Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Strategia naţională „Diaspora-2025”, conform anexei nr. 1;
    Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea Strategiei naţionale „Diaspora-2025”, conform anexei nr. 2.
    2. Ministerele și alte autorităţi administrative centrale:
    vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale „Diaspora-2025” şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia;
    vor include domeniul diaspora, migraţia şi dezvoltarea în programele de dezvoltare strategică, precum şi în alte documente de planificare strategică, conform competențelor;
    vor prezenta Biroului pentru relaţii cu diaspora al
    Cancelariei de Stat, pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui de referinţă, raportul cu privire la realizarea măsurilor respective.
    3. Cancelaria de Stat:
    va conlucra cu organismele internaţionale şi cu potenţialii donatori în scopul atragerii volumului necesar de investiţii pentru realizarea prevederilor Strategiei „Diaspora-2025” şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia;
    va prezenta Guvernului, pînă la 31 martie al fiecărui an, informaţia privind realizarea Planului de acţiuni nominalizat, elaborată de Biroul pentru relaţii cu diaspora.
    4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    5. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Strategiei și Planului de acţiuni menţionate.
    6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Biroului pentru relaţii cu diaspora al Cancelariei de Stat.

    PRIM-MINISTRU                                                   Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                               Andrei Galbur
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                      Stela Grigoraş
    Ministrul finanţelor                                                  Octavian Armaşu

    Nr. 200. Chişinău, 26 februarie 2016.


    În ultimii ani, Guvernul a recunoscut importanța domeniului diaspora, migrație și dezvoltare, care poate contribui la dezvoltarea economică şi socială a ţării. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată prin Legea   nr. 166 din 11 iulie 2012, urmăreşte dezvoltarea ţării prin creşterea economică şi reducerea sărăciei, contribuind la edificarea unui stat prosper, cu un nivel înalt de viaţă pentru toţi cetăţenii. Totodată, Strategia „Moldova 2020” este primul document naţional care integrează aspectele ce țin de migrație și dezvoltare în documentele naționale de politici.
    Programul de activitate al Guvernului (2015-2018), aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 161 din 30 iulie 2015, conține un compartiment dedicat diasporei, cu 16 domenii prioritare de activitate, după ce Programul de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2013-2014) a inclus în premieră domeniul diaspora în aspectele dezvoltării sociale, economice și culturale a țării, cu elaborarea unei ample politici de stat pentru susţinerea diasporei.
    Prin urmare, Guvernul recunoaște importanța diasporei și își asumă rolul de promotor și apărător al drepturilor fiecărui cetățean, indiferent de locul său de reședință, precum și de facilitator al mobilizării diasporei.
    Includerea domeniului diaspora, migrație și dezvoltare în politicile naționale este un proces complex, care implică ministere, autorități publice centrale și instituții. Întrucît diaspora constituie un factor catalizator al dezvoltării țării, Strategia națională „Diaspora-2025” (în continuare – Strategie) se axează pe dezvoltarea relațiilor cu membrii diasporei, pe promovarea și respectarea drepturilor tuturor cetățenilor țării, indiferent de locul aflării acestora.
    Strategia și Planul de acțiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia contribuie la creșterea cooperării dintre Guvern, autoritățile publice locale, societatea civilă din țară și diasporă, prin consolidarea și extinderea abordării transversale a politicilor cu privire la diasporă, migrație și dezvoltare, precum și prin implicarea și colaborarea diasporei în vederea dezvoltării Republicii Moldova.
    Documentul strategic determină cadrul general pentru asigurarea coerenței politicilor statului cu privire la diasporă și implementarea unei viziuni comune a Guvernului asupra diasporei, migrației și dezvoltării, descrie situaţia curentă şi provocările ce pot fi depăşite prin implementarea acesteia, formulează viziunea, misiunea şi obiectivul general, stabileşte obiectivele specifice şi iniţiativele strategice, indicatorii de evaluare şi monitorizare, precum şi rezultatele preconizate.
    Obiectivul general al Strategiei este de a dezvolta un cadru sustenabil și comprehensiv de colaborare între instituțiile statului și diasporă, bazat pe încredere și inițiative comune, care vizează facilitarea opțiunilor de reîntoarcere productivă a diasporei.
    Strategia stabilește 4 obiective specifice pentru următorii 10 ani:
    1) elaborarea și dezvoltarea cadrului strategic și operațional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare;
    2) asigurarea drepturilor diasporei și consolidarea încrederii;
    3) mobilizarea, valorificarea și recunoașterea potențialului uman al diasporei;
    4) implicarea directă și indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.
    Necesitatea elaborării prezentei Strategii constituie o prioritate trasată în Programul de activitate al Guvernului (2015-2018), fiind în concordanţă cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prevederile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei şi Uniunii Europene. Totodată, obiectivele strategice reflectă și aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova.
    Prezenta Strategie este elaborată de Biroul pentru relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, împreună cu grupul de lucru format din reprezentanți ai ministerelor, autorităților publice centrale, instituțiilor, partenerilor de dezvoltare, societății civile și diasporei, creat în conformitate cu Dispoziția Guvernului nr. 64-d din 4 iulie 2014. Documentul este bazat pe analiza datelor primare şi secundare, efectuată de un expert internaţional independent, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
    La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare rezultatele următoarelor studii: „Cartografierea diasporei moldovenești în Italia, Portugalia, Franța și Regatul Unit al Marii Britanii (D.Cheianu-Andrei, Chișinău, 2013), „Moldovenii în Federația Rusă” (Vl.Mukomel, D.Cheianu-Andrei, Chișinău, 2013), precum și „Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Republica Moldova” (N.Zwager, R.Sințov, Chișinău, 2013) (în continuare –studiul CIVIS/NEXUS Moldova). Ultimul studiu este realizat de Centrul de analize și investigații sociologice, politologice și psihologice „CIVIS” în cadrul proiectului NEXUS Moldova „Consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare: testarea unei platforme de servicii integrate pentru migranții moldoveni și comunitățile lor”, implementat de către un consorțiu de parteneri, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.
