DCC10/2016
ID intern unic:  364108
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
DECIZIE Nr. 10
din  23.03.2016
de inadmisibilitate a sesizării nr. 6a/2016 privind controlul
constituționalității articolului 8 alin. (1) lit. d) al Legii nr.294-XVI
din 21 decembrie 2007 privind partidele politice
(condițiile necesare înregistrării partidelor politice)
Publicat : 08.04.2016 în Monitorul Oficial Nr. 90-99     art Nr : 27     Data intrarii in vigoare : 23.03.2016
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Victor POPA, judecători,
    cu participarea dnei Sorina Munteanu, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 8 februarie 2016,
    Înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând la 23 martie 2016 în camera de consiliu,
    Pronunţă următoarea decizie:
    ÎN FAPT
    1. La 8 februarie 2016, deputatul Vadim Pistrinciuc a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituționalității articolului 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.
    A. Motivele sesizării
    2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autor, pot fi rezumate după cum urmează.
    3. Autorul sesizării invocă faptul că, potrivit Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice, pentru înregistrarea partidului politic era nevoie de 300 de membri. Prin Legea nr. 146-XIV din 30 septembrie 1998, legea partidelor a fost modificată astfel încât pentru înregistrarea unui partid era necesar un număr de cel puţin 5000 de membri, domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puţin de 150 în fiecare unitate administrativ-teritorială. Odată cu reforma administrativ-teritorială și micşorarea numărului unităţilor de nivelul al doilea, prin Legea nr.367-XIV din 24 aprilie 1999, legislatorul a substituit cifra „150” cu „600”. După revenirea la raioane, prin Legea nr.464-XV din 20 noiembrie 2003, cifra „600” a fost substituită cu cifra „150”.
    4. La 21 decembrie 2007 a fost adoptată o nouă Lege privind partidele politice (nr. 294-XVI). Articolul 8 alin.(1) lit. d) din lege prevede că pentru înregistrarea unui partid este necesar cel puțin 4000 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din aceste unităţi administrativ-teritoriale.
    5. Autorul sesizării susține că prevederile articolului 8 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 294-XVI privind partidele politice restrâng nejustificat libertatea de asociere în partide politice, contrar dispozițiilor articolelor 4, 8, 23 și 41 alin.(1) din Constituţie, precum și ale articolului 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    B. Legislaţia pertinentă
    6. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
     „(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
    (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii
social-politice
     „(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri. [...]”
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
     „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. [...]”
Articolul 72
Categorii de legi
     „(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
    [...]
    (3) Prin lege organică se reglementează:
    [...]
    g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice; [...]”
    7. Prevederile relevante ale Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (M.O., 2008, nr. 42-44, art. 119) sunt următoarele:
Articolul 8
Depunerea documentelor
pentru înregistrarea partidului politic
    „(1) Pentru înregistrarea partidului politic, la Ministerul Justiţiei se depun următoarele documente:
     [...]
    d) actul de constituire însoţit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii, actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire. La momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului; [...]”
    ÎN DREPT
    A. Argumentele autorului sesizării
    8. Autorul sesizării susține că prin norma contestată se restrânge dreptul de asociere liberă în partide politice.
    9. Potrivit autorului sesizării, condiția obligatorie de întrunire a cel puțin patru mii de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din aceste unităţi administrativ-teritoriale, pentru înregistrarea unui partid, poartă un caracter excesiv şi neproporțional. Prin adoptarea normei contestate se creează un monopol pe scena politică, în lipsa unei competiţii ample între diverse partide politice.
    10. Adiţional, autorul sesizării invocă faptul că articolul 8 alin.(l) lit. d) din Legea privind partidele politice este contrar principiului previzibilității și clarității legii, garantat de art. 23 din Constituție. Or, până la înregistrare un partid politic nu există și deci nu există nici membri de partid. Mai mult, autorul sesizării susține că aceeaşi situaţie se atestă și în privinţa constituirii „organizaţiilor teritoriale ale partidului”.
    11. În contextul celor expuse, autorul sesizării susține că articolul 8 alin.(l) lit. d) din Legea privind partidele politice contravine dispozițiilor constituționale și reglementărilor internaționale în materie.
    B. Aprecierea Curţii
    12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reține următoarele.
