______________________________
    *Întocmită la Chișinău la 9 iunie 2005.
    În vigoare din 23 mai 2006.


    Guvernul Republicii Moldova și Consiliul de Miniștri al Serbiei și Muntenegru
    dorind să încheie o Convenție pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate,
    au convenit după cum urmează:

    Prezenta Convenție se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unui sau ale ambelor State Contractante.

    1) Prezenta Convenție se va aplica impozitelor pe venit și pe proprietate, percepute în numele unui Stat Contractant sau subdiviziunilor sale politice, sau autorităților locale, indiferent de modul în care sunt percepute.
    2) Vor fi considerate ca impozite pe venit și pe proprietate toate impozitele, percepute pe venitul total, pe proprietatea totală sau pe elementele de venit sau de proprietate, inclusiv impozitele pe câștigurile din înstrăinarea proprietăților mobiliare sau imobiliare, impozitele pe sumele totale ale simbriilor sau salariilor, plătite de către întreprinderi, precum și impozitele pe creșterea de capital.
    3) Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenția, în particular, sunt:
    în Serbia și Muntenegru:
    - impozitul pe profit;
    - impozitul pe venit;
    - impozitul pe proprietate;
    - impozitul pe venitul din transportul internațional;
    în Moldova:
    - impozitul pe venit;
    - impozitul pe proprietate.
    4) Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanțial similare, care sunt percepute după data semnării Convenției, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra oricăror modificări importante operate în legislațiile lor fiscale respective.

    1) în sensul prezentei Convenții:
    - termenii “un Stat Contractant” și “celălalt Stat Contractant” înseamnă Serbia și Muntenegru sau Moldova, după cum cere contextul;
    - termenul “Serbia și Muntenegru” înseamnă statul comunitar Serbia și Muntenegru și, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul uscat al Serbiei și Muntenegru, apele sale maritime interne și zona mării teritoriale, spațiul aerian de deasupra, precum și fundul mării și subsolul părții largului mării în afara limitei exterioare a mării teritoriale, asupra cărora Serbia și Muntenegru își exercită drepturile sale suverane în scopul explorării și exploatării resurselor sale naturale, în conformitate cu legislația sa internă și cu dreptul internațional;
    - termenul “Moldova” înseamnă Republica Moldova și, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele sale, alcătuit din sol, subsol, ape și spațiu aerian de deasupra solului și apelor, asupra căruia Republica Moldova își exercită suveranitatea și jurisdicția sa deplină și exclusivă, în conformitate cu legislația sa internă și cu dreptul internațional;
    - termenul “persoană națională” înseamnă:
    (1) orice persoană fizică care are cetățenia unui Stat Contractant;
    (2) orice persoană juridică, societate sau asociație, care au primit un asemenea statut al lor, potrivit legislației în vigoare a unui Stat Contractant;
    - termenul “persoană” include o persoană fizică, o companie și orice altă asociere de persoane;
    - termenul “companie” înseamnă orice asociere corporativă sau orice entitate care este tratată, în scopuri fiscale, ca o asociere corporativă;
    - termenii “întreprindere a unui Stat Contractant” și “întreprindere a celuilalt Stat Contractant” înseamnă, respectiv, o întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant și o întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
    - termenul “trafic internațional” înseamnă orice transport cu o navă maritimă, aeronavă sau vehicul rutier, exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepția cazului, când nava maritimă, aeronava sau vehiculul rutier sunt exploatate numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;
    - termenul “autoritate competentă” înseamnă:
    (1) în Serbia și Muntenegru, Ministerul pentru Relațiile Economice Internaționale sau reprezentantul său autorizat;
    (2) în Moldova, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul său autorizat.
    2) în ce privește aplicarea Convenției la orice perioadă de timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea, va avea înțelesul pe care acesta îl are la acea perioadă de timp în cadrul legislației acestui Stat cu referire la impozitele la care se aplică Convenția, orice înțeles, potrivit legislației fiscale corespunzătoare a acestui Stat, va prevala asupra înțelesului atribuit termenului conform altor legi ale acestui Stat.

