LPM134/2008*
ID intern unic:  362560
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 134
din  13.06.2008
cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat*
Publicat : 31.12.2015 în Monitorul Oficial Nr. 361-369     art Nr : 673
    MODIFICAT
    LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909
    LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16
    LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16
    LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16


    _______________________________________
    * Republicată în temeiul art.VII, lit. b) al Legii nr.101 din 18 iunie 2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.161-165, art. 337.
    Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
    LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584
    LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare 01.01.10
    LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664
    LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696
    LP66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299
    LP181 din 19.12.11, MO1-6/06.01.12 art.4; în vigoare 01.03.12
    LP122 din 25.05.12, MO143-148/13.07.12 art.469
    LP23 din 01.03.13, MO64-68/29.03.13 art.205
    LP101 din 18.06.15, MO161-165/26.06.15 art.337; în vigoare 26.06.15



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII  GENERALE
    Articolul 1. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
    (1) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare Serviciu) este un organ de stat cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, a membrilor lor de familie, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora.
    (2) Îndeplinirea serviciului în funcţia de ofiţer de protecţie cu grad special (denumit în continuare ofiţer de protecţie) în cadrul Serviciului este o formă specială a serviciului public prin care se exercită drepturile şi obligaţiile Serviciului în domeniul securităţii statului.
    (3) Serviciul este subordonat Guvernului Republicii Moldova.
    [Art.1 al.(3) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    măsuri de securitate – totalitate a măsurilor organizatorice, de protecţie, de pază, de regim control-acces, tehnico-operative, de investigaţie, realizate de către Serviciu în scop de îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin;
    misiune de protecţie – ansamblu de măsuri şi teste de securitate necesare pentru asigurarea stării de siguranţă a persoanelor beneficiare de protecţie de stat;
    persoane beneficiare de protecţie de stat – demnitari ai Republicii Moldova, demnitari străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, membrii lor de familie, cărora li se asigură protecţie în conformitate cu prezenta lege;
    sedii de lucru şi reşedinţe aflate în pază – clădiri în care îşi desfăşoară activitatea şi locuiesc, permanent sau temporar, persoanele beneficiare de protecţie de stat, precum şi teritoriile aferente;
    test de securitate – totalitate a acţiunilor de examinare, verificare sau de probare a obiectelor (piese, aparate, utilaje, dispozitive, instalaţii, construcţii, unităţi de transport) aflate în folosinţă sau pentru a fi folosite de către persoanele beneficiare de protecţie de stat, desfăşurate în scop de determinare a inofensivităţii sanitaro-igienice, epidemice, ecologice, de radiaţie ionizantă şi de altă natură asupra vieţii şi sănătăţii acestora.
    Articolul 3. Cadrul juridic
    Cadrul juridic al activităţii Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, Legea securităţii statului, Legea privind organele securităţii statului, prezenta lege, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 4. Principiile de bază
    Serviciul îşi desfăşoară activitatea pe principiile:
    a) legalităţii;
    b) egalităţii în faţa legii;
    c) respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale omului;
    d) interacţiunii şi cooperării;
    e) îmbinării metodelor de activitate deschise cu cele secrete;
    f) răspunderii personale;
    g) conducerii unice;
    h) nepărtinirii;
    i) controlului şi supravegherii.
    Articolul 5. Cooperarea la nivel naţional şi internaţional
    (1) Pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, Serviciul colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, cu Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu societăţi şi instituţii avînd orice formă juridică de organizare, cu persoane fizice, precum şi cu instituţii similare din alte ţări, inclusiv organizaţii internaţionale de profil.
    (2) Instituţiile prevăzute la alin.(1) acordă Serviciului, în limitele competenţelor legale, sprijin necesar îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege.
Capitolul II
PERSOANELE BENEFICIARE DE PROTECŢIE
DE STAT. SEDIILE DE LUCRU ŞI REŞEDINŢELE
AFLATE ÎN PAZĂ
    Articolul 6. Persoanele beneficiare de protecţie de stat
    (1) Din categoria demnitarilor Republicii Moldova care beneficiază de protecţie de stat fac parte: Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, ex-Preşedintele Republicii Moldova, ex-Preşedintele Parlamentului, ex-Prim-ministrul, pe perioada stabilită de legislaţie.
    (2) Pe durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, al Preşedintelui Parlamentului şi al Prim-ministrului se acordă protecţie şi membrilor lor de familie.
    (3) Prim-ministrul Republicii Moldova dispune acordarea protecţiei şi altor demnitari sau membrilor lor de familie, la solicitarea scrisă a instituţiilor interesate sau din iniţiativă proprie, dacă se constată o stare de pericol sau dacă există informaţii despre organizarea de acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea lor.
    [Art.6 al.(3) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (4) În afara teritoriului naţional, protecţia demnitarilor Republicii Moldova prevăzuţi în prezenta lege se asigură de către personalul Serviciului în cooperare cu serviciile speciale cu atribuţii în domeniu din ţara gazdă.
    (5) Demnitarilor străini şi membrilor lor de familie li se asigură protecţie pe durata şederii în Republica Moldova în conformitate cu legislaţia naţională, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. La solicitarea scrisă a instituţiilor interesate, directorul Serviciului poate dispune acordarea protecţiei altor demnitari străini, aflaţi în vizită pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă ce nu va depăşi 30 de zile calendaristice, cu informarea Prim-ministrului Republicii Moldova.
    [Art.6 al.(5) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (6) Persoanele menţionate la alin.(1)–(5) pot refuza pe un termen limitat protecţia acordată, informînd în scris despre refuz directorul Serviciului, cu excepţia timpului pentru care a fost declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război.
    Articolul 7. Sediile de lucru, reşedinţele şi obiectele
                       aflate în pază
    Lista sediilor de lucru, a reşedinţelor şi obiectelor aflate în paza Serviciului este stabilită prin hotărîre de Guvern.
    [Art.7 modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
Capitolul III
CONDUCEREA ŞI ORGANIZAREA SERVICIULUI
    Articolul 8. Conducerea Serviciului
    (1) Serviciul este condus de un director, numit şi eliberat din funcţie de către Guvern, la propunerea Prim-ministrului.
    [Art.8 al.(1) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (2) Directorul Serviciului este asistat de un director adjunct, care este numit și eliberat din funcție de către Guvern, la propunerea directorului Serviciului.
    [Art.8 al.(2) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (3) Directorul Serviciului şi adjunctul lui deţin funcţii de demnitate publică, obţinute prin numire.
    [Art.8 al.(3) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (4) În cadrul Serviciului se constituie şi funcţionează Colegiul Serviciului, care este un organ consultativ în organizarea activităţii lui.
    (5) Colegiul Serviciului este compus din 11 membri. Componenţa Colegiului se aprobă prin hotărîre de Guvern, la propunerea directorului Serviciului.
    [Art.8 al.(5) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (6) Şedinţa Colegiului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membrii acestuia. Modul de activitate al Colegiului este prevăzut în regulamentul intern, care este aprobat de directorul Serviciului.
    (7) Deciziile Colegiului se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestuia. Deciziile se înregistrează şi se fac publice prin ordin al directorului Serviciului.
    Articolul 9. Organizarea Serviciului
    (1) Structura și limita personalului Serviciului se stabilesc de către Guvern.
    [Art.9 al.(1) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (2) Serviciul este persoană juridică şi dispune de cont trezorerial, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi de simboluri corporative.
    Articolul 10. Obligaţiile directorului Serviciului
    Directorul Serviciului are următoarele obligaţii:
    a) organizează şi conduce activitatea Serviciului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu instituţii şi organizaţii din ţară, precum şi cu instituţii şi organizaţii similare din străinătate;
    b) elaborează şi prezintă Guvernului propuneri privind structura şi limita personalului Serviciului;
    [Art.10 lit.b) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    c) stabileşte modul de utilizare a alocaţiilor bugetare, a mijloacelor materiale şi tehnice destinate întreţinerii şi funcţionării Serviciului, încheie contracte privind achiziţionarea de tehnică, de mijloace speciale şi de mărfuri industrial-tehnice privind efectuarea unor lucrări necesare activităţii acestuia, stabileşte cuantumul sporurilor, adaosurilor şi altor plăţi suplimentare pentru personalul Serviciului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    d) stabileşte obligaţiile directorilor adjuncţi şi ale personalului Serviciului, determină gradul lor de responsabilitate;
    e) încadrează şi eliberează din serviciu, conform legislaţiei;
    f) stimulează şi aplică sancţiuni disciplinare, conform legislaţiei;
    g) emite ordine, dispoziţii şi instrucţiuni;
    h) este responsabil de îndeplinirea obligaţiilor Serviciului;
    i) detaşează ofiţerii de protecţie în misiuni de serviciu peste hotare, inclusiv la studii;
    j) negociază şi încheie, în condiţiile  legii, contracte şi acorduri  cu persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate în probleme ce ţin de competenţa Serviciului;
    k) aprobă devizul de cheltuieli al Serviciului;
    l) îndeplineşte alte obligaţii stabilite de legislaţie.
