MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19



   În temeiul art. 2 lit. a), art. 8 pct. 13) lit. d) şi art. 56 lit. c) din Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr. 10, art. 283), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare în termen de trei luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia pct. 9 din Regulament, care se va pune în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2020.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    [Pct.3 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]

    PRIM-MINISTRU                                              Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                             Octavian Calmîc
    Ministrul mediului                                               Valeriu Munteanu
    Ministrul transporturilor
    şi infrastructurii drumurilor                                 Iurie Chirinciuc

    Nr. 414. Chişinău, 8 aprilie 2016.


    Prezentul Regulament transpune Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L121 din 11 mai 1999.
    1. Regulamentul privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi (în continuare - Regulament) stabileşte condiţiile de utilizare a anumitor combustibili lichizi, inclusiv combustibilii marini, în scopul reducerii emisiilor de dioxid de sulf, rezultate din arderea acestora, în vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
    2. Reducerea emisiilor de dioxid de sulf, rezultate din arderea anumitor combustibili lichizi derivaţi din petrol, se realizează prin impunerea unor valori limită pentru conţinutul de sulf din combustibilii respectivi, ca o condiţie pentru utilizarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în zona economică exclusivă sau în zonele de control al poluării.
    3. În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noţiuni principale:
    MARPOL – Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, 1973, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care Republica Moldova a aderat şi care a fost adoptată prin Legea nr. 189-XVI din 28 iulie 2005 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, adoptată la Londra la 2 noiembrie 1973, şi la Protocolul la ea  (MARPOL 73/78), adoptat la Londra la 17 februarie 1978;
    zone de control al emisiilor de SOx – zone maritime definite de Organizaţia Maritimă Internaţională în care se impun măsuri speciale obligatorii privind emisiile de SOx provenite de la nave pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluării atmosferei;
    nave de pasageri – navele care transportă mai mult de 12 pasageri;
    pasager – orice persoană de pe navă, alta decît comandantul şi membri echipajului, persoanele angajate sau incluse în activităţile de bord şi copiii cu vîrsta de sub un an;
    servicii regulate – seriile de voiaje efectuate de navele de pasageri pentru deservirea traficului între aceleaşi sau mai multe porturi ori serii de voiaj dinspre şi spre port, fără escale intermediare, conform unui orar publicat, sau efectuate cu o asemenea regularitate sau frecvenţă încît constituie un orar recunoscut;
    nave militare – navele care aparţin forţelor armate ale unui stat, poartă însemnele exterioare care disting aceste nave în funcţie de naţionalitate, se află sub comanda unui ofiţer împuternicit de către guvernul statului respectiv şi al cărui nume apare în lista de serviciu corespunzătoare sau în echivalentul acesteia şi are un echipaj la bord care se află în serviciul regulat al forţelor armate;
    nave acostate la dană – navele care sînt legate sau ancorate în siguranţă într-un port din Republica Moldova pe perioada încărcării, descărcării ori cînd efectuează o escală, inclusiv timpul petrecut atunci cînd nu sînt angajate în operaţiuni de manipulare a mărfurilor;
    plasare pe piaţă – furnizarea sau punerea la dispoziţie, pe teritoriul Republicii Moldova, unei terţe persoane, contra plată sau cu titlu gratuit, a combustibililor marini pentru combustie la bordul navelor. Este exceptată furnizarea sau punerea la dispoziţie a combustibililor marini pentru export, aflaţi în tancurile de marfă ale navei;
    metodă de reducere a emisiilor – orice amenajare materială, accesorii, aparat sau aparate, materiale, instalaţii care să fie montate pe o navă sau alte proceduri, combustibili alternativi, sau metode de conformitate, folosite ca o alternativă la scăderea conţinutului de sulf din combustibilii marini pentru a îndeplini cerinţele stabilite în prezenta hotărîre şi care sînt verificabile, cuantificabile şi executorii;
    metoda ASTM D 86 – metoda prevăzută de către Societatea Americană pentru Testare şi Materiale în ediţia din 1976 privind definiţiile şi specificaţiile standard pentru produsele derivate din petrol şi pentru lubrifianţi;
    instalaţie de ardere – orice echipament tehnic în care combustibilii sînt oxidaţi în scopul utilizării energiei termice generate.