    1) în sensul prezentei Convenții, termenul “rezident al unui Stat Contractant” înseamnă orice persoană, care, potrivit legislației acestui Stat, este supusă impunerii fiscale acolo conform domiciliului, reședinței, locului de înregistrare, locului de conducere ale sale sau oricărui alt criteriu de natură similară și, de asemenea, include acest Stat și orice subdiviziune politică sau autoritate locală aacestuia. Acest termen, totuși, nu va include orice persoană care este supusă impunerii fiscale în acest Stat numai în legătură cu veniturile realizate din sursele aflate în acest Stat sau proprietatea situată acolo.
    2) Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:
    - aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă aceasta are o locuință permanentă la dispoziția sa în ambele State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului cu care relațiile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);
    - dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuință permanentă la dispoziția sa în nici un Stat, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea locuiește în mod obișnuit;
    - dacă aceasta locuiește în mod obișnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a cărui cetățenie o are;
    - dacă aceasta are cetățenia ambelor State sau a nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
    3) Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este situat locul conducerii sale efective.

    1) În sensul prezentei Convenții, termenul “reprezentanță permanentă” înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată, integral sau parțial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.
    2) Termenul “reprezentanță permanentă”, în special, include:
    - un loc de conducere;
    - o filială;
    - un birou;
    - o fabrică;
    - un atelier, și
    - o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.
    3) Un șantier de construcție sau un proiect de construcție, montaj sau asamblare constituie o reprezentanță permanentă numai dacă el continuă mai mult de 12 luni.
    4) Indiferent de prevederile precedente ale prezentului articol, termenul “reprezentanță permanentă” va fi considerat, că nu include:
    - utilizarea de instalații, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparținând întreprinderii;
    - menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
    - menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă întreprindere;
    - menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul achiziționării produselor sau mărfurilor, sau colectării de informații pentru întreprindere;
    - menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activități cu caracter pregătitor sau auxiliar;
    - menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, pentru orice combinare de activități, specificate în subparagrafele de la 1) la 5), cu condiția, ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din această combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
    5) Indiferent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană - alta decât un agent cu statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 – acționează în numele unei întreprinderi și are, și, de regulă, utilizează într-un Stat Contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această întreprindere va fi considerată că are o reprezentanță permanentă în acest Stat, referitoare la orice activități pe care această persoană le exercită pentru întreprindere, cu excepția cazurilor, când activitățile acestei persoane sunt limitate de cele specificate în paragraful 4, care fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanță permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf.
    6) O întreprindere nu va fi considerată, că are o reprezentanță permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul, că aceasta exercităactivitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția, ca asemenea persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite.
    7) Faptul, că o companie rezidentă a unui Stat Contractant controlează sau este controlată de o companie rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau, care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (fie, printr-o reprezentanță permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste companii o reprezentanță permanentă a celeilalte.

    1) Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Termenul “proprietăți imobiliare” va avea înțelesul pe care îl are, potrivit legislației Statului Contractant, în care proprietățile în cauză sunt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietăților imobiliare, inventarul viu și utilajul, utilizat în agricultură și silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la plățile variabile sau fîxe, ca compensații pentru exploatarea sau concesionarea zăcămintelor minerale, izvoarelor și altor resurse naturale; navele maritime, aeronavele și vehiculele rutiere nu vor fî considerate ca proprietăți imobiliare.
    3) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din utilizarea directă, darea în arendă sau utilizarea în orice altă formă a proprietăților imobiliare.
    4) Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietățile imobiliare ale unei întreprinderi și venitului din proprietățile imobiliare, utilizate pentru prestarea serviciilor personale independente.

