HCEC4461/2016
ID intern unic:  364066
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ
HOTĂRÎRE Nr. 4461
din  26.01.2016
cu privire la aprobarea Raportului asupra realizării
activităţilor prevăzute în Planul strategic al Comisiei
Electorale Centrale pentru anii 2012-2015
Publicat : 01.04.2016 în Monitorul Oficial Nr. 79-89     art Nr : 475     Data intrarii in vigoare : 26.01.2016
    În conformitate cu art. 18 alin. (2) şi art. 22 lit. l) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ş t e:
    1. Se aprobă Raportul asupra realizării activităţilor prevăzute în Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015 (conform anexei).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE COMISIEI
    ELECTORALE CENTRALE                                   Iurie CIOCAN

    Secretar                                                                     Andrei Volentir

    Nr. 4461. Chişinău, 26 ianuarie 2016.


Aprobat
la hotărîrea Comisiei Electorale Centrale
nr. 4461 din 26 ianuarie 2016

RAPORT
asupra realizării activităților prevăzute în Planul strategic
al Comisiei Electorale Centrale
pentru anii 2012-2015
I. INTRODUCERE
    Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015 a fost aprobat prin hotărîrea nr. 1028 din 9 decembrie 2011.
    CEC și-a propus să stabilească obiective strategice și să-și planifice acțiuni în vederea realizării acestora cu scopul de a asigura pentru următorii patru ani o administrare responsabilă şi eficientă atît a propriei activități, cît și a procesului electoral aferent domeniului său de competenţă. Pînă atunci CEC aproba doar planuri anuale de activitate, însă începînd cu anul 2011 CEC a stabilit o nouă practică de a-și trasa obiective și activități pentru o perioadă mai îndelungată, cu o viziune de ansamblu asupra proceselor.
    Planul strategic al CEC este îndreptat spre consolidarea capacităţilor instituţionale ale CEC şi ale organelor electorale, prevede optimizarea structurii Comisei, îmbunătăţirea practicilor şi comunicării interne, creşterea accesibilităţii procesului electoral, perfecţionarea procedurilor de management şi interacţiunii cu părțile interesate, perfecţionarea modalităţilor de instruire a funcţionarilor electorali şi informare a alegătorilor și sporirea participării cetăţenilor la procesul electoral.
    În Planul strategic al CEC pentru anii 2012-2015 au fost concretizate patru direcţii strategice prioritare de dezvoltare, pe care le-a punctat în felul următor:
    ⇒Un proces electoral modern, eficient şi accesibil
    ⇒ Rezultate credibile ale alegerilor
    ⇒ Alegători conştienţi şi informaţi
    ⇒ Capacităţi instituţionale consolidate
    Pentru realizarea acestor direcții majore au fost formulate 10 obiective strategice și corespunzător activități, fiecare detaliate în mod etapizat şi consecvent. Activitățile au fost incluse în planurile operaționale ale CEC și ale subdiviziunilor Aparatului Comisei pentru fiecare an de activitate cuprins în perioada raportată:
    Obiectiv 1. Consolidarea capacităţilor instituţionale ale CEC şi ale organelor electorale inferioare;
    Obiectiv 2. Implementarea şi utilizarea deplină a SIAS „Alegeri” către anul 2015, cu excepţia e-voting (conform Legii nr. 101 din 15 mai 2008 „Cu privire la concepţia sistemului informaţional de stat „Alegeri”);
    Obiectiv 3. Creşterea accesibilităţii procesului electoral şi perfecţionarea procedurilor de înregistrare a alegătorilor;
    Obiectiv 4. Perfecţionarea continuă a cadrului legal electoral şi al celui conex;
    Obiectiv 5. Îmbunătăţirea transparenţei finanţării campaniei electorale;
    Obiectiv 6. Obţinerea independenţei financiare şi logistice a CEC;
    Obiectiv 7. Îmbunătăţirea imaginii CEC şi sporirea transparenţei în activitatea organelor electorale;
    Obiectiv 8. Colaborarea proactivă cu subiecţii implicaţi în procesul electoral;
    Obiectiv 9. Elaborarea, implementarea şi/sau îmbunătăţirea instrumentelor de comunicare dintre organele electorale şi cetăţeni;
    Obiectiv 10. Mărirea fluxului de informaţii privind sistemul şi procedurile electorale.
    Prezentul raport este structurat pe obiectivele cuprinse în Planul strategic, se dă răspuns dacă s-au realizat acțiunile stabilite și care anume activități au fost îndeplinite, acestea fiind descrise în ordine cronologică. Acest raport permite a evalua sub aspect cantitativ și calitativ activitatea realizată conform planului pentru acești ani, a aprecia modul în care Comisia Electorală Centrală a implementat activitățile.
    Raportul de evaluare precizează în mod detaliat tot ceea ce s-a făcut, iar dacă nu s-a realizat se indică motivele, se prezintă factorii care au facilitat sau au împiedicat realizarea în termen a unor activități planificate. Pe parcursul realizării planului strategic, s-a constatat că unele activități pot fi comasate, altele încadrate la alte obiective.
    Prezentul raport reflectă informaţii cu privire la termenele şi nivelul de realizare a acţiunilor, măsurile întreprinse, mijloacele financiare utilizate pentru realizarea acţiunilor, dificultăţile şi provocările în atingerea obiectivelor strategice.
