În conformitate cu art. 18 şi art. 22 lit. l) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ş t e:
    1. Se aprobă Raportul asupra activităţii desfășurate de Comisia Electorală Centrală în anul 2015 (se anexează).
    2. Raportul asupra activităţii desfăşurate de Comisia Electorală Centrală în anul 2015 se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE COMISIEI
    ELECTORALE CENTRALE                                   Iurie CIOCAN

    Secretar                                                                     Andrei Volentir

    Nr. 4462. Chişinău, 26 ianuarie 2016.

    raport


    În ședința din 26 ianuarie 2016, Comisia a adoptat hotărârea ”Cu privire la aprobarea Raportului asupra activității desfășurate de Comisia Electorală Centrală în anul 2015”. Consider această hotărâre ca fiind adoptată în mod abuziv, iar raportul ca fiind  declarativ, care nu analizează succesele, insuccesele și omisiunile CEC, cu elaborarea unor măsuri concrete privind prevenirea lor pe viitor. Or un raport anual este un document ce analizează activitățile concrete, măsurabile cu elaborarea unor recomandări care vor conduce la eficacitatea acțiunilor CEC pe viitor.  Pe parcursul implementării Planului anual pentru 2015, cât și în cadrul ședinței menționate a CEC, din 26.01.2016, la care a fost aprobat raportul anual 2015, am constatat iregularități în activitatea Registrului de Stat al Alegătorilor, gestiunea listelor electorale, crearea și menținerea Registrului Funcționarilor electorali, tipărirea și gestionarea buletinelor de vot și a Certificatelor pentru votarea la locul aflării, preluarea și arhivarea listelor electorale după votare și multe altele, am solicitat răspunsuri concrete la întrebări, care au importanță majoră pentru calitatea procesului electoral și am venit cu propuneri de îmbunătățire a Raportului, însă președintele ședinței, Iurie Ciocan, pe întreaga perioadă a mandatului actualei componențe a CEC a organizat piedici și obstrucționări în privința accesului la informații și proceduri electorale, oferind doar acele informații pe care dânsul le considera oportune, iar în ziua când Raportul urma să fie discutat,  a condus ședința în mod abuziv, cu încălcări esențiale ale prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea CEC, lipsindu-i pe membrii Comisiei de drepturile lor.
    Voi argumenta opinia mea prin următoarele. 
    1. Din punct de vedere procedural. Regulamentul cu privire la activitatea CEC (în continuare – Regulamentul), în pct. 43 prevede că președintele ședinței poate propune Comisiei spre aprobare durata de timp oferită  fiecărui vorbitor, precum și oferă timp pentru dezbateri (până la 3 minute) și timp pentru a comunica anumite informații sau/și comentarii, însă Iurie Ciocan aplică reguli inventate de el, care contravin Regulamentului, ignorând prevederile menționate.
    2. Deși pct. 47 al Regulamentului stipulează clar că ”Membrilor Comisiei li se acordă dreptul la replică, în situația în care la adresa lor au fost aduse acuzații de un alt membru”, Iurie Ciocan nu mi-a oferit dreptul la replică atunci când am fost acuzat pe nedrept de membrul Comisiei, Andrei Volentir. Mai mult ca atât, Iurie Ciocan a declarat public (vezi înregistrarea audio/video a ședinței) că un asemenea drept la replică nu este prevăzut de Regulament. Această afirmație a dlui I. Ciocan, făcută la sfârșit de mandat,  servește drept dovadă că dânsul a condus ședințele și a implementat activitățile CEC, mai ales la implementarea Planului de acțiuni 2015, conducându-se nu de Codul electoral, nu de legile și regulamentele în domeniu, ci de propriile viziuni sau conducându-se de indicațiile liderilor clanurilor și urmărind scopuri obscure. Așa dar, la aprobarea rapoartelor de implementare a planurilor menționate supra, cea mai relevantă constatare pe care o putea face Comisia, era de a recunoaște că în perioada mandatului actualei componențe a acesteia, sub conducerea lui Iurie Ciocan, calitatea prestației CEC a degradat proporțional cu gradul de laudă obținut prin mass-media plătită. Nu poți amăgi un popor tot timpul, mai devreme sau mai târziu minciunile ies la suprafață – așa cum au ieșit în ziua alegerilor Parlamentare, minciunile despre super-SIAS ”Alegeri” care chipurile nu va lăsa neobservat niciun alegător care va încerca să voteze multiplu. Verificările aleatorii au arătat că nu doar militarii în termen și polițiștii au fost admiși să voteze multiplu ci au votat chiar și persoanele fără cetățenie. În perioada de implementare a Planului de acțiuni a CEC pentru anul 2015, primul lucru pe care l-a întreprins președintele CEC, a fost de a se debarasa de persoanele profesioniste. În această perioadă cu lacrimi în ochi au plecat circa 90% din aparatul CEC, în special acele persoane care își permiteau să-i atragă atenția dlui I. Ciocan atunci când li se cerea să execute acțiuni ilegale. În locul acestora au fost aduse persoane docile, care acceptau să lucreze, uneori 24 din 24 ore pentru a mușamaliza fraudele și crimele, menționate de unii membri ai CEC sau de persoane din afara acesteia. Anume acest gen de chestiuni urma să fie discutat în cadrul ședinței CEC din 26.01.2016. Ori de câte ori am propus asemenea chestiuni în ordinea de zi sau pentru a fi discutate în cadrul administrației, acestea erau respinse, fie pe motive de procedură, fie prin votul a unei majorități constante a membrilor CEC.