    1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepția cazului, când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanță permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte a lor care este atribuită acelei reprezentanțe permanente.
    2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanță permanentă situată acolo, atunci în fiecare Stat Contractant acestei reprezentanțe permanente i se vor atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratând cu toată independența cu întreprinderea, a cărei reprezentanță permanentă ea este.
    3) La determinarea profiturilor unei reprezentanțe permanente vor fi admise spre deducere cheltuielile, efectuate pentru scopurile reprezentanței permanente, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare astfel suportate, indiferent de faptul, că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanța permanentă sau în altă parte. Totuși, asemenea deducere nu va fi admisă în privința sumelor, dacă există, plătite (altele decât cele achitate pentru acoperirea cheltuielilor curente) de către reprezentanța permanentă către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăți similare în schimbul utilizării brevetelor de invenții sau altor drepturi, sau sub formă de comisioane pentru serviciile specifice prestate sau pentru conducere, sau, cu excepția cazului unei instituții bancare, sub formă de dobânzi pentru sumele de bani date cu împrumut reprezentanței permanente. în același mod, nu se va ține seama, la determinarea profiturilor unei reprezentanțe permanente, de sumele plătite (altele decât cele achitate pentru acoperirea cheltuielilor curente) de către reprezentanța permanentă către oficiul central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale sale, sub formă de royalty, onorarii sau alte plăți similare în schimbul utilizării brevetelor de invenții sau altor drepturi, sau sub formă de comisioane pentru serviciile specifice prestate sau pentru conducere, sau, cu excepția cazului unei instituții bancare, sub formă de dobânzi pentru sumele de bani date cu împrumut oficiului central al întreprinderii sau oricăror alte oficii ale sale.
    4) în măsura, în care într-un Stat Contractant se obișnuiește ca profiturile, atribuite unei reprezentanțe permanente, să fie determinate în baza repartizării proporționale a profiturilor totale ale întreprinderii către diversele sale oficii, nimic în paragraful 2 nu va împiedica acest Stat Contractant să determine profiturile impozabile în baza unei asemenea repartizări obișnuite; metoda de repartizare adoptată va fi, totuși, acea, ca rezultatul să fie în conformitate cu principiile incluse în acest articol.
    5) Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanțe permanente din simplul motiv, că această reprezentanță permanentă achiziționează produse sau mărfuri pentru întreprindere. 6) în sensul paragrafelor precedente, profiturile, atribuite reprezentanței permanente, vor fi determinate în fiecare an prin aceeași metodă, dacă nu există motiv temeinic și suficient de a proceda altfel.
    7) Când profiturile includ elemente de venit, care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei Gonvenții, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.

    1) Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor maritime, aeronavelor sau vehiculelor rutiere vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor din participarea la un pool, o afacere în comun sau o agenție internațională de transporturi.

    1) Când
    a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
    b) aceleași persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant și a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relațiile lor comerciale sau financiare prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiții ar fi fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au fost astfel calculate, datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi și impuse, în consecință.
    2) Când un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi a acestui Stat - și impune, în consecință - profiturile, asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impunerii fiscale în acel celălalt Stat și profiturile astfel incluse sunt profiturile care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menționat, dacă condițiile stabiliteîntre două întreprinderi ar fi fost aceleași ca și cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei impozitului perceput acolo pe acele profituri. La efectuarea acestei modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenții și, în caz de necesitate, autoritățile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.

    1) Dividendele, plătite de o companie rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuși, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant, a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende și potrivit legislației acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăși:
    a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul beneficiar este o companie (alta decât o societate), care deține, în mod direct, cel puțin 25 la sută din capitalul companiei plătitoare de dividende;
    b) 15 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
    Autoritățile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitări.
    Acest paragraf nu va afecta impunerea companiei în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.
    3) Termenul “dividende”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din acțiuni sau alte drepturi, ce nu sunt titluri de creanță, participante la profituri, precum și veniturile din alte drepturi corporative, care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni, potrivit legislației Statului, a cărui rezidentă este compania distribuitoare de profituri.
    4) Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, a cărui rezidentă este compania plătitoare de dividende, printr-o reprezentanță permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, și holdingul, în legătură cu care se plătesc dividendele, este efectiv legat de această reprezentanțăpermanentă sau bază fixă. în asemenea situație se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Când o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de companie, cu excepția cazului, când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt Stat sau când holdingul, în legătură cu care se plătesc dividendele, este efectiv legat de o reprezentanță permanentă sau o bază fixă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale companiei unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale companiei, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau integral sau parțial din profituri sau venituri ce provin din acel celălalt Stat.