Capitolul IV
OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE SERVICIULUI
    Articolul 11. Obligaţiile Serviciului
    Serviciul are următoarele obligaţii:
    a) să prevină, să depisteze şi să anihileze orice acţiune, risc sau ameninţare prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi la sănătatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, indiferent de locul lor de aflare, să asigure paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestor persoane;
    b) să întreprindă acţiunile prevăzute la art.2, necesare asigurării securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestor persoane;
    c) să menţină, în limitele competenţei, ordinea publică în locurile de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi să excludă cauzele ce împiedică asigurarea acestei ordini;
    d) să asigure însoţirea sau escortarea mijloacelor de transport  auto cu care se deplasează persoanele beneficiare de protecţie de stat;
    e) să întreprindă, în limitele competenţei, măsuri de asigurare a fiabilităţii, securităţii informaţionale şi operativităţii sistemelor de telecomunicaţii;
    f) să organizeze şi să coordoneze, pe timpul misiunilor de protecţie, activitatea tuturor părţilor participante din instituţiile prevăzute la art.5 alin.(1);
    g) să participe, în limitele competenţei, la combaterea terorismului;
    h) să întreprindă, în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, acţiuni pentru prevenirea scurgerii de informaţii care nu sînt destinate publicităţii;
    i) să execute, independent sau în cooperare cu alte organe specializate, acţiuni de căutare, identificare şi neutralizare a obiectelor suspecte care ar periclita persoanele beneficiare de protecţie de stat, sediile de lucru sau reşedinţele aflate în pază;
    j) să asigure propria securitate şi activitate;
    k) la declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război, să coordoneze, în limitele competenţei, cu Statul Major General al Forţelor Armate acţiunile de menţinere a regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război;
    l) să organizeze, potrivit legii, activitatea de apărare a secretului de stat şi a altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;
    m) să îndeplinească alte obligaţii în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 12. Drepturile Serviciului
    Serviciul are următoarele drepturi:
    a) să desfăşoare, în conformitate cu legislaţia, activităţi speciale de investigaţii pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 11 lit. a); să informeze în mod obligatoriu, printr-un act de sesizare, cu remiterea materialelor confirmative, alte autorităţi care desfăşoară activităţi speciale de investigaţii despre faptele ilicite devenite cunoscute ce ţin de competenţa acestor autorităţi;
    b) să solicite şi să primească, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, de la autorităţile publice, agenţiile şi companiile de la întreprinderile de stat şi de la întreprinderile private, precum şi de la alte persoane juridice, informaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor Serviciului;
    c) să efectueze verificarea specială a locurilor de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi să supună testelor de securitate obiectele aflate în folosinţa acestora, utilizînd în acest scop cîini detectori şi mijloace speciale din dotare;
    d) să reţină şi să predea organelor competente persoanele care comit sau care au comis fapte ilegale în locurile de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat ori care au intenţia de a pătrunde sau care au pătruns ilegal în zonele cu acces interzis;
    e) să înainteze autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor propuneri de înlăturare a cauzelor şi a situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat;
    f) să pătrundă pe teritoriile şi în incintele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor pentru prevenirea şi combaterea acţiunilor ilegale ce pun în pericol securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, precum şi pentru urmărirea persoanelor suspecte de comiterea acestor acţiuni, aducînd neîntîrziat la cunoştinţă organelor competente toate cazurile de pătrundere în aceste teritorii şi incinte contrar voinţei proprietarului;
    g) să utilizeze unităţi de transport cu numere de înmatriculare speciale, dotate cu mijloace speciale de comunicaţii, de protecţie, de semnalizare sonoră şi luminoasă;
    h) să întreprindă, după caz, măsuri în vederea limitării sau interzicerii temporare a circulaţiei vehiculelor şi a accesului persoanelor în anumite zone din localitate şi în imobile de orice natură, precum şi în vederea eliberării zonelor respective de mijloacele de transport care împiedică întreprinderea măsurilor de securitate, prin remorcarea acestora;
    i) să efectueze schimb de informaţii şi de tehnică specială şi să coopereze cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu din Republica Moldova şi din alte ţări pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.11 lit.a);
    j) să antreneze, în limitele competenţei, cu acordul Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Ministerului Afacerilor Interne, forţele şi mijloacele acestora, necesare stabilirii şi realizării măsurilor de securitate;
    k) să legitimeze şi să efectueze cu ajutorul mijloacelor speciale din dotare examinarea corporală şi controlul bunurilor persoanelor aflate în perimetrul desfăşurării misiunii de protecţie;
    l) să poarte armă, să deţină, să aplice şi să folosească arma şi muniţiile din dotare, să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale, în cazurile şi în modul prevăzute de legislaţie;
    m) în executarea unor misiuni care nu pot fi amînate şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel, să folosească orice mijloc de transport şi de telecomunicaţie proprietate publică sau privată, cu excepţia celor care aparţin corpului diplomatic, cheltuielile de folosire urmînd să fie suportate de Serviciu sau, după caz, de persoanele care au provocat intervenţia.
Capitolul V
ÎNCADRAREA ÎN SERVICIU
    Articolul 13. Condiţiile de încadrare în calitate
                         de ofiţer de protecţie
    (1) Încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie este benevolă prin concursul candidaţilor care întrunesc condiţiile specifice funcţiei şi criteriilor stabilite de Serviciu.
    (2) În calitate de ofiţer de protecţie poate fi încadrată persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova;
    b) a atins vîrsta de 21 de ani;
    c) posedă limba de stat;
    d) a îndeplinit serviciul militar prin contract sau serviciul special, serviciul militar în termen sau cu termen redus ori a urmat cursul deplin de instruire la catedra militară;
    e) este apt după calităţile individuale şi profesionale, starea de sănătate, capacităţile fizice şi psihologice pentru îndeplinirea funcţiei la care candidează;
    f) corespunde criteriilor de încadrare în Serviciu, ca urmare a controlului special.
    (3) Nu poate fi încadrată în calitate de ofiţer de protecţie persoana care:
    a) nu întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (2);
    b) a atins limita de vîrstă pentru încadrarea primară în Serviciu de 30 de ani;
    c) nu a renunţat la calitatea sa de membru al unui partid, al unei organizaţii social-politice, al unui organ de conducere sau de fondator al unui agent economic, precum şi la orice altă calitate incompatibilă cu funcţia de ofiţer de protecţie prevăzută de Statutul disciplinar;
    d) a fost declarată anterior, prin hotărîre judecătorească definitivă, culpabilă de comiterea unei infracţiuni şi care se află sub urmărire penală;
    e) este privată, prin hotărîre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul autorităţilor publice.
    (4) Pentru a fi încadrat în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul este supus unui control special conform actelor normative ale Serviciului.
    (5) Serviciul efectuează, cu acordul candidatului, controlul special al acestuia, care se extinde şi asupra soţiei/soţului, rudelor pînă la al doilea grad de rudenie inclusiv, precum şi asupra persoanelor cu care domiciliază sau cu care se află în relaţii de concubinaj candidatul, cu respectarea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal. Procedura controlului special presupune prelucrarea datelor din evidenţele şi înregistrările operative şi de altă natură, testarea, în caz de necesitate, a candidatului la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea datelor cuprinse în declaraţia de avere și interese personale, culegerea de informaţii privind faptele care, conform legislaţiei, constituie impedimente la numirea într-o funcţie sau la desfăşurarea anumitor activităţi, precum şi examinarea altor informaţii în vederea constatării eligibilităţii candidatului pentru îndeplinirea funcţiei respective.
    [Art.13 al.(5) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (6) Refuzul candidatului de a fi supus controlului special constituie impediment la încadrarea acestuia în Serviciu.
    (7) Dacă, în urma efectuării controlului special sau a concursului, se constată că respectivul candidat nu corespunde condiţiilor de încadrare în calitate de ofiţer de protecţie sau că are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale, Serviciul este obligat să-l informeze despre motivul refuzului de angajare.
    [Art.13 al.(7) modificat prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]
    (8) La încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul este supus unui examen medical complex, efectuat de către o comisie medicală de specialitate în instituţia medico-sanitară cu care Serviciul are încheiat un contract.
    (9) În cazul deciziei pozitive a comisiei medicale de specialitate, candidatul este supus verificării în vederea corespunderii cerinţelor de pregătire generală şi fizice necesare funcţiei la care candidează.
    (10) La încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul semnează angajamentul de a nu divulga informaţia ce constituie secret de stat, precum şi altă informaţie oficială cu accesibilitate limitată.
