupe de studiu, se organizează pentru studierea limbilor străine, disciplinelor de specialitate din învăţămîntul din domeniul milităriei, disciplinelor opţionale şi facultative, precum şi pentru desfăşurarea instrucţiei la simulatoare, lecţiilor practice şi de laborator şi instruirii practice, numai dacă acestea nu se pot organiza cu participarea întregului efectiv al plutonului/grupei de studiu.
    82. Conducerea subunităţilor de învăţămînt (formaţiunilor de studii) se asigură de către comandanţii grupelor, plutoanelor, companiilor şi batalioanelor.
Şefii grupelor de învăţămînt pentru personalul de cursanţi se numesc din rîndurile militarilor participanţi la curs.
    83. Comandanţii subunităţilor de învăţămînt (comandantul de batalion, locţiitorul comandantului de batalion, comandanţii de companii şi de plutoane) sînt consideraţi şefii nemijlociţi ai studenţilor.
    Comandanţii subunităţilor îndeplinesc atribuţiile prevăzute în regulamentele militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova, pentru categoriile date şi au atribuţii specifice, stipulate în actele interne ale Academiei.
    În îndeplinirea sarcinilor didactice, comandanţii de subunităţi au obligaţiile cadrelor didactice.
    84. În Academie se constituie Consiliul studenţilor, care funcţionează în baza unui regulament intern al acesteia.
    Consiliul studenţilor îşi desemnează reprezentanţii în Senat, Consiliul de administraţie şi Consiliul facultăţilor în cadrul Academiei.
    Consiliul studenţilor asigură reprezentarea, informarea şi implicarea studenţilor în activitatea Senatului, Consiliului de administraţie şi Consiliului facultăţilor, în relaţiile cu structurile similare din unităţile de învăţămînt partenere, în organizarea activităţilor extracurriculare şi a programelor de perfecţionare a activităţilor în sprijinul procesului de învăţămînt.
Capitolul V
Sistemul organelor de conducere ale Academiei
Secţiunea 1
Conducerea Academiei
    85. Ministrul apărării exercită controlul asupra Academiei prin intermediul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.
    86. Sistemul organelor de conducere ale Academiei este format din Senat, Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, Consiliul ştiinţific, Consiliul facultăţii, Consiliul de administraţie şi comandantul (rectorul) Academiei.
    87. Funcţiile de conducere din Academie au un caracter complex, îmbinînd atribuţiile caracteristice învăţămîntului superior cu cele specifice conducerii unităţilor militare.
    Comandantul (rectorul), locţiitorii comandantului (prorectorii), decanii şi şefii de catedre din cadrul Academiei, sînt numiţi în funcţii de ministrul apărării, în conformitate cu actele normative departamentale ale Ministerului Apărării.
    88. Conducerea Academiei trebuie să manifeste loialitate faţă de unitatea de învăţămînt, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacităţile personalului din subordine, să încurajeze şi să susţină personalul instituţiei în vederea motivării pentru formare continuă şi pentru crearea în instituţie a unui climat optim desfăşurării procesului de învăţămînt.
    89. Conducerea operativă a Academiei este asigurată de comandant (rector), asistat de locţiitori (prorectori), cu sprijinul consiliului de administraţie.
    90. În realizarea funcţiei de conducere, pe lîngă atribuţiile ce-i revin ca comandant de unitate, comandantul (rectorul) Academiei are următoarele atribuţii specifice:
    1) este conducătorul activităţilor universitare, militare şi administrative ale acesteia;
    2) stabileşte strategia şi politicile instituţionale şi dispune măsurile necesare implementării acestora;
    3) asigură îndeplinirea misiunii Academiei, calitatea şi eficienţa organizării şi desfăşurării activităţilor în cadrul instituţiei. Delegarea de atribuţii nu diminuează autoritatea şi responsabilitatea comandantului (rectorului);
    4) stabileşte atribuţiile funcţionale şi evaluează activitatea componentelor structurale subordonate nemijlocit, iar locţiitorii comandantului (prorectorii) le operaţionalizează pe elemente de structură;
    5) reprezintă, în limitele competenţei şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, Academia în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi în relaţiile cu alte persoane juridice şi fizice.