    3. În continuare voi aduce mai multe exemple de încălcare a prevederilor Legii, pe care Iurie Ciocan, în calitatea sa de Președinte al CEC, le-a ignorat, aducând grave prejudicii procesului electoral, calității serviciilor furnizate de CEC, acțiuni care uneori s-au soldat  cu conflicte civile între locuitorii mai multor localități, printre care: s. Topala/Cimișlia, s. Ulmu/Hâncești, s. Băcioi/Chișinău, s. Coșernița/Criuleni și multe altele.
    4. Falsificarea documentelor electorale primare. Încă în alegerile locale generale din 2011 am constatat că unele documente electorale (listele electorale, procesele-verbale, listele de candidați) sunt prefăcute după ce acestea au fost deja comunicate la CEC. Analiza selectivă arată că multe dintre procesele-verbale plasate pe pagina web a CEC nu corespund cu acelea prezentate de organele electorale inferioare. Drept exemplu aduc procesele-verbale din străinătate, care pot fi găsite la adresa http://www.cec.md/files/files/Alegeri%20Parlamentare%2030%20noiembrie%202014/PV-SCANATE/ambasadele.pdf, unde puteți descoperi că mai multe procese-verbale plasate acolo nu sunt semnate de membrii biroului electoral, ci de anumite persoane care semnează (dacă acestea sunt semnăturile lor ?!) cu semnături diferite. Pentru a vă convinge, voi anexa câteva procese-verbale, din care puteți observa că Andrian Popescu, Valentina Neniță, Vadim Zmeu și alții  semnează diferite procese-verbale, fiecare cu 3 semnături diferite. În pofida eforturilor depuse de mine, nici Președintele I. Ciocan, nici organele procuraturii nu au manifestat dorința de a elucida situația. De menționat că art. 70 din Codul electoral prevede că ”Președinții organelor electorale și alte persoane cu funcții de răspundere sunt obligați să informeze, cel târziu a doua zi lucrătoare din momentul constatării, organele procuraturii și organele afacerilor interne despre acțiunile ce conțin elemente constitutive ale unei infracțiuni privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute”. Este ușor să ne convingem că, dacă nu ar fi urmărit scopul să falsifice, fiecare dintre aceste persoane  (Andrian Popescu, Valentina Neniță, Vadim Zmeu) ar fi semnat cu semnătura olografică corespunzătoare celeia din buletinul de identitate. Altfel, putem considera că altcineva a contrafăcut semnăturile acestor persoane și, deoarece nu cunoșteau măcar cum semnează aceste persoane, a aplicat semnături arbitrare. Această situație denotă faptul că la totalizarea rezultatelor alegerilor sunt admise abateri de la lege și falsuri în documentele electorale, fie din considerentul că nimeni nu va căuta să intre în esență, fie din considerentul că oricum organele de luare a deciziilor și cele de control sunt subordonate unei singure voințe. Or cum putem înțelege ne dorința organelor procuraturii de a investiga acest caz și faptul că procurorul semnează drept răspuns opiniile aberante elaborate și enunțate de către același Iurie Ciocan? Fiind informată despre această iregularitate sau crimă, Comisia Electorală Centrală era obligată să organizeze o investigație internă, pentru a stabili cauza și a elabora măsuri de prevenire pe viitor. De menționat că președintele I. Ciocan deseori se laudă cu implementarea standardelor ISO care prevăd o asemenea investigație, de aceea respingerea propunerii mele de a crea o comisie de investigație internă o consider ca fiind o sfidare a standardelor ISO, iar CEC trebuie să-i fie retras certificatul ISO 27001 si ISO 9001. Fac această afirmație nu pentru că aș avea careva pretenții personale, ci pentru că minciuna și falsul în perioada președinției la CEC a dlui I. Ciocan au atins dimensiuni atât de mari că nu mai rămâne loc. Cu cât mai imperfecte sunt alegerile, cu atât mai mari sunt laudele, iar asta nu este altceva decât a minți propriul popor.