    În sensul prezentei Strategii, prin termenul „diaspora” se definesc cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova şi descendenții lor, precum şi comunitățile formate de aceștia. Definiția diasporei este preluată de la punctul 7 litera j¹) din Hotărîrea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea, structurii şi efectivului-limită ale Cancelariei de Stat”.
    Conform definiției și datelor statistice, beneficiari direcți ai prezentei Strategii sînt persoanele plecate definitiv cu traiul peste hotare și migranții pe termen lung, iar beneficiari indirecți sînt membrii familiilor acestora din Republica Moldova.
    La toate etapele de elaborare a prezentei Strategii a fost consultată opinia părților interesate, prin organizarea atelierelor de evaluare, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, societății civile, mediului academic și ai partenerilor internaționali din Republica Moldova. De asemenea, au fost efectuate sondaje de opinie și interviuri în baza unui chestionar eşantionat stratificat, completat de migranţi, experţi și diplomați. Dintre persoanele chestionate, 80% au fost migranţi sau foşti migranţi și 97% au aprobat cele 4 obiective ale prezentei Strategii.
    Prezenta Strategie şi Strategia națională în domeniul migrației și azilului (2011-2020), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 655 din 8 septembrie 2011, asigură elaborarea şi iniţierea procesului de implementare de către Guvern a unui cadru cuprinzător de politici sectoriale, în vederea coordonării domeniilor asociate procesului migrațional.
    2.1. Profilul migrațional
    Republica Moldova este într-o mai mare măsură o țară de origine a migrației decît o ţară de destinaţie sau tranzit al migranţilor. Situaţia migraţională este caracterizată în mod predominant de emigrarea cetăţenilor moldoveni, cu aproximativ 17,5% din persoanele stabilite definitiv cu traiul peste hotare, plecate la muncă, studii sau în scopul reintregirii familiei.
    Multe dintre țările cu peste 15% din populație peste hotare sînt state insulare sau fără ieșire la mare, cu modele migraționale bine stabilite și de lungă durată. Cetățenii acestora migrează, de obicei, spre țări vecine sau similare din punct de vedere cultural.
    Republica Moldova se potrivește acestui profil, avînd, totodată, anumite caracteristici specifice și distinctive. Deși nivelul migrației spre Federația Rusă, Ucraina și alte state CSI este foarte mare, fluxurile migraționale spre Uniunea Europeană și America de Nord sînt în creștere semnificativă. Pe lîngă numărul mare al membrilor diasporei din Italia, ar putea spori migrația spre alte state ale Uniunii Europene, în particular spre Irlanda, Portugalia și Spania, această tendință fiind stimulată de posibilitatea de dobîndire a cetățeniei statelor membre ale UE și de abolirea din 28 aprilie 2014 a regimului de vize.
    Acest profil al migrației reprezintă un factor strategic major, dar și un risc potențial pentru țară. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” relevă importanţa migraţiei pentru dezvoltare, deoarece tendinţele ce ţin de creşterea economică în Republica Moldova şi reducerea sărăciei sînt strîns corelate cu fluxul de remitenţe şi consumul generat de acestea. Prin urmare, migraţia este un fenomen interdisciplinar, care afectează toate segmentele populaţiei, instituţiile publice şi cele private, iar activităţile ce ţin de migraţie şi diasporă se răsfrîng asupra unui şir de domenii şi sectoare.
    La nivel național, analiza detaliată a situației din domeniul migrației și impactul acesteia asupra economiei și societății Republicii Moldova este prezentată anual în raportul „Profilul Migrațional Extins”, elaborat de Biroul migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne.
    2.2. Descrierea proceselor migraționale
    Emigrarea definitivă. Pînă în prezent din Republica Moldova au plecat peste hotare, pentru a se stabili cu traiul permanent, 101 mii de persoane. Principalele state de destinaţie pentru aceste persoane sînt SUA, Canada, Germania, Israel, iar din statele CSI – Federaţia Rusă şi Ucraina, potrivit datelor Întreprinderii de Stat „CRIS REGISTRU”.
    Migrația internațională. În procesele migraționale externe pe termen lung și scurt sînt implicați 520 mii de cetățeni, conform datelor colectate prin sondajele migranților și gospodăriilor realizate în perioada decembrie 2012-iunie 2013 în cadrul studiului CIVIS/NEXUS Moldova:
    1) 411 mii de persoane implicate în migrație internațională pe termen lung, din care:
    - 370 mii persoane – în scop de muncă (56% bărbați, 44% femei; 68% din mediul rural, 32% din mediul urban). În Federația Rusă se atestă 56% (sau 206 mii de persoane), 22% (sau 81 mii) în Italia, între 2% și 3% (8-10 mii) în Franța, Turcia și Portugalia;
    - 18,7 mii de persoane – în scopul reîntregirii familiei;
    - 18,4 mii de persoane – la studii;
    2) 109 mii de lucrători migranți sezonieri (72% bărbați și 28% femei, 70% din mediul rural și 30% din mediul urban). În Federația Rusă lucrează sezonier 81% (sau 88 mii de persoane), 7% în Italia (sau 7700 de persoane).
    Copiii născuți peste hotare. Numărul copiilor născuți peste hotare cu acte de naștere transcrise în perioada anilor 2002-2014, potrivit datelor Serviciului Stare Civilă, este de peste 70 mii. A doua generație a diasporei – copiii emigranților moldoveni – poate deveni un mare potențial pentru dezvoltarea țării de origine.
    2.3. Principalele caracteristici migraționale ce influențează dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova
    1) Lipsa stabilității în tendințele migraționale curente
    Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai înalte rate ale emigrării, iar modelul migrațional nu are un caracter final sau stabil. Diversificarea opțiunilor de migrare, inclusiv a experiențelor de succes de integrare în țările de destinație, va încuraja în continuare migrația. Aceasta va continua trendul ascendent înainte de a se stabiliza definitiv, determinat de factori precum creșterea economică națională cumulativă (dependentă parțial de remitențele migranților). Conform tendințelor curente, perioada de stabilizare ar putea dura încă cel puțin un deceniu, timp în care importanța politicilor naționale și intervențiilor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare va fi la cel mai înalt nivel.