    E de remarcat că suportul acordat în anii 2012-2015 de către partenerii de dezvoltare ai Comisiei, îndeosebi de Consiliul Europei și PNUD care și-au asumat angajamente privind extinderea proiectelor de suport electoral pentru Moldova, au reprezentat o oportunitate deosebită pentru Comisia Electorală Centrală și un factor important în implementarea cu succes a Planului strategic al CEC.
II. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII
PLANULUI STRATEGIC AL COMISIEI ELECTORALE
CENTRALE PENTRU ANII 2012-2015
   
Pe durata implementării Planului strategic pentru anii 2012-2015, Comisia Electorală Centrală a pus în aplicare un sistem eficient de monitorizare şi evaluare a îndeplinirii obiectivelor stabilite. Prezentul raport este o dovadă în acest sens, el permite a face nu numai o analiză a gradului de îndeplinire a activităţilor planificate, dar și care este impactul acţiunilor realizate, dacă au fost atinse obiectivele scontate.
    În decursul perioadei raportate a fost efectuată monitorizarea periodică a realizării acţiunilor şi evaluarea rezultatelor obţinute, inclusiv pentru operarea unor modificări, în caz de necesitate. În acest sens, e de menționat că pe parcursul celor patru ani de implementare Planul strategic al Comisiei nu a fost modificat.
    Totodată, pentru asigurarea implementării Planului strategic, a fost constituit un grup de lucru pentru supravegherea acţiunilor de implementare, compus din 7 persoane:
    - preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul CEC;
    - 3 membri nepermanenţi ai CEC;
    - şeful Aparatului CEC.
    Sarcinile grupului de supraveghere au constat în monitorizarea nivelului de realizare a activităţilor strategice şi atingerea rezultatelor preconizate. În perioada de referință, membrii grupului de supraveghere s-au întrunit periodic în şedinţe de lucru pentru a analiza stadiul realizării acţiunilor prevăzute de Planul strategic. În cadrul acestora au fost formulate propuneri referitoare la activităţile stabilite în planul anual de acţiuni şi evaluate rezultatele intermediare privind implementarea Planului strategic.
    Un compartiment aparte al paginii web oficiale a Comisiei Electorale Centrale este consacrat Planului strategic al CEC1, unde sunt plasate toate planurile şi rapoartele anuale de activitate ale Comisiei elaborate în conformitate cu activităţile prevăzute în Planurile strategice ale CEC.
    _____________________________________
    1 http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1064&l=ro

   
Cu referire la evaluarea intermediară a implementării Planului strategic (HCEC nr. 2510 din 15 aprilie 2014), în perioada 2012-2013 Comisia și-a concentrat eforturile asupra realizării acţiunilor care au vizat consolidarea capacităţilor instituţionale ale CEC, implementarea SIAS „Alegeri”, revizuirea şi ajustarea cadrului legal, îmbunătăţirea imaginii CEC, colaborarea cu subiecţii implicaţi în procesul electoral etc.
    În procesul de monitorizare și evaluare intermediară a Planului strategic s-a atras atenţia asupra acţiunilor care au stat la baza implementării Registrului de Stat al Alegătorilor, parte componentă a Sistemului Informaţional Automatizat de Stat „Alegeri”, în acest sens fiind întreprinse măsuri pentru obţinerea în 2014 a mijloacelor financiare bugetare suficiente realizării acestui obiectiv.
    În acest context, în august 2014 Planul strategic al CEC a fost evaluat și de către un expert din partea Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, în acest sens fiind întocmit un Raport de evaluare a implementării Planului strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru perioada 2012-2013, care conține informații despre constatările și recomandările evaluării intermediare.
III. GRADUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
STABILITE ÎN PLANUL STRATEGIC AL COMISIEI
ELECTORALE CENTRALE
 
   Parte integrantă a prezentului raport este anexa la acesta cu titlul Tabel privind realizarea obiectivelor și acțiunilor strategice prevăzute în Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015, care cuprinde informații detaliate privind perioada și modul de realizare a fiecărei acțiuni strategice în parte. Tabelul a fost întocmit în baza planurilor și rapoartelor anuale de activitate ale Comisiei Electorale Centrale și ale subdiviziunilor Aparatului CEC.
    Planurile de acțiuni ale CEC în perioada de referință au fost întocmite ținînd cont de Planul strategic în termeni de realizare și consecutivitatea obiectivelor și activităților, iar odată cu implementarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii și Securității Informației în cadrul CEC calitatea documentelor și coerența activităților planificate/raportate au crescut semnificativ.
    Toate cele 10 obiective din Planul strategic au fost realizate în termenele stabilite. Direcțiile strategice, obiectivele și activitățile incluse în Planul strategic al CEC sînt în corespundere cu problemele, provocările și necesitățile Comisiei, un accent deosebit fiind pus pe consolidarea continuă a capacităților CEC.