    1) Dobânzile, ce provin într-un Stat Contractant și plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuși, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin și potrivit legislației acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăși 10 la sută din suma brută a dobânzilor. Autoritățile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
    3) Termenul “dobânzi”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din creanțe de orice natură, însoțite sau nu de garanții ipotecare și de dreptul de participare la profiturile debitorului, și, în special, veniturile din hârtii de valoare de stat și veniturile din titluri de creanță sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile, aferente acestor hârtii de valoare, titluri de creanță sau obligațiuni. Penalitățile calculate pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate ca dobânzi în sensul acestui articol.
    4) Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobânzile, printr-o reprezentanță permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, și titlurile de creanță, în legătură cu care se plătesc dobânzile, sunt efectiv legate de această reprezentanță permanentă sau bază fixă. în asemenea situație se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Dobânzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant, când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie, că este sau nu un rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanță permanentă sau o bază fixă, în legătură cu care a apărut datoria, pentru care se plătesc dobânzile, și aceste dobânzi se suportă de asemenea reprezentanță permanentă sau bază fixă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanța permanentă sau baza fixă.
    6) Când, datorită unor relații speciale existente între plătitorul și proprietarul beneficiar al dobânzilor sau între ambii și o oarecare terță persoană, suma dobânzilor, referitoare la titlul de creanță pentru care ea este plătită, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitorul și proprietarul beneficiar al dobânzilor în lipsa unor astfel de relații, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menționată. în asemenea situație partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă potrivit legislației fiecărui Stat Contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenții.

    1) Royalty, ce provin într-un Stat Contractant și plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2 ) Totuși, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin și potrivit legislației acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăși 10 la sută din suma brută a royalty. Autoritățile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.
    3) Termenul “royalty”, cum este utilizat în acest articol, înseamnă plățile de orice natură, primite ca compensații pentru utilizarea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv filme de cinema sau pelicule sau benzi, utilizate pentru radiodifuziune sau televiziune, orice brevet de invenții, emblemă comercială, design sau model, plan, formulă secretă sau proces, sau pentru utilizarea sau concesionarea echipamentului industrial, comercial sau științific, sau pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific.
    4) Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercităactivitate de afaceri în celălalt Stat Contractant din care provin royalty, printr-o reprezentanță permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, și dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc royalty, este efectiv legată de această reprezentanță permanentă sau bază fixă. în asemenea situație se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Royalty vor fi considerate, că provin dintr-un Stat Contractant când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuși, când plătitorul de royalty, fie, că este sau nu un rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanță permanentă sau o bază fixă, în legătură cu care a apărut obligația de a plăti royalty, și aceste royalty se suportă de asemenea reprezentanță permanentă sau bază fixă, atunci aceste royalty vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanța permanentă sau baza fixă.
    6) Când, datorită unor relații speciale existente între plătitorul și proprietarul beneficiar al royalty sau între ambii și o oarecare terță persoană, suma royalty referitoare la utilizarea, dreptul sau informația pentru care ea este plătită, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitorul și proprietarul beneficiar al royalty în lipsa unor astfel de relații, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menționată. în asemenea situație partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă potrivit legislației fiecărui Stat Contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenții.

