În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Tudor PANŢÎRU,
    Dl Victor POPA, judecători,
    cu participarea dlui Eugeniu Osipov, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 17 februarie 2016
    şi înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând sesizarea menţionată în camera de consiliu,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Adoptă următorul aviz:
    PROCEDURA
    1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 17 februarie 2016 de un grup de 37 de deputaţi, în temeiul prevederilor art.135 alin.(1) lit. c) şi art. 141 din Constituția Republicii Moldova, art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 2 alin. (1), art.38 alin. (2), art. 63 din Codul jurisdicţiei constituţionale, prin care se solicită avizarea iniţiativei de revizuire a articolelor 78, 85 alineatul (4) şi 89 din Constituţia Republicii Moldova.
    2. Deputaţii semnatari ai iniţiativei de revizuire a Constituţiei, aparţinând fracţiunilor parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova şi Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, sunt:
    - din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova: Vladimir Filat, Grigore Cobzac, Tudor Deliu, Iurie Ţap, Chiril Lucinschi, Liliana Palihovici, Angel Agache, Vadim Pistrinciuc, Octavian Grama, Victor Roşca, Gheorghe Mocanu, Maria Ciobanu, Valeriu Ghileţchi;
    - din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova: Igor Dodon, Vasile Bolea, Andrei Neguţa, Vladimir Ţurcan, Zinaida Greceanîi, Elena Hrenova, Corneliu Furculiţă, Vlad Batrîncea, Bogdat Ţîrdea, Eduard Smirnov, Ghenadi Mitriuc, Vladimir Odnostalco, Fiodor Gagauz, Oleg Lipskii, Alla Dolinţă, Anatolie Labuneţ, Radu Mudreac, Marina Radvan, Grigore Novac, Adrian Lebedinschi, Victor Sorocean, Alexandr Nesterovschi, Oleg Savva, Vladimir Golovatiuc.
    3. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei este expusă în următoarea redacţie:
    „Articol unic - Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 1), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1) Articolul 78 va avea următorul cuprins:
    (1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
    (2) Pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 40 de ani, au locuit sau locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.
    (3) Este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea voturilor alegătorilor ce au participat la alegeri.
    (4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.”;
    2) La Articolul 85 alineatul (4) cuvintele „cu excepţia cazului prevăzut la articolul 78 alineatul (5), şi” se exclude;
    3) Articolul 89 va avea următorul cuprins:
    (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis din funcţie prin referendum republican.
    (2) Propunerea de demitere din funcţie este iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi.
    (3) Săvârşirea faptelor indicate la alineatul (1) se constată de către Curtea Constituţională sau de către Curtea Supremă de Justiţie.
    (4) După constatarea de către Curtea Constituţională sau de către Curtea Supremă de Justiţie a faptelor indicate în alineatul (1), în cel mult 30 de zile se organizează un referendum republican pentru demiterea Preşedintelui.”
    LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
    4. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
    „(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”
    „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
    (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”
    „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
    „(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
    (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
    [...]”
    „(1) Curtea Constituţională:
    [...]
    c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
     [...]”
    „(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
    [...]
    b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;
    [...]
    (2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.”
    „(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
    (2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.”
    „(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.
    (2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.”
    ÎN DREPT
    5. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă posibilitatea revizuirii Constituţiei în partea ce ţine de modalitatea alegerii şi demiterii Preşedintelui Republicii Moldova.
    6. În esenţă, prin proiectul de lege se propune:
    (1) Revenirea la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.
    (2) Revenirea la instituţia demiterii din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție. Propunerea de demitere din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova se vor pronunţa pe marginea demiterii Preşedintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
    7. Competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona prezenta cauză este prevăzută de dispoziţiile art.135 alin. (1) lit. c) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
    I. Aspecte generale privind modificarea Constituţiei
    8. Constituţia reprezintă cadrul juridic fundamental, în ceea ce priveşte conţinutul normativ, dar şi cadrul juridic suprem, ca forţă juridică, pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii, ea fiind sursa tuturor reglementărilor juridice.
    9. În Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 și 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican, Curtea Constituțională a reținut:
    „13. Constituţia este legea fundamentală, care reglementează forma de organizare politică şi juridică a statului. Esenţa unei Constituţii este stabilitatea sa în timp, ea trebuind să fie redactată astfel încât să reprezinte un sistem de referinţă pentru viaţa politică şi juridică a unei comunităţi umane o perioadă cât mai lungă de timp.
    14. În acest scop, în legile fundamentale sunt inserate diverse modalităţi tehnice de protecţie a stabilităţii Constituţiei, prin asigurarea unui anumit grad de rigiditate a Constituţiei. Aceasta este o caracteristică fundamentală a tuturor constituţiilor scrise (spre deosebire de legile ordinare), care conţin prevederi ce permit propria revizuire. În aproape toate statele revizuirea Constituţiei este mult mai dificilă decât a legislaţiei obişnuite şi, de obicei, necesită fie o majoritate calificată parlamentară, decizii multiple, un calendar şi intervale speciale de timp sau o combinaţie a acestor factori [a se vedea Raportul privind amendamentele constituţionale (CDL-AD(2010)001 din 19 ianuarie 2010), Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, în continuare – Comisia de la Veneţia].
