––––––––––––––––––––––––––––––––
    *În vigoare pentru Republica Moldova din 16 octombrie 2005.


    Statele Părţi la prezentul Protocol,
    declarând că o acţiune eficientă în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare necesită o apropiere globală şi internaţională, inclusiv cooperare, schimb de informaţii şi alte măsuri corespunzătoare, de natură socială şi în special economică, la nivel naţional, regional şi internaţional,
    amintind Rezoluţia 54/212 a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 22 decembrie 1999, prin care Adunarea generală a invitat insistent statele membre şi organismele Naţiunilor Unite să întărească cooperarea internaţională în domeniul migrărilor internaţionale şi al dezvoltării în scopul confruntării cu cauzele profunde ale migrărilor, în special acelea care sunt legate de sărăcie, să reducă avantajele pe care migrările internaţionale le aduc celor interesaţi şi să încurajeze, după cum au convenit, mecanismele interregionale, regionale şi subregionale pentru a continua să se ocupe de problema migrărilor şi a dezvoltării,
    fiind convinse că migranţii trebuie să fie trataţi cu umanitate şi că drepturile lor trebuie să fie pe deplin protejate,
    ţinînd cont de faptul că, în ciuda eforturilor întreprinse de alte instanţe internaţionale, nu există nici un instrument universal care să aibă drept obiect toate aspectele traficului ilegal de migranţi şi alte chestiuni legate de acesta,
    preocupate de creşterea considerabilă a activităţilor grupurilor criminale organizate în materie de trafic ilegal de migranţi şi a altor activităţi infracţionale legate de acestea, prevăzute de prezentul Protocol, care aduc prejudicii grave statelor respective,
    preocupate de asemenea de faptul că traficul ilegal de migranţi riscă să pună în pericol viaţa şi securitatea migranţilor respectivi,
    amintind Rezoluţia 53/111 a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 9 decembrie 1998 prin care Adunarea generală a decis crearea unui comitet interguvernamental special cu o componenţă nelimitată, însărcinat să elaboreze o convenţie internaţională generală împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi să examineze dacă se poate elabora, în special, un instrument internaţional de luptă împotriva traficului şi transportului ilegal de migranţi, inclusiv pe calea maritimă,
    convinse că faptul de a adăuga la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate un instrument internaţional împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare va ajuta la prevenirea şi la combaterea acestui gen de criminalitate,
    au convenit cele ce urmează:
    1) Prezentul Protocol completează Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. El este interpretat împreună cu convenţia.
    2) Dispoziţiile convenţiei se aplică mutatis mutandis prezentului Protocol, cu excepţia oricărei dispoziţii contrare Protocolului.
    3) Infracţiunile stabilite conform art. 6 al prezentului Protocol sunt consi-derate infracţiuni stabilite conform convenţiei.
    Prezentul Protocol are drept obiect prevenirea şi combaterea traficului ilegal de migranţi, precum şi promovarea cooperării dintre Statele Părţi în acest scop, protejînd în acelaşi timp drepturile migranţilor care fac obiectul acestui trafic.
    a) expresia “trafic ilegal de migranţi” desemnează faptul de a asigura, în scopul obţinerii, direct sau indirect, un folos financiar ori un alt folos material, intrarea ilegală într-un Stat Parte a unei persoane care nu este nici cetăţean, nici rezident permanent al acelui stat;
    b) expresia “intrare ilegală” desemnează trecerea frontierelor atunci c`nd condiţiile necesare intrării legale în statul primitor nu sunt satisfăcute;
    c) expresia “document de călătorie sau de identitate fraudulos” desemnează orice document de călătorie ori de identitate:
    i) care a fost contrafăcut sau modificat în mod substanţial de către oricine altcineva în afară de o persoană ori o autoritate abilitată prin lege să pregătească sau să elibereze documentul de călătorie ori de identitate în numele statului; sau
    ii) care a fost eliberat sau obţinut în mod ilegal printr-o declaraţie falsă, prin corupţie ori constrîngere sau prin orice alt mijloc ilegal; sau
    iii) care este utilizat de către o altă persoană decît titularul legitim;
    d) termenul “navă” desemnează orice tip de maşină acvatică, inclusiv maşină fără pescaj şi un hidroavion, utilizat sau ce poate fi utilizat ca mijloc de transport pe apă, cu excepţia unei nave de război, a unei nave de război auxiliare ori a altei nave ce aparţine unui guvern sau se află în exploatarea sa, at`t timp c`t este utilizat exclusiv pentru un serviciu public necomercial.