    2) Impactul migrației asupra situației sociodemografice
    Migraţia internaţională constituie un factor important în dezvoltarea demografică a ţării, avînd atît un impact direct – imediat, cît şi unul indirect – în timp. Procesele migraționale influenţeaza negativ indicatorii sociodemografici: numărul populației, numărul copiilor nou-născuți și structura pe vîrste, nupțialitatea și divorțialitatea.
    Astfel, migrația peste hotare a provocat declinul demografic al țării – circa 18% în ultimii 20 de ani. Se estimează că menținerea acestui trend negativ va reduce numărul populației pînă în anul 2050 cu încă 20%.
    Rata natalității, potrivit datelor statistice oficiale pentru anul 2014, înregistrează tendințe de descreștere – 10,9 nou-născuţi vii la 1 000 de locuitori. La acest indicator Republica Moldova deține al doilea loc în rîndul țărilor cu venit mic-mediu din lume.
    Ponderea copiilor sub 15 ani s-a micșorat, iar procesul de îmbătrînire demografică s-a accentuat, deoarece migrează preponderent persoanele tinere, cu vîrstă aptă de muncă. Prin urmare, coeficientul îmbătrînirii (numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani și mai mult de 100 de locuitori) este de 16,2 persoane, indicator ce denotă că Republica Moldova se confruntă cu un proces accentuat de îmbătrînire demografică, conform scării G.Bojio-Garnier.
    Se diminuează rolul și instituția familiei prin emigrarea persoanelor de vîrstă repoductivă și dezintegrarea multor familii prin divorţ formal sau neformal – cînd unul dintre soţi a emigrat pe termen lung. Tot mai mulți copii sînt crescuţi şi educaţi în familii incomplete, dar cu părinţi în viaţă – circa 106 mii de copii sînt cu unul sau ambii părinți plecați peste hotare (D.Cheianu-Andrei „Studiul național privind situația copiilor aflați în dificultate și a copiilor ai căror părinți sînt plecați peste hotare”, 2012), iar vîrstnicii rămîn fără îngrijire. Această situație creează provocări majore pentru bunăstarea și protecția copiilor și vîrstnicilor, îndeosebi în mediul rural.
    Procesele migraționale afectează, de asemenea, potenţialul economic al țării: piața muncii, sectorul public şi cel privat se confruntă cu exodul forţei de muncă calificate – în migrația pe termen scurt sau lung sînt implicate aproximativ 42% din populația economic activă a Republicii Moldova (1232,4 persoane în anul 2014, potrivit statisticii oficiale).
    3) Potențialul membrilor diasporei
    Veniturile din remitențe au influențat semnificativ diminuarea ratelor de sărăcie, acestea alimentînd consumul de bază al gospodăriilor și asigurînd ieșirea din sărăcie. Remitențele reprezintă aproximativ 26% din PIB și depășesc de 7,7 ori valoarea netă a investițiilor străine directe, estimate la 207,4 mil. dolari SUA. În anul 2014 rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 11,4%, cu 1,3 puncte procentuale mai puțin decît în anul 2013. Astfel, pe parcursul anului 2014 au părăsit zona sărăciei peste 46 mii de persoane. În anii 2006-2014 rata sărăciei absolute a scăzut de la 30,2% pînă la 11,4%, adică de circa 2,6 ori.
    În scopul dezvoltării naționale, este imperativ ca politicile și intervențiile să promoveze caracterul circular al contribuțiilor și rezultatelor productive ale migranților și diasporei. Diaspora poate contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova prin competențe profesionale, abilități umane și resurse financiare, fără o reîntoarcere propriu-zisă în țară.
    Anume din aceste considerente este importantă elaborarea unei strategii bazate pe implicarea durabilă a migranților și a diasporei în dezvoltarea țării lor de origine, pe facilitarea reîntoarcerii definitive, temporare sau virtuale. Pe termen lung, această abordare devine și mai relevantă odată cu dezvoltarea comunităților de migranți într-o diasporă bine definită și structurată. Generațiile viitoare de moldoveni născuți în străinătate pot fi, de asemenea, motivate să contribuie la dezvoltarea și progresul țării de origine printr-o implicare eficientă, bine orientată și multilaterală.
     2.4. Arhitectura asociațiilor diasporei
    În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociații în peste 30 de țări, inclusiv în diverse grupuri de inițiativă și de excelență profesională. Cele mai numeroase asociații sînt înregistrate în Italia, România, Ucraina, Federația Rusă, Portugalia, Franța, SUA și Canada. Tipologia asociațiilor diasporei este complexă și diversă, în funcție de statutul juridic, modelul de gestionare a activităților și domeniul de activitate.
    Asociațiile și grupurile diasporei au un rol important în realizarea acțiunilor și obiectivelor strategice în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Factorul integrator pentru toate structurile diasporei este apartenența națională și civică, care necesită consolidare și valorificare pe 3 dimensiuni:
    1) voluntariat: potențialul contribuției civice și de voluntariat al membrilor diasporei poate fi implicat în activităţi şi stipulat în programe dedicate acestora în Republica Moldova;
    2) advocacy și diplomație publică: comunitățile proactive și grupurile de excelență ale diasporei pot facilita promovarea imaginii Republicii Moldova și inițierea unor dialoguri bilaterale în domeniul economic, investițional, cultural și academic;
    3)  caritate: membrii diasporei au o legătură emoțională și culturală puternică cu persoanele social-vulnerabile din Republica Moldova.
    2.5. Cadrul instituţional
    Odată cu crearea Biroului pentru relaţii cu diaspora, la nivel național a început coordonarea procesului de realizare a politicii de stat în domeniul relațiilor cu diaspora și s-a pus în aplicare sistemul de susţinere a diasporei. Totodată, cadrul instituţional existent nu dispune de o separare clară a atribuțiilor și funcţiilor în domeniul diasporei, iar resursele umane nu sînt suficiente pentru implementarea programelor aprobate.
