HCEC4496/2016
ID intern unic:  364203
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ
HOTĂRÎRE Nr. 4496
din  09.02.2016
cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei
Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate
cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC
pentru anii 2016-2019
Publicat : 08.04.2016 în Monitorul Oficial Nr. 90-99     art Nr : 532     Data intrarii in vigoare : 09.02.2016
    În temeiul art. 18 alin. (2) şi art. 22 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală  h o t ă r ă ş t e:
    1. Se aprobă Planul de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019 (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE COMISIEI
    ELECTORALE CENTRALE                              Iurie CIOCAN

    Secretar                                                                Andrei Volentir

    Nr. 4496. Chişinău, 9 febuarie 2016.

    planul

OPINIE SEPARATĂ
a membrului Comisiei Electorale Centrale, Ștefan Urîtu, asupra
hotărîrii Comisiei
”Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni
al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016”

    La 09.02.2016 Comisia a adoptat cu 7 voturi ”pentru” hotărîrea CEC ”Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016”. Consider această hotărîre ca fiind una pripită, adoptată cu abuz de influență din partea președintelui ședinței, Iurie Ciocan, iar Planul de acțiuni al CEC ca fiind unul ce nu corespunde cerințelor pentru un asemenea document și neglijează necesitățile stringente la etapa actuală ale Comisiei.
    În susținerea celor expuse invoc următoarele argumente.
    1. Încă la 26 ianuarie 2016, cînd a fost adoptată o hotărîre la fel de abuzivă ca procedură și a fost aprobat un raport (Raportul asupra activității desfășurate de Comisia Electorală Centrală în anul 2015, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 4462 din 26 ianuarie 2016) care nu răspunde la întrebările apărute din partea concurenților electorali, a observatorilor, a societății civile, dar și a membrilor CEC, am atras atenția asupra problemelor care denaturează sau periclitează activitatea normală a instituției și pun în pericol credibilitatea Comisiei și calitatea prestațiilor ei.
    2. Tot în acea ședință am atras atenția membrilor și angajaților din aparatul CEC că un raport anual este un document ce analizează activitățile concrete, măsurabile din activitatea instituției în perioada de referință, le compară cu rezultatele obținute, descrie problemele și constrângerile cu care s-a confruntat instituția și elaborează anumite măsuri și recomandări care vor conduce la eficacitatea acțiunilor CEC pe viitor. Tot acolo am solicitat ca la elaborarea Planului de activitate a CEC pentru anul curent să se țină cont și să ne concentrăm, în primul rînd, asupra acestui gen de activități care să readucă încrederea în alegeri a tuturor membrilor CEC, a societății în întregime garantînd o calitate crescîndă a calității serviciilor prestate. Or, spuneam eu, pe parcursul mandatului actualei componențe a Comisiei, calitatea serviciilor prestate a degradat esențial.
    3. În opinia separată expusă de mine în scris și anexată la hotărîrea nr.4462 din 26 ianuarie 2016 am expus mai multe probleme care, în viziunea mea, îngrijorează societatea și pot conduce chiar la tulburări în masă, probleme asupra cărora am solicitat să se concentreze Comisia în activitatea sa în viitorul apropiat, însă am observat că acestea nu s-au regăsit în proiectul planului de acțiuni, elaborat de către angajații aparatului CEC sub egida raportorului I. Ciocan care a făcut tot posibilul ca nici una din propunerile făcute de autorul acestei opinii separate să nu fie acceptate. Am efectuat o analiză a proiectului Planului de acțiuni pe anul 2016, pe care am expediat-o din timp către raportor, către membrii CEC și am solicitat să fie luată în considerare.
    4. La un șir de propuneri făcute de mine în scopul îmbunătățirii proiectului Planului de acțiuni, Iurie Ciocan a expediat următorul mesaj: ”În calitate de raportor NU accept să modific Proiectul de plan în halul acesta. Membrul CEC este în drept să înainteze propuneri, inclusiv în ședința comisiei, care prin vot va decide dacă se modifică proiectul ori nu. Dle Volentir, Dna Angheli, Cer în ședință (broșură) să fie prezentat proiectul elaborat de stafful CEC și coordonat în prealabil cu raportorul și membrii CEC (în cazul dat cu mine). Tot restul va fi discutat în ședință”. Pentru orice cititor al acestui citat din indicațiile dlui I. Ciocan poate deveni clară esența modului de management/conducerea atît a ședințelor, cît și a instituției în întregime. Se poate observa că prin noțiunea de raportor și membrii CEC, I. Ciocan înțelege doar propria persoană, vezi ”raportorul și membrii CEC (în cazul dat cu mine)”, de parcă propunerile făcute de Ștefan Urîtu nu ar fi ale unui membru al CEC cu drepturi egale. Dînsul (adică Iurie Ciocan) își permite asemenea apucături fiind sigur că va susținut de o majoritate lipsită de demnitate și principii, iar angajații din aparatul CEC care au demonstrat vreodată demnitate și principialitate au fost eliberați din funcție încă în anii 2011-2013.