    91. Potrivit delegărilor de autoritate stabilite sau aprobate de comandantul (rectorul) Academiei, locţiitorii comandantului (prorectorii), şefii unor subdiviziuni structurale desfăşoară, pe durate determinate, planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii unor elemente de structură, constituite temporar, ce vizează finalităţi specifice domeniilor de competenţă ale acestor subdiviziuni.
    92. Conducerea nemijlocită a activităţii subdiviziunilor Academiei se exercită de locţiitorii comandantului (prorectorii), decanii, şefii de catedre şi alte subdiviziuni structurale.
    Competenţa şi obligaţiile conducătorilor acestor subdiviziuni sînt reglementate în actele normative ale Ministerului Educaţiei, în prevederile specifice stabilite de Ministerul Apărării şi în cadrul normativ intern ale Academiei, aprobate de către Senat.
Secţiunea a 2-a
Senatul Academiei
    93. Senatul Academiei este organul de conducere colegial al instituţiei, cu responsabilităţi în domeniile concepţiei strategice, organizării, monitorizării, evaluării şi perfecţionării procesului de învăţămînt şi cercetării ştiinţifice, perfecţionării pregătirii membrilor comunităţii academice, precum şi a altor activităţi ce vizează interesul general al instituţiei.
    94. Preşedintele Senatului Academiei este comandantul (rectorul) Academiei.
    95. Durata mandatului Senatului Academiei este de 5 ani, iar durata mandatului membrilor Senatului din rîndul studenţilor este de 1 an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
    96. Senatul Academiei este constituit din membrii din oficiu, aleşi şi invitaţi permanenţi.
    Membrii din oficiu sînt: comandantul (rectorul), locţiitorii (prorectorii), decanii facultăţilor şi şeful subdiviziunii management educaţional.
    Membrii aleşi sînt: personalul ştiinţifico-didactic şi nedidactic, studenţii, studenţii programului de master, studenţii-doctoranzi şi reprezentanţii organelor sindicale. Modalitatea şi procedura de alegere este stabilită prin act intern instituţional, elaborat în baza regulamentului-cadru al Ministerului Educaţiei.
    Invitaţi permanenţi sînt: şeful subdiviziunii resurse umane, şeful subdiviziunii financiare, consilierul pe probleme juridice, comandantul de batalion şi psihologul instituţiei.
    97. Senatul Academiei are următoarele competenţe şi atribuţii:
    1) asigurarea respectării principiului libertăţii academice şi al autonomiei universitare;
    2) elaborarea şi aprobarea Cartei universitare;
    3) aprobarea Planului de dezvoltare strategică instituţională;
    4) aprobarea bugetului Academiei;
    5) elaborarea şi aprobarea metodologiilor şi regulamentelor de organizare a activităţilor şi programelor academice, de cercetare şi de creaţie artistică din cadrul Academiei, precum şi metodologiilor şi regulamentelor de recrutare, selectare, angajare şi evaluare a cadrelor didactice;
    6) înaintarea spre aprobare, în modul stabilit, a structurii organizatorice şi funcţionale a Academiei;
    7) confirmarea, fără drept de modificare, a listei membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică al Academiei.
    98. Actele interne ale Academiei cu privire la procesul de învăţămînt sînt examinate şi aprobate în cadrul şedinţelor Senatului şi se pun în aplicare prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei.
    99. La şedinţele Senatului Academiei pot fi invitaţi reprezentanţi ai aparatului central al Ministerului Apărării, Marelui Stat Major al Armatei Naţionale şi, în contextul problemelor abordate, orice altă persoană expert în domeniu.