    La nivel național, politicile de stat în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare sînt elaborate și promovate, prin abordarea complexă și prin exercitarea atribuţiilor funcţionale de către următoarele ministere de profil, autorități publice centrale și instituții:
    1) Cancelaria de Stat este autoritatea centrală responsabilă de politica de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, prin Biroul pentru relaţii cu diaspora, care coordonează procesul de realizare a politicii de stat în domeniu, contribuind la păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a moldovenilor de peste hotare, valorificarea potenţialului uman şi material al diasporei. De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora coordonează activităţile de ordin cultural, educaţional, economic şi social, realizate de diferite ministere şi alte autorităţi publice pentru susţinerea şi colaborarea cu reprezentanţii diasporei;
    2) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care asigură protejarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în afara ţării, definirea politicii de vize, oferirea serviciilor consulare etc.;
    3) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei și Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care participă la elaborarea politicilor privind emigrarea/imigrarea la muncă, asigurarea securităţii sociale a lucrătorilor migranţi, dezvoltarea politicilor de preemigrare, postemigrare, de (re)integrare a migranţilor etc.;
    4) Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migrație și azil, Poliția de Frontieră), care este responsabil de elaborarea politicilor privind imigrarea, statutul cetăţenilor străini, problemele azilului, readmisia şi returnarea persoanelor, managementul frontierei, contracararea migraţiei ilegale, crimelor transfrontaliere, elaborarea anuală a Profilului Migrațional Extins etc.;
    5) Ministerul Economiei, care elaborează politici de investiții, utilizare a remitenţelor etc.;
    6) Ministerul Educației, care asigură elaborarea și implementarea politicilor privind emigrarea pedagogilor, recunoașterea actelor de studii obţinute în alte ţări de către cetăţenii noștri, recunoaşterea studiilor în vederea fie a continuării studiilor, fie a angajării în cîmpul muncii;
    7) Ministerul Sănătății, care îşi exercită funcţiile în domeniul politicilor privind emigrarea cadrelor medicale, asigurările de asistență medicală obligatorie etc.
    La nivel de Guvern, o serie de strategii au integrat deja dimensiunea diasporei, însă este nevoie de o viziune pe termen lung, care ar putea aduce beneficii atît cetățenilor moldoveni stabiliți în afara țării, cît și întregii țări.
    Strategia este în concordanță cu următoarele documente de politici:
    1) Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, cel mai important document ce abordează migrația drept factor de impact pentru dezvoltare;
    2) Strategia națională în domeniul migrației și azilului (2011-2020), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 655 din 8 septembrie 2011, care reglementează managementul proceselor de emigrare, imigrare, azil, apatridie, integrare, contracarare a migraţiei ilegale și traficului de fiinţe umane, precum şi instrumentele de control al migraţiei şi asistenţa informaţională. În procesul de consultare a prezentei Strategii cu Biroul migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne s-a stabilit că obiectivul și activitățile care se referă la domeniul diaspora, migrație și dezvoltare vor fi sinergizate și dezvoltate în prezentul document de politici. Această abordare este determinată de crearea Biroului pentru relaţii cu diaspora după aprobarea Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului și dezvoltarea domeniului diaspora, migrație și dezvoltare, odată cu inițierea procesului de integrare a politicilor pentru migrație în strategiile naționale de dezvoltare;
    3) Planul de acțiuni pentru anii 2011-2015 privind implementarea Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului (2011-2020), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 26 decembrie 2011;
    4) Programul național strategic în domeniul securității demografice a Republicii Moldova (2011-2025), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 768 din 12 octombrie 2011 și Planul de acțiuni de implementare a acestuia pentru anii 2014-2016;
    5) La nivel de Guvern, este inițiată, prin Dispoziția 58-d din 7 iunie 2013, abordarea integrată a politicilor pentru diasporă și elaborarea de politici adresate tuturor cetățenilor moldoveni, indiferent de locul lor de reședință;
    6) Planul de acțiuni pentru anii 2014-2016 privind susținerea reintegrării cetățenilor reîntorși de peste hotare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 339 din 20 mai 2014.
    2.6. Necesitatea elaborării prezentei Strategii
    În ultimii 10 ani, Guvernul a elaborat și a implementat un șir de reforme în domeniul migrației, în vederea maximizării impactului pozitiv al migrației asupra dezvoltării țării, dar și a descreșterii impactului negativ al acesteia. Accentul politicilor s-a reorientat de la controlul migrației spre explorarea noilor abordări globale cu privire la diasporă și migrație ca elemente-cheie pentru dezvoltare, în conformitate cu viziunea promovată de unele instituții internaționale, precum Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite, Organizația Internațională pentru Migrație și Comisia Europeană. Intervențiile necesare integrării migrației în dezvoltarea națională trebuie să se axeze pe promovarea, consolidarea și extinderea diferitor forme ale contribuțiilor din partea diasporei.
    Pînă în anul 2013, partenerii internaționali ai Republicii Moldova au susținut implementarea a circa 200 de proiecte și programe în domeniul migrației, în special intervenții și acțiuni axate pe reglementarea migrației forței de muncă și combaterea traficului de ființe umane. Ulterior, susținerea pentru programele în acest domeniu a fost redusă, semnalînd finalizarea etapei inițiale, centrate pe controlul migrației.
    Începînd cu anul 2014, programele naționale majore s-au axat pe valorificarea oportunităților de dezvoltare a migrației (de ex.: proiectele conexe Parteneriatului de mobilitate Republica Moldova-Uniunea Europeană, proiectul „Integrarea migrației în strategiile de dezvoltare” și Programul de atragere a remitențelor în economie). Diverse agenții guvernamentale și internaționale au analizat multe dintre acţiunile realizate privind migrația și dezvoltarea.
    Între timp, Republica Moldova continuă să dețină un rol activ pe plan internațional în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare (de ex.: Forumul Global privind Migrația și Dezvoltarea/Agenda ONU de dezvoltare post-2015).
    Prin urmare, prezenta Strategie descrie situația curentă și oferă cadrul necesar de suport și intervenții practice din partea Guvernului pentru implicarea și participarea diasporei, colaborarea și parteneriatul cu aceasta – un mijloc prin care riscurile strategice și costurile nivelurilor ridicate de migrație se transformă într-o oportunitate de dezvoltare națională consolidată.
    2.7. Analiza SWOT
    Conform analizei riscurilor și oportunităților (SWOT), principalele puncte forte și oportunități vor fi valorificate pentru a consolida implementarea prezentei Strategii printr-un proces de perfecționare continuă. Punctele slabe și amenințările vor fi atenuate prin acțiuni bine definite și inteligente.