    (11) Persoanele care urmează să fie încadrate în calitate de ofiţer de protecţie sînt supuse dactiloscopiei de stat obligatorii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (12) La încadrarea în Serviciu şi, ulterior, în fiecare an, ofiţerii de protecţie sînt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţii de avere și interese personale.
    [Art.13 al.(12) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (13) Persoanele încadrate în calitate de ofiţer de protecţie sînt radiate din evidenţa militară şi se includ în evidenţa specială a Serviciului.
    (14) În funcţiile stabilite pentru subofiţeri se încadrează persoane care au studii liceale sau medii de cultură generală, profesional tehnice ori secundare sau postsecundare.
    (15) În funcţiile stabilite pentru ofiţerii cu grade medii, superioare şi supreme se încadrează persoanele care au studii superioare.
    (16) La angajarea persoanei în cadrul Serviciului în calitate de ofiţer de protecţie, acesteia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 6 luni. Procedura de evaluare a activităţii angajatului privind susţinerea perioadei de probă se stabileşte printr-un act normativ al Serviciului.
    Articolul 14. Contractul de îndeplinire a serviciului                     
                         special în cadrul Serviciului de Protecţie
                         şi Pază de Stat
    (1) Încadrarea în Serviciu se efectuează prin contract de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare contract), încheiat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de îndeplinire a serviciului, obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea părţilor.
    (2) Contractul se încheie între cetăţeanul Republicii Moldova care urmează a fi încadrat şi directorul Serviciului, pe un termen de pînă la 5 ani.
    (3) Forma contractului se aprobă de către directorul Serviciului.
    (4) Contractul intră în vigoare la data semnării sau la data stabilită în el şi îşi încetează acţiunea în conformitate cu prezenta lege.
    Articolul 15. Limita de vîrstă
    (1) Limita de vîrstă de încadrare în Serviciu pentru subofiţeri şi ofiţeri este de 30 de ani. În vederea completării Serviciului cu specialităţi deficitare, la decizia directorului, poate fi încadrată persoana care a depăşit limita de vîrstă de încadrare, dar nu mai mult de limita de vîrstă de aflare în serviciu.
    (2) Pentru ofiţerii de protecţie ai Serviciului este stabilită următoarea limită de vîrstă de aflare în serviciu:
    a) pentru subofiţeri şi ofiţeri cu grade medii – 50 de ani;
    b) pentru ofiţerii cu grade superioare – 55 de ani;
    c) pentru ofiţerii cu grade supreme – 60 de ani.
    (3) Aflarea în serviciu peste limita de vîrstă poate fi prelungită, la cerere, de către directorul Serviciului, pe un termen de pînă la 5 ani, dacă solicitantul întruneşte condiţiile prevăzute pentru funcţia respectivă.
Capitolul VI
GRADELE SPECIALE ŞI CATEGORIILE
DE CALIFICARE
    Articolul 16. Gradele speciale deţinute de ofiţerii
                         de protecţie ai Serviciului
    (1) Se stabilesc următoarele grade speciale pentru ofiţerii de protecţie ai Serviciului:
    a) pentru subofiţeri:
    plutonier al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    plutonier-major al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    plutonier-adjutant al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    b) pentru ofiţerii cu grade medii:
    locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    locotenent-major al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    căpitan al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    c) pentru ofiţerii cu grade superioare:
    maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    locotenent-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    d) pentru ofiţerii cu grade supreme:
    general-maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
    general-locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    general-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
    (2) Gradele speciale conferite ofiţerilor de protecţie ai Serviciului sînt echivalente gradelor militare sau gradelor speciale din alte domenii de activitate.
    Articolul 17. Condiţiile de conferire a gradelor speciale
    (1) Gradul special se conferă ofiţerului de protecţie luînd în considerare calificarea şi nivelul pregătirii profesionale, termenul de deţinere a gradului special precedent, funcţia, gradul special prevăzut pentru funcţie, conform statelor şi altor condiţii stabilite de prezenta lege.
    (2) Gradele speciale supreme pentru directorul Serviciului se conferă prin decret al Președintelui Republicii Moldova, iar gradul special – prin dispoziția Prim-ministrului.
    [Art.17 al.(2) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (3) Gradele speciale pînă la gradul special de colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat inclusiv se conferă prin ordin al directorului Serviciului.
    (4) Modul de conferire a gradelor speciale, cu excepţia gradului special suprem, este stabilit de către directorul Serviciului.
    (5) La încadrarea în Serviciu, candidatului i se conferă gradul special corespunzător gradului militar sau gradului special deţinut.
    (6) La încadrarea în Serviciu a candidatului care a obţinut cetăţenia Republicii Moldova şi care deţine grad militar sau special conferit de alt stat, la decizia directorului Serviciului, i se poate conferi gradul special corespunzător gradului militar sau gradului special deţinut.
    (7) Gradul special primar de plutonier al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat se conferă candidatului la încadrarea în Serviciu în funcţia pentru care, conform statului de personal, este prevăzut gradul special de subofiţer.
    (8) Gradul special primar de locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat se conferă candidatului sau ofiţerului de protecţie numit în funcţia pentru care, conform statului de personal, este prevăzut gradul special de ofiţer.
    (9) Gradul special următor se conferă ofiţerului de protecţie la expirarea termenului de aflare în gradul special deţinut dacă acesta ocupă funcţia pentru care este prevăzut un grad special echivalent sau mai înalt.
    (10) Termenul de deţinere a gradului special se calculează în ani, începînd cu data de emitere a ordinului privind conferirea acestui grad.
    (11) În termenul de deţinere a gradului special se include termenul de îndeplinire a serviciului în calitate de ofiţer de protecţie, inclusiv perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (15). În acest termen se include, de asemenea, perioada întreruperii serviciului în cazul în care ofiţerul de protecţie a fost ilegal tras la răspundere penală sau concediat ilegal din Serviciu.
    (12) La încadrarea (reîncadrarea) în Serviciu, termenul de deţinere a gradului special se va calcula reieşind din timpul real de activitate în gradul special (militar) respectiv pînă la concediere.
    (13) Nu se includ în termenul de deţinere a gradului special perioadele în care ofiţerul de protecţie:
    a) a fost supus urmăririi penale – din momentul intentării procesului penal pînă la pronunţarea hotărîrii definitive pe cauza penală, în cazul condamnării acestuia;
    b) a deţinut un grad special inferior în urma retrogradării;
    c) s-a aflat în alte concedii decît în cele de odihnă anuale şi de odihnă suplimentare, de studii şi medicale;
    d) i-a fost suspendat contractul de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
    (14) Nu se conferă grad special următor ofiţerului de protecţie:
    a) în privinţa căruia se efectuează urmărirea penală sau ancheta de serviciu – pînă la adoptarea hotărîrii judecătoreşti definitive;
    b) care este sancţionat disciplinar – pînă la ridicarea sau expirarea sancţiunii disciplinare;
    c) în privinţa căruia există decizia negativă a comisiei de acordare a gradelor speciale.
    (15) În cazul pronunţării sentinţei de achitare sau al neconfirmării în procesul anchetei de serviciu a faptelor imputate, gradul special următor se conferă de la data apariţiei temeiului de conferire.
    (16) Ofiţerului de protecţie care şi-a sacrificat viaţa îndeplinind datoria de serviciu i se poate conferi post-mortem gradul special următor. Ofiţerului de protecţie care deţinea gradul special de plutonier adjutant al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat i se poate conferi gradul special primar de ofiţer.
    (17) La decizia Colegiului Serviciului, ofiţerului de protecţie i se poate conferi grad special înainte de termen numai după expirarea a jumătate din termenul de aflare în gradul special deţinut.
    (18) Gradul special mai înalt cu o treaptă decît cel prevăzut în statul de personal pentru funcţia ocupată de ofiţerul de protecţie poate fi conferit după ce a expirat cel puţin un termen şi jumătate de deţinere a gradului special deţinut sau la expirarea termenului de aflare în gradul special deţinut, în cazul în care ofiţerul de protecţie se concediază (demisionează) cu dreptul de a beneficia de pensie. Pentru indicatori înalţi în activitatea de serviciu, la decizia Colegiului Serviciului, ofiţerului de protecţie al cărui termen de aflare în grad special a expirat i se poate conferi gradul special următor mai înalt cu o treaptă decît gradul special prevăzut pentru funcţia deţinută.
    Articolul 18. Retragerea, retrogradarea şi
                         restabilirea în grad special
    (1) Ofiţerului de protecţie îi poate fi retras gradul special numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
    (2) Retrogradarea în grad special cu o treaptă a ofiţerului de protecţie, cu excepţia gradelor supreme, poate fi aplicată ca sancţiune disciplinară în caz de abatere disciplinară gravă, în conformitate cu prezenta lege, prin ordinul directorului Serviciului.
    (3) Ofiţerul de protecţie retrogradat care a dat dovadă de disciplină exemplară şi de atitudine conştiincioasă la îndeplinirea serviciului poate fi restabilit, prin ordinul directorului Serviciului, în gradul special de pînă la retrogradare, dar nu mai devreme de 6 luni de la data retrogradării.