    […]
    21. Protecţia Constituţiei Republicii Moldova se exprimă atât în limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie, cât şi în rigiditatea procedurilor prevăzute pentru adoptarea revizuirii.”
    10. În ceea ce priveşte garanţiile de protecţie a Constituţiei Republicii Moldova, în Hotărârea nr. 57 din 3 noiembrie 1999 privind interpretarea art. 75, art. 141 alin.(2) şi 143 din Constituţie, Curtea Constituţională a statuat că:
    „[Î]n calitatea sa de aşezământ scris şi sistematic, de lege supremă în sistemul juridic normativ, Constituţia Republicii Moldova este relativ rigidă, în sensul că ea admite revizuirea, dar numai pentru un sistem tehnic prestabilit vizând iniţiativa de revizuire (art.141), limitele revizuirii (art.142) şi procedura acesteia (art.143).”
    11. În același timp, Curtea menționează că, potrivit art. 141 alin. (2) din Constituție, proiectele de legi constituționale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curții Constituționale.
    12. În acest context, Curtea subliniază faptul că una din sarcinile fundamentale ale unei curți constituționale constă în securizarea ordinii normative născute din Constituţie. În acest sens, avizele Curții Constituționale privind inițiativele de modificare a Constituției au ca scop protejarea valorilor fundamentale ale Constituției de practicile abuzive ale actorilor politici, sociali sau instituţionali. Prin urmare, după avizarea de către Curtea Constituţională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituţiei, iar ignorarea sau depășirea acestora conduc la nulitatea modificărilor astfel operate.
    II. Reguli specifice revizuirii Constituţiei
    1. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei
    13. Potrivit articolului 141 din Constituţie:
    „Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
    a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;
    b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;
    c) Guvern.”
    14. Conform art. 60 alin.(2) din Constituţie, Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputaţi.
    15. În prezenta cauză, propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei este semnată de un număr de 37 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor. Prin urmare, dreptul de iniţiativă legislativă privind revizuirea Constituţiei a fost exercitat cu respectarea prevederilor art.141 alin.(1) lit. b) din Constituţie.
    2. Limitele revizuirii Constituţiei
    16. În ceea ce priveşte limitele revizuirii, articolul 142 din Constituţie prevede următoarele:
    „(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
    (2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.”
    17. Textul citat reglementează condiţii de constituţionalitate intrinsecă a iniţiativei de revizuire [alin.(1) şi (2) ale art.142] şi de constituţionalitate extrinsecă a acesteia [alin.(3) al art.142].
    a) Constituţionalitatea extrinsecă (limitele temporale)
    18. Sub aspectul constituţionalităţii extrinseci (limitele temporale), Curtea atrage atenția legislativului asupra faptului că textul art.142 alin. (3) din Legea fundamentală interzice revizuirea Constituţiei pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război. La fel, potrivit art. 63 alin.(3) din Constituţie, Parlamentul nu poate revizui Constituţia în perioada în care mandatul se prelungeşte până la întrunirea legală a noii componenţe.
    19. De asemenea, potrivit art. 143 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare.
    b) Constituţionalitatea intrinsecă (limitele materiale)
    20. Pronunţarea cu privire la constituţionalitatea intrinsecă (limitele materiale) impune analiza modificărilor propuse prin raportare la dispoziţiile art. 142 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie, pentru a determina dacă obiectul revizuirii îl constituie caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, precum şi dacă modificările propuse au ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
    21. De asemenea, Curtea va examina dacă modificările constituționale propuse nu contravin altor prevederi constituționale și dacă vor asigura o aplicabilitate în ansamblu a acestora fără a se exclude reciproc.
    - Cu privire la modalitatea de alegere a Președintelui
    22. Curtea reține că, potrivit proiectului de revizuire a articolului 78 din Constituţie, Președintele Republicii Moldova urmează a fi ales şi demis de către popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propune a fi ales candidatul care a întrunit majoritatea voturilor alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur, și este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate
    23. În acest context, Curtea relevă că anterior s-a pronunţat asupra alegerii directe de către popor a Președintelui prin Avizul nr. 2 din 4 mai 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova, Avizul nr.3 din 6 iulie 2010 asupra iniţiativei de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 și 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican, Avizul nr. 1 din 24 iulie 2015 asupra iniţiativei de revizuire a articolului 78 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova şi Avizul nr. 2 din 10 noiembrie 2015 asupra iniţiativei civice de revizuire a articolelor 60, 70, 78 și 89 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican.
    24. În toate aceste cazuri Curtea a conchis că proiectele iniţiate nu depăşesc limitele de revizuire a Constituţiei impuse de dispoziţiile art. 142 alin.(2), fiind în corespundere cu exigenţele privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului şi nefiind de natură să conducă la suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiilor acestora.