    Cu toate acestea, deși CEC și-a stabilit obiective și activități pentru anii 2012-2015, încă de la începutul 2013 s-au conturat noi activități complexe neprevăzute în Planul strategic, dar absolut necesare în contextul amendării cadrului legal sau al unor evenimente pentru care CEC avea responsabilități. E vorba de implementarea în cadrul CEC a Sistemului Integrat de Management al Calităţii și Securității Informației, în conformitate cu standardele ISO 27001 și ISO 9001, realizarea periodică a auditelor externe de supraveghere pentru menținerea certificării ISO, crearea în structura Aparatului CEC a unității gender și elaborarea studiilor/documentației necesare, organizarea Conferinţei europene a autorităţilor electorale cu genericul „Codul bunelor practici în materie electorală: puncte forte şi evoluţii posibile”, deținerea în anul 2015 a președinției Asociației Oficialilor Electorali din Europa (ACEEEO), organizarea ședințelor Biroului Executiv, a Adunării Generale a ACEEEO și a Conferinței internaționale din septembrie 2015, precum și de alte acțiuni menite să perfecționeze domeniul electoral. În acest context, de menționat că în perioada 2012-2015 Comisia Electorală Centrală a organizat și desfășurat două scrutine de nivel național: alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și alegerile locale generale din 14 iunie 2015, precum și alegeri locale noi în 15 localități din 13 raioane și 4 referendumuri locale.
    Comisia a reușit să realizeze toate activitățile planificate, cu excepția înregistrării Buletinului informativ al CEC ca publicaţie semestrială. Procedura de înregistrare a fost inițiată, însă publicația nu corespunde cerințelor obligatorii prevăzute de lege și din această cauză s-a constatat imposibilitatea înregistrării ei la Ministerul Justiției.
    În procesul de implementare a Planului strategic au fost înregistrate și unele carențe, de exemplu realizarea tardivă a acțiunii prevăzute în Obiectivul 10 b „Elaborarea, în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lîngă CEC, a unui curs de instruire în domeniul dreptului electoral pentru facultăţile relevante ale instituţiilor de învăţămînt superior”. Trebuie de spus că, deși a fost realizată mai tîrziu, dar a fost regîndită nu ca un simplu curs în cadrul nivelului I de studii, ci ca un program de masterat în domeniul electoral (ciclul II de studii) – „Management politic și electoral”. Acest program este primul de acest gen în Moldova și a fost lansat în septembrie 2015 de CICDE în parteneriat cu Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a USM. Scopul programului de masterat „Management politic și electoral” constă în formarea de competenţe în domeniul politic cu specializare pe domeniul electoral, precum şi formarea unui nucleu de cercetare, în care masteranzii, în colaborare cu specialiştii în domeniu, vor studia disciplinele din planul de învăţămînt şi vor identifica priorităţile următorilor ani.
    Merită remarcat faptul că în perioada anilor 2012-2015 Comisia Electorală Centrală a depus eforturi considerabile pentru a spori credibilitatea față de instituție şi procesul electoral din Republica Moldova. În acest sens a îmbunătățit procesul de instruire a funcționarilor electorali datorită creării CICDE, a modernizat echipamentul destinat alegerilor și procedurilor de votare, a realizat campanii ample de informare şi educaţie electorală, a aplicat în cadrul a două scrutine naționale Registrul de Stat al Alegătorilor, a contribuit la perfecționarea cadrului normativ în domeniul electoral, în speță a elaborat, în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale, regulamentul privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice.
IV. PROBLEMELE ŞI PROVOCĂRILE ÎNTÎMPINATE
ÎN ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE
   
Făcînd o sinteză a modului în care au fost realizate acțiunile strategice, menţionăm că majoritatea acţiunilor au fost realizate în termenul stabilit, însă activităţile ce ţin de implementarea Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, din cauza alocării unor mijloace financiare insuficiente în perioada 2012-2013, a derulat cu întîrziere. De asemenea, există anumite necorelări de coordonare şi executare cu alte instituţii în ceea ce priveşte revizuirea şi ajustarea cadrului legal aferent implementării depline a SIAS „Alegeri”.
    În același timp, în primii doi ani de implementare a Planului strategic Comisia s-a confruntat cu diferite obstacole şi probleme cauzate atît de circumstanţe obiective, cît şi subiective, dar cea mai mare provocare ar putea fi considerată lipsa resurselor financiare necesare în bugetul Comisiei pe anii 2012-2013 pentru a începe o activitate amplă de implementare a SIAS „Alegeri”, precum şi a unei suficiente susţineri din partea donatorilor şi partenerilor de dezvoltare. În urma unei analize efectuate de CEC, s-a constatat că în anul 2012 existau administraţii locale ce nu dispuneau de reţea, de adresă electronică pe domenul MD şi care întîmpinau dificultăţi în procesul de verificare şi actualizare a listelor electorale. În aceste condiții, a fost necesar un efort considerabil din partea Comisiei Electorale Centrale și a autorităților de resort pentru a putea implementa Registrul de Stat al Alegătorilor către alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.
    De asemenea, în anul 2012, CEC şi-a propus un proiect ambiţios de a-şi obţine autonomia financiară, cu atît mai mult că acest lucru era şi o recomandare a partenerilor de dezvoltare. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Electorală Centrală a adresat un şir de demersuri prin care a argumentat necesitatea transmiterii sediului CEC din gestiunea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului în gestiunea Comisiei Electorale Centrale, aprobarea bugetului Comisiei pentru anul 2013 şi 2014 de către Parlament.