Secţiunea a 3-a
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională
    100. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională are următoarele competenţe şi atribuţii:
    1) coordonează elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituţională, care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a Academiei şi acţiunile principale pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, şi îl prezintă Senatului pentru aprobare;
    2) monitorizează, controlează şi evaluează eficienţa utilizării resurselor financiare şi prezintă Senatului pentru aprobare proiectul bugetului Academiei;
    3) aprobă contractul-tip de studii şi cuantumul taxelor de studii;
    4) asigură managementul instituţional privind drepturile de proprietate intelectuală şi de transfer tehnologic;
    5) adoptă decizii, cu avizul favorabil al Senatului, privind:
    a) dezvoltarea şi consolidarea patrimoniului Academiei;
    b) iniţierea şi închiderea programelor de studii;
    c) metodologia de salarizare şi stimulare a personalului;
    d) activităţile de antreprenoriat, parteneriatele public-privat şi cooperarea cu mediul de afaceri;
    e) angajarea în consorţii şi fuzionarea cu alte instituţii de învăţămînt superior.
    101. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională se constituie din 9 membri, după cum urmează:
    1) 3 membri desemnaţi de:
    a) Ministerul Educaţiei – un membru;
    b) Ministerul Finanţelor – un membru;
    c) Ministerul Apărării – un membru.
    2) comandantul (rectorul);
    3) locţiitorul comandantului (prorectorul) responsabil de lucrul administrativ;
    4) 2 membri din rîndul cadrelor didactice titulare care nu deţin funcţii de conducere şi nu sînt membri ai Senatului, selectaţi prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăţilor şi a reprezentanţilor studenţi din Senat şi din consiliile facultăţilor;
    5) 2 membri delegaţi din partea Senatului Academiei care sînt experţi externi şi nu au calitatea de titulari ai acesteia.
    102. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională se desemnează pentru un mandat de 5 ani.
    103. Preşedintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională este ales de membrii acestuia. Angajaţii Academiei nu pot fi aleşi în funcţia de preşedinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională.
    104. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională se întruneşte cel puţin o dată în semestru sau ori de cîte ori este necesar, la iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin o treime din numărul membrilor.
    105. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională poartă răspundere pentru deciziile adoptate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secţiunea a 4-a
Consiliul de administraţie al Academiei
    106. Consiliul de administraţie al Academiei este organul coordonator al acesteia, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu cadrul normativ naţional, actele normative departamentale ale Ministerului Apărării, precum şi propriului regulament.
    107. Consiliul de administraţie al Academiei are rolul consultativ în domeniul administrativ şi stabileşte direcţiile principale ale învăţămîntului din domeniul milităriei în conformitate cu standardele educaţionale naţionale.
    108. Consiliul de administraţie al Academiei are următoarele atribuţii de bază:
    1)  asigură respectarea actelor normative care reglementează activitatea de învăţămînt;
    2)  validează Planul cu principalele activităţi ale Academiei pentru anul de studii;
    3)  stabileşte planurile de perspectivă de dezvoltare a Academiei;
    4)  analizează şi stabileşte priorităţile în administrarea Academiei;
    5)  analizează şi propune eşalonului superior proiectul bugetului Academiei;
    6)  stabileşte, cu respectarea normelor legale, modul de atragere şi utilizare a resurselor financiare ce provin din donaţii, sponsorizări, taxe şi prestări servicii;
    7)  propune perioadele concediilor de odihnă ale personalului ştiinţifico-didactic şi ale personalului didactic auxiliar;
    8)  organizează aniversări şi ceremoniale.
    109. Componenţa Consiliului de administraţie al Academiei, modalitatea de alegere a membrilor şi modul de desfăşurare a şedinţelor acestuia sînt stipulate în propriul regulament, aprobat prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei.
    110. Hotărîrile Consiliului de administraţie al Academiei se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simplă din numărul membrilor componenţi ai acestuia şi se aprobă de comandant (rector).
Capitolul VI
Resursele umane din Academie
Secţiunea 1
Personalul ştiinţifico-didactic, didactic și ştiinţific
    111. Personalul Academiei include conducerea, comunitatea academică şi personalul administrativ militar şi civil.
    Comunitatea academică este constituită din totalitatea persoanelor care desfăşoară activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, precum şi a celor care studiază în instituţie.