    Prezentul Protocol se aplică, cu excepţia dispoziţiilor contrare, prevenirii anchetelor şi urmăririlor privind infracţiunile prevăzute de art. 6, atunci cînd aceste infracţuni sunt de natură transnaţională şi în săvîrşirea lor este implicat un grup infracţional organizat, precum şi protecţiei drepturilor persoanelor care au făcut obiectul acestor infracţiuni.
    Migranţii nu devin pasibili de urmăriri penale în temeiul prezentului Protocol pentru faptul că au făcut obiectul faptelor prevăzute la art. 6.
    1) Fiecare Stat Parte adoptă măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune, atunci cînd faptele au fost comise intenţionat şi pentru a obţine, direct ori indirect, un folos financiar sau un alt folos material:
    a) traficului ilegal de migranţi;
    b) atunci cînd faptele au fost comise în scopul de a permite traficul ilegal de migranţi:
    i) confecţionării unui document de călătorie sau de identitate fraudulos;
    ii) faptei de a furniza sau de a poseda un asemenea document;
    c) faptei de a permite unei persoane, care nu este nici cetăţean, nici rezident permanent, să rămînă în statul respectiv fără a respecta condiţiile necesare şederii legale în acel stat, prin mijloacele menţionate la lit. b) a prezentului paragraf sau prin orice alte mijloace ilegale.
    2) Fiecare Stat Parte adoptă de asemenea măsuri legislative şi alte măsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune:
    a) sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului său juridic, faptei de a încerca să comită o infracţiune stabilită conform paragrafului 1 al prezentului articol;
    b) faptei de a fi complice la o infracţiune stabilită conform lit. a), lit. b) i) sau lit. c) a paragrafului 1 al prezentului articol şi, sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului său juridic, faptei de a fi complice la o infracţiune stabilită conform lit. b) ii) a paragrafului 1 al prezentului articol;
    c) faptei de a organiza comiterea unei infracţiuni stabilite conform paragrafului 1 al prezentului articol sau de a da instrucţiuni altor persoane pentru ca acestea să o comită.
    3) Fiecare Stat Parte adoptă măsuri legislative şi alte măsuri necesare pentru a conferi caracterul de circumstanţă agravantă infracţiunilor stabilite conform lit. a), lit. b) i) şi lit. c) ale paragrafului 1 al prezentului articol şi, sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului său juridic, infracţiunilor stabilite conform lit. b) şi c) ale paragrafului 2 al prezentului articol:
    a) faptei de a pune în pericol sau de a risca punerea în pericol a vieţii ori securităţii migranţilor respectivi; sau
    b) tratamentului inuman sau degradant aplicat acestor migranţi, inclusiv pentru exploatare.
    4) Nici o dispoziţie a prezentului Protocol nu împiedică un Stat Parte să ia măsuri împotriva unei persoane ale cărei fapte constituie, în dreptul său intern, o infracţiune.
    Statele Părţi colaborează în orice fel posibil în vederea prevenirii şi opririi traficului ilegal de migranţi pe mare, conform dreptului internaţional al mării.