    Pînă în prezent rămîne nesoluţionată problema privind alinierea şi echivalarea sistemului de salarizare a funcţionarilor Aparatului CEC la cel al funcţionarilor publici din cadrul altor autorităţi centrale. Necesitatea modificării salarizării funcţionarilor Aparatului CEC constă în stabilirea echilibrului nivelului de salarizare între posturi cu valoare identică din cadrul diferitor autorităţi publice centrale. În acest sens, CEC a solicitat instituţiilor de resort elaborarea unui proiect de lege în vederea creării unui sistem de salarizare echitabil, încît să fie atribuit același grad de salarizare pentru posturi echivalente indiferent de autoritate.
    Alinierea şi echivalarea sistemului de salarizare a funcţionarilor Aparatului CEC rămîne a fi o prioritate a Comisiei Electorale Centrale stabilită pentru anul 2016.
    După cum am menționat mai sus, o activitate neprevăzută în Planul strategic al Comisiei pe anii 2012 – 2015 a fost implementarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Securităţii Informaţiei, bazat pe standardele internaţionale ISO 27001 şi ISO 9001.
    Obținerea de către CEC în anul 2014 a certificării internaționale pentru aceste două standarde reprezintă aprecierea calității serviciilor publice prestate de instituție și o responsabilizare sporită a tuturor compartimentelor structurale ale CEC. Prin implementarea și funcționarea adecvată a Sistemului Integrat de Management al Calității și Securității Informației, CEC își asumă respectarea actelor legislative şi normative în vigoare referitoare la procesul electoral, menţinerea unui dialog permanent cu funcţionarii electorali şi părţile interesate în scopul monitorizării şi îmbunătăţirii nivelului lor de satisfacţie, asigurarea unui nivel înalt de calitate al tuturor activităților desfășurate (performanţele proceselor, competenţa personalului, calitatea serviciilor, identificarea și înlăturarea neconformităților, gestionarea adecvată a incidentelor de securitate etc.), care sînt dezvoltate și îmbunătăţite în mod continuu.
    În ceea ce priveşte comunicarea internă şi externă a Comisiei Electorale Centrale, considerăm eficientă Strategia de comunicare a Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2015-2019, care sporește vizibilitatea Comisiei și eficiența comunicării cu alegătorii, mass-media, partidele politice, autoritățile publice, societatea civilă și alte părți interesate.
V. CONCLUZII
   
În contextul celor descrise și argumentate în Tabelul privind realizarea obiectivelor și acțiunilor strategice prevăzute în Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015, conluzionăm că Planul strategic a fost implementat în totalitate, cu utilizarea eficientă a resurselor, toate obiectivele strategice fiind realizate în termen, însă cu anumite întîrzieri la unele acțiuni strategice, cauzate în special de insuficiența mijloacelor financiare.
    Chiar dacă resursele financiare nu au fost suficiente pentru a demara în timp toate activitățile planificate, totuși acest fapt nu a constituit un impediment care să zădărnicească realizarea Planului strategic în perioada anilor 2012-2015.
    Dacă ne referim la impactul și durabilitatea rezultatelor atinse de Comisia Electorală Centrală în urma implementării Planului strategic pentru anii 2012-2015, este cert că efectele acțiunilor descrise în raport vor funcționa și vor fi valabile pe o perioadă îndelungată de timp, iar impactul pozitiv al acestora a fost luat în calcul și în procesul de elaborare a celui de-al doilea Plan strategic al Comisiei (2016-2019), aprobat prin HCEC nr. 4341 din 8 decembrie 2015.2 Acesta este parte a unui proces de planificare continuu, ciclic și repetitiv, include noi obiective și acțiuni strategice complexe care vor constitui un vector de dezvoltare și modernizare a procesului electoral pentru anii 2016-2019, timp în care se vor organiza diferite tipuri de alegeri, dar și un șir de acțiuni în vederea utilizării tehnologiilor informaţionale în alegeri, creșterii egalității de șanse pentru toate categoriile de cetățeni cu drept de vot și accesibilității procesului electoral.
    ___________________________________________
    2 http://www.cec.md/files/files/Planuri%20si%20Rapoarte/Planul%20strategic%202016_2019%20(aprobat%20in%20sedinta).pdf

    anexa


OPINIA SEPARATĂ
a membrului CEC, Ștefan Urîtu, la proiectele de hotărîri ”
Cu privire la aprobarea Raportului asupra realizării activităților prevăzute
în Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015”
    În ședința din 26 ianuarie 2016, Comisia a adoptat hotărârile ”Cu privire la aprobarea Raportului  asupra realizării activităților prevăzute în Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015”. Consider această hotărâre ca fiind adoptată în mod abuziv, iar rapoartele ca fiind  declarative, care nu analizează succesele, insuccesele și omisiunile CEC, cu elaborarea unor măsuri concrete privind prevenirea lor pe viitor. Or un plan strategic are drept scop elaborarea unor măsuri sau acțiuni ale CEC, orientate spre îmbunătățirea procesului electoral și a calității serviciilor prestate. Oricare ar fi prevederile Planului Strategic 2012 – 2015, eficacitatea acțiunilor realizate în cadrul acestuia se măsoară cu gradul de îmbunătățire a procesului electoral. Atât pe parcursul implementării planului strategic cât și în cadrul ședinței menționate a CEC, din 26.01.2016, la care a fost aprobat raportul menționat, am solicitat răspunsuri concrete la întrebări, care au importanță majoră pentru calitatea procesului electoral și am venit cu propuneri de îmbunătățire a Raportului, însă președintele ședinței, Iurie Ciocan, a condus ședința în mod abuziv, cu încălcări esențiale ale prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea CEC, lipsindu-i pe membrii Comisiei de drepturile lor.