    5. Planul de acțiuni aprobat cu 7 voturi nu conține măcar acele prevederi care, potrivit procedurilor ISO (despre care Iurie Ciocan deseori se laudă că ar fi, chipurile, implementate la CEC), ar trebui să fie rapoarte și măsuri de prevenire pe viitor:
    ⇒Nu este o analiză a eșecului SIAS ”Alegeri” în ziua votării din 30.11.2014 și nici a circumstanțelor de înlocuire a celei mai importante părți a serverului CEC, și anume a dispozitivului STORAGE, care reprezintă un fel de cutie neagră la server. Acest STORAGE este un dispozitiv care înregistrează toate operațiunile efectuate din exteriorul serverului. Anume prin citirea informațiilor de pe acest dispozitiv putem înțelege ce s-a întîmplat în ziua menționată, dar și în general dacă firma ”Amdaris SRL” sau alte persoane au avut acces, cînd și în ce scopuri au fost făcute intervențiile. Anume pentru că unii membri ai CEC, inclusiv autorul acestei opinii separate, au insistat să fie creată o comisie pentru asemenea investigații, probabil și ”s-a defectat” această parte importantă a serverului. Interesant că pretinsa defectare s-a produs atunci cînd ambele persoane implicate din cadrul CEC (Iurie Ciocan și Alexandru Balmoș) au plecat în concediu;
    ⇒Nu a fost examinată cauza din care au fost retipărite listele electorale în circa 1/3 din localități, deși art. 39 lin. (9) din Codul electoral stipulează clar că listele electorale se tipăresc cu 22 de zile înainte de ziua alegerilor și se transmit către APL și structurile electorale inferioare, cel tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua votării. Nici un fel de retipăriri sau modificare a formatului (cum explică I. Ciocan) nu se admite. In opinia mea, aceasta s-a făcut cu scopul de a facilita fraudarea alegerilor, ceea ce s-a și produs. Nu în zadar, imediat după alegerile parlamentare din 30.11.2014, Iurie Ciocan făcînd abuz de funcția sa de președinte al CEC, unipersonal, a dispus ca APL să preia listele electorale utilizate în alegeri (unde se află pînă în prezent), ceea ce constituie o gravă încălcare a Codului electoral (art. 62) și a mai multor regulamente aprobate prin hotărîri ale CEC.
    ⇒ Nu a fost cercetată pînă în prezent situația de violare gravă a art. 49 din Codul electoral, cînd buletinele de vot au fost tipărite în lipsa membrilor CEC1 și a concurenților electorali, aceștia fiind induși în eroare, precum că prezența lor nu este obligatorie (vezi comunicatul de presă din 06.06.2015). Mai mult decît atît, nu a fost examinată și constatată persoana vinovată pentru admiterea conflictului de interese la tipărirea buletinelor de vot, când, de-facto, buletinele de vot au fost tipărite la Tipografia concurentului electoral. Anume din ce cauză și cum a fost posibil ca editura ”Universul” să fie implicată în tipărirea buletinelor de vot și a certificatelor pentru votarea la locul aflării, știindu-se că directorul acesteia, Iurie Gabura, este înscris pe lista de candidați ai PLDM la funcția de consilier municipal. Situația devine mai clară dacă ne amintim că dl Iurie Ciocan a fost propus Parlamentului la funcția de membru, iar apoi și de președinte CEC, anume din partea PLDM. Rezultă că Iurie Ciocan a promovat interesele partidului respectiv și, după toate acestea, Iurie Ciocan mai are și obrăznicia să învinuiască alți membri CEC de încălcarea Codului electoral;
    __________________________________________
    1 Mă refer aici la tipărirea buletinelor de vot pentru primul tur de scrutin al alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, cînd pentru tipărirea buletinelor de vot au fost angajate trei tipografii: Tipografii Centrală, Editura ”Universul” și Combinatul Poligrafic din Chișinău. Evident că membrii CEC nu puteau să fie prezenți în același timp la 3 tipografii, deși art. 49 Cod electoral cere aceasta. În plus pe site-ul www.cec.md un comunicat de presă, din care reieșea  eronat că și membrii CEC, ca mijloacele mass-media și concurenții electorali doar pot asista la proces.

