În temeiul prevederilor art. 10 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634) şi în conformitate cu obiectivul 1.9 al Strategiei de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14 noiembrie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 345-351, art. 1014), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale
(2016-2020) (se anexează).
    2. Ministerul Educaţiei va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 1 martie, raportul privind executarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020).
    3. Controlul asupra exercitării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei.

    PRIM-MINISTRU INTERIMAR                            Gheorghe BREGA

    Contrasemnează:
    Ministrul educaţiei                                                    Corina Fusu
    Ministrul finanţelor                                                   Anatol Arapu

    Nr. 904. Chişinău, 31 decembrie 2015.


    1. Problemele privind învățarea limbii române în instituţiile de educație timpurie
    1.1. Cadrul normativ
    La etapa actuală, în republică activează 214 grădiniţe, cu un contingent de circa 26 150 de copii alolingvi. Doar 30%  dintre aceştia beneficiază de activităţi în limba română, ceilalţi copii studiază limba ulterior, la școală, începînd cu clasa I. Situaţia existentă îi dezavantajează pe copii, or această etapă, în opinia  specialiştilor în domeniu, este favorabilă pentru studierea unei limbi nematerne.
    Necesitatea studierii limbii române de la vîrsta preșcolară devine tot mai importantă, deoarece o bună cunoaştere a limbii oficiale de către copiii alolingvi le-ar permite să-şi continue studiile în limba de stat şi, ulterior, să se integreze profesional în mod eficient. Introducerea unui studiu oral obligatoriu în grupele medie, mare şi pregătitoare din instituţiile de educație timpurie ar facilita însuşirea limbii române. În acest scop poate fi aplicată experienţa de succes a multor ţări: modelele organizaţionale, metodologiile, dar şi sistemul de salarizare al cadrelor didactice.
    Prin Codul educației al Republicii Moldova, cadrul legal prevede asigurarea de către stat a condiţiilor necesare pentru studierea limbii române în toate instituţiile de învăţămînt. Se impune ajustarea cadrului normativ pentru a înlesni învăţarea limbii române începînd cu grupele medii, mari şi cele pregătitoare din instituţiile de educație timpurie și completarea acestuia cu prevederile de rigoare, care ar permite desfăşurarea adecvată a procesului de promovare a modelelor eficiente de învăţare a limbii române în grădiniţe.
    1.2. Asigurarea didactică și metodică a procesului de învățare a limbii române la etapa educației timpurii
    Instituţiile preşcolare oferă copiilor alolingvi posibilitatea de a învăța limba română prin adoptarea diverselor abordări de învăţare  şi prin utilizarea variatelor materiale didactice. Este necesară analiza cunoştinţelor acestora în vederea elaborării unor concepte şi metodologii unice. Pentru a asigura un proces calitativ de învăţare a limbii române în grădiniţe, este necesară pregătirea cadrelor didactice cu privire la didactica unei limbi nematerne la etapa studiului oral în grupele medii, mari şi cele pregătitoare, precum și elaborării materialelor didactice şi metodologice necesare (fişe didactice, materiale audio şi video, ghiduri metodologice etc.).
    2.1. Modernizarea documentelor de politici educaţionale în vederea  racordării procesului de învăţare a limbii române la tendințele europene în domeniu
    Procesul de învățare a limbii şi literaturii române se realizează actualmente în 259 de instituții cu instruire în limbile minorităților naționale, în temeiul documentelor reglatoare în vigoare:
    1) Standardele de eficienţă a învăţării la limba şi literatura română (aprobate prin ordin al ministrului educaţiei);
    2) Planurile-cadru aprobate pentru fiecare an de studii de către Ministerul Educației;
    3) Curriculumul modernizat la Limba şi literatura română pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, ediția 2010, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
    Deşi asigurarea didactică a disciplinei este bună, nivelul de cunoaştere a limbii române de către elevii alolingvi este minim, iar în procesul de învăţare a acesteia se atestă diverse probleme:
    • insuficiența abordării funcționale în ceea ce privește selectarea competențelor urmărite și a conținuturilor învățării;
    • axarea pe studiul literaturii în detrimentul comunicării;
    • pregătirea insuficientă a profesorilor (cunoaşterea slabă a limbii române, formarea iniţială şi continuă insuficiente);
    • motivarea slabă a elevilor;
    • angajarea în cîmpul muncii indiferent de nivelul de cunoaştere a limbii române etc.
    Pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare a limbii române, precum și pentru  sporirea calității formării iniţiale a profesorilor este necesară ajustarea cadrului normativ privind angajarea persoanelor în cîmpul muncii, ţinînd cont de nivelul lingvistic recomandat.
    Proiectele implementate de diverse organizații neguvernamentale cu sprijinul financiar oferit de Fundaţia SOROS Moldova, USAID, ICNM al OSCE, Consiliul Europei, Fundaţia Olandeză „CORDAID” ș.a., în scopul ameliorării procesului de predare a limbii de stat, au facilitat cercetarea problemei, formarea continuă a profesorilor, elaborarea auxiliarelor didactice, crearea unor centre metodice zonale, precum şi dotarea bibliotecilor şcolare din instituţiile respective cu dicţionare, materiale didactice și echipamente. Aceste acţiuni au revoluţionat din punct de vedere didactic procesul de învățare a limbii române de către elevii alolingvi, stimulînd motivaţia populaţiei şcolare și facilitînd activitatea cadrelor didactice.