    Voi argumenta opinia mea prin următoarele. 
    1. Din punct de vedere procedural. Regulamentul cu privire la activitatea CEC (în continuare – Regulamentul), în pct. 43 prevede că președintele ședinței poate propune Comisiei spre aprobare durata de timp oferită  fiecărui vorbitor, precum și oferă timp pentru dezbateri (până la 3 minute) și timp pentru a comunica anumite informații sau/și comentarii, însă Iurie Ciocan aplică reguli inventate de el, care contravin Regulamentului, ignorând prevederile menționate.
    2. Deși pct. 47 al Regulamentului stipulează clar că ”Membrilor Comisiei li se acordă dreptul la replică, în situația în care la adresa lor au fost aduse acuzații de un alt membru”, Iurie Ciocan nu mi-a oferit dreptul la replică atunci când am fost acuzat pe nedrept de membrul Comisiei, Andrei Volentir. Mai mult ca atât, Iurie Ciocan a declarat public (vezi înregistrarea audio/video a ședinței) că un asemenea drept la replică nu este prevăzut de Regulament. Această afirmație a dlui I. Ciocan servește drept dovadă că dânsul a condus ședințele și a implementat activitățile CEC, inclusiv Planul strategic pe anii 2012-2015 și Planul de acțiuni 2015, conducându-se nu de Codul electoral, nu de legile și regulamentele în domeniu, ci de propriile viziuni sau executând indicațiile liderilor clanurilor și urmărind scopuri obscure. Așadar, la aprobarea rapoartelor de implementare a planurilor menționate supra, cea mai relevantă constatare pe care o putea face Comisia, era de a recunoaște că în perioada mandatului actualei componențe a acesteia, sub conducerea lui Iurie Ciocan, calitatea prestației CEC a degradat proporțional cu gradul de laudă promovat prin mass-media plătită. Nu poți amăgi un popor tot timpul, mai devreme sau mai târziu minciunile ies la suprafață – așa cum au ieșit în ziua alegerilor parlamentare din 30.11.2014, minciunile despre super-SIAS ”Alegeri” care chipurile nu va lăsa neobservat niciun alegător care va încerca să voteze multiplu. Verificările aleatorii au arătat că nu doar militarii în termen și polițiștii au fost admiși să voteze multiplu, ci au votat chiar și persoanele fără cetățenie. În perioada de implementare a Planului strategic 2012-2015 primul lucru pe care l-a întreprins președintele CEC a fost de a se debarasa de persoanele profesioniste. În această perioadă cu lacrimi în ochi au plecat circa 90% din aparatul CEC, în special acele persoane care își permiteau să-i atragă atenția dlui I. Ciocan atunci când li se cerea să execute acțiuni ilegale. În locul acestora au fost aduse persoane docile, care acceptau să lucreze, uneori 24 din 24 ore, pentru a mușamaliza fraudele și crimele, menționate de unii membri ai CEC sau de persoane din afara acesteia. Anume acest gen de chestiuni urma să fie discutat în cadrul ședinței CEC din 26.01.2016, când se aproba raportul respectiv. Ori de câte ori am propus asemenea chestiuni în ordinea de zi sau pentru a fi discutate în cadrul administrației CEC, acestea erau respinse, fie pe motive de procedură, fie prin votul a unei majorități constante a membrilor CEC.
    3. În continuare voi aduce doar câteva exemple din cele pe care le dețin, exemple de încălcare a prevederilor Legii, pe care Iurie Ciocan, în calitatea sa de Președinte al CEC, le-a ignorat, aducând grave prejudicii procesului electoral, calității serviciilor furnizate de CEC, acțiuni care uneori s-au soldat  cu conflicte civile între locuitorii mai multor localități, printre care: s. Topala/Cimișlia, s. Ulmu/Hâncești, s. Băcioi/Chișinău, s. Coșernița/Criuleni și multe altele.