    1) Câștigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare, specificate în articolul 6 și situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Câștigurile din înstrăinarea proprietăților mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanțe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, sau a proprietăților mobiliare, ce țin de o bază fixă de care dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant, în scopul prestării serviciilor personale independente, inclusiv câștigurile din înstrăinarea acestei reprezentanțe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    3) Câștigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant din înstrăinarea navelor maritime, aeronavelor sau vehiculelor rutiereexploatate în trafic internațional sau a proprietăților mobiliare, ce țin de exploatarea acestor nave maritime, aeronave sau vehicule rutiere, vor fi impuse numai în acest Stat.
    4) Câștigurile din înstrăinarea oricăror proprietăți, altor decât cele specificate în paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impuse numai în Statul Contractant, a cărui rezidentă este persoana care înstrăinează.

    1) Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din prestarea serviciilor profesionale sau altor activități cu caracter independent, va fi impus numai în acest Stat, cu excepția cazului, când:
    a) acesta dispune, în mod regulat, de o bază fixă la dispoziția sa în celălalt Stat Contractant în scopul exercitării activităților sale; în acest caz, numai acea parte a venitului care este atribuită acestei baze fixe poate fi impusă în acel celălalt Stat Contractant; sau
    b) prezența sa în celălalt Stat Contractant este pentru o perioadă sau perioade care în total constituie sau depășesc 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal respectiv; în acest caz, numai acea parte a venitului care este realizată din activitățile sale exercitate în acel celălalt Stat Contractant poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Termenul “servicii profesionale” include, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și activitățile independente de medici, avocați, ingineri, arhitecți, dentiști, auditori, consultanți și contabili.

    1) Sub rezerva prevederilor articolelor 16, 18, 19 și 20, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Indiferent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menționat, dacă:a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal respectiv, și
    b) remunerațiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, și
    c) remunerațiile nu sunt suportate de o reprezentanță permanentă sau de o bază fixă pe care patronul o are în celălalt Stat.
    3) Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile, primite în legătură cu munca salariată exercitată la bordul unei nave maritime, aeronave sau vehicul rutier, exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic internațional, pot fi impuse în acest Stat.

    Onorariile directorilor și alte plăți similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al comitetului de conducere al unei companii, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.

    1) Indiferent de prevederile articolelor 14 și 15, venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, cum sunt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune, sau un interpret muzical, sau ca un sportiv, din activitățile lui personale, exercitate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2) Când venitul, în legătură cu activitățile personale, exercitate de un artist de estradă sau un sportiv în această calitate a sa, nu revine însuși artistului de estradă sau sportivului, ci altei persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7, 14 și 15, poate fi impus în Statul Contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de estradă sau sportivului.
    3) Indiferent de prevederile paragrafelor 1 și 2, venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din activitățile sale personale ca un artist de estradă sau ca un sportiv, va fi impus numai în acest Stat, dacă activitățile sunt exercitate în celălalt Stat Contractant în cadrul unui program de schimb cultural sau sportiv, aprobat de către ambele State Contractante.

    Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile și alte remunerații similare, plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată exercita în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.

    1)
    a) Salariile, simbriile și alte remunerații similare, altele decât pensia, plătite de un Stat Contractant sau o subdiviziune politică, sau o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau subdiviziuni, sau autorități, vor fi impuse numai în acest Stat.
    b) Totuși, asemenea salarii, simbrii și alte remunerații similare vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel Stat și persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, care:
    (1) are cetățenia acelui Stat; sau
    (2) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.
    2)
    a) Orice pensie, plătită de sau din fondurile create de un Stat Contractant sau o subdiviziune politică, sau o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau subdiviziuni, sau autorități, va fi impusă numai în acest Stat.
    b) Totuși, asemenea pensie va fi impusă numai în celălalt Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă și are cetățenia acelui Stat.
    3) Prevederile articolelor 15, 16, 17 și 18 se vor aplica salariilor, simbriilor și altor remunerații similare, și pensiilor, pentru serviciile prestate, în legătură cu activitatea de afaceri, exercitată de un Stat Contractant sau o subdiviziune politică, sau o autoritate locală a acestuia.