    112. În Academie activează următoarele categorii de personal:
    1) de conducere, îndrumare şi control: comandant (rector), locţiitori (prorectori), decani şi şefi de catedre, centre, subdiviziuni;
    2) ştiinţifico-didactic: profesori universitari, conferenţiari universitari, lectori universitari;
    3) didactic: asistenţi universitari, instructori (asistenţi);
    4) ştiinţific: cercetători ştiinţifici principali, cercetători ştiinţifici coordonatori, cercetători ştiinţifici superiori, cercetători ştiinţifici;
    5) didactic auxiliar: bibliotecari, metodiști, comandanți ai subunităților de învăţămînt, şefi de laboratoare/ateliere, laboranţi.
    113. Numirea în funcţiile militare din categoria celor de conducere şi administrative ale Academiei, este efectuată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate şi ordinelor ministrului apărării.
    114. Posturile ştiinţifico-didactice, didactice şi ştiinţifice se ocupă prin concurs, în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat de Ministerul Educaţiei.
    115. Funcţiile militare ce ţin de activitatea didactică şi ştiinţifică se completează prin concurs, în conformitate cu cadrul normativ departamental şi cerinţele stabilite de Ministerul Apărării.
    116. Funcţiile militare vacante, ce ţin de activitatea didactică şi ştiinţifică, în cazul lipsei candidaţilor pentru participarea la concurs, pot fi completate la decizia ministrului apărării, conform legislaţiei în vigoare.
    117. Funcţiile (posturile) civile din categoria celor de conducere şi administrative ale Academiei, sînt completate conform cerinţelor Codului muncii al Republicii Moldova, iar angajarea nemijlocită se efectuează prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei.
    118. Pentru desfăşurarea unei activităţi didactice, pot fi cooptaţi specialişti din domeniul învăţămîntului, cercetării ştiinţifice şi administraţiei, în calitate de cadre didactice asociate, prin cumul sau prin plata cu ora, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
    119. Personalul ştiinţifico-didactic, didactic şi didactic auxiliar din Academie desfăşoară activităţi în clasă, în laboratoare, pe poligoane şi pe teren.
    120. Personalul ştiinţifico-didactic, didactic şi didactic auxiliar este obligat să dea dovadă de o înaltă conştiinţă profesională şi civilă, să aibă o comportare demnă, să-şi ridice nivelul pregătirii de specialitate, inclusiv în domeniul psihopedagogiei, să asigure conţinutul ştiinţific ridicat al învăţămîntului, să manifeste exigenţă pentru însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare ofiţerilor şi altor specialişti, în modul stabilit de planurile de învăţămînt şi în programele analitice.
    121. Personalul ştiinţifico-didactic, didactic şi didactic auxiliar trebuie să aibă ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite studenţilor, vestimentaţie decentă, comportament responsabil şi să manifeste interes faţă de formarea sa continuă.
    Personalul ştiinţifico-didactic şi didactic militar în timpul lecţiilor este considerat şef al studenţilor/studenţilor programului de master/studenţilor-doctoranzi/cursanţilor. Indicaţiile acestora în timpul lecţiilor (orelor) sînt obligatorii.
    122. Personalul ştiinţifico-didactic şi didactic militar şi civil execută obligaţiunile prevăzute în fişa funcţiei/postului, precum şi sarcinile atribuite de şeful catedrei şi desfăşoară activitatea didactică conform normelor didactice stabilite.
    123. Necesarul de funcţii/posturi ştiinţifico-didactice (stabilite prin statele de organizare) se determină anual, în funcţie de sarcinile didactice rezultate din planul de învăţămînt, numărul subunităţilor de învăţămînt (formaţiunile de studii) şi normele ştiinţifico-didactice şi de cercetare în vigoare, din contul şi în limita numărului de unităţi de personal stabilit Academiei pe anul respectiv.
    Normele optimale de stabilire a funcţiilor/posturilor în structura catedrei (numărul personalului ştiinţifico-didactic) în Academie se stabilesc de Ministerul Apărării, de comun acord cu Ministerul Educaţiei.
    În calitate de cadre ştiinţifico-didactice şi de cercetare ştiinţifică la funcţii militare, cu acordul ministrului apărării, din contul şi în limita numărului de unităţi de personal stabilit Academiei pe anul respectiv, pot fi angajaţi, în baza contractului individual de muncă pe o perioadă de 1 an, militari în rezervă sau în retragere, care corespund cerinţelor stabilite de Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituțiile de învăţămînt superior.