    4. Falsificarea documentelor electorale primare. Încă în alegerile locale generale din 2011 am constatat că unele documente electorale (listele electorale, procesele-verbale, listele de candidați) sunt prefăcute după ce acestea au fost deja comunicate la CEC. Analiza selectivă arată că multe dintre procesele-verbale plasate pe pagina web a CEC nu corespund cu acelea prezentate de organele electorale inferioare sa cu acelea pe care le prezentau observatorii. Drept exemplu aduc procesele-verbale din străinătate, care pot fi găsite la adresa http://www.cec.md/files/files/Alegeri%20Parlamentare%2030%20noiembrie%20 2014/PV-SCANATE/ambasadele.pdf , unde puteți descoperi că 35 din 95  procese-verbale plasate acolo sunt ilegale, contrafăcute, pentru că nu sunt semnate de membrii biroului electoral, ci de persoane fictive care semnează (dacă acestea sunt semnăturile lor ?!) cu semnături diferite. Pentru a vă convinge, accesați pagina menționată și verificați  secțiile de votare 311; 316; 317; 319; 321; 322; 325; 328; 330; 337; 338; 345; 349; 353; 354; 355; 356; 357; 358; 362; 363; 364; 365; 367; 368; 374; 371; 383; 386; 387; 390; 393; 395; 404, iar pentru acei care nu pot accesa internet-ul, voi anexa câteva procese-verbale, din care puteți observa că Andrian Popescu, Valentina Neniță, Vadim Zmeu și alții  semnează diferite procese-verbale, fiecare cu 3 semnături diferite. Valentina Nenița chiar are 4 semnături diferite În pofida eforturilor depuse de mine, nici președintele I. Ciocan, nici organele procuraturii nu au manifestat dorința de a elucida situația. De menționat că art. 70 din Codul electoral prevede că ”Președinții organelor electorale și alte persoane cu funcții de răspundere sunt obligați să informeze, cel târziu a doua zi lucrătoare din momentul constatării, organele procuraturii și organele afacerilor interne despre acțiunile ce conțin elemente constitutive ale unei infracțiuni privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute”. Este ușor să ne convingem că, dacă nu ar fi urmărit scopul să falsifice fiecare dintre aceste persoane  (Andrian Popescu, Valentina Neniță, Vadim Zmeu) ar fi semnat cu semnătura olografică corespunzătoare celeia din buletinul de identitate. Altfel, fără o expertiză suplimentară putem constata că altcineva a contrafăcut semnăturile acestor persoane. Această situație denotă faptul că la totalizarea rezultatelor alegerilor sunt admise abateri de la lege și falsuri în documentele electorale, fie din considerentul că nimeni nu va căuta să intre în esență, fie din considerentul că oricum organele de luare a deciziilor și cele de control sunt subordonate unei singure voințe. Or cum putem înțelege ne dorința organelor procuraturii de a investiga acest caz și faptul că procurorul semnează drept răspuns opiniile aberante elaborate și enunțate de către același Iurie Ciocan? Fiind informată despre această iregularitate sau crimă, Comisia Electorală Centrală era obligată să organizeze o investigație internă, pentru a stabili cauza și a elabora măsuri de prevenire pe viitor. Chiar dacă am admite că procesele-verbale au fost prefăcute cu scopul de a înlătura anumite erori, semnăturile nu pot fi contrafăcute, oricine ar fi persoana respectivă. În plus, dacă prefacerea proceselor-verbale ar fi avut scopul de a corecta unele erori tehnice, aceasta urma să fie făcut fără a admite alte erori, însă analizând procesele-verbale descoperim o serie de alte erori şi omisiuni în procesele-verbale pretins redactate deja: cifre corectate, lipsa datei şi orei perfectării procesului-verbal, nu este indicată denumirea localității/țării unde a fost amplasată secția de votare și altele. De menționat că președintele I. Ciocan deseori se laudă cu implementarea standardelor ISO care prevăd o asemenea investigație, de aceea respingerea propunerii mele de a crea o comisie de investigație internă o consider ca fiind o sfidare a standardelor ISO, iar CEC trebuie să-i fie retras certificatul ISO 27001 si ISO 9001. Fac această afirmație nu pentru că aș avea careva pretenții personale, ci pentru că minciuna și falsul în perioada președinției la CEC a dlui I. Ciocan au atins dimensiuni atât de mari că nu mai rămâne loc. Cu cât mai imperfecte sunt alegerile, cu atât mai mari sunt laudele, iar asta nu este altceva decât a minți propriul popor.