    Politicile educaţionale imperfecte și cadrul normativ depăşit nu asigură suficient condiţiile necesare de studiere a limbii şi literaturii române. Este necesară, în acest context, corelarea documentelor de politici educaţionale existente cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.
    Elaborarea unei noi Concepţii didactice a disciplinei Limba şi literatura română pentru instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale, corelate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, va permite modernizarea  documentelor de politici educaţionale şi va spori calitatea procesului de învățare a limbii române.
    Standardele educaţionale
    În perioada 2011-2012 au fost elaborate Standardele de eficienţă a învățării, document care reglementează finalitățile studierii limbii şi literaturii române pentru elevii alolingvi. Documentul reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor educaţionale. Deşi în ultimii 20 de ani s-au întreprins paşi concreți pentru ameliorarea cunoaşterii limbii de stat de către toţi cetăţenii ţării, situaţia rămîne a fi complexă. După 9 sau 12 ani de şcolaritate şi studiere a limbii române, susţinînd probe de evaluare, mulţi dintre elevi nu au competenţe de comunicare curentă şi nu sînt pregătiţi din punct de vedere lingvistic  pentru inserţia socială.
Conform Raportului Agenţiei de Asigurare a Calităţii, subordonate Ministerului Educaţiei, rata de promovare a examenului la disciplina Limba şi literatura română (alolingvi) pentru anul 2015 este distribuită în felul următor: 
     În calitate de document normativ, Standardele sînt cel mai aproape de conceptul modern promovat de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Totuşi, este necesară actualizarea și aplicarea lor adecvată în procesul de predare-învățare-evaluare.
    Curriculumul şcolar. Valori și atitudini. Competențe. Conținuturi
    Valori și atitudini
    Analiza Curriculumului actual în vederea armonizării cu valorile fundamentale naţionale şi europene a demonstrat că sistemul de valori identificat în Curriculumul gimnazial şi liceal (ediţia 2010) la disciplina Limba şi literatura română (componentele esenţiale) asigură crearea premiselor pentru formarea/dezvoltarea competenţelor comunicativ-lingvistice. Conţinuturile contribuie parţial la formarea elevilor ca cetăţeni activi ai societăţii, ai Europei, ca indivizi independenţi, conştienţi, productivi, creativi etc. în acţiunile lor, pentru a deveni responsabili şi cooperanţi în relaţiile cu alte persoane, acceptînd diferenţele fiecăruia, dar, în primul rînd, dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română prin valori şi pentru valori.
    Odată formată, competenţa devine ea însăşi o valoare individuală, colectivă, naţională şi europeană, deoarece cunoaşterea unei limbi nematerne (în cazul dat a limbii oficiale a statului) constituie şi una dintre competenţele-cheie europene. Un loc aparte revine conceptelor despre identitate și  interculturalitate, incluse în aria tematică a conţinuturilor educaţionale încă la etapa claselor primare.
    Cu toate acestea, inventarierea Curriculumului a stabilit un anumit deficit la nivel de conţinuturi referitoare la valorile europene: asigurarea păcii, democraţia, multilingvismul, libertatea de exprimare, libertatea de circulaţie, pluralismul de opinii, apărarea drepturilor omului, spiritul civic, cooperarea, transparenţa, echitatea, toleranţa  etc., reflectate doar parţial. Astfel, conceptorii de curriculum trebuie să ia în considerare neajunsurile identificate şi să completeze Conţinuturile educaţionale cu unităţi de conţinut care să acopere acest aspect.
    Competențe
    La etapa următoare de perfecţionare a documentelor curriculare este necesară racordarea la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, document care stă la baza însuşirii limbilor nematerne/străine în ţările Uniunii Europene. Alinierea la documentul european presupune şi redimensionarea curriculumului în sensul structurării competențelor în corespundere cu nivelurile descrise în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Curriculumul actualizat trebuie să se axeze pe asigurarea formării competențelor necesare pentru comunicarea eficientă și integrarea sociolingvistică și profesională a cetățenilor alolingvi. Se impune revederea modalităților de structurare a studiului disciplinei Limba și literatura română. Studiul literaturii poate fi abordat eficient doar în clasele liceale, atunci cînd elevii au competențe de comunicare care să le permită acest lucru.
    Conținuturi
    Se impune modernizarea conținuturilor la disciplina Limba şi literatura română, în vederea asigurării relevanței pentru interesele copiilor și adolescenților de astăzi, pentru perspectivele lor de dezvoltare personală, socială și profesională în calitate de cetățeni activi ai Republicii Moldova.