    1) Un Stat Parte care are motive serioase să bănuiască faptul că o navă sub pavilionul său ce se prevalează de înmatricularea în registrul său, fără naţionalitate sau avînd în realitate naţionalitatea Statului Parte în cauză, deşi este sub pavilion străin ori refuză să îşi arboreze pavilionul, se ocupă cu traficul ilegal de migranţi pe mare, poate cere altor State Părţi să îl ajute să pună capăt utilizării acestei nave în scopul menţionat. Statele Părţi solicitate furnizează această asistenţă în măsura posibilului, ţinînd cont de mijloacele de care dispun.
    2) Un Stat Parte care are motive serioase să bănuiască faptul că o navă care îşi exercită libertatea de navigaţie conform dreptului internaţional şi sub pavilion sau purtînd însemnele înmatriculării unui alt Stat Parte se ocupă cu traficul ilegal de migranţi pe mare poate să notifice statului al cărui pavilion îl poartă nava, să ceară confirmarea înmatriculării şi, dacă aceasta este confirmată, să ceară autorizarea acestui stat de a lua măsurile necesare în privinţa acestei nave. Statul al cărui pavilion îl poartă nava poate, în special, să autorizeze statul solicitant să:
    a) inspecteze nava;
    b) viziteze nava; şi
    c) dacă găseşte dovezi că nava practică traficul ilegal de migranţi pe mare, să ia măsurile necesare în privinţa navei, a persoanelor şi a încărcăturii de la bord, precum şi a statului sub al cărui pavilion s-a autorizat acţiunea.
    3) Un Stat Parte care a luat una dintre măsurile prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol informează fără întîrziere statul sub al cărui pavilion circulă nava asupra rezultatelor acestei măsuri.
    4) Un Stat Parte răspunde fără întîrziere unei cereri ce îi este adresată de către un alt Stat Parte în vederea stabilirii dacă o navă care se prevalează de înmatriculare în registrul său sau care îşi arborează pavilionul este abilitată, precum şi unei cereri de autorizare prezentate conform paragrafului 2 al prezentului articol.
    5) Un stat sub al cărui pavilion circulă nava poate, într-o măsură compatibilă cu art. 7 al prezentului Protocol, să îşi subordoneze autorizaţia unor condiţii decise de comun acord între el şi statul solicitant, în special în ceea ce priveşte responsabilitatea şi luarea de măsuri efective. Un Stat Parte nu ia nici o măsură suplimentară fără autorizarea expresă a statului al cărui pavilion îl poartă nava, cu excepţia acelora care sunt necesare pentru îndepărtarea unui pericol iminent asupra vieţii persoanelor sau a acelora care rezultă din acorduri bilaterale ori multilaterale pertinente.
    6) Fiecare Stat Parte desemnează una sau, dacă este necesar, mai multe autorităţi abilitate să primească cererile de asistenţă, de confirmare a înmatriculării în registrul acestuia ori a dreptului de a arbora pavilionul său, precum şi cererile de autorizare de a lua măsurile potrivite şi de a răspunde acestor cereri. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite comunică celorlalte State Părţi autoritatea desemnată de fiecare dintre ele în luna următoare acestei desemnări.
    7) Un Stat Parte care are motive serioase să bănuiască faptul că o navă se ocupă cu traficul ilegal de migranţi pe mare şi că această navă este fără naţionalitate sau poate fi asimilată unei nave fără naţionalitate poate să o inspecteze şi să o viziteze. Dacă bănuielile sunt confirmate prin dovezi, acest Stat Parte ia măsurile potrivite conform dreptului intern şi dreptului internaţional adecvat.
    1) Cînd ia măsuri împotriva unei nave conform art. 8 al prezentului Protocol, un Stat Parte:
    a) veghează la securitatea şi la tratamentul uman al persoanelor aflate la bord;
    b) ţine cont în modul cuvenit de necesitatea de a nu compromite securitatea navei sau a încărcăturii sale;
    c) ţine cont în modul cuvenit de necesitatea de a nu prejudicia interesele comerciale sau drepturile statului al cărui pavilion îl poartă nava ori ale oricărui alt stat interesat;
    d) veghează, în funcţie de mijloacele sale, ca orice măsură luată în privinţa navei să fie raţională din punct de vedere ecologic.