    124. În afară de personalul didactic şi ştiinţific, în Academie îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de salariaţi civili: ingineri, medici, tehnicieni, personal administrativ, personal sanitar, muncitori calificaţi şi necalificaţi.
    125. Salariaţii civili, la angajare, semnează contractul individual de muncă şi contractul despre răspunderea materială, după caz, exercitîndu-şi drepturile şi executîndu-şi obligaţiile ce le revin, potrivit specificului Ministerului Apărării şi atribuţiilor funcţionale stabilite în Academie. Atribuţiile funcţionale sînt stabilite de comun acord la angajare.
    126. Numirea în funcţii şi eliberarea militarilor din funcţii ştiinţifico-didactice şi didactice în Academie, precum şi în funcţii de instructori, se efectuează la încheierea anului de studii (perioadei de instruire) stabilit pentru instituţia corespunzătoare, iar a instructorilor – după încheierea cursurilor corespunzătoare.
    Numirea, promovarea şi eliberarea din funcţii a cadrelor ştiinţifico-didactice şi de cercetare ştiinţifică se face în condiţiile legale stabilite pentru învăţămîntul superior şi actele departamentale ale Ministerului Apărării.
Secţiunea a 2-a
Efectivul flotant al Academiei
    127. Persoanele care au promovat concursul de admitere şi au fost înmatriculate în Academie la studii superioare de licenţă (ciclul I) se numesc studenţi.
    Persoanele care au promovat concursul de admitere şi au fost înmatriculate în Academie la studii superioare de master (ciclul II) se numesc studenţi ai programului de master.
    Persoanele care au promovat concursul de admitere şi au fost înmatriculate în Academie la studii superioare de doctorat (ciclul III) se numesc studenţi-doctoranzi.
    Militarii prin contract/persoanele civile care urmează studiile în Academie în cadrul cursurilor de perfecţionare şi specializare se numesc cursanţi.
    Drepturile şi obligaţiile studenţilor, studenţilor programului de master, studenţilor-doctoranzi şi cursanţilor Academiei, în conformitate cu funcţiile lor militare şi de serviciu, sînt stabilite de regulamentele militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova, prezentul Regulament, Carta universitară, regulamentele interne ale instituţiei şi Statutul studentului militar din instituţie.
    Studenţii, studenţii programului de master, studenţii-doctoranzi şi cursanţii poartă întreaga răspundere pentru însuşirea materialului predat şi pregătirea individuală.
    128. Persoanele civile, înmatriculate în Academie la studii superioare de licenţă (ciclul I) se consideră încadraţi în serviciul militar din ziua înmatriculării lor prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei, cu excepţia persoanelor înmatriculate în baza acordurilor de colaborare departamentale. Concomitent cu înmatricularea, acestora li se conferă gradul militar „soldat”, cu excepţia cazurilor de menţinere a gradului militar acordat studenţilor înainte de admitere în Academie.
    129. Statutul persoanelor civile (cu statut special) înmatriculate la studii de master sau de doctorat sînt determinate de către Ministerul Apărării, în baza acordurilor de colaborare departamentale cu structura pentru care se pregătesc cadrele respective.
    130. Dreptul de numire în funcţii de comandă a studenţilor îl are comandantul (rectorul) Academiei, iar selectarea se efectuează din rîndul studenţilor cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi disciplină militară impecabilă.
    Prin ordinul comandantului (rectorului) Academiei din rîndurile studenţilor sînt numiţi locţiitorii comandanţilor de pluton şi comandanţii de grupe. După numirea în aceste funcţii studenţilor care deţin grade militare pentru efectivul de soldaţi li se acordă grade militare prevăzute pentru efectivul de sergenţi, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate.
    131. Stimulările acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate studenţilor, studenţilor programului de master (militari), studenţilor-doctoranzi (militari) şi cursanţilor (militari) sînt similare celor prevăzute în Regulamentul disciplinei militare, conform gradelor militare deţinute de către aceştia.