    2.2. Eficientizarea sistemului de evaluare a competenţelor de comunicare  ale elevilor în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi
    Tendinţa de apreciere obiectivă şi echitabilă a determinat introducerea testului unic (în scris), care constituie o etapă importantă în evaluarea finală, dar care se dovedeşte a fi insuficient pentru evaluarea reală a competenţelor elevilor. Diversificarea instrumentelor de evaluare, inclusiv a celor de evaluare orală, în contexte autentice de comunicare, racordarea lor la  nivelurile de competenţe stabilite  în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi va permite creșterea performanţelor elevilor la Limba şi literatura română.
    2.3. Asigurarea procesului educaţional cu manuale şi materiale didactice şi metodologice elaborate în baza standardelor şi curriculumului modernizat
    În perioada de după 1989, interesul societăţii pentru studierea limbii române a crescut considerabil. Predarea limbii române în învăţămîntul preuniversitar, cu toate schimbările de atitudine, a reclamat atenţia mai multor proiecte internaţionale, contribuind la redactarea unei noi generaţii de manuale, fiind elaborat şi editat astfel un întreg set de manuale şi materiale didactice (ghiduri, fişe didactice, caiete etc.) de către autori şi edituri cu experienţă în domeniu.
    Manualele în vigoare de limba şi literatura română (clasele I-XII) sînt conforme prevederilor curriculare şi oferă situații de învățare reale, adecvate pentru formarea competenţei de comunicare. Însă, odată cu modernizarea curriculară, se impune și elaborarea altor manuale. Sporirea calităţii însuşirii limbii române se poate obţine prin utilizarea unor materiale didactice complementare (lucrări didactice în format electronic; fişe didactice de evaluare conforme Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi; materiale practice pentru evaluarea curentă, în special cea orală; înregistrări  audio/video și alte auxiliare didactice).
    Una dintre verigile slabe ale procesului educaţional o constituie bibliotecile şcolare, care nu dispun sau dispun parţial de literatura recomandată de curriculum (literatură artistică, texte literare şi nonliterare), dicţionare explicative, de sinonime şi antonime, bilingve, tehnică necesară (proiector, computer) etc.
    2.4.  Modernizarea programelor de formare iniţială a cadrelor didactice
    O componentă esenţială în procesul de formare a competenţei de comunicare a elevilor alolingvi este asigurarea cu cadre didactice calificate.  Potenţialul uman antrenat în predarea limbii române este divers. Nu toţi profesorii au o pregătire adecvată, studii filologice sau specialitatea  de profesor de limba şi literatura română (nematerne).  Astfel, 16% din profesori sînt profesori de limba rusă (nematerne), spaniolă, engleză, franceză etc., adică sînt parţial pregătiţi pentru a preda – cunosc didactica învăţării unei limbi nematerne, dar nu au nivelul necesar de cunoaştere a limbii române ca limbă nematernă. În mediul rural, în calitate de profesori activează  persoane (1%) care cunosc limba româna ca vorbitori nativi, dar nu au studii pedagogice şi filologice.
    O statistică relevantă în acest sens se poate extrage din baza de date a Ministerului Educaţiei, actualizată anual.  În figurile 1-3 sînt prezentate datele pentru anul de studii 2014-2015:  în instituţiile de învăţămînt preuniversitar activează 962 de  profesori, din care 53 – tineri specialişti, 164 – pensionari, posturi vacante – 5, circa 745 de profesori au în medie peste 17 ani de activitate în calitate de profesor de limba și literatura română.

    Figura 1. Vîrsta cadrelor didactice


    Figura 2. Calificarea profesorilor conform diplomei


    Figura 3. Gradul didactic deținut de profesori

    Conform statisticilor, doar  29 de  profesori (3%)  au  gradul didactic superior; 105 profesori (11%) – gradul didactic I, 600 de profesori (62%) – gradul didactic II, iar 228  de profesori ( 24%) sînt fără grad didactic.
    Formarea iniţială a cadrelor didactice se realizează la 6 instituţii de învăţămînt superior: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia. În 5 instituţii formarea iniţială se realizează doar la o singură specialitate (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi – Limba şi literatura rusă şi limba română; Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Tiraspol –Limba şi literatura română şi limba engleză (alolingvi), iar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” – la 3 specialităţi: Limba şi literatura română şi engleză (alolingvi); Limba şi literatura română şi rusă (alolingvi); Limba şi literatura română şi bulgară (alolingvi), iar numărul de studenţi în aceste grupe este foarte mic.
    La momentul actual nu există un cadru referenţial comun de instruire lingvistică și de specialitate pentru toate instituţiile implicate în procesul de pregătire iniţială a profesorilor şi nici o metodologie unică de pregătire a profesorilor. De asemenea, instituţiile nu dispun de programe de  formare iniţială specializate pentru etapele preşcolară, primară și pentru predarea disciplinelor nonlingvistice în limba română. Aşadar, este necesară crearea unui cadru de referinţă comun pentru toate instituţiile de învăţămînt superior.
    Problemele stringente ce urmează a fi soluţionate vizează perfecţionarea specialiştilor universitari în domeniul metodicii predării limbii române ca limbă nematernă:
    - diversificarea oportunităţilor de formare pentru profesorii universitari;
    - recalificarea acestora prin stagii de formare, cu participarea experţilor internaţionali;
    - actualizarea cursurilor ce țin de didactica limbii şi literaturii române în învăţămîntul superior.