    5. Buletinele de vot atât în alegerile parlamentare din 30.11.2014, cât și în alegerile locale generale din iunie 2015 au fost tipărite și distribuite fără vreo evidență clară și care ar corespunde standardelor ISO sau măcar unor reguli elementare de evidență a documentelor de strictă evidență, precum sunt buletinele de vot și certificatele pentru votarea la locul aflării. Am arătat în ședință mai multe procese-verbale din care rezultă că numărul de buletine de vot menționate ca fiind recepționate de biroul/consiliul electoral nu corespunde cu acel care este indicat în actul de predare-recepționare semnat de structura electorală respectivă și Comisia Electorală Centrală și nici cu Actul de verificare și constatare semnat de membrii biroului/consiliului electoral. Drept exemplu, putem menționa CECE nr. 33, Taraclia, unde conform actului de verificare doar 2 buletine de vot nu au fost găsite, și anume unul în secțiile de votare SV-9 și SV-18 câte unul în fiecare. Totodată,  Inspectoratul General al Poliției (IGP) prin rapoartele nr. 8360, nr. 8361, nr. 8362 și nr. 8365 comunică despre escortarea a încă 800 buletine de vot pentru s. Corten/Taraclia, unde, chipurile, la verificare s-a constatat lipsa a 800 buletine de vot pentru turul doi de scrutin. Conform art. 22 alin. q) din Codul electoral, am inițiat studiul de caz pentru a stabili cum a fost posibilă o diferență atât de mare și, după ce am primit de la președinta CECE nr.33 confirmare repetată că nu au fost constatate lipsuri/surplusuri de buletine de vot, am întâlnit o mare reticență din partea președintelui CEC, deși procedurile ISO ne obligă să investigăm orice caz de necoincidentă a informațiilor, să stabilim cauzele și să elaborăm măsuri de prevenire a acestora pe viitor. Nu și-au făcut efectul nici adresările mele către organele procuraturii, care inițial au răspuns că au constatat că într-adevăr IGP a transportat suplimentar 800 buletine de vot, însă nu pentru s. Corten, ci pentru s. Tvardița al aceluiași raion. Mai departe minciunile procuraturii au luat amploare, pentru că, dacă în tot raionul s-au dat doar cu 2 buletine de vot mai puțin față de tirajul solicitat, iar procuratura constată că într-o singură localitate au fost escortate tocmai 800 buletine de vot suplimentar la cele primite anterior, rezultă că un dosar penal trebuie pornit fie că buletine de vot au fost tipărite fără o evidență strictă, fie că cineva a tipărit buletine de vot în mod clandestin. Convingerea mea este că angajații IGP au distribuit clandestin buletine de vot tipărite excesiv și abuziv, pe care le-au vândut concurenților electorali. Aceeași ipoteză se deduce din cauza penală nr.2015421235, pornită pe fapta găsirii în s. Băcioi și s. Sângera a mai multor buletine de vot, unele dintre care nu se refereau la SV din aceste localități, iar altele, chipurile, ar fi fost chiar cu voturi date pentru Greceanîi Zinaida. De menționat că în procesele-verbale de totalizare consiliile electorale din Sângera și Băcioi nu indică careva lipsuri/dispariții de buletine, ceea ce mă face să cred că angajații IGP au organizat această ”găsire” de buletine, pentru a face posibilă contestarea rezultatelor votării, evident contra plată. După mai multe eforturi depuse anterior în acest sens, după zeci de promisiuni ale președintelui Iurie Ciocan că toate fraudele presupuse și acele constatate vor fi examinate în procedura postelectorală, mă simțeam îndreptățit să aștept că măcar în rapoartele finale, la sfârșit de mandat, se va face o analiză a lacunelor și a posibilelor căi de fraudare a alegerilor pentru a nu le admite pe viitor. După cum se vede din înregistrările efectuate în ședința CEC din 26.01.2016, Iurie Ciocan depune eforturi insistente pentru a reduce la eșec orice tentativă de acest fel. Așa cum va fi arătat mai jos, în această tendință el este asistat atât de unii procurori, cât și de unii judecători.
    6. La tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 30.11.2014 și cele locale generale din 2015 nu au fost respectate prevederile art.49 din Codul electoral care stipulează că ”Membrii Comisiei Electorale Centrale sunt obligați să asiste, iar reprezentanții concurenților  electorali pot să asiste la confecționarea matriței buletinelor de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum și la lichidarea matriței”. În pofida acestei stipulări, secretarul CEC, Andrei Volentir, a redactat comunicatul de presă respectiv, lăsând să se înțeleagă că și membrii CEC nu sunt obligați să asiste la tipărirea buletinelor de vot, iar președintele Iurie Ciocan a avut grijă ca tipărirea buletinelor să se producă nu doar la una dintre tipografii, ci tocmai la trei, și anume: Tipografia Centrală, Combinatul poligrafic și editura ”Universul”. Mai mult decât atât, directorul editurii ”Universul”, dl Iurie Gabura, figurează cu numărul 5 pe lista de candidați din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (copia listei se anexează), astfel putem explica ușor de unde au apărut buletine de vot tipărite în exces. Asistând la tipărirea buletinelor de vot la Tipografia Centrală, am observat că împachetarea buletinelor nu se face conform prevederilor contractului și, în calitatea mea de vicepreședinte al CEC, am cerut directorului Tipografiei Centrale, Dinu Sorocovici, ca pe pachetele cu buletinele de vot să fie aplicată semnătura persoanelor care au numărat și care au împachetat buletinele de vot – după cum prevede contractul. Dl Iurie Ciocan a anulat această solicitare a mea, folosindu-se de faptul că dânsul va fi cel care va decide transferul de bani pentru serviciile prestate de tipografie. În așa fel, constatăm că încălcările de legislație și de proceduri la tipărirea buletinelor de vot s-au făcut cu rea-intenție, urmărind scopul fraudării alegerilor. 