    4. Prevederile prezentului Regulament se aplică următoarelor tipuri de combustibili lichizi:
    1) păcură – orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, identificat conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor aprobate prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014, la codurile: de la 2710 19 510 pînă la 2710 19 680 şi, respectiv, la codurile 2710 20 310, 2710 20 350, 2710 20 390 sau orice combustibil lichid derivat din petrol, altul decît motorina definită la sbp. 2) şi sbp. 3), care, prin limitele de distilare se încadrează în categoria uleiurilor grele destinate utilizării drept combustibil şi din care mai puţin de 65% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C, prin metoda SM ASTM D86. Dacă distilarea nu poate fi determinată prin metoda SM ASTM D86 produsul derivat din petrol intră în categoria păcurii;
    2) motorină – orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, identificat conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor la codurile: 2710 19 250, 2710 19 290, 2710 19 470, 2710 19 480, 2710 20 170 sau 2710 20 190, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, din care mai puţin de 65% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C şi din care cel puţin 85% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 350°C prin metoda SM ASTM D 86;
    3) combustibil marin – orice combustibil lichid derivat din petrol destinat a fi utilizat la bordul navelor, inclusiv combustibilii definiţi în Standardul SM ISO 8217;
    4) combustibil diesel marin – orice combustibil marin definit pentru tipul DMB în tabelul I din Standardul SM ISO 8217, cu excepţia referirilor la conţinutul de sulf;
    5) motorină marină – orice combustibil marin definit pentru sortimentele DMX, DMA şi DMZ în tabelul I din Standardul SM ISO 8217, cu excepţia referirii la conţinutul de sulf.
    5. Prevederile prezentului Regulament nu se aplică la:
    a) combustibilii destinaţi pentru scopuri de cercetare şi testare;
    b) combustibilii destinaţi prelucrării înainte de arderea finală;
    c) combustibilii care urmează să fie prelucraţi în rafinării;
    d) combustibilii utilizaţi de nave militare şi alte nave folosite în  serviciul militar;
    e) orice utilizare a combustibililor pe o navă, utilizare necesară pentru scopul specific de asigurare a securităţii unei nave sau de salvare a vieţilor omeneşti pe mare;
    f) orice utilizare a combustibililor utilizaţi de o navă în urma unei avarii survenite la navă sau la echipamentul său, cu condiţia de a se lua, cît mai urgent posibil, măsurile necesare pentru repararea navei şi/sau a echipamentului, în vederea prevenirii ori minimizării excesului de emisii. Aceste prevederi nu se aplică dacă proprietarul sau comandantul a acţionat cu intenţia de a provoca daune ori din neglijenţă;
    g) combustibilii utilizaţi la bordul navelor care folosesc tehnologii aprobate de reducere a emisiilor.
    6. Se interzize de a plasa pe piaţă:
    1) păcură cu un conţinut de sulf care depăşeşte 1% din greutate;
    2) motorină, inclusiv motorină marină cu un conţinut de sulf care depăşeşte 0,10% din greutate, combustibili marini cu un conţinut de sulf care depăşeşte 3,50% din greutate, cu excepţia combustibililor destinaţi aprovizionării navelor care utilizează metode de reducere a emisiilor care funcţionează în circuit închis şi combustibil diesel marin cu un conţinut de sulf care depăşeşte 1,5% din greutate.
    7.  Se interzice:
    1) utilizarea de către navele de pasageri care efectuează servicii regulate în mările teritoriale, zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării care se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx a combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10% din greutate;
    2) utilizarea în mările teritoriale, zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării a combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 3,5% din greutate;
    3) utilizarea în mările teritoriale, zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării a combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,50% din greutate.
    8.  Prevederile incluse la punctul 7 subpunctele 2) şi 3) se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion.
    9. Se interzice:
    1) utilizarea de către navele de pasageri care operează în serviciu regulat în mările teritoriale, zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării care se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx a combustibililor marini în care conţinutul de sulf depăşeşte 1,50 % din greutate pînă la 1 ianuarie 2020;
    2) utilizarea de către navele acostate la dană în porturile de pe teritoriul Republicii Moldova a combustibililor marini cu un conţinut de sulf care depăşeşte 0,1% din greutate.
    10.  Prevederile din punctul 9 subpunctul 2) nu se aplică:
    a) ori de cîte ori, în conformitate cu orarele publicate, navele sînt programate să ajungă la dană pentru un interval de timp mai mic de două ore;
    b) navelor care au întrerupt funcţionarea tuturor motoarelor şi utilizează energie electrică de pe ţărm pe perioada staţionării la dană în port.
    11. Combustibilii care au fost introduşi legal pe piaţă înainte de data intrării în vigoare a prezentului Regulament pot fi comercializaţi şi utilizaţi pînă la epuizarea stocurilor.