    (4) Sancţiunea disciplinară care constă în retrogradarea în grad special cu o treaptă este considerată ridicată de la data la care ofiţerul de protecţie este restabilit, prin ordinul directorului Serviciului, în gradul special deţinut pînă la retrogradare.
    Articolul 19. Termenele de deţinere a gradelor speciale
    (1) Pentru ofiţerii de protecţie ai Serviciului se stabilesc următoarele termene de deţinere a gradelor speciale:
    a) pentru subofiţeri:
    plutonier al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 3 ani;
    plutonier-major al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 4 ani;
    b) pentru ofiţeri:
    locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat - 2 ani;
    locotenent-major al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 3 ani;
    căpitan al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 3 ani;
    maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 4 ani;
    locotenent-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat – 5 ani.
    (2) Nu se stabilesc termene de deţinere a gradelor speciale de plutonier-adjutant al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de general-maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de general-locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi de general-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
    Articolul 20. Conferirea categoriilor de calificare
    (1) În funcţie de nivelul de pregătire profesională şi de rezultatele activităţii, ofiţerului de protecţie i se atribuie una dintre categoriile de calificare a II, I sau superioară.
    (2) Modul şi condiţiile de atribuire a categoriilor de calificare, precum şi de eliberare a adeverinţelor şi insignelor confirmative, se stabilesc prin act normativ al Serviciului.
Capitolul VII
ACTIVITATEA ÎN CADRUL SERVICIULUI
    Articolul 21. Personalul Serviciului
    (1) Personalul Serviciului se constituie din persoane cu funcţii de demnitate publică, ofiţeri de protecţie, funcţionari publici şi personal care desfăşoară activităţi auxiliare.
    (2) Ofițerii de protecție ai Serviciului sînt persoane cu funcţii de demnitate publică şi funcţionari publici cu statut special şi se conduc de prezenta lege, de instrucţiunile şi actele normative ce reglementează activitatea lor.
    (3) Raporturile de serviciu ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică sînt reglementate de Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, ale funcţionarilor publici sînt reglementate de Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, iar raporturile de muncă ale personalului care desfăşoară activităţi auxiliare sînt reglementate de Codul muncii al Republicii Moldova.
    (4) În exerciţiul funcţiei, ofiţerii de protecţie ai Serviciului sînt reprezentanţi ai autorităţii publice şi se află sub protecţia legilor Republicii Moldova.
    (5) Cerinţele legitime ale ofiţerilor de protecţie ai Serviciului sînt executorii. Impedimentele care nu permit ofiţerilor de protecţie ai Serviciului să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu, acţiunile prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi la sănătatea lor, la bunurile acestora atrag răspunderea prevăzută de legislaţie.
    (6) În exerciţiul funcţiei, ofiţerii de protecţie ai Serviciului se supun legii şi se subordonează ordinelor conducerii Serviciului şi şefilor direcţi. Antrenarea acestora, de către orice persoană, în exercitarea unor activităţi ce nu ţin de obligaţiile lor de serviciu este interzisă.
    (7) Ofițerii de protecție ai Serviciului pot fi detaşaţi, cu menţinerea lor în funcţie, în organizaţii internaţionale şi autorităţi ale administraţiei publice pentru executarea unor funcţii în interesul statului, beneficiind de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute de legislaţie.
    Articolul 22. Legitimaţia de serviciu
    (1) Ofiţerului de protecţie i se eliberează legitimaţie şi insignă de serviciu de modelul şi în ordinea stabilite de Serviciu.
    (2) Legitimaţia de serviciu confirmă dreptul ofiţerului de protecţie de a purta şi a deţine armă din dotare şi mijloace speciale, precum şi alte drepturi şi împuterniciri acordate prin legislaţie.
    Articolul 23. Restricţii şi interdicţii
    (1) Ofiţerul de protecţie este restrîns în exerciţiul următoarelor drepturi şi libertăţi:
    a) propagarea ideilor de natură să îl determine pe ofiţerul de protecţie să încalce neutralitatea politică. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara Serviciului, dar nu în public;
    b) asocierea în partide şi în alte organizaţii social-politice.
    (2) Ofiţerul de protecţie nu poate exercita o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude directe.
    (3) Ofiţerului de protecţie îi este interzis:
    a) să practice activităţi incompatibile cu funcţia publică;
    b) să iniţieze, să dea şi să transmită dispoziţii ilegale;
    c) să îndeplinească alte funcţii decît cele în care este numit sau detaşat, să desfăşoare activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie, care nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
    d) să desfăşoare sau să fie implicat în activitate de întreprinzător, să acorde sprijin altor persoane în astfel de activităţi, să fondeze societăţi comerciale şi cooperative sau să fie asociat, să participe la administrarea acestora;
    e) să utilizeze informaţii, mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu;
    f) să facă uz de calitatea ori de activitatea sa profesională în scop de obţinere de avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;
    g) să accepte, fără acordul Prim-ministrului, distincţii ale altor state, organizaţii internaţionale şi străine;
    [Art.23 al.(3), lit.g) modificată prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    h) să tăinuiască informaţii despre acţiuni care ar periclita securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, a obiectelor păzite, precum şi despre tentativele persoanelor neautorizate de a primi informaţii cu caracter de serviciu sau secret;
    i) să susţină sau să tolereze acte de trădare a intereselor de serviciu;
    j) să tăinuiască date biografice, inclusiv despre rudele apropiate;
    k) să intervină pe lîngă persoanele beneficiare de protecţie de stat cu probleme personale sau de grup;
    l) să aibă comportament necinstit, amoral şi josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea şi prestigiul Serviciului;
    m) să organizeze greve sau să participe la acestea;
    n) să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaţionale şi alte bunuri ale statului;
    o) să încalce prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
    [Art.23 al.(3), lit.o) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]
    Articolul 24. Testarea integrităţii profesionale
                         a ofiţerului de protecţie
    Testarea integrităţii profesionale a ofiţerului de protecţie se efectuează în conformitate cu Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale.
    Articolul 25. Protecţia şi prelucrarea datelor
                         cu caracter personal
    (1) Pentru exercitarea obligaţiilor care îi revin, Serviciul are dreptul să creeze şi să administreze registre, sisteme informaţionale şi baze de date, precum şi să prelucreze date cu caracter personal, în modul prevăzut de legislaţie.
    (2) Personalul Serviciului care are acces la datele cu caracter personal ale persoanei supuse măsurii speciale de investigaţii este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor respective.
    (3) Datele despre ofiţerul de protecţie nu se includ în registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.
    Articolul 26. Jurămîntul
    (1) În termen de 10 zile de la conferirea gradului special, ofiţerul de protecţie al Serviciului depune următorul jurămînt:
    „Eu (numele, prenumele), conştient de drepturile şi obligaţiile ce îmi revin, încadrîndu-mă în Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, jur să fiu devotat Patriei mele Republica Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr şi să promovez interesele naţionale ale Republicii Moldova, să apăr securitatea naţională, viaţa şi sănătatea demnitarilor, onoarea şi prestigiul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să păstrez cu stricteţe secretul activităţii şi misiunilor încredinţate.”
    (2) Modul de depunere a jurămîntului este stabilit prin actul normativ al Serviciului.
    Articolul 27. Atestarea
    (1) Atestarea ofiţerilor de protecţie ai Serviciului se efectuează în scopul evaluării nivelului de pregătire profesională, a corespunderii funcţiei deţinute, în scopul selectării pentru trimitere la studii, al promovării în serviciu şi educaţiei efectivului.
    (2) Atestarea are loc, de regulă, o dată la 2 ani.
    (3) Ofițerii de protecție care îndeplinesc nesatisfăcător obligaţiile de serviciu sau nu îşi ridică nivelul profesional pot fi supuşi atestării înainte de termenul indicat la alin.(2), dar nu mai des de o dată pe an.
    (4) Modul de atestare este stabilit prin actul normativ al Serviciului.
    Articolul 28. Timpul de aflare în exerciţiul funcţiei
    (1) Prin aflarea ofiţerului de protecţie al Serviciului în exerciţiul funcţiei se subînţelege:
    a) îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
    b) executarea serviciului de alarmă;
    c) executarea ordinelor şi dispoziţiilor conducerii Serviciului şi ale şefilor direcţi;
    d) aflarea pe teritoriul subdiviziunii în timpul serviciului stabilit de orar sau aflarea pe acest teritoriu determinată de necesităţile de serviciu;
    e) aflarea în deplasare de serviciu;
    f) deplasarea la şi de la locul de serviciu;
    g) participarea la acţiuni de prevenire şi combatere a acţiunilor ilicite, de menţinere a ordinii publice, inclusiv în afara orelor de program;
    h) participarea la acţiuni de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale şi ale catastrofelor;
    i) efectuarea altor acţiuni declarate de către instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în interesul societăţii şi al statului.