    7. A fost violat art.49 (2) din Cod electoral care prevede că ”Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată), cel mai târziu într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători”. În pofida acestei prevederi, unui număr excepțional de mare de secții de votare le-au fost distribuite buletine de vot în exces, adică numărul buletinelor de vot raportat de birourile/consiliile electorale ca fiind recepționate de la CEC depășește cu mult numărul de alegători de pe listele electorale. În alte cazuri numărul de alegători este mai mare decât numărul de buletine recepționate, iar totalul de buletine distribuite de CEC deseori nu coincide cu numărul de buletine de vot indicat în procesele-verbale ca fiind recepționate de la CEC. Deoarece această diferență constituie uneori câteva procente, iar pentru organizarea fraudelor electorale de tip ”suveică” este suficient cel puțin un buletin în plus, ne putem da seama cum anumite persoane au câștigat alegerile din primul tur (aici putem menționa și orașele Orhei, Bălți unde în procesele-verbale de totalizare aproape la fiecare secție de votare au fost menționate de la 10 pînă la 30 de buletine mai mult decât au fost distribuite conform actului de predare-recepționare sau a actului de constatare. Probe în acest sens există și dacă ar fi fost acceptată propunerea subsemnatului de a crea o comisie pentru cercetarea internă a cauzelor și a integrității procedurilor, probabil că aceste căi de fraudare a alegerilor ar fi fost stopate, cel puțin pe viitor. O asemenea comisie probabil că ar fi constatat că o singură persoană la CEC, dna Ludmila Lupașco, are acces nelimitat la toate actele și procedurile electorale (ștampile, acte de predare-primire, acte de nimicire, funcționari electorali, procese-verbale etc.), ceea ce nici pe departe nu corespunde ISO şi nici măcar normelor minime de evidență și control. Această constatare ne permite doar să înțelegem de ce în ziua votării au fost declarate ca fiind pierdute mai multe ștampile, iar la totalizare acestea s-au regăsit. Revolta mea este cauzată de aceea că aceste constatări le-am comunicat nu numai în ședința publică a CEC, nu numai mass-media, ci și procuraturii, organelor de interne, însă acestea nu reacționează în mod adecvat, lăsând ca dl Iurie Ciocan să înțeleagă că orice în această țară este judecat de o singură persoană, iar acoperirea din partea acesteia îți permite să faci orice fără riscul de a fi tras la răspundere. Sunt convins că procedurile de luare a deciziilor, cele de executare și cele de control nu pot fi puse pe seama aceleiași persoane, oricât de cinstită și transparentă ar părea ea. De ce ne mai plângem atunci când aflăm că a fost furat miliardul, dacă nu reacționăm adecvat atunci când ni se fură prezentul și viitorul, atunci când ne consideră proști?
    8. Sistemul informațional automatizat de stat (SIAS) ”Alegeri” a fost implementat cu grave abateri de la prevederile legislației în vigoare atât sub aspect procedural (în sensul selectării instituției de implementare), cât și sub aspect de funcționalitate (în sensul corespunderii cerințelor funcționale și de asigurare a securității și integrității) a acestuia. SIAS ”Alegeri” și Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) nu au funcționat, nu funcționează și probabil nu vor funcționa niciodată așa cum a fost descris de Iurie Ciocan. Pentru a ne convinge de aceasta, este suficient să comparăm diferența de cifre generată de SIAS ”Alegeri” cu cifrele indicate în procesele-verbale, de unde vom vedea diferențe de sute de procente pe listele suplimentare, de zeci de procente pe listele de bază, iar analiza amănunțită ne va arăta că la alegerile parlamentare din 30.11.2014 unii polițiști au votat multiplu, în mai multe secții de votare, cu certificate pentru drept de vot la locul aflării, iar militarii în termen au fost admiși la votare în alegerile locale generale din 2015, contrar prevederilor art. 123 (1) din Codul electoral. Vorbind despre art. 123 din Codul electoral, trebuie să menționăm și violarea masivă a alin. (2) al acestuia, care stipulează că la alegerile locale nu participă persoanele care nu domiciliază în localitatea respectivă. Contrar acestor prevederi și la insistența președintelui I. Ciocan, în alegerile locale generale au fost admiși alegători și chiar persoane fără cetățenie care au organizat turism electoral, provocând în așa fel conflicte interne într-un șir de localități, dar și denaturând esențial voința poporului.
    9. A fost violat art. 62 al Codului electoral, unde la alin. (1) se prevede că ”Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală (CEC) în conformitate cu prevederile Legii privind  Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a CEC”. La alin. (3) al aceluiași art. 62 se stabilește că ”CEC asigură accesul la documentele electorale menționate în prezentul articol (adică art. 62 al Codului electoral), în conformitate cu Legea privind accesul la informație”. Așadar, din cele menționate, dar și din alin. (21)  al aceluiași art. 62 din Codul electoral, rezultă clar că CEC are obligația de a recepționa, de a organiza recepționarea de la instanțele de judecată și de a arhiva documentele electorale, inclusiv listele electorale, asigurând ulterior ”accesul la ele în conformitate cu Legea privind accesul la informație”. De reținut că nu se prevede nici un fel de termen de păstrare a listelor electorale, Codul electoral făcînd trimitere la Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale.  În opinia mea, aceasta s-a făcut intenționat cu scopul de face imposibilă investigarea fraudelor electorale, iar Iurie Ciocan care în 2014 unilateral a dispus transmiterea listelor electorale către APL, iar mai târziu s-a asigurat și cu o hotărâre a CEC în acest sens, care a fost votată cu un număr minim posibil de voturi, poartă răspundere personală pentru aceasta. Iată de ce și în ședința de aprobare a rapoartelor de activitate a CEC, dânsul a făcut tot posibilul pentru a nu fi creată comisia pentru investigarea lacunelor, omisiunilor și eventualelor infracțiuni cu scopul de a le eradica pe viitor.

    27.01.2016
    Ștefan Urîtu,
    membru al Comisiei Electorale Centrale