    132. Studenţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările interne ale Ministerului Apărării, începînd cu semestrul II şi pînă la finele studiilor (exmatriculare), la decizia Senatului, pot fi propuşi pentru acordarea burselor de merit, de studii şi sociale, reieşind din rezultatele excepţionale la învăţătură, performanţe relevante în activitatea academică, ştiinţifică şi extracurriculară.
    Modul de acordare a burselor sînt stipulate în actele normative în vigoare.
Capitolul VII
Asigurarea logistică
    133. Locţiitorul comandantului (prorectorul) pentru lucrul administrativ prin intermediul secţiei de profil este coordonatorul activităţii logistice care este orientată în scopul susţinerii învăţămîntului şi pregătirii pentru luptă, alimentării, echipării şi cazării efectivului, acordării asistenţei medicale, asigurării cu armament, muniţii şi tehnică.
    134. Logistica didactică şi ştiinţifică în Academie se realizează sub coordonarea locţiitorului comandantului (prorectorului) pentru lucru administrativ, de către compartimentele specializate, în baza prevederilor curriculumurilor (programelor analitice) şi a planului de dezvoltare anual.
    135. Spaţiul academic al Academiei este constituit din edificiile, terenurile şi dotările din patrimoniul Ministerului Apărării, aflate în administrare, puse la dispoziţia comunităţii academice pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt şi cercetare ştiinţifică, precum şi pentru cazare, alimentare, activităţi culturale, sportive şi administrative.
    136. Baza materială de instrucţie a Academiei este complexitatea de mijloace materiale şi tehnice, clădiri şi construcţii, destinate asigurării pregătirii studenţilor la specialităţile stabilite, în corespundere cu planurile de învăţămînt, programele analitice şi metodica modernă de predare, precum şi de realizare a cercetărilor ştiinţifice.
    Baza tehnico-materială a procesului instructiv-educativ trebuie să corespundă nivelului actual de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii şi cerinţelor militare.
    137. Baza materială de instrucţie se compune din: baza de laborator, baza de instrucţie de companie, baza sportivă de instrucţie.
    Elementele principale ale bazei materiale de instrucţie sînt:
    1) armamentul şi tehnica militară;
    2) utilajul de laborator, mijloacele de antrenament instructiv, tehnica de calcul;
    3) mijloacele tehnice de instrucţie, aparatele, materialul demonstrativ şi alt material militar de instrucţie;
    4) aulele, sălile de clasă, laboratoarele, tirul, sălile de simulatoare, sălile de calculatoare, bibliotecile, sălile de lectură, birourile pentru lectori, alte încăperi de instrucţie şi auxiliare;
    5) complexele şi construcţiile sportive, poligoanele de instrucţie, poligoanele de tragere, platourile instrucţiei de front şi alte obiective de pregătire militară;
    6) atelierele de producţie, laboratoarele de mijloace instructive, laboratoarele foto, cinema şi tipografie;
    7) manualele şi materialele didactice, literatura ştiinţifică şi informativă, documentele normative şi materialele metodico-instructive;
    8) alte mijloace materiale şi tehnice, clădiri şi construcţii.
    138. Baza ştiinţifică de laborator trebuie să corespundă scopurilor şi conţinutului de instrucţie, astfel încît să asigure desfăşurarea calitativă a şedinţelor de lucru, precum şi a lucrului individual al studenţilor.
    Numărul şi volumul auditoriilor, suprafaţa, utilajul şi asigurarea cu tehnică a spaţiului de studii pentru pregătirea practică a studenţilor trebuie să asigure desfăşurarea lecţiilor pentru o grupă academică.
    139. Desfăşurarea lecţiilor practice în teren trebuie să asigure posibilitatea acumulării unei bune experienţe practice de către studenţi. În acest scop pot fi folosite şi centrele de instruire militară.
    140. Dezvoltarea şi perfecţionarea bazei materiale de instrucţie în Academie se realizează conform planului anual de dezvoltare şi perfecţionare a bazei materiale de învăţămînt.
Capitolul VIII
Activitatea economico-financiară
    141. Activitatea economico-financiară şi salarizarea personalului în Academie se execută în conformitate cu actele normative şi legislaţia în vigoare.
    142. Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Academiei se efectuează din contul bugetului de stat, precum şi din alte surse financiare permise de legislaţie.”