    2.5. Modernizarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice  în vederea racordării la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi
    Un capitol aparte în eficientizarea procesului de predare a limbii române este formarea continuă a cadrelor didactice. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi și Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei oferă programe complexe de formare continuă în domeniul limbii române ca limbă nematernă. Alte centre de formare profesională, precum Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat, Centrul Educaţional „Pro Didactica”, Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova ş.a., pun la dispoziţia profesorilor programe conexe, pe diferite dimensiuni, în funcţie de nevoile de formare ale cadrelor didactice. S-a constatat că 78% din profesori şi-au perfecţionat măiestria didactică la instituţiile menționate, iar 14% din profesori au beneficiat de cursuri peste hotare (România),  8% din pedagogi nu au participat la stagii de formare continuă.

    Figura 4. Formarea continuă a cadrelor didactice

    Analiza situaţiei demonstrează că potenţialul formatorilor nu întotdeauna poate face faţă nevoilor de instruire continuă a cadrelor didactice. Programele de formare continuă uneori le repetă întocmai pe cele de formare iniţială, iar în acestea nu se explică esenţa documentelor reglatorii, nu se promovează instrumente eficiente de aplicare a acestora, nu se ia în considerare specificul activităţilor în clasă. Cu anumite excepții, nu se aplică forme eficiente, utile şi moderne de evaluare a competenţelor profesionale ale profesorilor la finele stagiilor de formare; există programe de formare care se axează pe recalificarea/formarea continuă a cadrelor didactice la disciplina Limba şi literatura română, dar nu şi pe formarea cadrelor didactice la disciplinele nonlingvistice; nu există programe de formare iniţială şi continuă specializate pentru profesorii care predau la treptele  preşcolară şi primară; nu există oferte calitative de instruire la distanţă. Soluţionarea nevoilor de formare solicită implementarea unui nou concept pentru programele de formare continuă a cadrelor didactice.
    3.1. Asigurarea cadrului legal, normativ şi de politici care să faciliteze extinderea ariei de utilizare a limbii române, inclusiv prin predarea altor discipline în limba română
    Nevoia de integrare sociolingvistică a elevilor este evidentă. Studiile realizate (Centrul Educaţional „Pro Didactica”, OSCE) în domeniu scot în evidenţă faptul că mediul de aplicare (mediul de comunicare în limba română în afara orelor) este un factor important, adesea neglijat. Doar 40,2 % din elevi utilizează adesea limba română pentru: a citi ziare şi reviste; literatură artistică; a asculta radioul; a privi televizorul; a discuta cu vecinii, prietenii; a căuta informaţii pe internet; a participa la activităţi extracurriculare la limba română. Informaţia ar fi optimistă dacă în sondaj nu ar exista opţiunea niciodată. Astfel, 50,4 % din elevii chestionaţi nu citesc niciodată ziare în limba română, 34,1% (!) niciodată nu vorbesc româna în comunitate, cu vecinii, prietenii etc.
    Experienţa europeană dispune de suficiente modele de predare-învăţare-evaluare a  limbilor oficiale ale statelor. Există diferite modalităţi de succes pentru a îmbina studierea limbii oficiale cu cea a minorităţii în cadrul sistemului de învăţămînt:
    1) limba minorității poate fi utilizată ca limbă de instruire pentru toate disciplinele, fiind obligatorie studierea limbii oficiale;
    2) limba minorității poate fi limbă de instruire pentru unele discipline, celelalte fiind predate în limba oficială (învăţămîntul bilingv);
    3) limba minoritară poate fi utilizată la studierea unor discipline particulare, cum ar Limba şi literatura maternă, toate celelalte obiecte fiind studiate în limba oficială.
    Numeroase ţări promovează forme de educaţie multilingvă. De obicei, acest lucru presupune  că o parte a curriculumului este predată  într-o  altă  limbă  decît  limba maternă sau că o disciplină de studiu este predată într-o altă limbă decît limba maternă ş.a. În ultimii ani această  abordare,  numită şi CLIL (Content and Language Integrated Learning, cf. Marsh & Marsland 1999/Învățarea integrată a conținutului și limbii), se aplică pe larg în diferite ţări.
    Termenii educaţie multilingvă și  CLIL vor fi  folosiţi pentru a desemna forma de educaţie vizînd însuşirea unei discipline de studiu în limba română pentru elevii alolingvi.
    Datorită eficienţei şi capacităţii de a-i motiva atît pe elevi, cît şi pe părinţi, învăţarea unei limbi străine bazată pe conţinuturile unei discipline de studiu reprezintă pentru Uniunea Europeană o zonă prioritară a planului de acţiune pentru promovarea învăţării limbilor străine (limbilor-ţintă) şi a diversităţii lingvistice. În ţările europene, precum Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania, Slovenia, România ş.a., se foloseşte pe larg metoda CLIL. În ţările menţionate ea se practică pe larg la diferite discipline, precum Matematica, Chimia, Geografia, Istoria etc. Metoda CLIL funcţionează cu succes în liceele bilingve din majoritatea ţărilor europene, dar este încă foarte puțin aplicată în Republica Moldova.