    2) Atunci cînd motivele măsurilor luate prin aplicarea art. 8 al prezentului Protocol se dovedesc nefondate, nava este despăgubită pentru orice pierdere sau eventuală pagubă, cu condiţia să nu fi comis vreo acţiune care să justifice măsurile luate.
    3) Atunci cînd o măsură este luată, adoptată sau aplicată conform prezentului capitol, se ţine cont aşa cum se cuvine de necesitatea de a nu afecta şi nici de a nu împiedica:
    a) drepturile şi obligaţiile statelor de coastă şi exercitarea competenţei lor conform dreptului internaţional al mării; sau
    b) puterea statului al cărui pavilion îl poartă nava de a-şi exercita competenţa şi controlul în chestiunile de ordin administrativ, tehnic şi social privind nava.
    4) Orice măsură luată pe mare prin aplicarea prezentului capitol este executată doar de navele de război sau de aeronavele militare ori de alte nave sau aeronave abilitate în acest scop, purtînd vizibil o marcă exterioară şi identificabilă că se află în serviciul statului.
    1) Fără a încălca art. 27 şi 28 din convenţie, Statele Părţi, în special acelea care au frontiere comune sau sunt situate pe itinerarii folosite pentru traficul ilegal de emigranţi, pentru a atinge obiectivele prezentului Protocol, conform sistemelor lor juridice şi administrative respective, fac schimb de informaţii pertinente privind în special:
    a) punctele de îmbarcare şi de destinaţie, precum şi itinerarele, transportatorii şi mijloacele de transport despre care se ştie sau se bănuieşte că sunt utilizate de o grupare infracţională organizată pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol;
    b) identificarea şi metodele de organizare a grupurilor infracţionale organizate despre care se ştie sau se bănuieşte că ar comite faptele prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol;
    c) autenticitatea şi caracteristicile documentelor de călătorie eliberate de către un Stat Parte, precum şi furtul de documente de călătorie sau de identitate noi ori utilizarea necorespunzătoare a acestora;
    d) mijloacele şi metodele de ascundere şi de transport al persoanelor, modificarea, reproducerea ori cumpărarea ilegală sau orice alt fel de uz necorespunzător al documentelor de călătorie ori de identitate utilizate pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol şi mijloacele de detectare a acestora;
    e) datele experienţei de ordin legislativ, precum şi practicile şi măsurile ce vizează prevenirea şi combaterea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol; şi
    f) problemele ştiinţifice şi tehnice utile pentru descoperire şi reprimare, în scopul întăririi reciproce a capacităţii lor de prevenire şi combatere a faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol, de începere a anchetelor asupra acestor fapte şi de urmărire a autorilor.
    2) Un Stat Parte care primeşte informaţii se conformează oricărei cereri a Statului Parte care le-a comunicat, supunînd folosirea lor unor restricţii.
    1) Fără a încălca angajamentele internaţionale referitoare la libera circulaţie a persoanelor, Statele Părţi întăresc, în măsura posibilului, controalele la frontiere, necesare pentru prevenirea şi descoperirea traficului ilegal de migranţi.
    2) Fiecare Stat Parte adoptă măsuri legislative sau alte măsuri necesare pentru prevenirea, pe cît posibil, a folosirii mijloacelor de transport utilizate de către transportatorii comerciali pentru comiterea infracţiunii stabilite conform lit. a) a paragrafului 1 al art. 6 din prezentul Protocol.
    3) Atunci cînd este necesar, fără a aduce atingere convenţiilor internaţionale aplicabile, aceste măsuri constau în special în prevederea obligaţiei pentru transportatorii comerciali, inclusiv orice companie de transport sau orice proprietar ori utilizator al oricărui mijloc de transport, de a verifica dacă toţi pasagerii posedă documentele de călătorie cerute pentru intrarea în statul primitor.