    5. Buletinele de vot atât în alegerile parlamentare din 30.11.2014, cât și în alegerile locale generale din iunie 2015 au fost tipărite și distribuite fără vreo evidență clară și care ar corespunde standardelor ISO sau măcar unor reguli elementare de evidență a documentelor de strictă evidență, precum sunt buletinele de vot și certificatele pentru votarea la locul aflării. Am arătat în ședință mai multe procese-verbale din care rezultă că numărul de buletine de vot menționate ca fiind recepționate de biroul/consiliul electoral nu corespunde cu acel care este indicat în actul de predare-recepționare semnat de structura electorală respectivă și Comisia Electorală Centrală și nici cu Actul de verificare și constatare semnat de membrii biroului/consiliului electoral. Drept exemplu, putem menționa CECE nr. 33, Taraclia, unde conform actului de verificare doar 2 buletine de vot nu au fost găsite, și anume unul în secțiile de votare SV-9 și SV-18 câte unul în fiecare. Totodată,  Inspectoratul General al Poliției (IGP) prin rapoartele nr. 8360, nr. 8361, nr. 8362 și nr. 8365 comunică despre escortarea a încă 800 buletine de vot pentru s. Corten/Taraclia, unde, chipurile, la verificare s-a constatat lipsa a 800 buletine de vot pentru turul doi de scrutin. Conform art. 22 alin. q) din Codul electoral, am inițiat studiul de caz pentru a stabili cum a fost posibilă o diferență atît de mare și, după ce am primit de la președinta CECE nr.33 confirmare repetată că nu au fost constatate lipsuri/surplusuri de buletine de vot, am întâlnit o mare reticență din partea președintelui CEC, deși procedurile ISO ne obligă să investigăm orice caz de necoincidentă a informațiilor, să stabilim cauzele și să elaborăm măsuri de prevenire a acestora pe viitor. Nu și-au făcut efectul nici adresările mele către organele procuraturii, care inițial au răspuns că au constatat că într-adevăr IGP a transportat suplimentar 800 buletine de vot, însă nu pentru s. Corten, ci pentru s. Tvardița al aceluiași raion. Mai departe minciunile procuraturii au luat amploare, pentru că, dacă în tot raionul s-au dat doar cu 2 buletine de vot mai puțin față de tirajul solicitat, iar procuratura constată că într-o singură localitate au fost escortate tocmai 800 buletine de vot suplimentar la cele primite anterior, rezultă că un dosar penal trebuie pornit fie că buletine de vot au fost tipărite fără o evidență strictă, fie că cineva a tipărit buletine de vot în mod clandestin. Convingerea mea este că angajații IGP au distribuit clandestin buletine de vot tipărite excesiv și abuziv, pe care le-au vândut concurenților electorali. Aceeași ipoteză se deduce din cauza penală nr.2015421235, pornită pe fapta găsirii în s. Băcioi și s. Sângera a mai multor buletine de vot, unele dintre care nu se refereau la SV din aceste localități, iar altele, chipurile, ar fi fost chiar cu voturi date pentru Greceanîi Zinaida. De menționat că în procesele-verbale de totalizare consiliile electorale din Sângera și Băcioi nu indică careva lipsuri/dispariții de buletine, ceea ce mă face să cred că angajații IGP au organizat această ”găsire” de buletine, pentru a face posibilă contestarea rezultatelor votării, evident contra plată. După mai multe eforturi depuse anterior în acest sens, după zeci de promisiuni ale președintelui Iurie Ciocan că toate fraudele presupuse și acele constatate vor fi examinate în procedura postelectorală, mă simțeam îndreptățit să aștept că măcar în rapoartele finale, la sfârșit de mandat, se va face o analiză a lacunelor și a posibilelor căi de fraudare a alegerilor pentru a nu le admite pe viitor. După cum se vede din înregistrările efectuate în ședința CEC din 26.01.2016, Iurie Ciocan depune eforturi insistente pentru a reduce la eșec orice tentativă de acest fel. Așa cum va fi arătat mai jos, în această tendință el este asistat atât de unii procurori, cât și de unii judecători.