    Începînd cu anul 1998, au existat inițiative de implementare a unor proiecte răzleţe ce ţin de studierea aprofundată a limbii române de către alolingvi. Abia în 2009 a fost iniţiat un proiect în care s-a pus problema studierii de către elevii alolingvi a unor discipline în limba română. La momentul actual, doar 12% din elevii alolingvi studiază în acest format. Cu toate acestea, profesorii obţin deja rezultate demne de urmat, fiind susţinuţi de managerii şcolari, de părinţi şi, nu în ultimul rînd, de elevi.
    Este important de a întreprinde activităţi concrete pentru motivarea elevilor, părinţilor, profesorilor alolingvi, administraţiilor privind calitatea însuşirii disciplinei de studiu; informarea minuţioasă a acestora despre avantajele educaţiei multilingve şi a perspectivei elevilor de obţinere a studiilor profesionale şi de angajare în cîmpul muncii. Instruirea multilingvă oferă posibilitatea de a învăţa limba de stat într-un context autentic de învățare, ceea ce creează pe viitor posibilităţi largi de dezvoltare a carierei profesionale, contribuind şi la o integrare socială cu succes.
    Conexiunile valorilor fundamentale cu cadrul curricular al limbii române pentru alolingvi sînt primordiale. Însuşirea valorilor educaţiei multilingve (cunoaşterea limbii materne; a limbii oficiale şi prin predarea unor discipline în limba română; a limbilor străine; acceptarea și respectarea diferenţelor lingvistice şi a celor culturale; conştiinţa lingvistică etc.) oferă copiilor alolingvi şanse suplimentare de integrare socială și profesională eficientă.
    Participanţii la promovarea şi implementarea educaţiei multilingve conştientizează că este vorba despre o activitate importantă: pentru ca această educaţie să fie de succes, e nevoie nu doar programe educaţionale şi resurse materiale, dar, în mod special, şi de promovarea/popularizarea în societate a nevoii de comunicare, a priorităţilor de stăpînire a două sau mai multe limbi, deoarece motivaţia pozitivă începe în familie. Familia nu doar dezvoltă atitudinea pozitivă faţă de limba maternă, dar şi învaţă copiii să fie toleranţi faţă de alte culturi, să înţeleagă şi să conştientizeze importanţa cunoaşterii limbii ţării în care trăieşte.
    Urmînd experienţa diferitor ţări, este necesară elaborarea și instituționalizarea mai multor variante de implementare a educaţiei multilingve, care să fie aprobate prin cadrul legal. Planul de învăţămînt urmează să stabilească modelele propuse de Ministerul Educației, iar fiecare instituţie de învăţămînt își va  putea alege unul dintre modele sau să-și creeze propriul model.
    3.2. Rezultatele experimentului de predare a unor discipline în limba română
    Proiectul educaţional „Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română” a fost iniţiat în anul 2011 de către Ministerul Educaţiei. Experimentul s-a realizat  în 35 de  instituţii preuniversitare de învăţămînt (figura 5). Actualmente, 72 de profesori predau  8 discipline şcolare în limba română (figura 6), iar circa  4 943 de elevi din 223 de clase cu instruire în limbile minorităților naționale beneficiază de instruire.
    Figura 5. Raioanele participante în proiect


    Figura 6. Distribuirea elevilor pe disciplinele predate

    În vederea studierii și promovării metodei CLIL, sînt necesare alocații financiare pentru:
    1) organizarea stagiilor de formare a cadrelor didactice privind esenţa/algoritmul metodei;
    2) organizarea seminarelor cu asistenţă la orele model ale colegilor cu experiență;
    3) monitorizarea sistematică a activității intituțiilor care aplică abordarea respectivă;
    4) asigurarea  profesorilor  cu literatură metodică şi mijloace tehnice;
    5) stagii de formare/schimb de experienţă a membrilor grupului de lucru în ţările în care aplicarea instruirii multilingve a fost una de succes (Țările Baltice, Elveția, Ungaria, Finlanda, Olanda etc.).
    Extinderea numărului de instituţii/clase cu predare a unor discipline şcolare în limba română ar oferi ulterior mai multe şanse elevilor alolingvi: un nivel mai bun de competență; rezultate mai bune în cadrul examenelor; însuşirea unei profesii în limba română; lărgirea ariei de încadrare în cîmpul muncii; confort în mediul lingvistic al Republicii Moldova. Monitorizarea instituţiilor implicate în acest proces se va realiza atît prin organizarea seminarelor de formare cu participarea profesorilor experimentaţi, cît și prin vizitele sistematice în școli.
    3.3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul aplicării metodologiei CLIL
    Pentru a putea stăpîni cîteva limbi, este necesară asigurarea unui număr de condiţii prealabile. Este oportun ca profesorii să aibă pregătirea iniţială corespunzătoare pentru a asigura învățarea limbilor cît mai timpuriu. Experiențele internaționale recomandă ca metoda să se aplice începînd cu instituţiile de educație timpurie, dar şi tradiţional, ca disciplină şcolară, în clasele I-XII.