    (2) Ofițerul de protecție al Serviciului nu se consideră în exerciţiul funcţiei în timpul în care a comis:
    a) infracţiune;
    b) acţiuni ilicite ca urmare a consumului benevol de băuturi alcoolice, de substanţe toxice şi de droguri;
    c) un act sau o tentativă de sinucidere dacă aceste acţiuni nu au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de constrîngere.
    Articolul 29. Calcularea vechimii în muncă
    (1) Calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei ofiţerilor de protecţie ai Serviciului se efectuează în conformitate cu legislaţia.
    (2) La calcularea vechimii în muncă a ofiţerilor de protecţie care îndeplinesc serviciul în condiţii extreme de risc se ia în calcul o zi şi jumătate vechime în muncă pentru o zi de serviciu, în condiţiile stabilite prin actul normativ al Guvernului.
Capitolul VIII
NUMIREA ÎN FUNCŢIE, TRANSFERUL, DELEGAREA ŞI TRECEREA
LA DISPOZIŢIA DIRECTORULUI SERVICIULUI
    Articolul 30. Numirea în funcţie şi transferul
    (1) Ofiţerul de protecţie este numit în funcţie şi eliberat din funcţie de către directorul Serviciului în condiţiile legii.
    (2) Statul de personal al Serviciului este aprobat de către directorul Serviciului conform structurii organizatorice şi limitei de personal stabilite de către Guvern.
    [Art.30 al.(2) în redacția LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (3) Pentru fiecare funcţie, cu excepţia celei de director, se elaborează o fişă a postului, în care sînt stabilite condiţiile faţă de angajat, relaţiile ierarhice şi atribuţiile de serviciu ale acestuia pe parcursul îndeplinirii serviciului special în funcţia respectivă. Fişa postului se aprobă de către directorul Serviciului.
    (4) Numirea în funcţie a ofiţerului de protecţie se efectuează reieşind din necesităţile Serviciului, respectînd criteriile şi condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (14) şi (15).
    (5) Transferul ofiţerului de protecţie în altă funcţie se efectuează cu acordul acestuia, exceptînd cazurile de aplicare a sancţiunii disciplinare – retrogradarea în funcţie.
    (6) Ofiţerul de protecţie poate fi numit într-o funcţie superioară, echivalentă sau inferioară.
    Funcţia se consideră:
    a) superioară – dacă pentru ea este prevăzut un grad special superior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul echivalenţei gradelor speciale – un salariu de funcţie mai mare;
    b) echivalentă – dacă pentru ea este prevăzut un grad special echivalent cu cel stabilit pentru funcţia deţinută şi un salariu de funcţie egal;
    c) inferioară – dacă pentru ea este prevăzut un grad special inferior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul echivalenţei gradelor speciale – un salariu de funcţie mai mic.
    (7) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie superioară se efectuează ca măsură de promovare în serviciu. Preferinţă la promovarea în funcţie superioară se acordă ofiţerului de protecţie care:
    a) în urma atestării, este inclus în rezerva candidaţilor la promovare;
    b) pe parcursul îndeplinirii serviciului, a dat dovadă de profesionalism înalt.
    (8) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie echivalentă se efectuează:
    a) din necesitate de serviciu, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    b) în urma unor măsuri de reorganizare, cu modificarea statului de personal, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    c) în cazul necorespunderii stării de sănătate condiţiilor funcţiei deţinute, confirmată în avizul comisiei medicale de specialitate, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    d) la cererea personală.
    (9) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie inferioară se efectuează:
    a) din necesitate de serviciu, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    b) în legătură cu modificarea statului de personal, dacă numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie echivalentă este imposibilă, cu acordul acestuia;
    c) în cazul necorespunderii stării de sănătate condiţiilor funcţiei deţinute, confirmată în avizul comisiei medicale de specialitate, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    d) în legătură cu necorespunderea aptitudinilor ofiţerului de protecţie exigenţelor funcţiei, confirmată prin decizia comisiei de atestare;
    e) la cererea personală;
    f) în legătură cu refuzul de acordare ofiţerului de protecţie a dreptului de acces la secretul de stat;
    g) ca sancţiune disciplinară – retrogradarea în funcţie.
    (10) Numirea în funcţie şi transferul ofiţerului de protecţie se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) respectarea procedurii de prezentare a ofiţerului de protecţie la numirea în funcţie în modul stabilit de către directorul Serviciului;
    b) numirea în funcţie a ofiţerului de protecţie aflat la dispoziţia directorului Serviciului se efectuează într-o perioadă de timp redusă, dar nu mai tîrziu de 2 luni de la trecerea acestuia la dispoziţia directorului Serviciului;
    c) numirea ofiţerului de protecţie căruia i-a fost refuzat accesul la secretul de stat într-o funcţie ce nu presupune acces la informaţia vizată;
    d) transferul ofiţerului de protecţie în cadrul Serviciului fără trecerea acestuia la dispoziţia directorului Serviciului;
    e) transferul ofiţerului de protecţie dintr-o subdiviziune a Serviciului în alta, în funcţie de necesităţile Serviciului, cu acordul acestuia.
    (11) În cazul în care ofiţerul de protecţie consimte să fie numit într-o funcţie superioară, echivalentă sau inferioară, predarea gestiunii se efectuează în cel mult 10 zile de la data stabilită de către directorul Serviciului.
    (12) Persoanele aflate în legătură de rudenie confirmată documentar nu pot fi numite în funcţii ce implică subordonarea sau controlul între acestea.
    (13) În legătură cu necesitatea de serviciu sau cu modificarea statului de personal, ofiţerul de protecţie poate fi admis, pe o perioadă de cel mult 6 luni, la îndeplinirea temporară a obligaţiilor de serviciu atribuite unei funcţii vacante.
    Articolul 31. Delegarea
    (1) Ofiţerul de protecţie poate fi delegat, prin ordinul directorului Serviciului, fără eliberarea din funcţie, pe un termen stabilit, pentru îndeplinirea unor misiuni de serviciu, efectuarea diferitor tipuri de instruire şi perfecţionare, participarea la conferinţe, congrese, aplicaţii, antrenamente, competiţii sportive în afara locului de muncă permanent sau peste hotarele ţării etc.
    (2) Ofiţerul de protecţie poate fi delegat pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice.
    (3) Delegarea ofiţerului de protecţie se efectuează prin ordinul directorului Serviciului, eliberîndu-i-se delegaţia în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (4) Delegaţia, precum şi inscripţiile despre plecarea în/sosirea din locurile de destinaţie sînt autentificate prin semnătura directorului şi prin ştampila Serviciului.
    (5) La declararea stărilor de urgenţă, de asediu sau de război, delegarea ofiţerului de protecţie este întreruptă, acesta urmînd să revină la Serviciu, cu excepţia cazurilor cînd ofiţerul de protecţie este delegat în misiune de protecţie a persoanei beneficiare de protecţie de stat.
    Articolul 32. Trecerea la dispoziţie
    (1) Trecerea ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului se efectuează în următoarele cazuri:
    a) aflarea în concediul parţial plătit de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani sau în concediul suplimentar neplătit de îngrijire a copilului de la vîrsta de 3 ani la 6 ani – pe întreaga perioadă a concediului;
    b) aflarea la tratament într-o instituţie medico-sanitară pe o perioadă ce depăşeşte 2 luni – pînă la decizia definitivă a comisiei medicale de specialitate;
    c) înregistrarea în calitate de candidat pentru o funcţie electivă – pe durata campaniei electorale;
    d) efectuarea măsurilor de reorganizare – pe o perioadă ce nu va depăşi 2 luni, timp în care ofiţerul de protecţie urmează să fie numit în altă funcţie, detaşat sau eliberat din Serviciu, în modul stabilit de legislaţia în vigoare;
    e) trimiterea în instanţa de judecată a cauzei penale privind comiterea de către ofiţerul de protecţie a unei infracţiuni;
    f) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă) în situaţie de ostatic sau de persoană internată – pînă la eliberare;
    g) dispariţia sau decesul – pînă la constatarea dispariţiei fără urmă sau a decesului, în modul stabilit de legislaţia în vigoare;
    h) în alte cazuri de imposibilitate a exercitării obligaţiilor de serviciu, în legătură cu expirarea mandatului persoanei beneficiare de protecţie de stat sau pierderea calităţii de persoană protejată, pe o perioadă de cel mult 2 luni, perioadă în care urmează numirea ofiţerului de protecţie în altă funcţie, detaşarea sau încetarea îndeplinirii serviciului.
    (2) În perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, calitatea de ofiţer de protecţie se menţine.
    (3) Dacă, în perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, a survenit unul din cazurile prevăzute la art. 33–35, ofiţerul de protecţie este eliberat din Serviciu în condiţiile prezentei legi.