    4) Fiecare Stat Parte ia măsurile necesare, conform dreptului său intern, pentru a prevedea sancţionarea cazurilor de încălcare a obligaţiei prevăzute de paragraful 3 al prezentului articol.
    5) Fiecare Stat Parte examinează luarea de măsuri care să permită, conform dreptului său intern, refuzarea intrării persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor stabilite conform prezentului Protocol sau anularea vizei.
    6) Fără a încălca art. 27 al convenţiei, Statele Părţi examinează întărirea cooperării dintre serviciile lor de control la frontiere, în special prin stabilirea şi menţinerea căilor de comunicare directă.
    Fiecare Stat Parte ia măsurile necesare, conform mijloacelor disponibile:
    a) pentru a face în aşa fel încît documentele de călătorie sau de identitate pe care le eliberează să aibă o astfel de calitate încît să nu poată fi uşor folosite într-un mod impropriu, falsificate ori modificate, reproduse sau eliberate ilegal; şi
    b) pentru a asigura integritatea şi securitatea documentelor de călătorie sau de identitate eliberate de el ori în numele lui şi pentru a împiedica întocmirea, eliberarea şi utilizarea lor ilegală.
    La cererea unui alt Stat Parte, un Stat Parte verifică, conform dreptului său intern şi într-un termen rezonabil, legitimitatea şi valabilitatea documentelor de călătorie sau de identitate eliberate ori probabil bănuite că au fost eliberate în numele său şi despre care se bănuieşte că sunt utilizate pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol.
    1) Statele Părţi asigură sau intensifică pregătirea specializată a agenţilor serviciilor de migrare şi a altor agenţi competenţi pentru prevenirea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol şi pentru tratamentul uman acordat migranţilor care fac obiectul acestor fapte, precum şi pentru respectarea drepturilor ce le sunt recunoscute la nevoie în prezentul Protocol.
    2) Statele Părţi colaborează între ele şi cu organizaţiile internaţionale, organizaţiile neguvernamentale şi cu celelalte organizaţii competente, precum şi cu alte instituţii ale societăţii civile, pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului pe teritoriul lor, în vederea prevenirii, combaterii şi eradicării faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol şi a protecţiei drepturilor migranţilor ce fac obiectul acestor fapte. Această pregătire vizează în special:
    a) îmbunătăţirea securităţii şi calităţii documentelor de călătorie;
    b) recunoaşterea şi descoperirea documentelor de călătorie sau de identitate frauduloase;
    c) activităţile de informare cu caracter penal, în special în ceea ce priveşte identificarea grupurilor infracţionale organizate despre care se ştie sau se bănuieşte că ar comite faptele prevăzute la art. 6 al prezentului Protocol, metodele folosite pentru transportarea migranţilor ce fac obiectul unui trafic ilegal, folosirea necorespunzătoare a documentelor de călătorie ori de identitate pentru săvîrşirea faptelor prevăzute de art. 6 şi mijloacele de disimulare utilizate în traficul ilegal de migranţi;
    d) îmbunătăţirea procedurilor de descoperire, la punctele de intrare şi de ieşire tradiţionale şi netradiţionale, a migranţilor ce fac obiectul unui trafic ilegal; şi
    e) tratamentul uman aplicat migranţilor şi protecţia drepturilor care le sunt recunoscute în prezentul Protocol.
    3) Statele Părţi avînd experienţă corespunzătoare au în vedere să acorde asistenţă tehnică statelor care sunt frecvent folosite ca ţări de origine sau de tranzit pentru persoanele care au făcut obiectul faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol. Statele Părţi fac tot posibilul pentru a furniza resursele necesare, cum ar fi vehicule, sisteme informatice şi lecturi de documente, în scopul combaterii faptelor prevăzute de art. 6.