    6. La tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 30.11.2014 și cele locale generale din 2015 nu au fost respectate prevederile art.49 din Codul electoral care stipulează că ”Membrii Comisiei Electorale Centrale sunt obligați să asiste, iar reprezentanții concurenților  electorali pot să asiste la confecționarea matriței buletinelor de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum și la lichidarea matriței”. În pofida acestei stipulări, secretarul CEC, Andrei Volentir, a redactat comunicatul de presă respectiv, lăsând să se înțeleagă că și membrii CEC nu sunt obligați să asiste la tipărirea buletinelor de vot, iar președintele Iurie Ciocan a avut grijă ca tipărirea buletinelor să se producă nu doar la una dintre tipografii, ci tocmai la trei, și anume: Tipografia Centrală, Combinatul poligrafic și editura ”Universul”. Mai mult decât atât, directorul editurii ”Universul”, dl Iurie Gabura, figurează cu numărul 5 pe lista de candidați din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (copia listei se anexează), astfel putem explica ușor de unde au apărut buletine de vot tipărite în exces. Asistând la tipărirea buletinelor de vot la Tipografia Centrală, am observat că împachetarea buletinelor nu se face conform prevederilor contractului și, în calitatea mea de vicepreședinte al CEC, am cerut directorului Tipografiei Centrale, Dinu Sorocovici, ca pe pachetele cu buletinele de vot să fie aplicată semnătura persoanelor care au numărat și care au împachetat buletinele de vot – după cum prevede contractul. Dl Iurie Ciocan a anulat această solicitare a mea, folosindu-se de faptul că dânsul va fi cel care va decide transferul de bani pentru serviciile prestate de tipografie. În așa fel, constatăm că încălcările de legislație și de proceduri la tipărirea buletinelor de vot s-au făcut cu rea-intenție, urmărind scopul fraudării alegerilor.
    7. A fost violat art.49 (2) din Cod electoral care prevede că ”Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată), cel mai târziu într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători”. În pofida acestei prevederi, unui număr excepțional de mare de secții de votare le-au fost distribuite buletine de vot în exces, adică numărul buletinelor de vot raportat de birourile/consiliile electorale ca fiind recepționate de la CEC depășește cu mult numărul de alegători de pe listele electorale. În alte cazuri numărul de alegători este mai mare decât numărul de buletine recepționate, iar totalul de buletine distribuite de CEC deseori nu coincide cu numărul de buletine de vot indicat în procesele-verbale ca fiind recepționate de la CEC. Deoarece această diferență constituie uneori câteva procente, iar pentru organizarea fraudelor electorale de tip ”suveică” este suficient cel puțin un buletin în plus, ne putem da seama cum anumite persoane au câștigat alegerile din primul tur (aici putem menționa și orașele Orhei, Bălți unde în procesele-verbale de totalizare aproape la fiecare secție de votare au fost menționate de la 10 pînă la 30 de buletine mai mult decât au fost distribuite conform actului de predare-recepționare sau a actului de constatare. Probe în acest sens există și dacă ar fi fost acceptată propunerea subsemnatului de a crea o comisie pentru cercetarea internă a cauzelor și a integrității procedurilor, probabil că aceste căi de fraudare a alegerilor ar fi fost stopate, cel puțin pe viitor. O asemenea comisie probabil că ar fi constatat că o singură persoană la CEC, dna Ludmila Lupașco, are acces nelimitat la toate actele și procedurile electorale (ștampile, acte de predare-primire, acte de nimicire, funcționari electorali, procese-verbale etc.), ceea ce nici pe departe nu corespunde ISO şi nici măcar normelor minime de evidență și control. Această constatare ne permite doar să înțelegem de ce în ziua votării au fost declarate ca fiind pierdute mai multe ștampile, iar la totalizare acestea s-au regăsit. Revolta mea este cauzată de aceea că aceste constatări le-am comunicat nu numai în ședința publică a CEC, nu numai mass-media, ci și procuraturii, organelor de interne, însă acestea nu reacționează în mod adecvat, lăsând ca dl Iurie Ciocan să înțeleagă că orice în această țară este judecat de o singură persoană, iar acoperirea din partea acesteia îți permite să faci orice fără riscul de a fi tras la răspundere. Sunt convins că procedurile de luare a deciziilor, cele de executare și cele de control nu pot fi puse pe seama aceleiași persoane, oricât de cinstită și transparentă ar părea ea. De ce ne mai plângem atunci când aflăm că a fost furat miliardul, dacă nu reacționăm adecvat atunci când ni se fură prezentul și viitorul, atunci când ne consideră proști?