    ⇒Deși art.123 din Codul electoral stipulează expres că la alegerea primarului și a consiliului local nu participă militarii în termen și alegătorii care nu locuiesc permanent în localitatea respectivă, președintele CEC, Iurie Ciocan, a folosit căi ocolitoare și manipulări pentru a permite ca militarii în termen și alegătorii cu înregistrare la reședință să voteze în localități unde nu au înregistrare la domiciliu. În acest fel, dl Iurie Ciocan nu numai că nu a prevenit (am înaintat mai multe propuneri de pune pe ordinea de zi a ședinței CEC această chestiune), ci și a contribuit activ la încălcarea prevederilor art. 123 din Codul electoral. Ca urmare, oamenii din mai multe localități au recurs la acțiuni de autoapărare a dreptului lor la alegeri libere și corecte. Spre exemplu, în s. Topala, raionul Cimișlia, locuitorii se întrebau: ”Cu ce drept o persoană din Tiraspol sau Bender vine în s. Topala, alege primarul satului și consiliul local, după care pleacă și nu mai are nici o legătură cu satul sau cu modul în care ”aleșii” își îndeplinesc funcțiile”. În or. Băcioi s-a constatat aceeași situație de a fi înregistrate masiv înainte de alegeri persoane la reședință, însă acest lucru a fost descoperit, mai cu seamă, datorită poziției principiale a autorităților publice locale, de aceea au putut fi scoase la iveală atît mecanismele, cît și dimensiunile acestor fraude. În total 135 de persoane au fost aduse din diferite localități ale Republicii Moldova și înscrise provizoriu în 4 case ale concurentului electoral din partea PDM. Cel mai alarmant este faptul că circa 90 dintre aceste persoane se regăseau și în Registrul de Stat al Populației2, iar alte circa 45 persoane aveau perfectată înregistrarea la reședință, însă nu se regăseau și în RSP, ceea ce permite a se trage concluzia că aceste persoane au obținut vize prin contrafacerea documentelor3. Am sesizat în acest sens Procuratura Generală, însă răspunsul a întîrziat foarte mult, iar atunci cînd a venit, am fost informat că sesizarea depusă de mine cu aproximativ zece zile mai devreme a fost comasată cu o altă sesizare a deputatului PL, Veaceslav Untilă, și că ambele vor fi examinate în cadrul aceleiași cauze penale, deși obiectul și solicitările autorilor erau diferite. Cea a dlui V. Untilă se referea doar la localitatea Băcioi, pe cînd cea depusă de vicepreședintele CEC viza fenomenul pe întreg teritoriul RM. În plus, ultimul solicita să fie examinat și stabilit rolul partidelor politice și al liderilor acestora în această fraudare evidentă. Mare mi-a fost mirarea cînd am constatat că Procuratura Generală nici la acest moment nu a elucidat cazul, pentru că deputatul V. Untilă nu a solicitat nici un răspuns de la Procuratură. Se creează impresia că deputatul V. Untilă a făcut interpelarea respectivă la solicitarea organelor de urmărire penală cu scopul de reduce la zero eforturile membrilor CEC de a constata și a preveni fraudarea alegerilor.
    ___________________________________________
    2 Persoanele cu înregistrare la reședință (loc de trai provizoriu), care se regăseau și în RSP, erau înscrise abuziv pentru a favoriza Partidul Democrat din Moldova, deoarece ministrul tehnologiei informației, dl Pavel Filip, a fost propus la această funcție anume de către PDM.
    3 Înregistrările la reședință care nu se regăsesc în RSP sunt ilegale, perfectate prin contrafacerea documentelor sau ștampilelor, ceea ce reprezintă o crimă dublă de încălcare a legislației RM.