    Punctele forte
    Angajamentul guvernamental continuu. Programul Guvernului conține un compartiment separat dedicat diasporei, iar domeniul diaspora, migrație și dezvoltare este pus pe agenda publică, fiind consultat și dezvoltat cu implicarea membrilor diasporei.
    Experiența departamentală. Autoritățile publice centrale au o experiență relevantă de gestionare a programelor și proiectelor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare, acumulînd cunoștințe instituționale cu privire la specificul colaborării cu membrii diasporei, partenerii naționali și internaționali.
    Coordonarea intraguvernamentală. Coordonarea domeniului diaspora, migrație și dezvoltare este instituționalizată prin intermediul punctelor focale la nivel decizional și tehnic, conform abordării integrate a Dispoziției 58-d din 7 iunie 2013. Punctele focale din ministere și agenții au capacități consolidate în domeniul analizei impactului a domeniului respectiv în procesul de elaborare a politicilor.
    Implicarea internațională. Politica națională în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare este implementată și dezvoltată cu susținerea și implicarea partenerilor internaționali, Republica Moldova beneficiind de bunele practici ale altor state în acest domeniu.
    Echipa motivată. Funcționarii Biroului pentru relaţii cu diaspora au cunoștințe tehnice și profesionale la nivel internațional, experiență de elaborare și implementare a programelor și acțiunilor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    Punctele slabe
    Instituția recent creată. Biroul pentru relaţii cu diaspora, care va fi consolidat și extins, este o instituție formată în 2012, ce dispune de puțină experiență de gestionare a programelor de lungă durată și poate să se confrunte cu provocări ce țin de consolidarea organizațională și structurală.
    Insuficiența și fluctuația resurselor umane. Numărul persoanelor implicate în gestionarea domeniului diasporei și problemelor cu care aceasta se confruntă este insuficient pe termen lung, iar fluctuația lor reduce calitatea implementării obiectivelor strategice.
    Capacitățile organizatorice ale diasporei. Asociațiile diasporei trebuie  să-şi consolideze capacitățile și să asimileze bunele practici privind informarea, motivarea și implicarea membrilor diasporei.
    Comunicarea limitată. Ţinînd cont de numărul mare al beneficiarilor prezentei Strategii și distribuția geografică dispersată, mecanismele existente de comunicare nu permit implicarea directă în circuitul informațional al tuturor beneficiarilor.
    Acțiunile neacoperite financiar. Acțiunile prevăzute în cadrul prezentei Strategii necesită fonduri ce depășesc, la momentul actual, valoarea alocărilor directe din partea Guvernului. Deși implicarea financiară a partenerilor internaționali este prevăzută, există un decalaj bugetar inerent.
    Oportunitățile
    Parteneriatele mutual benefice. Există un consens emergent între comunitatea internațională și societatea civilă că migrația contribuie semnificativ la dezvoltarea națională. Această conștientizare și recunoaștere facilitează procesul de creare a parteneriatelor reciproc avantajoase și de stabilire a cadrului de colaborare între multiple părți interesate.
    Interesul și consensul public. Deoarece circa 50% din populația Republicii Moldova este afectată direct de migrație (prin experiență proprie sau a familiei), există un interes public general cu privire la aspectele ce țin de domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Aceasta oferă șansa de implicare a populației sub diferite aspecte. Obiectivele și acțiunile prezentei Strategii nu generează divergențe de opinii, fiind acceptate de către părțile implicate.
    Susținerea donatorilor. Un număr important de donatori și fondatori internaționali sînt interesați și pregătiți să susțină Republica Moldova în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Unele dintre aceste agenții au finanțat anterior proiecte independente, fiind încurajate în continuare prin prezenta Strategie, care asigură un program coerent și comprehensiv pe termen lung.
    Asociațiile, comunitățile și rețelele diasporei. Prezenta Strategie susține consolidarea capacităților, perfecționarea mecanismelor de implicare a membrilor diasporei, precum și colaborarea în cadrul acțiunilor comune dintre asociațiile, comunitățile și rețelele diasporei, indiferent de localizarea și specificul acestora.
    Amenințările
    Viziunile geopolitice diferite. Realizarea obiectivelor strategice poate fi periclitată de disensiunile de opinie și viziunile geopolitice contradictorii ale beneficiarilor.
    Stereotipurile. Există un grad de percepție eronată și deseori negativă față de membrii diasporei și contribuția lor la dezvoltarea Republicii Moldova.
    Încrederea scăzută. Membrii diasporei au încredere scăzută în procesul decizional și în instituțiile de stat.
    Instabilitatea politică. Aceasta ar putea sista asistența oferită de partenerii de dezvoltare pentru implementarea obiectivelor strategice.
    Erodarea identității de cetățean. Pierderea graduală a legăturilor cu țara de origine și a interesului față de aceasta poate duce la autoexcluderea membrilor diasporei din lista beneficiarilor.
    2.8. Problemele identificate
    Lipsa încrederii. Începînd cu anul 2012, odată cu instituirea Biroului pentru relații cu diaspora, interacţiunile dintre instituțiile statului și diasporă au înregistrat o uşoară creștere, iar acțiunile și programele destinate diasporei au generat o schimbare lentă de atitudine în raport cu Guvernul. Cu toate acestea, încrederea și relațiile de colaborare trebuie dezvoltate în continuare, deoarece lipsa încrederii diasporei în procesele politice și economice ale țării poate genera scepticism faţă de inițiativele Guvernului în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    Cadrul instituțional pe segmentul diaspora, migrație și dezvoltare este slab dezvoltat și nu permite coordonarea eficientă a politicilor. Pentru satisfacerea nevoilor cetăţenilor, implementarea unei viziuni comune asupra diasporei, migrației și dezvoltării este o condiție necesară și primordială. Există o multitudine de inițiative la nivel de Guvern în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare, acestea însă nu sînt sinergizate, astfel că unele programe se dublează sau nu au impactul scontat. Pentru a asigura creșterea încrederii cetățenilor este nevoie de creat și de dezvoltat un cadru instituțional și unul de politici coerente și comprehensive pentru toate părțile implicate, atît la nivel național, cît și la nivel local.