    1) Fiecare Stat Parte ia măsuri ce vizează aplicarea sau întărirea programelor de informare pentru sensibilizarea publicului că faptele prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol constituie o activitate infracţională săvîrşită frecvent de către grupurile infracţionale organizate în scopul obţinerii de profit şi că respectivii migranţi sunt supuşi unor riscuri grave.
    2) Conform art. 31 al convenţiei, Statele Părţi colaborează în domeniul informaţiei pentru a-i împiedica pe posibilii migranţi să devină victimele grupurilor infracţionale organizate.
    3) Fiecare Stat Parte promovează sau intensifică, după caz, programe de dezvoltare şi de cooperare la nivel naţional, regional şi internaţional, ţinînd cont de realităţile socioeconomice ale migrărilor şi acordînd o atenţie deosebită zonelor defavorizate din punct de vedere economic şi social, în scopul confruntării cu cauzele socioeconomice profunde ale traficului ilegal de migranţi, cum ar fi sărăcia şi subdezvoltarea.
    1) Atunci cînd aplică prezentul Protocol, fiecare Stat Parte ia, conform obligaţiilor ce-i revin în temeiul dreptului internaţional, toate măsurile necesare, inclusiv, dacă este nevoie, măsurile legislative, pentru a apăra şi a proteja drepturile persoanelor care au făcut obiectul faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol, drepturi ce le sunt acordate în temeiul dreptului internaţional aplicabil, în special dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi supus la tortură sau la alte pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante.
    2) Fiecare Stat Parte ia măsurile necesare pentru a acorda migranţilor o protecţie adecvată împotriva violenţei ce le-ar putea fi aplicată, atît de către persoane, cît şi de către grupări, pentru faptul că au făcut obiectul faptelor prevăzute la art. 6 al prezentului Protocol.
    3) Fiecare Stat Parte acordă o asistenţă potrivită migranţilor a căror viaţă sau securitate este pusă în pericol pentru că au făcut obiectul faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol.
    4) Atunci cînd aplică dispoziţiile prezentului articol, Statele Părţi ţin cont de nevoile deosebite ale femeilor şi copiilor.
    5) În cazul deţinerii unei persoane care a făcut obiectul faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol, fiecare Stat Parte îşi respectă obligaţiile asumate în temeiul Convenţiei de la Viena asupra relaţiilor consulare, în cazurile aplicabile, inclusiv obligaţia de a informa fără întîrziere persoana respectivă despre dispoziţiile referitoare la notificarea şi comunicarea cu funcţionarii consulari.
    Statele Părţi examinează posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale sau regionale, de convenţii operaţionale ori de înţelegeri ce vizează:
    a) stabilirea celor mai potrivite şi eficiente măsuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol; sau
    b) dezvoltarea dispoziţiilor prezentului Protocol.
    1) Fiecare Stat Parte consimte să faciliteze şi să accepte, fără întîrziere nejustificată sau nerezonabilă, întoarcerea unei persoane care a făcut obiectul unei fapte prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol şi care este cetăţean ori are dreptul de a avea reşedinţa permanentă pe teritoriul său sau în momentul revenirii.
    2) Fiecare Stat Parte studiază posibilitatea de a facilita şi de a accepta, conform dreptului său intern, revenirea unei persoane care a făcut obiectul unei fapte prevăzute de art.6 al prezentului Protocol şi care avea dreptul de a avea reşedinţa permanentă pe teritoriul său în momentul intrării acelei persoane pe teritoriul statului primitor.
    3) La cererea Statului Parte de primire, un Stat Parte solicitat verifică, fără întîrziere nejustificată sau nerezonabilă, dacă persoana care a făcut obiectul unei fapte prevăzute la art. 6 al prezentului Protocol este cetăţeanul său ori are dreptul de a avea reşedinţa permanentă pe teritoriul său.