    Plățile, primite de un student sau un stagiar, care este sau a fost imediat înainte de a vizita un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant și care este prezent în primul Stat menționat, exclusiv, înscopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreținerea, instruirea sau pregătirea sa, nu vor fi impuse în acest Stat, cu condiția, ca asemenea plăți să provină din sursele aflate în afara acestui Stat.

    1) Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, indiferent de sursa de proveniență, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei Convenții, vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor decât veniturile din proprietăți imobiliare, cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul acestor venituri, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanță permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, și dreptul sau proprietatea, în legătură cu care sunt plătite veniturile, este efectiv legată de această reprezentanță permanentă sau bază fixă. în asemenea situație se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.

    1) Proprietatea, reprezentată de proprietăți imobiliare, cum sunt definite în articolul 6, deținute de un rezident al unui Stat Contractant și situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Proprietatea, reprezentată de proprietăți mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanțe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, sau de proprietăți mobiliare, ce țin de o bază fixă de care dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant, în scopul prestării serviciilor personale independente, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    3) Proprietatea, reprezentată de nave maritime, aeronave și vehicule rutiere, exploatate de o întreprindere a unui Stat Contractant în trafic internațional, și de proprietăți mobiliare ce țin de exploatarea unor asemenea nave maritime, aeronave și vehicule rutiere, va fi impusă numai în acest Stat.
    4) Toate celelalte elemente de proprietate ale unui rezident al unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat.

    1) Când un rezident al unui Stat Contractant realizează venit sau deține proprietate, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenții, poate fi impusă în celălalt Stat Contractant, primul Stat menționat va permite:
    (1) deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătit în acel celălalt Stat;
    (2) deducerea din impozitul pe proprietate al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe proprietate, plătit în acel celălalt Stat.
    Asemenea deducere în nici un caz, totuși, nu va depăși acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe proprietate, calculată până la acordarea deducerii, ce se atribuie, după caz, venitului sau proprietății, care poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Când, în conformitate cu orice prevedere a Convenției, venitul realizat sau proprietatea deținută de un rezident al unui Stat Contractant este scutită de impunere în acest Stat, totuși, asemenea Stat poate, la calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe proprietatea rămasă a acelui rezident, să țină cont de venitul sau proprietatea scutită.
    3) în scopul permiterii trecerii în cont într-un Stat Contractant, impozitul plătit în celălalt Stat Contractant va fi considerat că include impozitul care este altfel plătit în acel celălalt Stat, dar a fost redus sau tergiversat de către acest Stat, potrivit prevederilor sale legale pentru stimulare fiscală.

    1) Persoanele naționale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligații legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impunerea și obligațiile aferente la care sunt sau pot fi supuse persoanele naționale ale acelui celălalt Stat, aflate în aceleași circumstanțe, în special, în privința reședinței. Indiferent de prevederile articolului 1, această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unui sau ale ambelor State Contractante.
    2) Impunerea unei reprezentanțe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în acel celălalt Stat, decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt Stat, care exercităaceleași activități. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un Stat Contractant să acorde rezidenților celuilalt Stat Contractant orice deduceri, înlesniri și scutiri cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligațiilor familiale, în ce privește impunerea, pe care le acordă propriilor săi rezidenți.
    3) Cu excepția cazului, când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 6 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, royalty și alte plăți efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleași condiții, ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menționat. în mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant față de un rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deduse, în scopul determinării proprietății impozabile a acestei întreprinderi, în aceleași condiții, ca și cum ar fi fost contractate față de un rezident al primului Stat menționat.
    4) întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menționat nici unei impuneri sau obligații legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impunerea și obligațiile aferente la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menționat.

