ID intern unic: 363097
Версия на русском
Republica Moldova
din 05.02.2016
cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat
asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc,
efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă
asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc,
efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă
Abrogată prin HG838 din 20.08.18, MO347-357/14.09.18 art.923
În vederea executării prevederilor art.33 alin.(2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă (se anexează).
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.377 din 27 mai 2014 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.426).
3. Autoritatea Aeronautică Civilă va asigura executarea prezentei hotărîri.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Octavian Calmîc
Nr. 68. Chişinău, 5 februarie 2016.
2. Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta Metodologie, se aplică prevederile tratatului internaţional.
3. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc rezidă în stabilirea celor mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control al Autorităţii Aeronautice Civile, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent aeronautic supus controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.
4. Nivelul de risc pentru fiecare agent aeronautic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control.
6. Criteriile de risc selectate corespund următoarelor principii:
a) să fie relevante obiectivelor Autoritatea Aeronautică Civilă;
b) să acopere toate unităţile pasibile controlului efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă;
c) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă;
d) să poată fi ponderate între ele;
e) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
f) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc.
Este esenţial ca aceste criterii să nu se suprapună şi să fie selectate cele care ţin de subiectul, obiectul şi de raporturile anterioare cu organul de control.
7. Criteriile de risc utilizate de Autoritatea Aeronautică Civilă sînt următoarele:
a) perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului;
b) numărul de angajaţi;
c) data efectuării ultimului control;
d) încălcările anterioare;
e) vechimea flotei sau a echipamentului utilizat.
9. Fiecare criteriu de risc este cuantificat în funcţie de o serie de indicatori, după cum urmează:
1) Perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului
Raţionamentul general: cu cît mai mult timp un agent aeronautic activează pe piaţă, cu atît mai bine cunoaşte regulile, este mai atent faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, implementează sisteme interne de control al calităţii.
unde:
În vederea executării prevederilor art.33 alin.(2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă (se anexează).
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.377 din 27 mai 2014 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.426).
3. Autoritatea Aeronautică Civilă va asigura executarea prezentei hotărîri.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Octavian Calmîc
Nr. 68. Chişinău, 5 februarie 2016.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 68
din 5 februarie 2016
din 5 februarie 2016
METODOLOGIA
de planificare a controlului de stat asupra activităţii de
întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, efectuat
de către Autoritatea Aeronautică Civilă
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza criteriilor de risc, efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – Metodologie), este elaborată în scopul eficientizării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul aviaţiei civile, conform prevederilor Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. de planificare a controlului de stat asupra activităţii de
întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, efectuat
de către Autoritatea Aeronautică Civilă
I. DISPOZIŢII GENERALE
2. Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta Metodologie, se aplică prevederile tratatului internaţional.
3. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc rezidă în stabilirea celor mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control al Autorităţii Aeronautice Civile, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent aeronautic supus controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.
4. Nivelul de risc pentru fiecare agent aeronautic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control.
II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC
5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale agentului aeronautic pasibil controlului şi/sau raporturilor anterioare ale agentului aeronautic cu Autoritatea Aeronautică Civilă, a căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune ca urmare a desfăşurării activităţii acestuia.6. Criteriile de risc selectate corespund următoarelor principii:
a) să fie relevante obiectivelor Autoritatea Aeronautică Civilă;
b) să acopere toate unităţile pasibile controlului efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă;
c) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă;
d) să poată fi ponderate între ele;
e) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
f) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc.
Este esenţial ca aceste criterii să nu se suprapună şi să fie selectate cele care ţin de subiectul, obiectul şi de raporturile anterioare cu organul de control.
7. Criteriile de risc utilizate de Autoritatea Aeronautică Civilă sînt următoarele:
a) perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului;
b) numărul de angajaţi;
c) data efectuării ultimului control;
d) încălcările anterioare;
e) vechimea flotei sau a echipamentului utilizat.
III. GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI
8. Criteriile de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 gradul maxim de risc.9. Fiecare criteriu de risc este cuantificat în funcţie de o serie de indicatori, după cum urmează:
1) Perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului
Raţionamentul general: cu cît mai mult timp un agent aeronautic activează pe piaţă, cu atît mai bine cunoaşte regulile, este mai atent faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, implementează sisteme interne de control al calităţii.
|
Perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului |
Gradul de risc
|
|
Peste 20 de ani |
1 |
|
15-20 de ani |
2 |
|
10-15 ani |
3 |
|
5-10 ani |
4 |
|
Pînă la 5 ani |
5 |
2) Numărul de angajaţi
Raţionamentul general: numărul mare de angajaţi presupune multiple scheme de organizare structurală a unităţii. Iar prezenţa diferitor categorii de angajaţi solicită angajatorului eforturi mari şi diversificate în procesul de organizare şi asigurare a fiecărui angajat cu condiţii decente de muncă (conformare la prevederile legislaţiei, nivel de salariu stabilit şi plătit corespunzător prevederilor legale, securitate şi sănătate la locul de muncă etc.).
|
Numărul total de angajaţi |
Gradul de risc
|
|
Pînă la 15 |
1 |
|
16-50
|
2 |
|
51-90
|
3 |
|
91-100
|
4 |
|
Peste 100 |
5 |
3) Data efectuării ultimului control
Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat.
Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat.
|
Durata de la data efectuării ultimului control |
Gradul de risc
|
|
Pînă la 6 luni
|
1 |
|
6-12 luni
|
2 |
|
1-2 ani
|
3 |
|
2-3 ani
|
4 |
|
Mai mult de 3 ani
|
5 |
4) Încălcările raportate pe parcursul controlului anterior
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor depistate în cadrul ultimului control indică predispunerea agentului aeronautic la respectarea legii şi, respectiv, un risc mai scăzut de încălcare a acesteia. Pe de altă parte, existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului aeronautic un grad înalt de risc.
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor depistate în cadrul ultimului control indică predispunerea agentului aeronautic la respectarea legii şi, respectiv, un risc mai scăzut de încălcare a acesteia. Pe de altă parte, existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului aeronautic un grad înalt de risc.
|
Încălcările anterioare
|
Gradul de risc
|
|
Au fost depistate încălcări minore, care nu constituie componenţă de contravenţie/infracţiune (a fost înaintată o prescripţie) |
1 |
|
Au fost depistate încălcări minore, care constituie componenţă de contravenţie, dar fără cauzarea de prejudicii mediului (a fost aplicată o sancţiune) |
2 |
|
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de contravenţie şi au fost cauzate prejudicii mediului (a fost aplicată o sancţiune, cu achitarea de daune) |
3 |
|
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de infracţiune şi au fost cauzate prejudicii mediului (a fost aplicată o sancţiune, cu achitarea de daune) |
4 |
|
Au fost depistate încălcări care constituie componenţă de infracţiune şi au fost cauzate prejudicii mediului, cu/fără suspendarea activităţii (a fost aplicată o sancţiune, cu achitarea de daune) |
5 |
5) Vechimea flotei sau a echipamentului utilizat
Raţionamentul general: dacă o întreprindere dispune de aeronave/echipament vechi, atunci este mai mare probabilitatea că aceste aeronave/echipamente se vor defecta mai des. Ca urmare, posibilitatea survenirii unor accidente este mai mare, în plus întreprinderea va avea nevoie de mijloace financiare mai mari pentru întreţinerea acestor aeronave/echipamente.
Raţionamentul general: dacă o întreprindere dispune de aeronave/echipament vechi, atunci este mai mare probabilitatea că aceste aeronave/echipamente se vor defecta mai des. Ca urmare, posibilitatea survenirii unor accidente este mai mare, în plus întreprinderea va avea nevoie de mijloace financiare mai mari pentru întreţinerea acestor aeronave/echipamente.
|
Vechimea aeronavelor/echipamentului (ani) |
Gradul de risc
|
|
Pînă la 5 ani
|
1 |
|
5-10
|
2 |
|
10-15
|
3 |
|
15-20
|
4 |
|
Peste 20 ani
|
5 |
IV. PONDEREA CRITERIILOR
10. Pentru fiecare criteriu este stabilită o pondere în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa lui pentru domeniul aviaţiei civile. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de activitate.
11. Ponderea fiecărui criteriu de risc se determină în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari pentru un criteriu impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.