    12.  Inspectoratul Ecologic de Stat din subordinea autorităţii publice centrale din domeniul mediului are următoarele responsabilităţi:
    1) colaborează cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale din domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor şi ai Poliţiei de Frontieră care efectuează controale pe nave şi la distribuitorii de combustibili pentru nave în vederea verificării conformării combustibililor utilizaţi/distribuiţi cu prevederile prezentului Regulament;
    2) verifică modul de respectare a prevederilor prezentului Regulament în ceea ce priveşte conţinutul de sulf din combustibilii comercializaţi privind emisiile de poluanţi provenite de la surse fixe de poluare, deţinerea tehnologiilor de reducere a emisiilor la aceste surse şi anunţă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică  despre neconformităţile constatate în urma controalelor.
    13. Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor:
    1) deţine responsabilitatea pentru aplicarea prevederilor prevăzute la punctul 7 cu privire la:
    a) navele care arborează pavilionul Republicii Moldova; şi
    b) în cazul în care Republica Moldova este riverană zonelor de control al emisiilor SOx, toate navele, înregistrate sub orice pavilion, pe perioada aflării în porturile Republicii Moldova.
    2) controlează navele care arborează pavilionul Republicii Moldova şi navele înregistrate sub orice pavilion în timpul în care ancorează în porturile Republicii Moldova şi verifică dacă acestea respectă cerinţele specificate în punctul 9 din prezentul Regulament;
    3) solicită completarea corectă a jurnalelor de bord a navelor, inclusiv cu privire la operaţiunile de schimbare a combustibilului.
    14. În cazul în care se constată că o navă nu respectă standardele pentru combustibilii marini conformi cu cerinţele prezentului Regulament, autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor solicită comandantului navei:
    1) să prezinte o evidenţă a acţiunilor întreprinse în încercarea de a asigura conformitatea; şi
    2) să prezinte dovezi că a încercat să achiziţioneze combustibili marini conformi cu prezenul Regulament şi în conformitate cu orarul său de curse şi, dacă aceştia nu au fost disponibili în locurile planificate, să demonstreze că s-a încercat localizarea de surse alternative de astfel de combustibili marini şi că, în ciuda tuturor eforturilor depuse pentru a obţine combustibili marini, conformi prezentului Regulament, acest tip de combustibil nu a fost disponibil pentru a fi achiziţionat.
    15.  În cazul în care comandantul furnizează informaţiile menţionate în punctul 17, autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor ia în considerare toate circumstanţele relevante şi probele prezentate pentru a determina măsurile ce urmează a fi întreprinse.
    16.  Navele înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova notifică prin pavilionul statului său autoritatea competentă din portul de destinaţie relevant, atunci cînd acestea nu pot cumpăra combustibil marin, conform prevederilor prezentului Regulament.
    17.  Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, trebuie:
    1) să ţină un registru public disponibil al furnizorilor locali de combustibili marini;
    2) să se asigure că în toţi combustibilii marini vînduţi pe teritoriul naţional  conţinutul de sulf este documentat de către furnizor prin nota de livrare în buncăr, însoţită de o mostră sigilată semnată de către reprezentantul navei receptoare;
    3) să sesizeze autorităţile abilitate cu dreptul de a acorda licenţe şi autorizaţii tehnice cu privire la furnizorii de combustibili marini, care au fost depistaţi că furnizează combustibili care nu respectă caietul de sarcini pe nota de livrare în buncăr;
    4) să se asigure de înlăturarea încălcărilor depistate în orice combustibil marin neconform.
    18.  Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor:
    este responsabilă de respectarea prevederilor incluse în punctul 9 şi acordă echipajului suficient timp pentru a finaliza orice operaţiune necesară de schimbare a combustibilului, cît mai curînd posibil după sosirea la dană şi cît mai tîrziu posibil înainte de plecare;
    participă împreună cu reprezentanţii Inspectoratului Ecologic de Stat şi ai Poliţiei de Frontieră la controale pe nave şi la distribuitorii de combustibili pentru nave în vederea verificării conformării combustibililor utilizaţi/distribuiţi cu prevederile prezentului Regulament.
    19. Autoritatea publică centrală în domeniul vamal solicită şi verifică certificatul de conformitate şi/sau raportul de încercări în vederea stabilirii dacă combustibilii importaţi respectă cerinţele pezentului Regulament.