    25. În același timp, Curtea reiterează constatările din Avizul nr. 2 din 10 noiembrie 2015 asupra iniţiativei civice de revizuire a articolelor 60, 70, 78 și 89 din Constituţia Republicii Moldova, potrivit căruia:
    „38. […] revizuirea iniţiată trebuie să asigure unitatea materiei constituţionale şi echilibrul între normele concurente şi cele ce ţin de instituţia Preşedinţiei şi raporturile acesteia cu Parlamentul şi Guvernul.
    39. […] un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere şi demitere a Preşedintelui ţării, ci şi să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele Preşedintelui şi, respectiv, ale Premierului şi Parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile statului, prevăzute în Constituţie.”
    - Cu privire la modalitatea de demitere a Președintelui
    26. Prin punctul 3 din propunerea de revizuire, se urmăreşte modificarea articolului 89 din Constituţie, în sensul revenirii la practica demiterii Preşedintelui ţării prin referendum. Astfel, Preşedintele Republicii Moldova va putea fi demis în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei. Demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova va putea fi inițiată de cel puțin o treime din deputaţi şi va fi urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii se vor pronunţa pe marginea subiectului demiterii.
    27. Curtea reiterează că norma privind suspendarea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece generează confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, cât şi privind efectele unor astfel de constatări.
    28. Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică – și anume cea penală – şi răspunderea politică a Preşedintelui.
    29. În același timp, Curtea constată că, potrivit proiectului, faptele grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei urmează a fi constatate de către Curtea Constituţională sau de către Curtea Supremă de Justiţie.
    30. Curtea reține că prevederile propuse la articolul 89 din Constituție sunt criticabile și în esență lipsite de logică juridică.
    31. Curtea menționează că prin această normă autorii nu au reușit să facă o distincție între instanțele competente de a constata încălcările comise. Astfel, rămâne incertă identificarea autorităţii care va fi competentă de a constata faptele grave ale Președintelui prin care se încalcă prevederile Constituţiei, deoarece norma propusă operează cu sintagma „Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție”.
    32. Curtea atrage atenția autorilor proiectului asupra faptului că, potrivit art. 134 din Constituție, unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova este Curtea Constituţională. Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
    33. De asemenea, potrivit art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, Curtea Constituțională constată circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova.
    34. În același timp, potrivit art. 115 din Constituție,  justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.
    35. Astfel, în proiect urmează a se face o distincție clară între autoritatea cu competențe de jurisdicție constituțională și instanțele jurisdicționale de drept comun, or, acestea din urmă nu dispun de competența constatării  faptelor de încălcare a Legii Supreme.
    36. Totodată, Curtea menționează că la formularea articolului 89 autorii proiectului nu au ținut cont de redacția articolului 81 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia:
     „(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvârşeşte o infracţiune. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare.”
    37. Curtea menționează că spre deosebire de redacția articolului 89 propusă în proiect, articolul 81 alin. (3) din Constituție stabilește o competență clară și delimitată pentru instanţa de judecată de drept comun ierarhic superioară (Curtea Supremă de Justiție) de intervenţie în cazul comiterii unei infracţiuni de către Președinte.
    38. De asemenea, Curtea atenţionează că normele propuse la articolul 89 nu au fost corelate cu conținutul articolului 92 din Constituţie, conform căruia:
    „Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova săvârşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 89 alineatul (1) şi articolul 91.”
    39. Astfel, în lipsa modificării articolului 92 din Constituție, care face referire la articolul 89 alin. (1), noua procedură de demitere a Preşedintelui prin referendum va crea confuzie în ceea ce priveşte aplicabilitatea acestei proceduri faţă de un Preşedinte de Parlament sau Prim-ministru care exercită şi interimatul funcției de Preşedinte.
    40. Din cele menționate, Curtea constată că proiectul de modificare a Constituției prezentat este în sine criticabil, deoarece generează confuzii şi ambiguităţi.
    41. Curtea reține că la scrierea proiectului, autorii nu au reușit să ţină cont de ansamblul reglementărilor constituționale existente, astfel încât neconcordanțele atestate sunt de natură să genereze noi blocaje sistemice şi să afecteze buna funcţionare a instituţiilor statului. Ba mai mult, în materia autorităților competente de a constata faptele Președintelui prin care se încalcă Constituția, normele propuse sunt contrare reglementărilor constituţionale în vigoare.
    42. În consecință, Curtea a constatat că, această modificare este neconstituţională, întrucât încalcă limitele de revizuire prevăzute de articolul 142 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.c), art.141 alin.(2) din Constituţie, art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) şi art.63 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională adoptă următorul
    1. Iniţiativa de revizuire a articolelor 78, 85 alin. (4) şi 89 din Constituţie, provenind de la 37 de deputaţi în Parlament, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă prevederilor articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie.
    2. Constată neconstituţionalitatea modificării aduse articolului 89 din Constituţie, referitor la atribuirea Curţii Supreme de Justiţie a competenţei de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.
    3. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei impuse de dispoziţiile articolului 142 alin. (2) din Constituţie şi nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului.
    4. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                Alexandru TĂNASE

    Nr. 1. Chişinău, 29 februarie 2016.