    (4) În termenul de aflare a ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului nu se includ:
    a) perioada aflării în concediul de odihnă anual;
    b) perioada aflării în concediul medical.
    (5) În ordinul de trecere la dispoziţia directorului Serviciului, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi h), ofiţerului de protecţie îi pot fi stabilite atribuţii şi sarcini de serviciu speciale.
    (6) În ordinul de trecere a ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului vor fi indicate drepturile băneşti de care acesta va beneficia în perioada respectivă.
Capitolul IX
ÎNCETAREA ÎNDEPLINIRII SERVICIULUI
    Articolul 33. Temeiurile de încetare a îndeplinirii
                          serviciului
    Drept temeiuri de încetare a îndeplinirii serviciului sînt:
    a) concedierea sau demisia din Serviciu;
    b) declararea, în modul stabilit, a dispariţiei fără urmă;
    c) decesul (moartea) ofiţerului de protecţie;
    d) expirarea contractului.
    Articolul 34. Demisia
    Ofițerii de protecție ai Serviciului au dreptul la demisie – desfacere a contractului în conformitate cu prevederile Codului muncii şi cu legislaţia care reglementează activitatea Serviciului.
    Articolul 35. Concedierea
    (1) Concedierea ofiţerului de protecţie se efectuează:
    a) la atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu;
    b) la clasarea de către comisia medicală de specialitate ca fiind inapt pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în funcţia de ofiţer de protecţie;
    c) în cazul lichidării Serviciului sau al reducerii statului de personal;
    d) în legătură cu transferul în o altă autoritate a administraţiei publice, cu acordul ofiţerului de protecţie şi al conducătorilor instituţiilor interesate;
    e) pentru încălcarea gravă a disciplinei de serviciu;
    f) în cazul necorespunderii funcţiei, confirmate prin decizie a comisiei de atestare;
    f1) pentru încălcarea prevederilor art. 23 alin. (3) lit. o);
    [Art.35 al.(1), lit.h1) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]
    g) la condamnare, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive, pentru săvîrşire de infracţiune;
    h) în cazul aflării în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
    h1) în cazul nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
    [Art.35 al.(1), lit.h1) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    h2) în cazul dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
    [Art.35 al.(1), lit.h2) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    i) la renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova sau la pierderea ei;
    j) în legătură cu rezultatul nesatisfăcător obţinut în perioada de probă;
    k) în legătură cu prezentarea de către ofiţerul de protecţie, la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special, a unor documente false, fapt confirmat în modul stabilit;
    l) în legătură cu restabilirea în serviciu, conform hotărîrii instanţei de judecată, a ofiţerului de protecţie care a îndeplinit anterior această funcţie, dacă acesta refuză transferul într-o altă funcţie;
    m) în alte cazuri prevăzute de Codul muncii.
    (2) Ofițerul de protecție al Serviciului care cade sub incidenţa art.33 lit.d), a art.34 şi a prezentului articol alin.(1) urmează să predea gestiunea în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului, dacă în acesta nu este indicat un alt termen.
    (3) Nu se admite concedierea ofiţerului de protecţie în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, de studii, în concediu plătit parţial de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit de îngrijire a copilului de la vîrsta de 3 la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazului de lichidare a Serviciului.
    (4) La încetarea îndeplinirii serviciului în baza art.34, cu excepţia ofiţerilor de protecţie care beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă şi a prezentului articol alin.(1) lit. e)–m), ofiţerul de protecţie al Serviciului achită valoarea restantă a uniformei.
    Articolul 36. Modul de încetare a îndeplinirii
                         serviciului
    (1) Îndeplinirea serviciului încetează la data emiterii ordinului de eliberare din Serviciu, dacă în ordin nu este indicată o altă dată. Ofiţerul de protecţie urmează să predea documentaţia de serviciu gestionată pînă la data emiterii ordinului de eliberare.
    (2) În cazul încetării îndeplinirii serviciului conform art. 33 lit. d), Serviciul este obligat să îl informeze pe ofiţerul de protecţie, în scris, cu 2 luni înainte de expirarea contractului, despre intenţia de a încheia sau nu un contract succesiv. Ofiţerul de protecţie al cărui termen de aflare în serviciu a fost prelungit peste limita de vîrstă de aflare în serviciu şi al cărui contract a expirat este concediat din Serviciu.
    (3) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. a) în cazul în care acesta atinge limita de vîrstă de aflare în serviciu stabilită pentru ofiţerul de protecţie. Serviciul este obligat să îl informeze, cu 2 luni înainte, pe ofiţerul de protecţie despre atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu. În cazul dorinţei părţilor de încheiere a unui nou contract, ofiţerul de protecţie este supus examinării de comisia medicală de specialitate pentru aprecierea stării de sănătate necesare îndeplinirii serviciului.
    (4) În interesul completării efectivului Serviciului, ofiţerii de protecţie consideraţi de comisia medicală de specialitate ca fiind apţi pentru serviciu şi care demonstrează o înaltă competenţă profesională, la solicitarea acestora şi la decizia directorului Serviciului, pot fi lăsaţi pentru continuarea serviciului pînă la 5 ani peste limita de vîrstă de aflare în serviciu.
    (5) În caz de încadrare în grad de dizabilitate în legătură cu exerciţiul funcţiei, colaboratorului Serviciului i se plăteşte o compensaţie lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcţii deţinute, în următoarele proporţii:
    a) de 100% pentru persoanele cu dizabilităţi severe;
    b) de 80% pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate;
    c) de 60% pentru persoanele cu dizabilităţi medii.
    [Art.36 al.(5) în redacția LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]
    (6) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. c) în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.

    [Art.36 al.(5) în redacția LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]
    (7) În cazul reorganizării Serviciului (subdiviziunii), de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi în serviciu beneficiază ofiţerii de protecţie cu o calificare mai înaltă. Dacă aceştia au calificări şi rezultate în serviciu egale, dar nu beneficiază de dreptul la pensie, de dreptul de a fi lăsaţi în serviciu beneficiază ofiţerii de protecţie care:
    a) au o vechime mai mare în serviciu;
    b) au suferit în timpul îndeplinirii serviciului un accident sau au contractat o boală profesională;
    c) se află la studii şi urmează să fie promovaţi;
    d) au participat la acţiuni de luptă pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;
    e) mai au cel mult 2 ani pînă la stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă;
    f) au fost stimulaţi pentru succese în serviciu şi nu au sancţiuni disciplinare în vigoare;
    g) au obligaţii familiale şi întreţin două sau mai multe persoane şi/sau o persoană cu dizabilităţi.
    (8) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. d) în cazul în care există consimţămîntul în scris al acestuia de a fi transferat şi un acord în scris al directorului Serviciului care permite efectuarea transferului, precum şi solicitarea autorităţii publice adresată conducerii Serviciului.
    (9) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. e) în cazul încălcării grave a disciplinei de serviciu, fapt ce a cauzat un prejudiciu material şi/sau a denigrat imaginea, onoarea ori reputaţia Serviciului. Concedierea ofiţerului de protecţie se efectuează în baza ordinului respectiv, ca urmare a anchetei de serviciu aprobate de către directorul Serviciului.
    (10) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. f) în cazul în care acesta nu corespunde funcţiei deţinute ca urmare a calificării insuficiente, fapt confirmat prin decizia comisiei de atestare. Procedura de efectuare a atestării este stabilită în actul normativ al Serviciului.
    (11) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. g) în cazul în care instanţa de judecată a pronunţat o hotărîre definitivă şi irevocabilă. Ofiţerul de protecţie este concediat de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti.
    (12) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. h) în cazul aflării acestuia în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    (13) În cazul pierderii calităţii de cetăţean al Republicii Moldova, ofiţerul de protecţie este obligat să informeze despre aceasta în scris conducerea Serviciului şi să înceteze îndeplinirea serviciului în temeiul prevăzut la art. 34 pînă la pierderea calităţii de cetăţean al Republicii Moldova. În cazul în care ofiţerul de protecţie nu a informat în scris conducerea Serviciului şi s-a constatat că acesta a pierdut calitatea de cetăţean al Republicii Moldova, el este concediat, conform art. 35 alin. (1) lit. i), în timp de 3 zile de la data constatării acestor fapte.
    (14) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. j) în cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător.
    (15) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. k) în cazul în care a tăinuit intenţionat sau a denaturat datele biografice ori a prezentat documente false la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special.
    (16) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 35 alin. (1) lit. l) în cazul în care a fost restabilit, conform hotărîrii instanţei de judecată, ofiţerul de protecţie care a îndeplinit anterior această funcţie, dacă acesta refuză transferul într-o altă funcţie.
    (17) Ofiţerilor de protecţie care au îndeplinit ireproşabil, cumulativ în calcul calendaristic, serviciul special şi inclusiv serviciul militar prin contract timp de 20 de ani şi mai mult, la eliberarea din Serviciu, prin ordinul directorului Serviciului, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma de serviciu şi însemnele distinctive ale ofiţerului de protecţie.