    Diaspora moldovenească este una tînără și fragmentată. Diaspora cuprinde atît „diaspora clasică” – persoanele care au emigrat definitiv peste hotare, cît și „diaspora nouă” – migranții care au plecat la muncă în străinătate începînd cu anii 1990. Asociațiile diasporei nu au suficiente capacități și experiență în motivarea și angajarea cetățenilor în activități de voluntariat sau de dezvoltare a comunității.
    Existența unui singur program de stat destinat migranților, precum și absența programelor de educație financiară nu facilitează investițiile și nici nu satisfac nevoile de a investi și de a multiplica veniturile proprii. Totodată, opțiunile de dezvoltare economică adresate diasporei (PARE 1+1) au demonstrat un interes major pentru oportunitățile de investiții.
    Strategia reprezintă un mijloc de consolidare și avansare a progresului obținut în ultimii ani în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Documentul oferă claritate, coerență și convergență politicii și practicii guvernamentale, facilitînd participarea, colaborarea și parteneriatul cu diaspora.
    3.1. Principiile prezentei Strategii
    Strategia este elaborată în baza următoarelor principii:
    1) responsabilitatea Guvernului de a proteja drepturile cetățenilor moldoveni peste hotare:
    a) înţelegerea caracterului şi a cauzelor problemelor cu privire la protecţia drepturilor, implicarea migranţilor şi a diasporei în prevenirea încălcării drepturilor lor;
    b) oficializarea mecanismelor existente și dezvoltarea capacităților de abordare și soluţionare a problemelor comune în mod eficient;
    c) încurajarea şi susţinerea iniţiativelor de autoorganizare a diasporei;
    d) cooperarea şi coordonarea cu agenţiile şi organizaţiile societăţii civile în ţările de reşedinţă, menţinerea relaţiilor diplomatice constructive cu ţările de reşedinţă;
    2) sprijinirea cetăţenilor de peste hotare în explorarea potenţialului personal şi exercitarea responsabilităţilor civice:
    a) identificarea factorilor pentru progresul personal şi profesional al migranţilor şi membrilor diasporei;
    b) implicarea activă a migranţilor şi a diasporei în acțiuni civice;
    c) menţinerea legăturii şi colaborarea cu asociaţiile din diasporă, instituţiile, agenţiile şi organizaţiile din ţările de reşedinţă;
    3) dezvoltarea și realizarea potențialului individual, al familiei și al comunităților:
    a) crearea unei legături durabile între afirmarea individuală și dezvoltarea comunitară;
    b) promovarea și facilitarea programelor și proiectelor comunitare, cu implicarea potențialului uman și material al diasporei;
    c) instituţionalizarea mecanismelor cu efect multiplicator ale contribuției diasporei de ordin cultural, social, economic și politic;
    4) extinderea oportunităţilor de contribuție a diasporei la dezvoltarea naţională:
    a) adaptarea instrumentelor și programelor de dezvoltare durabilă la potențialul real al diasporei;
    b) reflectarea, prin intermediul măsurilor și acțiunilor concrete, a aspirațiilor pozitive ale diasporei;
    c) abordarea percepțiilor negative și a stereotipurilor, aplicarea unui cadru transparent și meritocratic.
    3.2. Viziunea și misiunea prezentei Strategii
    Viziunea strategică. Republica Moldova va deveni pînă în anul 2025 o țară cu un mediu favorabil de manifestare civică, socială, economică și politică pentru toți cetățenii săi, indiferent de locul de reședință, și o destinație atractivă de reîntoarcere pentru membrii diasporei. Va spori sentimentul de mîndrie faţă de ţară și nivelul de credibilitate pe plan internațional datorită promovării măsurilor de protejare, dezvoltare și realizare a potențialului uman și material al diasporei.
    Misiunea strategică rezidă în a reconfirma angajamentul Guvernului față de toți cetățenii țării, indiferent de locul de reședință, prin dezvoltarea unui sistem-cadru instituțional și de politici coerente și consecvente, pentru ca fiecare membru al diasporei să aibă drepturile asigurate și să poată contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
    3.3. Obiectivul general
    Obiectivul general al prezentei Strategii este de a dezvolta un cadru sustenabil și comprehensiv de colaborare între instituțiile statului și diasporă, bazat pe încredere și inițiative comune, care vizează facilitarea opțiunilor de reîntoarcere productivă a diasporei.
    Obiectivul general servește drept un vector ce susține acțiunile prioritare și complementare ce urmează a fi întreprinse în perioada 2016-2025. Scopul și obiectivele prezentei Strategii sînt realizabile, bazate pe ambiții și aspirații pozitive privind sporirea beneficiilor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare într-un mediu dinamic și interconectat.
    3.4. Obiectivele specifice și acțiunile prezentei Strategii
    1) Elaborarea și dezvoltarea cadrului strategic și operațional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare.
    2) Asigurarea drepturilor diasporei și consolidarea încrederii.
    3) Mobilizarea, valorificarea și recunoașterea potențialului uman al diasporei.
    4) Implicarea directă și indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.
    Strategia conține Planul de acțiuni pentru anii 2016-2018, echilibrat și realizabil, cu impact cumulativ pozitiv, care derivă direct din obiectivele și prioritățile pe termen mediu, ținînd cont de resursele bugetare disponibile și suportul partenerilor de dezvoltare.
    Obiectivul 1. Elaborarea și dezvoltarea cadrului strategic și operațional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare
    Acțiunile prioritare:
    1.1. Dezvoltarea capacităților Biroului pentru relații cu diaspora și actualizarea cadrului normativ, instituțional și de politici în vederea asigurării rolului de lider, credibilității, expertizei și coordonării în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    1.2. Dezvoltarea abordării integrate a domeniului diaspora, migrație și dezvoltare la nivel de autorități ale administraţiei publice centrale și extinderea acesteia la nivel local.
    1.3. Consolidarea capacităților autorităților administraţiei publice centrale și locale implicate în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    1.4. Implicarea sistematică și eficientă a reprezentanților diasporei și partenerilor externi în dezvoltarea cadrului instituțional și de politici.