    Abordarea CLIL implică o anumită reorganizare a activității instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, dar şi o redimensionare a formării continue a profesorilor: însuşirea/cunoaşterea limbii române de către toţi profesorii, indiferent de specialitate (în conformitate cu prevederile legale nou stabilite); abilitatea de predare a disciplinei nonlingvistice integrate cu limba română (predată în limba română) etc.
    Profesorii, părinţii, elevii şi întreaga societate trebuie să conştientizeze necesitatea învăţării de timpuriu a limbilor, inclusiv a limbilor străine, precum și avantajele acestei metode de însuşire a limbilor.
    3.4. Asigurarea procesului educaţional pe baza metodologiei CLIL cu materiale didactice şi metodologice
    Modelele de  implementare a învățării integrate a conţinuturilor disciplinare și a limbii române trebuie să fie sprijinite prin instrumentariul necesar, adică prin materialele didactice și metodologice necesare. Este imperios necesară preluarea și traducerea, în cazul disponibilității, sau elaborarea și editarea unor ghiduri metodologice de implementare a curriculumului disciplinar, care să dirijeze procesul de predare a unor discipline în limba română prin recomandări concrete și practice.     Sînt necesare materiale didactice complementare manualelor, care să faciliteze învățarea: fişe ilustrative, jocuri didactice, dicţionare bilingve etc.
    3.5. Asigurarea formării iniţiale pentru implementarea metodologiei CLIL
    Pentru a asigura instruirea iniţială  privind implementarea metodologiei CLIL, sînt necesare cursuri în cadrul studiilor de  licență şi, în funcție de necesitate, iniţierea unui program de studii de masterat pentru pregătirea specialiştilor în domeniul metodologiei CLIL.
    3.6. Asigurarea formării continue a profesorilor pentru implementarea metodologiei CLIL
    Este necesară elaborarea și diversificarea programelor de formare continuă în predarea disciplinelor nonlingvistice în limba română și sprijinirea organizării stagiilor de formare de către instituțiile prestatoare de servicii de formare continuă. Extinderea posibilităţilor de monitorizare a proiectului iniţiat poate avea loc prin instituirea unor centre zonale de mentorat în metodologia CLIL (Chişinău, Bălţi, unitatea teritorial autonomă Găgăuzia).
    4.1. Promovarea activităţilor extraşcolare pentru extinderea mediului de comunicare  în afara lecţiilor, în cadrul instituţiei de învăţămînt și pe plan național
    Mediul lingvistic şi ambianţa culturală sînt două componente esenţiale ale procesului de însuşire a unei limbi nematerne. Relaţia dintre limbă şi cultură este una fundamentală, deoarece achiziţia unei limbi nu poate fi concepută fără a se lua în considerare aspectul cultural, teritoriul, definit din punct de vedere geografic, istoric şi cultural, unde se manifestă social absolventul.  Mediul  lingvistic oferă posibilitatea tuturor celor care învaţă să-şi valorifice experienţa lingvistică.
    Învăţarea limbii poate fi realizată atît formal, cît şi nonformal. Avantajele  învăţării formale şi  nonformale (activităţi zilnice, săptămînale etc.) nu trebuie neglijate. Lipsa de comunicare a alolingvilor în limba română în activităţile zilnice legate de viaţa de familie sau de timpul liber confirmă  importanţa extinderii mediului de comunicare în limba română în afara orelor de Limba şi literatura română. În cadrul instituţiei poate fi asigurată suplimentarea cu activităţi extraşcolare, cursuri opționale, cercuri pe interese sau proiecte ale copiilor, deoarece mediul, în cele mai multe cazuri, favorizează cunoaşterea limbii române, fiind unul dintre factorii decisivi. Dat fiind faptul relativei izolări spaţiale a unor comunităţi (locuite compact de ucraineni, găgăuzi, bulgari etc.), comunicarea în şcoală este extrem de utilă. În cazul oraşelor mari (Chişinău, Bălţi), şcolile cu predare în limba rusă îşi creează o reţea proprie şi nu se intersectează decît rareori (de exemplu în cadrul unor concursuri la disciplinele școlare), cu cele cu predare în limba română.
    Planul-cadru oferă ore opţionale și activități extracurriculare, care sînt adaptate de profesor la capacităţile individuale ale elevilor şi se realizează diferenţiat, în funcţie de nevoile lor de comunicare. Însă e nevoie de un efort mult mai susținut. Situaţia s-ar putea ameliora dacă elevii ar participa la mult mai multe și mai variate activităţi extracurriculare realizate în limba română. Deşi oportunitatea de comunicare există, aceasta nu este realizată plenar şi nu dă rezultatele scontate.
Extinderea mediului de comunicare în afara lecţiilor, pe plan naţional, poate fi realizată prin organizarea taberelor de odihnă cu program educaţional în limba română; organizarea concursurilor naţionale la limba română (altele decît olimpiadele); participarea la emisiuni radio şi TV, excursii în diferite localităţi/ţări în care se comunică în  limba română, activităţi de voluntariat la casele de copii, spitale etc.