Capitolul X
PROTECŢIA JURIDICĂ ŞI SOCIALĂ
    Articolul 37. Dreptul la apărare
    (1) Apărarea vieţii, integrităţii fizice, libertăţii de acţiune, sănătăţii, demnităţii şi a bunurilor ofiţerului de protecţie al Serviciului şi ale membrilor lui de familie este asigurată în modul stabilit de legislaţie.
    (2) Reţinerea ofiţerului de protecţie al Serviciului în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu, aducerea forţată, examinarea corporală şi controlul bunurilor lui, precum şi a mijloacelor de transport folosite de el, se admit numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti şi în prezenţa unui reprezentant al Serviciului.
    (3) Ofiţerul de protecţie are dreptul să se adreseze în instanţă de judecată în vederea soluţionării litigiilor de muncă şi revendicării drepturilor încălcate.
    Articolul 38. Drepturile electorale
    (1) Ofiţerii de protecţie ai Serviciului îşi exercită drepturile electorale în condiţiile legislaţiei în vigoare.
    (2) Ofiţerii de protecţie au dreptul de a fi aleşi într-o funcţie electivă în conformitate cu prevederile Codului electoral. În cazul alegerii în funcţie electivă, ofiţerul de protecţie va fi concediat din Serviciu. La expirarea termenului de aflare în funcţia electivă, ofiţerul de protecţie este încadrat, la solicitare, în Serviciu în condiţiile legislaţiei.
    Articolul 39. Timpul de muncă
    (1) Durata săptămînală a timpului de muncă în Serviciu este stabilită de Codul muncii, de prezenta lege şi de actele normative ale Serviciului şi nu va depăşi, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), durata săptămînală a timpului de muncă stabilită de legislaţia în vigoare.
    (2) Reieşind din specificul activităţii Serviciului, ofiţerii de protecţie pot fi antrenaţi în executarea obligaţiilor de serviciu în afara orelor de program stabilite, precum şi pe timp de noapte, în zile de odihnă şi de sărbătoare.
    (3) Ofițerilor de protecție antrenaţi la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în afara duratei săptămînale a timpului de muncă li se acordă timp de odihnă în alte zile ale săptămînii. În cazul imposibilităţii de a compensa timpul lucrat în afara duratei stabilite cu timpul de odihnă cuvenit, timpul necompensat se poate însuma la concediul anual de odihnă ori se compensează în bani în mărimea salariului mediu pentru fiecare zi de odihnă suplimentară, calculat în funcţie de adaosuri, sporuri, suplimente şi indemnizaţii stabilite conform actelor normative în vigoare. Modul de evidenţă a timpului de muncă şi de acordare a zilelor de odihnă suplimentare se stabileşte prin actul normativ al Serviciului.
    (4) În perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, a executării serviciului de alarmă şi altor acţiuni ce ţin de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, timpul de muncă este nelimitat, cu acordarea ulterioară a timpului pentru odihnă.
    Articolul 40.Timpul de odihnă. Concediile
    (1) Ofiţerii de protecţie au dreptul la odihnă asigurată prin acordarea zilelor de odihnă şi de sărbătoare nelucrătoare, concediului de odihnă anual şi concediilor suplimentare, concediilor sociale (medicale, de maternitate şi de îngrijire a copiilor) şi a altor concedii (pe motive familiale, pentru studii etc.), conform legislaţiei.
    (2) Ofiţerii de protecţie au dreptul la concediu de odihnă anual de 35 de zile calendaristice. Programarea concediilor de odihnă anuale, acordarea lor şi rechemarea din concediu se fac în condiţiile generale stabilite de Codul muncii.
    (3) În cazul în care vechimea în serviciu depăşeşte 10, 15 şi 20 de ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte, respectiv, cu 5, 10 şi 15 zile calendaristice.
    (4) În anul încadrării, după expirarea a 6 luni de muncă sau în anul eliberării din Serviciu, durata concediului de odihnă se calculează prin împărţirea la 12 a duratei concediilor prevăzute la alin. (2) şi (3) şi prin înmulţirea numărului de zile cu numărul de luni complete de serviciu. Numărul de zile se rotunjeşte prin creşterea acestuia.
    (5) În cazul în care ofiţerul de protecţie s-a îmbolnăvit în timpul concediilor prevăzute la alin. (2) şi (3), durata acestora se prelungeşte, după însănătoşire, cu numărul de zile de boală din timpul concediului, cu excepţia cazului în care a fost emis ordinul de trecere la dispoziţia directorului Serviciului. Prelungirea concediilor este aprobată prin ordinul directorului Serviciului şi are drept temei certificatul medical.
    (6) Concediul medical plătit se acordă în temeiul certificatului medical sau al concluziei comisiei medicale de specialitate, eliberate de către instituţia medicală care deserveşte Serviciul, şi este plătit integral. Durata concediului medical este determinată de timpul de aflare neîntreruptă la tratament staţionar sau ambulatoriu.
    (7) Dacă, pe parcursul unui an calendaristic, durata eliberărilor de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu pe motiv de boală depăşeşte 36 de zile, ofiţerul de protecţie este supus examenului comisiei medicale de specialitate pentru stabilirea aptitudinii necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu conform funcţiei deţinute. Timpul de aflare la tratament a ofiţerului de protecţie traumatizat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu nu este limitat.
    (8) Concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului, inclusiv indemnizaţia pentru soţia aflată la întreţinerea ofiţerului de protecţie, se acordă conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către ofiţerul de protecţie în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului ofiţer de protecţie este venitul mediu lunar al soţului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu, din mijloacele bugetului de stat.
    (9) Unuia dintre părinţi angajaţi ai Serviciului care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri în scris, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu directorul Serviciului.
    (10) Ofiţerilor de protecţie li se acordă concediu pentru studii în scop de susţinere a:
    a) examenelor de admitere în instituţii de învăţămînt superior;
    b) sesiunii de examinare, a examenelor de stat şi a lucrării de diplomă. Durata concediului pentru studii este stabilită în conformitate cu legislaţia în vigoare. După încheierea sesiunii, ofiţerul de protecţie prezintă la serviciu o confirmare în scris privind participarea la sesiune.
    Articolul 41. Dreptul la asistenţă medicală
    (1) Ofițerii de protecție ai Serviciului beneficiază de asistenţă medicală şi de tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuite, acordate din contul statului, în instituţii medicale competente ce deservesc ofiţerii de protecţie în baza unui contract cu Serviciul.
    (2) În cazul în care maladia contractată sau trauma primită de ofiţerul de protecţie al Serviciului este legată de încălcarea legislaţiei, de consumul benevol de băuturi alcoolice sau de substanţe narcotice, tratamentul, cu excepţia asistenţei medicale urgente, se plăteşte din cont propriu.
    (3) În cazul în care ofiţerii de protecţie ai Serviciului necesită asistenţă medicală urgentă, aceasta li se acordă necondiţionat la toate instituţiile medico-sanitare. Dacă nu poate fi acordată în instituţiile medicale stabilite pentru ofiţerii de protecţie ai Serviciului, asistenţa medicală planificată se acordă în alte instituţii medicale, cu rambursarea cheltuielilor din mijloacele financiare ale Serviciului prevăzute în acest scop.
    (4) De drepturile prevăzute la alin.(1)–(3) beneficiază şi ofiţerii de protecţie ai Serviciului trecuţi în rezervă (retragere):
    a) clasaţi ca fiind inapţi pentru îndeplinirea obligaţiilor în funcţia de ofiţer de protecţie al Serviciului, ca urmare a unei mutilări (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei;
    b) la atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu, dacă au, în funcţia de ofiţer de protecţie, o vechime calendaristică de 20 de ani şi mai mult;
    c) indiferent de motivele încetării îndeplinirii serviciului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.35 lit. e)–m), dacă au o vechime calendaristică în serviciu de 25 de ani şi mai mult.
    Articolul 42. Dreptul la echipament şi la raţie
                         alimentară
    (1) Ofițerii de protecție ai Serviciului sînt asiguraţi cu echipament şi cu raţie alimentară din contul bugetului de stat în cazurile stabilite de Guvern.
    (2) Modelul uniformei, însemnele distinctive, normele de asigurare cu uniformă sînt aprobate prin hotărîre de Guvern. Regulile de port al uniformei sînt stabilite de către directorul Serviciului.
    [Art.42 al.(2) modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    (3) Folosirea gradelor speciale, a însemnelor distinctive, a uniformei sau a legitimaţiei de serviciu de către o persoană care nu are atribuţiile respective atrage răspundere conform legislaţiei.
