_____________________________
    *Semnat la Kiev la 18 august 1999.


    Republica Moldova şi Ucraina, denumite în continuare “Părţi Contractante”,
    confirmând ataşamentul său faţă de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, prevederile Actului final de la Helsinki şi alte documente ale Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa,
    reieşind din principiile egalităţii suverane, integrităţii teritoriale a statelor, inviolabilităţii frontierelor de stat şi din alte principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional,
    respectând tendinţa popoarelor Republicii Moldova şi Ucrainei spre dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate,
    conducându-se de prevederile Tratatului de bună vecinătate, prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Ucraina din 23 octombrie 1992,
    reieşind din necesitatea stabilirii frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina,
    au convenit asupra următoarelor:
    Frontiera de stat între Republica Moldova şi Ucraina se stabileşte în conformitate cu documentele privind delimitarea, care sunt parte integrantă a prezentului Tratat:
    a) Protocolul - crochiu al liniei frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina;
    b) Albumul de hărţi topografice al frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina, întocmit în rezultatul delimitării frontierei moldo-ucrainene efectuate în anii 1995-1999.
    Frontiera de stat este linia şi suprafaţa verticală ce trece pe deasupra acesteia, ce determină limitele teritoriilor Părţilor Contractante - spaţiilor terestre, acvatice, subterane, aeriene.
    1) Frontiera de stat pe sectoarele terestre, precum şi în locurile, unde ea intersectează apele stătătoare sau curgătoare, trece, de regulă, pe linii drepte sau pe liniile caracteristice ale reliefului după contururile naturale şi artificiale ale terenului de la un punct al curbei până la celălalt, conform documentelor menţionate în articolul 1.
    2) Frontiera de stat pe sectoarele de apă trece:
    a) pe râurile navigabile - pe mijlocul liniei şenalului principal sau talvegului râului;
    b) pe râurile nenavigabile - pe mijlocul lor sau pe mijlocul principalului braţ al râului;
    c) pe lacuri şi alte bazine de apă - de regulă, pe linia dreaptă, ce uneşte ieşirile frontierei de stat la malurile lacului sau altui bazin de apă sau în conformitate cu documentele menţionate în articolul 1;
    d) pe canalele de ameliorare - pe mijlocul canalului sau pe unul din maluri, în dependenţă de apartenenţa canalelor sau sistemului de ameliorare.
    3) Frontiera de stat, ce trece pe râu (pârău), lac sau alt bazin de apă, nu se modifică nici la schimbarea conturului malurilor lor sau a nivelului apei, nici la devierea albiei râului (pârăului) într-o parte sau alta, dacă Părţile Contractante nu vor conveni altfel.
    4) Pe poduri şi pe alte construcţii hidrotehnice care trec peste râurile (pârăurile) de frontieră, frontiera de stat trece prin mijlocul acestor construcţii sau pe axa lor tehnologică, indiferent de trecerea frontierei de stat pe apă.
    5) Insulele din râurile de frontieră, lacurile şi alte bazine de apă aparţin teritorial uneia sau altei Părţi Contractante în dependenţă de amplasarea lor în raport cu frontiera de stat şi se numerotează separat în documentele de delimitare şi de demarcare ale Părţilor Contractante cu numere de ordine pentru fiecare râu, lac sau alt bazin de apă.
    Punctele de joncţiune ale frontierelor de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei şi României se stabilesc de un acord trilateral separat.
    1) Frontiera de stat pe teren se marchează cu semne de frontieră clar vizibile:
    a) la punctele de joncţiune ale frontierelor de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei şi României - prin semne grănicereşti de joncţiune;
    b) în punctele caracteristice ale liniei frontierei de stat (punctele de cotitură, locurile de intersecţie cu căile ferate şi cu autostradele, în râpe şi alte puncte ale reliefului) - prin doi stâlpi de frontieră, stabiliţi, de regulă, fiecare la o distanţă de 2,5 metri de la linia frontierei de stat şi printr-un punct geodezic (de centrare), stabilit între aceşti stâlpi de frontieră chiar pe linia frontierei de stat;
    c) în locurile de trecere a frontierei de stat de pe sectorul terestru pe cel acvatic sau invers - prin trei stâlpi de frontieră şi un punct geodezic (de centrare) stabilit pe linia frontierei de stat pe unul din maluri între cei doi stâlpi de frontieră menţionaţi; al treilea stâlp de frontieră se stabileşte pe malul opus al râului în limitele liniei frontierei de stat;
    d) pe râurile, lacurile şi alte bazine de apă de frontieră - prin doi stâlpi de frontieră, stabiliţi faţă în faţă pe maluri opuse.
    2) Caracteristica fiecărui semn de frontieră şi amplasarea lui în raport cu linia frontierei de stat, precum şi forma lui, mărimile, materialul, numerotarea şi ordinea de amplasare se determină prin documentele de demarcare.
    Pentru stabilirea semnelor de frontieră de-a lungul frontierei de stat se atribuie fâşia de teritoriu cu lăţimea de 10 m (câte 5 m din ambele părţi ale liniei frontierei de stat).
    1) Pentru marcarea liniei frontierei de stat pe teren Părţile Contractante vor înfiinţa o Comisie mixtă de demarcare (în continuare “Comisia”), în componenţa căreia vor intra câte cinci reprezentanţi de la fiecare Parte Contractantă.
    2) Comisia îşi desfăşoară activitatea sa în baza Regulamentului, care se aprobă de către guvernele Părţilor Contractante.
    3) La determinarea trecerii liniei frontierei de stat pe teren Comisia se conduce de prezentul Tratat, Protocolul - crochiu al liniei frontierei de stat, Albumul de hărţi topografice la scara 1:50000, de hărţile topografice de lucru la scara 1:10000, de materialele de reglementare a regimului proprietăţii funciare.
    4) Cheltuielile legate de delimitarea şi de demarcarea frontierei de stat Părţile Contractante le acoperă în egală mărime.
    Părţile Contractante se obligă să întreţină frontiera de stat pe toată întinderea sa astfel, încât linia de trecere a frontierei de stat să fie clară şi vizibilă. În acelaşi mod ele se obligă să întreţină semnele de frontieră şi culuarele de frontieră.
    Regimul frontierei de stat, precum şi ordinea de întreţinere a semnelor de frontieră şi culuarelor de frontieră se determină prin Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina privind regimul frontierei de stat.
    Părţile Contractante vor semna un protocol adiţional la prezentul Tratat, care este partea lui integrantă şi care reglementează problemele transmiterii în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren, prin care trece acesta, şi regimul lor de exploatare.
    Părţile Contractante efectuează schimb de date topografo-geodezice, de materiale cartografice şi aerofotografice cu parafa “Secret”, necesare pentru pregătirea documentelor de delimitare, demarcare, verificării trecerii frontierei de stat şi asigură protecţia acestor date şi materiale în conformitate cu acordurile în vigoare dintre Părţile Contractante.
    Prezentul Tratat se încheie pentru un termen nelimitat.
    Prezentul Tratat se supune ratificării şi intră în vigoare în a 30-a zi din data efectuării schimbului instrumentelor de ratificare.
    Întocmit în or. Kiev la 18 august 1999 în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească şi ucraineană, ambele texte fiind autentice.