    13. În temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
    14. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Сonstituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei сonstituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
    15. Curtea reține că obiectul controlului constituționalității îl constituie prevederile articolului 8 alin. (1) lit. d) din Legea privind partidele politice.
    16. În speță, autorul sesizării invocă restrângerea prin norma contestată a libertății de asociere în partide politice.
    17. Curtea reține că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele/actele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
    18. Curtea subliniază că, în conformitate cu articolul 5 alin. (1) din Constituţie, democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, consfinţit în articolul 1 alin. (3) din Constituţie.
    19. Articolul 41 alin. (1) din Constituţie stabilește că „cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în condițiile legii, participă la alegeri”.
    20. Potrivit art.72 alin.(3) lit. g) din Constituţie, adoptarea legilor ce reglementează organizarea și funcționarea partidelor politice este o atribuţie a Parlamentului.
    21. Analizând esența prevederii contestate, precum și obiecțiile autorului sesizării, Curtea observă că aspectele invocate în sesizare au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.
    22. Curtea subliniază faptul că principiul reprezentativității partidelor politice a fost elucidat în Hotărârea nr. 37 din
    10 decembrie 1998 privind interpretarea art. 41 alin. (1) din Constituţie. În hotărârea respectivă, Curtea a constatat următoarele:
    „[...] stabilirea unor criterii ce ţin de organizarea şi funcţionarea partidului politic (modul de creare, scopul creării, existenţa unui patrimoniu, unei structuri de sine stătătoare, înregistrarea, principiul reprezentativităţii) derivă direct din dreptul Parlamentului de a le reglementa prin lege organică, drept prevăzut expres în art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituție.
    Referitor la criteriul invocat de autorul sesizării privind condiţionarea asocierii libere în partide politice prin reprezentativitatea membrilor săi, Curtea Constituţională constată că principiul reprezentativităţii nu contravine dreptului constituţional de asociere liberă a cetăţenilor, dar ar putea fi neconstituţional, dacă prin efectele sale ar conduce la suprimarea dreptului de asociere sau la efecte similare cu o asemenea suprimare.
    Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională constată că stabilirea prin legea organică privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice a unor criterii ce ţin de dobândirea de către acestea a personalităţii juridice nu poate servi drept impediment în realizarea dreptului la libera asociere a cetățenilor în partide politice, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituție.”
    23. Ulterior, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.3 din 29 ianuarie 1999, a fost recunoscut ca fiind constituțional art. 5 alin. 3) din Legea nr. 718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice, care prevedea că statutul partidului politic se înregistrează dacă are cel puțin 5000 de membri domiciliați în cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puțin de 150 în fiecare din unitățile administrativ-teritoriale menționate.
    24. În Hotărârea respectivă, Curtea a reținut că:
    „[s]tabilirea criteriului numeric al reprezentativităţii partidelor (la fel şi a altor criterii de formare a partidelor - modul de creare, scopul creării, existenţa unui patrimoniu, unei structuri de sine stătătoare etc.), potrivit art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituție, ține de domeniul unei legi organice, deci de opțiunea discreționară a Parlamentului, și nu poate face obiectul examinării Curții atât timp cât prin efectele sale nu conduce la suprimarea principiului pluralismului politic, stipulat în art.1 alin. (3) din Constituție.”
    25. Concluziile enunțate mai sus au fost reiterate și în Hotărârea Curții nr. 11 din 3 iunie 2003, prin care a fost sistat procesul în partea ce ține de controlul constituţionalităţii prevederilor art. 5 alin. 3) din Legea nr. 718-XII din 17 septembrie 1991, în redacția Legii nr. 146-XIV din 30 septembrie 1998, cu privire la numărul necesar de persoane pentru înregistrarea unui partid politic.
    26. În speță, Curtea Constituţională observă că, deși dispozițiile pentru care se solicită controlul constituționalității sunt cuprinse într-un act normativ distinct de cele examinate anterior, obiectul acestora, în esență, este similar.
    27. Astfel, având în vedere identitatea de obiect și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei anterioare a Curţii, sesizarea nu poate fi declarată admisibilă pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 42 alin. (1), 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
D E C I D E:
    1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului Vadim Pistrinciuc privind controlul constituționalității articolului 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.
    2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                Alexandru TĂNASE

    Nr. 10. Chişinău, 23 martie 2016.