    8. Sistemul informațional automatizat de stat (SIAS) ”Alegeri” a fost implementat cu grave abateri de la prevederile legislației în vigoare atât sub aspect procedural (în sensul selectării instituției de implementare), cât și sub aspect de funcționalitate (în sensul corespunderii cerințelor funcționale și de asigurare a securității și integrității) a acestuia. SIAS ”Alegeri” și Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) nu au funcționat, nu funcționează și probabil nu vor funcționa niciodată așa cum a fost descris de Iurie Ciocan. Pentru a ne convinge de aceasta, este suficient să comparăm diferența de cifre generată de SIAS ”Alegeri” cu cifrele indicate în procesele-verbale, de unde vom vedea diferențe de sute de procente pe listele suplimentare, de zeci de procente pe listele de bază, iar analiza amănunțită ne va arăta că la alegerile parlamentare din 30.11.2014 unii polițiști au votat multiplu, în mai multe secții de votare, cu certificate pentru drept de vot la locul aflării, iar militarii în termen au fost admiși la votare în alegerile locale generale din 2015, contrar prevederilor art. 123 (1) din Codul electoral. Vorbind despre art. 123 din Codul electoral, trebuie să menționăm și violarea masivă a alin. (2) al acestuia, care stipulează că la alegerile locale nu participă persoanele care nu domiciliază în localitatea respectivă. Contrar acestor prevederi și la insistența președintelui I. Ciocan, în alegerile locale generale au fost admiși alegători și chiar persoane fără cetățenie care au organizat turism electoral, provocând în așa fel conflicte interne într-un șir de localități, dar și denaturând esențial voința poporului.
    9. A fost violat art. 62 al Codului electoral, unde la alin. (1) se prevede că ”Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală (CEC) în conformitate cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a CEC”. La alin. (3) al aceluiași art. 62 se stabilește că ”CEC asigură accesul la documentele electorale menționate în prezentul articol (adică art. 62 al Codului electoral), în conformitate cu Legea privind accesul la informație”. Așadar, din cele menționate, dar și din alin. (2¹)  al aceluiași art. 62 din Codul electoral, rezultă clar că CEC are obligația de a recepționa, de a organiza recepționarea de la instanțele de judecată și de a arhiva documentele electorale, inclusiv listele electorale, asigurând ulterior ”accesul la ele în conformitate cu Legea privind accesul la informație”. De reținut că nu se prevede nici un fel de termen de păstrare a listelor electorale, Codul electoral făcînd trimitere la Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale.  În opinia mea, aceasta s-a făcut intenționat cu scopul de face imposibilă investigarea fraudelor electorale, iar Iurie Ciocan care în 2014 unilateral a dispus transmiterea listelor electorale către APL, iar mai târziu s-a asigurat și cu o hotărâre a CEC în acest sens, care a fost votată cu un număr minim posibil de voturi, poartă răspundere personală pentru aceasta. Iată de ce și în ședința de aprobare a rapoartelor de activitate a CEC, dânsul a făcut tot posibilul pentru a nu fi creată comisia pentru investigarea lacunelor, omisiunilor și eventualelor infracțiuni cu scopul de a le eradica pe viitor.

    27.01.2016
    Ștefan Urîtu,
    membru al Comisiei Electorale Centrale