    1) Când o persoană consideră, că din acțiunile unui sau ambelor State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenții, ea poate, indiferent de căile de atac, prevăzute de legislația internă a acestor State, să supună cazul său autorității competente a Statului Contractant, a cărui rezidentă ea este sau, dacă cazul său cade sub incidența paragrafului 1 al articolului 24, a acelui Stat Contractant, a cărui persoană națională ea este. Cazul trebuie prezentat în decurs de trei ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă, că impunerea nu este în conformitate cu prevederile Convenției.
    2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația i se pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în stare să ajungă la o soluționare satisfăcătoare, să rezolve cazul de comun acord cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării unei impozitări care nueste în conformitate cu prezenta Convenție. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de orice perioadă de prescripție prevăzută de legislația internă a Statelor Contractante.
    3) Autoritățile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve de comun acord orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Convenției. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenție.
    4) Autoritățile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte, formate din ele însele sau reprezentanții lor, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente.

    1) Autoritățile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informații, necesare realizării prevederilor prezentei Convenții sau ale legislației interne a Statelor Contractante referitoare la impozitele vizate de Convenție, în măsura, în care impunerea nu contravine Convenției, în particular, pentru prevenirea fraudei sau evaziunii în legătură cu aceste impozite. Schimbul de informații nu este limitat de articolul 1. Orice informație primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în același mod ca și informația primită, potrivit legislației interne a acestui Stat, și va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv instanțele judecătorești și organele administrative) abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forțată sau urmărirea judiciară, sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele vizate de Convenție. Asemenea persoane sau autorități vor utiliza informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești publice sau în deciziile judiciare.
    2) Prevederile paragrafului 1, în nici un caz, nu vor fi interpretate ca impunând unei autorități competente a unui Stat Contractant obligația:
    a) de a realiza măsuri administrative contrare legislației și practicii administrative ale acestui sau ale celuilalt Stat Contractant;
    b) de a furniza informații care nu pot fi accesibile potrivit legislației sau în procesul administrării obișnuite a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    c) de a furniza informații care ar dezvălui orice secret de negoț, de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un proces comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară politicii de stat (order public).

    Nimic în prezenta Convenție nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor acordurilor speciale.

    1) Statele Contractante se vor notifica reciproc în scris, prin canale diplomatice, despre îndeplinirea procedurilor necesare potrivit legislației lor interne pentru intrarea în vigoare a prezentei Convenții.
    2) Prezenta Convenție va intra în vigoare la data ultimei din aceste notificări și prevederile sale vor avea efect, cu referință la impozitele pe venitul realizat și la impozitele pe proprietatea deținută, în fiecare an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care Convenția a intrat în vigoare.

    Prezenta Convenție va rămâne în vigoare până la denunțare de către un Stat Contractant. Fiecare Stat Contractant poate denunța Convenția, prin canale diplomatice, înaintând o notă de denunțare scrisă, cu cel puțin șase luni până la finele oricărui an calendaristic, după o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a Convenției. în asemenea situație Convenția își va înceta efectul, cu referință la impozitele pe venitul realizat și la impozitele pe proprietatea deținută, în fiecare an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunțare.
    Drept care, subsemnații, autorizați în bună și cuvenită formă, au semnat prezenta Convenție.
    Întocmită la Chișinău, la 9 iunie 2005, în două exemplare originale, în limbile moldovenească, sârbă și engleză, ambele originale fiind egal autentice. în cazul oricăror divergențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

    La momentul semnării Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Consiliul de Miniștri al Serbiei și Muntenegru pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate, subsemnații au convenit asupra următoarei prevederi, care va forma o parte integră a Convenției.
    Cu referință la articolele 2,4 și 19
    Termenul “subdiviziuni politice” înseamnă:
    1) în cazul statului comunitar Serbia și Muntenegru, State Membre;
    2) în cazul Moldovei, unități administrativ-teritoriale.
    Drept care, subsemnații, autorizați în bună și cuvenită formă, au semnat prezentul Protocol.
    Întocmit la Chișinău, la 9 iunie 2005, în două exemplare originale, în limbile moldovenească, sârbă și engleză, ambele originale fiind egal autentice. în cazul oricăror divergențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.