    Rezultatele scontate:
    1.1. Biroul pentru relații cu diaspora asigură coordonarea eficientă a politicilor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare la nivel național.
    1.2. Cel puțin 80% din autoritățile publice centrale și locale de nivelul al doilea, în limitele atribuțiilor și principiilor de descentralizare, iau în calcul impactul migrațional la elaborarea politicilor și planurilor de dezvoltare.
    1.3. Cadrul instituțional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare este stabilit și funcțional. Rețeaua persoanelor din cadrul autorităţilor publice centrale desemnate responsabile de elaborarea și implementarea politicilor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare este dezvoltată și sustenabilă atît la nivel de resurse umane, cît și la nivel de infrastructură instituțională.
    1.4. Reprezentanții diasporei și partenerii externi participă la procesul de consultări publice a 50% din politicile naționale în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    Obiectivul 2. Asigurarea drepturilor diasporei și consolidarea încrederii
    Acțiunile prioritare:
    2.1. Informarea diasporei pe durata întregului ciclu migrațional (înainte de plecare, în timpul aflării peste hotare și la reîntoarcere).
    2.2. Protejarea și susținerea membrilor diasporei în cazul situațiilor de criză.
    2.3. Asigurarea respectării drepturilor în domeniul muncii și securității sociale a lucrătorilor migranți în statele de destinație.
    2.4. Elaborarea și implementarea programelor dedicate diasporei.

    Rezultatele scontate:
    2.1. Cel puțin 50% din beneficiarii centrelor au acces la informație veridică și actualizată cu privire la întreg ciclul migrațional.
    2.2. Procesul de intervenție în cazul situațiilor de criză este funcțional și corespunde necesităților beneficiarilor.
    2.3. Portabilitatea pensiilor și securitatea socială sînt asigurate pentru lucrătorii migranți.
    2.4. Programele de menținere a identității naționale, culturale și lingvistice, elaborate și implementate, corespund necesităților diasporei și sînt disponibile pentru membrii diasporei.
    Obiectivul 3. Mobilizarea, valorificarea și recunoașterea potențialului uman al diasporei
    Acțiunile prioritare:
    3.1. Consolidarea capacităților asociațiilor, comunităților și rețelelor de excelență din diasporă.
    3.2. Organizarea evenimentelor de consolidare a diasporei (Congresul Diasporei, Zilele Diasporei etc.).
    3.3. Promovarea activităților de voluntariat, de caritate și filantropie.
    3.4. Facilitarea procedurii de recunoaștere a calificărilor academice și profesionale la distanță.

    3.1. Asociațiile, comunitățile și rețelele de excelență ale diasporei dispun de capacități necesare pentru a-și realiza misiunea și obiectivele stabilite.
    3.2. Cel puțin 3 evenimente de consolidare a diasporei sînt organizate anual.
    3.3. Programele de voluntariat, caritate și filantropie cu și pentru diasporă sînt funcționale și utilizate de cel puțin 10% din membrii diasporei.
    3.4. Procedura de recunoaștere a calificărilor academice și profesionale este funcțională.
    Obiectivul 4. Implicarea directă și indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova
    Acțiunile prioritare:
    4.1. Facilitarea creării mecanismelor de economii și investiții colective.
    4.2. Susținerea și organizarea în diasporă a evenimentelor de promovare a imaginii și potențialului investițional al Republicii Moldova.
    4.3. Organizarea în Republica Moldova a edițiilor consecutive ale Forumului de Afaceri al Diasporei.
    4.4. Reducerea costurilor directe și indirecte asociate recrutării forței de muncă peste hotare.
    4.5. Diversificarea programelor de susținere a inițiativelor inovative și de afaceri ale diasporei și migranților reîntorși.

    4.1. Mecanismele de economii și investiții colective sînt funcționale și corespund necesităților membrilor diasporei, fiind utilizate de cel puțin 3% din beneficiari.
    4.2. Promovarea eficientă cu implicarea diasporei a imaginii și potențialului investițional al Republicii Moldova prin intermediul a cel puțin 3 evenimente anuale.
    4.3. Participarea în cadrul fiecărei ediții a Forumului de Afaceri al Diasporei a cel puțin 100 de oameni de afaceri și manageri de nivel înalt din cadrul companiilor internaționale din 15 țări.
    4.4. Costurile recrutării forței de muncă peste hotare sînt reduse cu 20%.
    4.5. Programele de susținere a inițiativelor inovative și de afaceri ale diasporei și migranților reîntorși sînt diversificate.
    Maximizarea beneficiilor prezentei Strategii este posibilă prin menținerea și actualizarea elementelor fundamentale de implementare:
    1) asigurarea managementului operațional și financiar;
    2) asigurarea calității serviciilor publice și comunicarea eficientă;
    3) implicarea partenerilor și a părților interesate;
    4) coordonarea intraguvernamentală;
    5) elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    4.1. Structura operațională
    Implementarea prezentei Strategii presupune sporirea eficienței operaționale și manageriale. Succesul implementării obiectivelor strategice și atingerea unui impact cumulativ depind de capacitățile instituționale.
    Strategia creează sinergii instituționale în domeniul diasporei, migrației și dezvoltării prin abordarea transversală și integrată în procesul de elaborare și implementare a politicilor de stat.
    În acest context, Biroul pentru relații cu diaspora va fi consolidat și extins, cu excluderea dublărilor altor mandate instituționale, pentru a deține capacități depline de gestionare operațională. Acțiunile prezentei Strategii vor fi implementate cu suportul bugetar și al partenerilor de dezvoltare, printr-un management pozitiv, în mod deschis și transparent.
    Acțiunile prezentei Strategii vor fi percepute drept servicii distincte oferite membrilor diasporei în calitate de beneficiari legitimi și activi.
    Implementarea acțiunilor se bazează pe schimbul de informații și dialogul productiv între părțile implicate, avînd următoarele componente:
    1) baze de date sistematizate și comprehensive cu privire la profilul beneficiarilor;
    2) utilizarea eficientă a instrumentelor de comunicare în masă, inclusiv prin intermediul surselor online media;
    3) colaborarea cu organizațiile publice și private internaționale;
    4) participarea membrilor diasporei în procesul de consultări publice și luare a deciziilor.