    Concluzii
    Sper că cititorului obiectiv, doritor să înțeleagă ce se întîmplă la CEC, să-i fie clar, măcar parțial din această și alte opinii separate pe care le-am făcut de fiecare dată cînd observam că sistemul electoral, votul alegătorilor era pus în pericol, că există multe teme, multe aspecte ale activității CEC care pot fi incluse în Planul de acțiuni pentru anul 2016 și ele sînt mult mai importante decît votul la distanță, pe care dl Iurie Ciocan dorește să-l implementeze pentru a avea și mai multe oportunități de a frauda alegerile.
    Am convingerea că, datorită acțiunilor întreprinse de mine în acești 5 ani de mandat la CEC, alegerile au fost mai libere și mai corecte, decît ar fi putut să fie fără aceste acțiuni. Însă alegerile, totuși, au fost fraudate în proporții deosebit de mari, iar rezultatele votului nu corespund situației reale. Fiind nepedepsite, necurmate, acțiunile frauduloase ale celui care a deținut președinția la CEC în ultimii 5 ani devin tot mai îndrăznețe și, dacă aceasta va continua, nu numai legislația electorală, ci chiar Constituția vor fi ignorate fără jenă.
    Chiar și la acest moment pot afirma că prin cele două scrutine, cel din 30.11.2014 și cel din iunie 2015, Constituția a fost încălcată, iar membrii CEC, neavînd suficiente instrumente, iar unii4 nici voință suficientă, nu au putut să prevină crimele sau au dorit să se conformeze situației pentru că așa se trăiește mai ușor.
    ___________________________________________
    4 Mă refer, în primul rînd, la secretarul CEC, Andrei Volentir, care în una dintre ședințele CEC a declarat public că lui nu i-a venit prin minte niciodată să pună la îndoială sau să verifice dacă acțiunile subalternilor corespund sau nu legislației în vigoare. Întrebarea care apare cu acest prilej este - dar la ce mai trebuie atunci funcția/persoana respectivă în CEC, doar pentru a pune orbește semnătura? Prea scump ne costă o asemenea atitudine…

    Este regretabil faptul că în Planul de acțiuni pentru anul 2016 nu au fost acceptate propunerile pe care eu le-am formulat, pentru că asta a fost voința ”Caracatiței”, promovată cu mare luare aminte de către președintele CEC, Iurie Ciocan, și impostorii din alte structuri statale, mai ales din organele de urmărire penală.
    Elucidarea acestui caz este important nu numai pentru alegeri, ci și pentru securitatea Statului, pentru că o grupare criminală care a fost utilizată cu voința tacită sau exprimată a liderilor partidelor politice, mai ales dacă acestea se află la guvernare, va continua și, probabil, continuă să falsifice documente, acte de identitate, vize, ștampile și documente bancare inclusiv după alegeri, folosindu-se de ”krîșă”, de cei care stau în spatele lor la guvernare. La rîndul lor, liderii respectivi ai partidelor politice nu vor fi șantajați și vor fi impuși să protejeze gruparea criminală sau chiar și să stoarcă foloase în continuare.

    Membru, ex-vicepreședinte
    al Comisiei Electorale Centrale                            Dr. Ștefan Urîtu