    Articolul 43. Drepturile băneşti
    (1) Salarizarea personalului Serviciului se efectuează în modul, condiţiile şi în mărimile prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) Ofițerii de protecție ai Serviciului beneficiază de salariu lunar, care se constituie din salariul funcţiei, adaosuri, sporuri, suplimente, indemnizaţii şi din alte drepturi băneşti cu caracter permanent stabilite de legislaţie. Ofițerilor de protecție ai Serviciului li se pot stabili şi alte drepturi băneşti în conformitate cu legislaţia.
    (3) Asigurarea financiară a ofiţerilor de protecţie ai Serviciului care îndeplinesc misiuni speciale în afara teritoriului Republicii Moldova se efectuează conform normelor şi modului stabilite de Guvern.
    Articolul 44. Dreptul la risc profesional
    (1) Nu este faptă ilegală acţiunea ofiţerului de protecţie al Serviciului săvîrşită într-o situaţie de risc profesional întemeiat, deşi are semnele acţiunilor pentru care este prevăzută răspundere disciplinară, administrativă sau penală.
    (2) Riscul este considerat întemeiat dacă scopul socialmente util urmărit de ofiţerul de protecţie al Serviciului nu a putut fi realizat fără acest risc şi dacă ofiţerul de protecţie a luat măsurile necesare pentru a preveni încălcarea drepturilor şi libertăţilor ocrotite de lege.
    Articolul 45. Asigurarea cu pensii
    Asigurarea cu pensii a ofiţerilor de protecţie ai Serviciului se efectuează în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993.
    Articolul 46. Asigurarea de stat obligatorie
    (1) Viaţa, sănătatea şi bunurile ofiţerului de protecţie al Serviciului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat.
    (2) În caz de deces al ofiţerului de protecţie al Serviciului în legătură cu exerciţiul funcţiei sau în caz de deces ca urmare a unei mutilări (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după încetarea îndeplinirii serviciului, familiei decedatului sau persoanelor pe care le-a întreţinut li se plăteşte suma de asigurare în mărimea salariului pentru 10 ani al decedatului şi salariul lunar al acestuia pe parcursul a 5 ani, luîndu-se în considerare indexarea salariului. La expirarea a 5 ani, se stabileşte pensie de urmaş în modul prevăzut de legislaţie.
    (3) În caz de mutilare (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de protecţie al Serviciului i se plăteşte o indemnizaţie unică, în raport cu gravitatea mutilării, în următoarele mărimi:
    a) de 3 salarii lunare, în cazul mutilării uşoare;
    b) de 5 salarii lunare, în cazul mutilării medii;
    c) de 7 salarii lunare, în cazul mutilării grave.
    (4) În caz de concediere a ofiţerului de protecţie din Serviciu pe motiv de clasare ca fiind inapt pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ca urmare a unei mutilări (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de protecţie al Serviciului i se plăteşte o indemnizaţie unică de 60 de salarii lunare, calculate conform ultimei funcţii deţinute.
    (5) În caz de invaliditate survenită în legătură cu exerciţiul funcţiei, ofiţerului de protecţie al Serviciului i se plăteşte o compensaţie lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcţii deţinute, în următoarele proporţii:
    a) de 100% pentru gradul I de invaliditate;
    b) de 80% pentru gradul II de invaliditate;
    c) de 60% pentru gradul III de invaliditate.
    (6) Pensia de invaliditate şi alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de muncă nu se includ în calculul compensaţiei de la alin.(5).
    Articolul 47. Dreptul la indemnizaţii
    (1) La încetarea îndeplinirii serviciului în temeiul art.33 lit.d), art.34 şi art.35 alin.(1) lit.a)–d), dacă are dreptul la pensie, ofiţerului de protecţie i se plăteşte indemnizaţie de concediere în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu după cum urmează:
    a) de la 5 la 10 ani -  de 6 salarii lunare;
    b) de la 10 la 15 ani - de 10 salarii lunare;
    c) de la 15 la 20 de ani - de 15 salarii lunare;
    d) de la 20 de ani şi mai mult - de 20 salarii lunare.
    (2) La încetarea îndeplinirii serviciului în temeiul art.33 lit.d) şi art.35 alin.(1) lit.a)–c), dacă nu are dreptul la pensie, ofiţerului de protecţie i se plăteşte o indemnizaţie de concediere de 6 salarii lunare.
    (3) În cazul eliberării repetate din serviciu (militar sau special), se acordă indemnizaţie de concediere din care este exclusă mărimea indemnizaţiei primite anterior.
    (4) Indemnizaţia de concediere a ofiţerului de protecţie decorat cu distincţii de stat în perioada îndeplinirii serviciului se majorează cu două salarii lunare.
    Articolul 48. Dreptul ofiţerilor de protecţie
                          ai Serviciului la transport
    Ofițerii de protecție ai Serviciului au dreptul să se deplaseze gratuit în transport pe teritoriul Republicii Moldova potrivit reglementărilor stabilite de Guvern.
    Articolul 49. Protecţia juridică şi socială a membrilor
                         de familie ai ofiţerilor de protecţie
    (1) În caz de deces al ofiţerului de protecţie al Serviciului în legătură cu exerciţiul funcţiei sau ca urmare a unei mutilări (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiei, inclusiv după încetarea îndeplinirii serviciului, cheltuielile legate de transport şi de serviciile funerare se efectuează din contul Serviciului.
    (2) În condiţiile prevăzute la alin.(1), membrii de familie ai decedatului, în cazul trecerii lor la un alt loc de trai, au dreptul la o singură utilizare, din contul Serviciului, a transportului auto sau a celui feroviar pentru transportarea bunurilor personale în teritoriul Republicii Moldova.
Capitolul XI
STIMULĂRI ŞI SANCŢIUNI DISCIPLINARE
    Articolul 50. Modul de stimulare şi de aplicare
                         a sancţiunilor disciplinare
    Modul de stimulare şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare este stabilit prin hotărîre de Guvern.
    [Art.50 modificat prin LP270 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.909]
    Articolul 51. Stimularea ofiţerilor de protecţie
                          ai Serviciului
    (1) Pentru îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiilor de serviciu, ofiţerii de protecţie pot fi stimulaţi prin:
    a) exprimare de mulţumiri;
    b) premiere;
    c) înmînare de cadouri de preţ;
    d) înmînare de diplome de onoare;
    e) ridicare înainte de termen a sancţiunilor disciplinare;
    f) decorare cu insigne şi medalii ale Serviciului;
    g) conferire a gradului special înainte de termen;
    h) decorare cu armă gravată cu numele posesorului.
    (2) Pentru vitejie în exerciţiul funcţiei şi pentru alte merite deosebite faţă de Patrie, ofiţerii de protecţie pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de stat ale Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 52. Sancţiuni disciplinare
    (1) Ofițerilor de protecție le pot fi aplicate sancțiuni disciplinare pentru încălcarea disciplinei de serviciu, pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    [Art.52 al.(1) în redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
   
(11) Ofițerilor de protecție le pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) mustrare aspră;
    d) prevenire asupra corespunderii parţiale funcţiei;
    e) retrogradare în grad special cu o treaptă;
    f) retrogradare în funcţie;
    g) concediere.
    [Art.52 al.(11) introdus prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (12) Sancțiunile prevăzute la alin. (11) lit. a)–c) nu pot fi aplicate în cazul emiterii/adoptării unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    [Art.52 al.(12) introdus prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune disciplinară.
    (3) Ofițerii de protecție sancţionaţi disciplinar nu sînt scutiţi de răspundere materială.
    (4) La aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine cont de gravitatea faptei comise şi de alte circumstanţe.
Capitolul XII
FINANŢAREA ŞI ASIGURAREA
TEHNICO-MATERIALĂ A SERVICIULUI
    Articolul 53. Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială
    Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Serviciului se efectuează de la bugetul de stat.
Capitolul XIII
RĂSPUNDEREA
    Articolul 54. Răspunderea ofiţerilor de protecţie
                         ai Serviciului
    (1) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, precum şi pentru comiterea de acţiuni ilicite, ofiţerii de protecţie ai Serviciului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
    (2) Prejudiciile cauzate de ofiţerii de protecţie ai Serviciului aflaţi în misiune, dacă nu este dovedită vinovăţia acestora, nu angajează răspunderea lor materială, aceasta fiind suportată de la bugetul Serviciului.
    (3) Acţiunile ofiţerilor de protecţie ai Serviciului vor fi examinate de persoane cu funcţie de răspundere din cadrul Serviciului şi pot fi atacate în instanţă de judecată.
Capitolul XIV
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 55
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.1457-XIII din 28 ianuarie 1998 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.12–13, art.54), cu modificările ulterioare.
    (2) Guvernul, în termen de 6 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va elabora actele normative necesare executării prezentei legi;
    c) va  aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (3) Pînă la aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia.
    (4) Militarii Serviciului sînt radiaţi din evidenţa militară şi incluşi în evidenţa specială a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat fără a fi eliberaţi din funcţie.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                            Marian LUPU

    Nr.134-XVI. Chişinău, 13 iunie 2008.