    Consultarea directă și inclusivă a părților interesate pe toată durata implementării Strategiei este o modalitate eficientă de atenuare a riscurilor asociate domeniului diaspora migraţie şi dezvoltare.
    4.2. Etapele de implementare a prezentei Strategii
    Prima etapă (2016-2018) vizează elaborarea, consolidarea și implementarea cadrului instituțional de politici, consolidarea capacităților asociațiilor diasporei și pilotarea unor programe noi destinate diasporei.
    A doua etapă (2019-2021) presupune extinderea opțiunilor de implicare a diasporei în dezvoltarea țării, dar și crearea unui cadru de colaborare reciproc avantajos între diasporă, Guvern și societatea civilă din Republica Moldova.
    A treia etapă (2022-2025) va include finalizarea și stabilizarea cadrului de politici cu privire la domeniul diaspora, migrație și dezvoltare, lansarea inițiativelor comune de dezvoltare economică și umană, precum și implementarea la scară largă a programelor elaborate și testate în primele două etape.
    Impactul Strategiei constă în crearea unui cadru favorabil de implicare a diasporei în dezvoltarea țării prin creșterea încrederii dintre diaspora și instituțiile statului. Scopul realizării acțiunilor prezentei Strategii este de a obţine rezultate şi un impact pozitiv la nivel personal, comunitar şi național.
    La nivel național, prin implementarea acțiunilor planului, prezenta Strategie urmăreşte consolidarea relației dintre cetățenii plecați în afara țării și Guvern, ca migrația să devină o măsură de decizie personală a fiecărui cetățean al țării, iar numărul persoanelor reîntoarse să crească. În același timp, diaspora să contribuie la dezvoltarea economică a țării prin programele de investiții lansate și implementate de către Guvern.
    La nivel local, prezenta Strategie prevede ca membrii diasporei să fie implicați în dezvoltarea socială, economică, educațională a localității de baștină, prin crearea și dezvoltarea conexiunilor cu autoritățile publice locale, dar și cu parteneri sociali.
    La nivel personal, prezenta Strategie tinde să asigure tuturor membrilor diasporei posibilitatea să își valorifice propriile capacități profesionale și potențialul creativ prin programele lansate și implementate de către Guvern.
    Impactul prezentei Strategii este descris și cuantificat în rezultatele scontate, menționate pentru fiecare obiectiv specific.
    Costurile. Realizarea obiectivelor trasate în prezenta Strategie trebuie susţinute de mecanisme financiare adecvate și depinde în mare măsură de bugetul disponibil pentru punerea ei în aplicare.
    Costurile implementării vor fi acoperite din:
    1) bugetul de stat, în limitele alocaţiilor prevăzute în legea anuală a bugetului, în conformitate cu Cadrul bugetar pe termen mediu;
    2) asistența externă.
    Finanţarea din bugetul de stat va fi asigurată pentru realizarea activităților de ordin cultural, educațional, economic și social de către ministere și alte autorități publice în vederea păstrării și afirmării identității etnice, culturale și lingvistice a cetățenilor moldoveni de peste hotare, valorificării potențialului uman și material al diasporei.
    La implementarea prezentei Strategii vor fi atrase mijloace financiare externe de la donatori prin intermediul parteneriatelor, programelor şi proiectelor în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare.
    Costurile implementării prezentei Strategii sînt estimate la suma de   3,990 mii lei din bugetul de stat şi prezentate în Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018. Acțiunile care nu sînt acoperite din bugetul de stat vor fi realizate cu suportul partenerilor de dezvoltare.
    Activităţi de coordonare şi monitorizare vor fi desfăşurate pe toată perioada de implementare a prezentei Strategii şi vor include atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cît şi eventuale modificări de conţinut şi de formă ale măsurilor şi activităţilor planificate.
    Coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei Strategii este asigurată de către Biroul pentru relaţii cu diaspora, în conformitate cu indicatorii stabiliţi, care au un caracter interdisciplinar. Anual, pînă la data de 31 martie a fiecărui an, Biroul pentru relaţii cu diaspora va prezenta Guvernului informaţia privind realizarea acțiunilor, precum şi va elabora raportul final de evaluare, după ultima etapă de implementare.
    Transparenţa proceselor de implementare a prezentei Strategii se realizează prin publicarea pe pagina oficială a Biroului pentru relaţii cu diaspora a informațiilor anuale şi a raportului final de evaluare, după implementarea acesteia. De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora va mediatiza pe larg procesul de implementare a prezentei Strategii şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.
    6.1. Monitorizarea riscurilor
    Monitorizarea și evaluarea vor fi ajustate și integrate în cadrul operațional, inclusiv prin evaluarea riscurilor și stabilirea planurilor de acțiuni pe termen scurt și mediu.
    Scopul realizării activităților strategice este de a obține impact maximizat asupra dezvoltării țării. Acestea vor fi evaluate și monitorizate prin intermediul indicatorilor și stabilirea datelor cantitative și calitative de referință pe termen scurt și mediu.
    Procedura de monitorizare va include evaluarea anuală a acțiunilor și analiza internă a impacturilor, efectuată de Biroul pentru relaţii cu diaspora, cu implicarea consultanților externi (conform necesităților).
    Evaluarea pe termen mediu va fi realizată odată la doi ani de către evaluatori independenți externi, care vor analiza impactul în conformitate cu obiectivele strategice.
    6.2. Cadrul de evaluare a prezentei Strategii
    Conform cadrului metodologic aprobat, procedura de raportare se va desfășura în 2 etape:
    1) etapa de colectare și analiză a datelor primare, asigurînd acuratețea, comparabilitatea și transparența acestora;
    2) elaborarea și prezentarea rapoartelor, cu includerea recomandărilor de ajustare. Rapoartele de monitorizare și evaluările externe vor fi publicate și prezentate factorilor de decizie și părților implicate, cu diseminarea ulterioară către beneficiari.
    Pe parcursul anului 2019 va fi realizată evaluarea complexă și validarea primei faze de implementare a prezentei Strategii (2016-2018) și vor fi organizate consultări publice extinse privind elaborarea Planului de acțiuni pentru perioadele următoare, cu implicarea tuturor părților interesate.

    anexa nr.2