    4) În scopul facilitării întoarcerii unei persoane care a făcut obiectul unei fapte prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol şi care nu posedă documentele cerute, Statul Parte al cărei cetăţean este această persoană ori în care are dreptul de şedere permanentă acceptă să elibereze, la cererea Statului Parte primitor, documentele de călătorie sau orice alt fel de autorizaţie necesară pentru a permite persoanei să se predea şi să fie reprimită pe teritoriul său.
    5) Fiecare Stat Parte interesat de întoarcerea unei persoane care a făcut obiectul unei fapte prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol ia toate măsurile necesare pentru a organiza această revenire în mod organizat, ţinînd cont de securitatea şi demnitatea persoanei.
    6) Statele Părţi pot coopera cu organizaţiile internaţionale competente pentru aplicarea prezentului articol.
    7) Prezentul articol nu prejudiciază drepturile acordate de orice lege a Statului Parte primitor persoanelor care au făcut obiectul unei fapte prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol.
    8) Prezentul articol nu are urmări asupra obligaţiilor asumate în temeiul oricărui alt tratat bilateral ori multilateral aplicabil sau al oricărui alt acord ori convenţie operaţională aplicabilă determinînd, în întregime sau parţial, întoarcerea persoanelor care au făcut obiectul unei fapte prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol.
    1) Nici o dispoziţie a prezentului Protocol nu are urmări asupra altor drepturi, obligaţii şi răspunderi ale statelor şi persoanelor private în temeiul dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar şi dreptul internaţional referitor la drepturile omului, şi, în special, atunci cînd se aplică, referitor la Convenţia din 1951 şi Protocolul din 1967 privind statutul refugiaţilor, precum şi principiul nerespingerii care este prevăzut de acesta.
    2) Măsurile prevăzute de prezentul Protocol sunt interpretate şi aplicate astfel încît persoanele să nu facă obiectul unei discriminări pe motiv că fac obiectul faptelor prevăzute de art. 6 al prezentului Protocol. Interpretarea şi aplicarea acestor măsuri sunt conforme principiilor nediscriminatorii recunoscute internaţional.
    1) Statele Părţi fac eforturi pentru rezolvarea diferendelor privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol pe calea negocierii.
    2) Orice neînţelegere între două sau mai multe State Părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, care nu poate fi rezolvată pe calea negocierii într-un termen rezonabil, la cererea unuia dintre aceste State Părţi este supusă arbitrajului. Dacă în termen de 6 luni începînd de la data cererii arbitrajului, Statele Părţi nu cad de acord în privinţa organizării arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul atenţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, adresînd o cerere conform Statutului Curţii.
    3) Fiecare Stat Parte poate, în momentul semnării, ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol ori aderării la acesta, să declare că nu se consideră legat prin paragraful 2 al prezentului articol. Celelalte State Părţi nu sunt legate prin paragraful 2 al prezentului articol de orice Stat Parte care a emis o asemenea rezervă.
    4) Orice Stat Parte care a emis o rezervă în temeiul paragrafului 3 al prezentului articol poate să o retragă în orice moment, adresînd o notificare secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    1) Prezentul Protocol va fi deschis semnării tuturor statelor în perioada 12-15 decembrie 2000 la Palermo (Italia) şi apoi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York, pînă la data de 12 decembrie 2002.
    2) Prezentul Protocol este de asemenea deschis semnării de către organizaţiile regionale de integrare economică, cu condiţia ca cel puţin un stat membru al unei asemenea organizaţii să fi semnat prezentul Protocol conform paragrafului 1 al prezentului articol.
    3) Prezentul Protocol este supus ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare ori de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O organizaţie regională de integrare economică îşi poate depune instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare dacă cel puţin unul dintre statele ei membre a făcut-o. În acest instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, această organizaţie declară extinderea competenţei sale asupra chestiunilor guvernate de prezentul Protocol. De asemenea, ea îl informează pe depozitar despre orice modificare pertinentă asupra extinderii competenţei sale.