    20. Ca alternativă la utilizarea combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prezentului Regulament, navele, indiferent de pavilionul arborat, pot utiliza în porturile, mările teritoriale, zonele economice exclusive şi în zonele lor de control al poluării, următoarele metode de reducere a emisiilor:
    1) amestecul de combustibil marin şi gaz lichefiat pierdut prin vaporizare pe durata stocării;
    2) sisteme de purificare a gazelor de evacuare, în conformitate cu criteriile de utilizare stabilite de către Organizaţia Maritimă Internaţională în Rezoluţia MEPC.184(59), adoptată la 17 iulie 2009:
    a) apa de spălare provenită de la sistemele de epurare a gazelor de eşapament care utilizează substanţe chimice, aditivi, preparate şi alte produse chimice relevante create la faţa locului, nu se deversează în mare, inclusiv în porturi şi estuare închise, decît dacă operatorul navei demonstrează că deversarea apei de spălare nu are un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului şi nu prezintă riscuri pentru acestea;
    b) Administraţia maritimă a Republicii Moldova autorizează deversările menţionate la lit a) din prezentul subpunct în temeiul criteriilor stabilite de către Organizaţia  Maritimă Internaţională;
    3) combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă (biocombustibil).
    21. Navele care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la punctul 26 trebuie să înregistreze în mod continuu reduceri ale emisiilor de dioxid de sulf care să fie cel puţin echivalente cu cele care pot fi obţinute prin utilizarea combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prezentului Regulament. Valorile de emisie echivalente se determină în conformitate cu anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    22. Pentru a realiza obiectivul de reducere a emisiilor provenite de la nave printr-o metodă tehnologică alternativă de reducere, utilizînd un amestec de combustibil marin şi gaz lichefiat pierdut prin vaporizare pe durata stocării, navele trebuie să utilizeze şi să respecte criteriile de calcul prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament.
    23.  Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor încurajează, ca soluţie alternativă de reducere a emisiilor, ca navele ce staţionează în port să utilizeze energie electrică produsă pe ţărm.
    24. Se utilizează următoarele metode de prelevare, analiză şi inspecţie a combustibililor marini:
    1) prelevarea eşantioanelor de combustibil marin destinat arderii la bordul navelor în timp ce este livrat navelor şi analiza conţinutului de sulf al acestuia; sau
    2) prelevarea eşantioanelor şi analiza conţinutului de sulf al combustibilului marin destinat arderii la bordul navelor, conţinut în rezervoare, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, şi în eşantioane sigilate de combustibil la bordul navelor;
    3) inspecţia jurnalelor de bord şi a notelor de livrare a buncherului.
    25.  Conţinutul de sulf din combustibilii care intră sub incidenţa prezentului Regulament se determină de către laboratorul de încercări acreditat, prin aplicarea următoarelor metode:
    1) SM SR EN ISO 14596; Produse petroliere. Determinarea concentraţiei sulfului. Metoda prin spectrometrie de raze X cu dispersie după lungimea de undă;
    2) SM SR EN ISO 8754; Produse petroliere. Determinarea conţinutului de sulf. Metoda prin spectrometrie de fluorescenţă de raze X dispersivă de energie.
    26. Anterior plasării pe piaţă, persoanele responsabile de plasarea pe piaţă (producătorul, reprezentantul lui autorizat, importatorul, distribuitorul, sau oricare altă persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător) a combustibililor reglementaţi de prezentul Regulament, sînt obligate să deţină certificat de conformitate emis de către organismele de evaluare a conformităţii acreditate.
    27. Agenţii economici care plasează pe piaţă combustibili care intră sub incidenţa prezentului Regulament au următoarele obligaţii:
    1) să verifice conţinutul de sulf din combustibilii lichizi prin prelevare de probe şi să efectueze încercări doar în laboratoarele acreditate pentru fiecare lot de combustibili lichizi plasat pe piaţă şi/sau utilizat;
    2) să permită prelevarea probelor/eşantionarea de combustibili lichizi de către organismele de evaluare a conformităţii acreditate.
    28. Agenţii economici importatori de combustibili lichizi care intră sub incidenţa prezentului Regulament au obligaţia să prezinte pentru verificare organului vamal certificate de conformitate în baza rapoartelor de încercări emise de laboratoarele naţionale acreditate.
    29. Rapoartele de încercări emise de organismele de evaluare a conformităţii din străinătate vor fi supuse procedurii de recunoaştere a conformităţii prevăzute la art.31 din Legea nr. 235 din 1 decembrie 2011 privind activitatea de acreditare şi de evaluare a conformităţii.
    30. Încălcarea prevederilor prezentului Regulament atrage după sine răspunderea, după caz, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, în conformitate cu prevederile art. 146 şi 147 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 şi art. 230 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.
    31. Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să recupereze daunele şi prejudiciile produse prin încălcarea prezentului Regulament în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1422-XIII din 17 decembrie 1997 privind protecţia aerului atmosferic, în modul şi mărimile stabilite de legislaţia în vigoare.


    anexa nr.2