11. Ponderea fiecărui criteriu de risc se determină în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari pentru un criteriu impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.
|
Criteriul
|
Ponderea
|
|
1. Numărul de angajaţi |
0,1 |
|
2. Perioada de timp în care agentul aeronautic desfăşoară activitatea supusă controlului |
0,2 |
|
3. Durata de la data efectuării ultimului control |
0,2 |
|
4. Încălcările raportate pe parcursul controlul anterior |
0,3 |
|
5. Vechimea flotei sau a echipamentului utilizat |
0,2 |
|
TOTAL
|
1,0 |
12. La determinarea ponderii, pentru fiecare criteriu se ţine cont de:
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate a Autorităţii Aeronautice Civile;
2) influenţa criteriului selectat asupra prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat;
3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
13. Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate, printr-un ordin emis de către directorul Autorităţii Aeronautice Civile, este obligatorie. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă reducerea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate a Autorităţii Aeronautice Civile;
2) influenţa criteriului selectat asupra prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat;
3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
13. Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate, printr-un ordin emis de către directorul Autorităţii Aeronautice Civile, este obligatorie. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă reducerea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.
V. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT
CU AGENŢII AERONAUTICI SUPUŞI CONTROLULUI
CU AGENŢII AERONAUTICI SUPUŞI CONTROLULUI
14. După determinarea criteriilor concrete ce vor fi utilizate şi a ponderii lor, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
|
|
5
|
|
|
Rg = (
|
∑[wR]
|
× 200) ,
|
|
|
1
|
|
Rg – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;
1, 2…5 – criteriile de risc;
∑ – acţiunea de însumare şi rezultatul ei;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu;
× – acţiunea de multiplicare şi rezultatul ei.
15. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 14, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, agenţii aeronautici supuşi controlului care obţin 200 de unităţi fiind asociați cu cel mai mic risc.
16. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, agenţii aeronautici supuşi controlului sînt listaţi şi se stabileşte numărul de inspecţii pentru fiecare agent aeronautic. În vîrful clasamentului sînt plasaţi agenţii aeronautici care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi) şi care sînt asociați cu un risc mai înalt, urmînd a fi supuși controlului în mod prioritar.
17. În baza clasamentului, Autoritatea Aeronautică Civilă întocmeşte proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, care este expediat spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenul stabilit de Guvern.
18. Clasamentul poate fi utilizat de Autoritatea Aeronautică Civilă pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent aeronautic. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care în acelaşi timp mai mulţi agenţi aeronautici cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
19. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Autoritatea Aeronautică Civilă elaborează un raport prin care determină ponderea agenţilor aeronautici supuşi controlului în numărul total și modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, pentru actualizarea profilului fiecărui agent aeronautic.
1, 2…5 – criteriile de risc;
∑ – acţiunea de însumare şi rezultatul ei;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu;
× – acţiunea de multiplicare şi rezultatul ei.
15. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 14, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, agenţii aeronautici supuşi controlului care obţin 200 de unităţi fiind asociați cu cel mai mic risc.
16. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, agenţii aeronautici supuşi controlului sînt listaţi şi se stabileşte numărul de inspecţii pentru fiecare agent aeronautic. În vîrful clasamentului sînt plasaţi agenţii aeronautici care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi) şi care sînt asociați cu un risc mai înalt, urmînd a fi supuși controlului în mod prioritar.
17. În baza clasamentului, Autoritatea Aeronautică Civilă întocmeşte proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, care este expediat spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenul stabilit de Guvern.
18. Clasamentul poate fi utilizat de Autoritatea Aeronautică Civilă pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent aeronautic. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care în acelaşi timp mai mulţi agenţi aeronautici cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
19. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Autoritatea Aeronautică Civilă elaborează un raport prin care determină ponderea agenţilor aeronautici supuşi controlului în numărul total și modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, pentru actualizarea profilului fiecărui agent aeronautic.
VI. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI
DE DATE NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR
DE RISC
DE DATE NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR
DE RISC
20. Sistemul de analiză a controalelor în baza criteriilor de risc se fundamentează pe date statistice şi pe alte date relevante colectate de către Autoritatea Aeronautică Civilă de la persoanele fizice şi juridice care activează în domeniul aviaţiei civile.
21. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor aeronautici conform riscului prezentat, Autoritatea Aeronautică Civilă creează şi menţine o bază de date care reflectă:
1) lista tuturor agenţilor aeronautici pasibili a fi supuşi controlului;
2) istoricul activităţii de control;
3) profilul fiecărui agent aeronautic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificare etc.
22. Autoritatea Aeronautică Civilă reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.
21. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor aeronautici conform riscului prezentat, Autoritatea Aeronautică Civilă creează şi menţine o bază de date care reflectă:
1) lista tuturor agenţilor aeronautici pasibili a fi supuşi controlului;
2) istoricul activităţii de control;
3) profilul fiecărui agent aeronautic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificare etc.
22. Autoritatea Aeronautică Civilă reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.