    4) Prezentul Protocol este deschis aderării oricărui stat sau oricărei organizaţii regionale de integrare economică, din care cel puţin un stat membru este parte la prezentul Protocol. Instrumentele de aderare sunt depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În momentul aderării sale, o organizaţie regională de integrare economică declară extinderea competenţei sale asupra chestiunilor guvernate de prezentul Protocol. Ea îl informează de asemenea pe depozitar despre orice modificare pertinentă asupra extinderii competenţei sale.
    1) Prezentul Protocol va intra în vigoare după nouăzeci de zile de la data depunerii celui de-al patruzecilea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, înţelegîndu-se prin aceasta că nu va intra în vigoare înainte de intrarea în vigoare a convenţiei. Pentru aplicarea prezentului paragraf nici unul dintre instrumentele depuse de o organizaţie regională de integrare economică nu este considerat instrument ce se adaugă instrumentelor depuse deja de statele membre ale acestei organizaţii.
    2) Pentru fiecare stat sau organizaţie regională de integrare economică ce va ratifica, va accepta ori va aproba prezentul Protocol sau care va adera la acesta după depunerea celui de-al patruzecilea instrument pertinent, prezentul Protocol va intra în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii instrumentului pertinent de către acest stat ori de această organizaţie sau la data la care intră în vigoare prin aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol, dacă este ulterioară.
    1) La expirarea unui termen de 5 ani începînd de la intrarea în vigoare a prezentului Protocol, un Stat Parte la Protocol poate propune un amendament şi poate depune textul la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acesta va comunica apoi propunerea de amendament Statelor Părţi şi Conferinţei Părţilor la convenţie, în vederea examinării propunerii şi adoptării deciziei. Statele Părţi la prezentul Protocol reunite la Conferinţa Părţilor nu precupeţesc nici un efort pentru a ajunge la un consens asupra oricărui amendament. Dacă toate eforturile în acest sens au fost epuizate fără să se fi ajuns la vreun acord, va fi necesar, ca o ultimă posibilitate pentru ca amendamentul să fie adoptat, votul majorităţii a două treimi din Statele Părţi la prezentul Protocol, prezente la Conferinţa Părţilor şi care şi-au exprimat votul.
    2) În temeiul prezentului articol, pentru a-şi putea exercita dreptul de vot în domenii ce ţin de competenţa lor, organizaţiile regionale de integrare economică dispun de un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre Părţi la prezentul Protocol. Ele nu îşi exercită dreptul de vot dacă statele membre şi-l exercită pe al lor şi invers.
    3) Un amendament adoptat conform paragrafului 1 al prezentului articol este supus ratificării, acceptării sau aprobării Statelor Părţi.
    4) Un amendament adoptat conform paragrafului 1 al prezentului articol va intra în vigoare pentru un Stat Parte după nouăzeci de zile de la data depunerii de către acest Stat Parte la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a unui instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare a acestui amendament.
    5) Un amendament intrat în vigoare devine obligatoriu faţă de Statele Părţi care şi-au dat consimţămîntul de a fi legate prin el. Celelalte State Părţi rămîn legate prin dispoziţiile prezentului Protocol şi prin toate amendamentele anterioare pe care le-au ratificat, acceptat sau aprobat.
    1) Un Stat Parte poate denunţa prezentul Protocol prin notificare adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O asemenea denunţare devine efectivă la un an de la data primirii notificării de către secretarul general.
    2) O organizaţie regională de integrare economică încetează să fie parte la prezentul Protocol atunci cînd toate statele sale membre l-au denunţat.
    1) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul prezentului Protocol.
    2) Originalul prezentului Protocol, ale cărui texte în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    De aceea, plenipotenţiarii semnatari, autorizaţi în acest scop de guvernele respective, au semnat prezentul Protocol.