    5.1. Comunicarea eficientă în limba română
    Comunicarea eficientă în limba română este importantă pentru sporirea oportunităților de colaborare și integrare în comunitatea educațională a fiecărui membru al acesteia. Din acest punct de vedere este necesară acordarea sprijinului și a oportunităților de studiere a limbii române pentru managerii școlari și cadrele didactice de alte discipline. Redresarea situației în acest domeniu poate asigura condiții mai bune de activitate și avansare profesională pentru cadrele didactice alolingve, precum și o implicare mai activă a acestora în viața profesională. Cursurile de studiere a limbii române, atît prin contact direct, cît și la distanță, trebuie să fie oferite tuturor cadrelor didactice alolingve.
    Scopul prezentului Program îl constituie asigurarea condițiilor pentru îmbunătățirea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor și elevilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale.
    Obiectivele generale
    1. Implementarea modelelor  de învăţare a limbii române în instituţiile de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale.
    2. Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina Limba şi literatura română în învățămîntul primar, gimnazial și liceal.
    3. Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română.
    4. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităţilor extraşcolare.
    5. Creșterea oportunităților profesionale pentru cadrele didactice alolingve (profesori de alte discipline) prin formarea competențelor de comunicare în limba română.
    Acţiunile
    1.1.1. Elaborarea Concepției didactice pentru învățarea limbii române de către copiii alolingvi, componenta Limba română în instituțiile de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale.
    1.1.2. Elaborarea Curriculumului la Limba română (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare) în instituțiile de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale.
    Obiectivul specific 1.2. Asigurarea didactică și metodică a procesului de învățare a limbii române în instituțiile de educație timpurie
    Acţiunile
    1.2.1. Elaborarea ghidului de implementare a Curriculumului la Limba română  (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare)  în instituțiile de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale.
    1.2.2. Elaborarea unui set de materiale diactice penru studierea limbii române (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare): fișe de lucru/auxiliare didactice, dicționare ilustrate.
    1.2.3. Editarea setului de materiale diactice penru studierea limbii române  (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare): fișe de lucru/auxiliare didactice, dicționare ilustrate.
    1.2.4. Elaborarea  şi editarea materialelor audio și video penru studierea limbii române (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare).
    1.2.5. Implementarea  unui program de formare continuă a cadrelor didactice la metodica predării și învăţării limbii române în instituțiile de educație timpurie.
    Obiectivul specific 2.1. Racordarea documentelor curriculare la instrumentele de politică lingvistică europene
    Acţiunile
    2.1.1. Elaborarea Concepției didactice pentru predarea și învățarea limbii române de către elevii alolingvi, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, componenta  Limba şi literatura română în şcolile cu instruire în limbile minorităților naționale.
    2.1.2. Actualizarea Standardelor de eficienţă a învăţării pentru disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile cu instruire în limbile minorităților naționale, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi şi Concepţia didactică pentru predarea şi învăţarea limbii române de către elevii alolingvi.
    2.1.3. Modernizarea Curriculumului şcolar la disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile cu instruire în limbile minorităților naționale, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, Concepţia didactică pentru predarea şi învăţarea limbii române de către elevii alolingvi și Standardele de  eficienţă a învăţării.
    Obiectivul specific 2.2. Eficientizarea sistemului de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor alolingvi
    Acţiunile
    2.2.1. Elaborarea unui ghid metodologic pentru realizarea evaluării competenţelor elevilor în baza Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.
    Obiectivul specific 2.3. Asigurarea procesului educaţional cu manuale și suport curricular pe baza standardelor şi a curriculumului modernizat
    Acţiunile
    2.3.1. Elaborarea și editarea manualelor pentru clasele I-XII la Limba și literatura română pentru instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale, pe baza curriculumului modernizat în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
    2.3.2. Elaborarea auxiliarelor didactice la Limba și literatura română pentru instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale, pe baza curriculumului modernizat în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
    2.3.3. Completarea bibliotecilor şcolare din instituțiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale cu   literatură artistică, enciclopedii, dicţionare, materiale audio/video în limba română, tehnica necesară (proiector, computer).
    Obiectivul specific 2.4. Modernizarea programelor de formare iniţială a cadrelor didactice
    Acţiunile
    2.4.1. Stabilirea unui Cadru de referinţă comun pentru toate instituţiile de învăţămînt superior privind formarea iniţială a profesorilor de  limba şi literatura română din instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale. Corelarea cu Cadrul naţional al calificărilor privind formarea iniţială a profesorilor de limba română ca limbă nematernă.
    2.4.2. Evaluarea şi actualizarea planurilor și programelor de formare inițială la Limba și literatura română ca limbă nematernă.
    2.4.3. Organizarea stagiilor de formare continuă pentru profesorii universitari specializați în didactica predării și învățării Limbii şi literaturii române ca limbă nematernă, în vederea modernizării cursurilor respective.
    2.4.4. Elaborarea Didacticii Limbii şi literaturii române ca limbă nematernă.
    Obiectivul specific 2.5.  Modernizarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice
    Acţiunile
    2.5.1. Elaborarea recomandărilor pentru diversificarea programelor de formare continuă în funcție de nevoile de formare ale cadrelor didactice din învățămîntul general.
    2.5.2. Implementarea programelor de formare continuă pentru profesorii de limba și literatura română din instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale (pentru ciclul primar, gimnazial și liceal) în vederea modernizării procesului de învățare.
    2.5.3. Implementarea unui program de formare pentru specialiştii responsabili la disciplină din cadrul organului local de specialitate din domeniul învăţămîntului.
    Obiectivul specific 3.1. Asigurarea cadrului legal, normativ şi de politici pentru facilitarea integrării sociolingvistice a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română
    Acţiunile
    3.1.1. Analiza experienței internaționale și a modelelor de studiere a  unor discipline școlare în limba de stat/într-o limbă nematernă.
    3.1.2. Elaborarea și aprobarea propunerii de politici publice pentru integrarea  modelelor de predare a unor discipline școlare în limba română în instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale.
    3.1.3. Adaptarea Planului-cadru pentru instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale în vederea predării unor discipline nonlingvistice în limba română, în conformitate cu politica publică adoptată.
    3.1.4. Modificarea Hotărîrii  Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”, pentru acordarea sporului salarial profesorilor care predau unele discipline şcolare nonlingvistice în limba română în instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale.
    Obiectivul specific 3.2. Implementarea modelelor de predare a unor  discipline școlare în limba română
    Acţiunile
    3.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de predare-învăţare a disciplinelor predate în limba română în instituţiile implicate.
    3.2.2. Aprobarea planurilor individuale de activitate a instituțiilor implicate în proiect.
    3.2.3. Organizarea seminarelor de evaluare a proiectului, cu participarea profesorilor din școlile implicate.
    Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul  predării disciplinelor nonlingvistice în limba română prin aplicarea metodologiei CLIL
    Acţiunile
    3.3.1. Pregătirea unui grup de formatori naţionali în domeniul metodologiei CLIL (învățarea integrată a conținutului și limbii), cu implicarea specialiştilor din alte ţări.
    3.3.2. Instruirea unui grup de   formatori locali în domeniul metodologiei CLIL.
    3.3.3. Organizarea programelor de formare continuă a profesorilor alolingvi  încadrați în predarea   unor discipline nonlingvistice în limba română.
    3.3.4. Instituirea a 3 centre de mentorat în metodologia CLIL (Chişinău, Bălţi, unitatea teritorial-autonomă Găgăuzia).
    3.3.5. Elaborarea şi implementarea cursurilor de instruire pentru formarea inițială la nivel de studii de licență pentru pregătirea specialiştilor în domeniul metodologiei CLIL.
    3.3.6. Elaborarea şi implementarea unui program de studii de masterat pentru pregătirea specialiștilor în domeniul metodologiei CLIL.
    Obiectivul specific 3.4. Asigurarea cu materiale didactice și metodologice a procesului  de predare a unor discipline nonlingvistice în limba română (CLIL)
    Acţiunile
    3.4.1. Elaborarea auxiliarelor didactice/fişelor de lucru și ghidurilor metodologice pentru disciplinele predate în limba română.
    3.4.2. Editarea  auxiliarelor didactice/fişelor de lucru  și ghidurilor metodologice pentru disciplinele predate în limba română.
    Obiectivul specific 4.1. Promovarea activităţilor extraşcolare în vederea extinderii mediului de comunicare în limba română
    Acţiunile
    4.1.1. Organizarea concursurilor extrașcolare în limba română în instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale, la nivel local.
    4.1.2. Organizarea taberelor de odihnă cu program educaţional complex de imersiune în limba română pentru elevii alolingvi.
    4.1.3. Organizarea, în colaborare cu asociațiile minorităților naționale, a evenimentelor comune (Festivalul limbii române, întîlniri  cu scriitori, poeți, actori, muzicieni, excursii etc.).
    Obiectivul specific 5.1. Asigurarea condițiilor pentru formarea competențelor de comunicare în limba română pentru cadrele didactice alolingve
    Acţiunile
    5.1.1. Organizarea cursurilor de studiere prin contact direct a limbii române pentru cadrele didactice și manageriale alolingve.
    5.1.2. Îmbunătăţirea competenţei lingvistice a cadrelor didactice şi manageriale alolingve prin instruirea la distanţă.
    Prezentul Program va fi implementat în perioada 2016-2020, în  conformitate cu Planul de acțiuni anexat. În funcție de progresele înregistrate sau de eventualele decalări ale termenelor de realizare a activităților, Planul de acțiuni va fi actualizat anual.
    Responsabilitatea principală pentru implementarea obiectivelor şi acţiunilor specificate în prezentul Program  îi revine  Ministerului Educaţiei. Ministerul Educației va asigura implicarea, în conformitate cu Planul de acțiuni, a instituțiilor competente: organele locale de specialitate în domeniul învățămîntului, instituțiile de formare inițială, prestatorii de servicii educaționale, partenerii din mediul organizațiilor neguvernamentale, partenerii media și donatorii locali și internaționali.
    Bugetul pentru realizarea prezentului Program, proiectat în Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2016-2018, se constituie după cum urmează: