În scopul asigurării unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi în vederea alinierii la principiile Cadrului global de politici al Uniunii Europene privind întreprinderile mici şi mijlocii  („Small Business Act” for Europe), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Anexele nr.1 şi nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 685 din 13 septembrie 2012 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 198-204, art.740), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1)  anexa nr.1 capitolul II:
    secţiunea 2.1. se completează cu punctele 7 şi 8 cu următorul cuprins:
    „7. Dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova.
    8. Dezvoltarea economiei verzi pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.”;
    secţiunea 2.2. se completează cu subpunctele 2.2.7. şi 2.2.8. cu următorul cuprins:
    „2.2.7. Dezvolatarea  antreprenoriatului  feminin în Republica Moldova
    Definirea problemei
    Antreprenoriatul constituie unul din conceptele actuale cel mai frecvent vehiculate atît în comunitatea ştiinţifică, cît şi în societatea civilă şi în mediul privat. Totodată, antreprenoriatul, îndeosebi micile afaceri, constituie adesea răspunsul, soluţia pentru tot mai multe persoane, bărbaţi şi femei deopotrivă, aflate în situaţia dificilă de a supravieţui în condiţiile economice actuale sau de a face faţă şomajului.
    În  ultimul  timp, sub presiunea politicilor de egalitare între femei şi bărbaţi, antreprenoriatul capătă valenţe diferite, iar politicile privind dezvoltarea antreprenoriatului reprezintă o prioritate şi pentru programele Uniunii Europene (UE), care urmăreşte, de asemenea, să schimbe atitudinile faţă de rolurile atribuite în funcţie de gen – în şcoli, acasă, la locul de muncă şi în societate în general.
    Avînd în vedere amploarea fenomenului şi ţinînd cont de faptul că femeile antreprenori vin cu o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei mondiale, mai cu seamă în ţările cu venit mic şi cele cu venit mediu,  au fost realizate numeroase studii care dezvăluie aspecte specifice referitoare fie la implementarea conceptului la nivelul măsurilor şi al programelor naţionale şi internaţionale, fie la impactul şi criteriile de care trebuie să ţină cont  această  implementare. 
    Egalitatea între femei şi bărbaţi devine atît un drept fundamental al UE, cît şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE în materie de creştere economică, ocupare a forţei de muncă, coeziune socială şi competitivitate.
    Întrucît femeile joacă un rol crucial în actuala economie antreprenorială bazată pe cunoaştere, este esenţială creşterea ratei numărului de afaceri desfăşurate de acestea.
    Conform studiilor efectuate, femeile antreprenoare se confruntă cu mult mai multe probleme şi mai greu le rezolvă decît bărbaţii. Procentual mai puţine femei în raport cu bărbaţii îşi asumă riscul de a lua un credit, ceea ce nu se observă în ţările europene, unde femeile sînt mai sigure, mai susţinute şi promovate.
    În prezent, antreprenoriatul feminin în Republica Moldova reprezintă o realitate şi se află într-un proces continuu de dezvoltare. Desigur, este necesar a interveni cu contribuţii substanţiale pentru ca acesta să deţină toate premisele necesare pentru a se transforma într-un important indicator al dezvoltării economice şi sociale în ţară.
    Deosebit de importantă se arată implicarea femeilor în sectorul ÎMM, care este motorul economiei naţionale şi generatorul principal de noi locuri de muncă şi de creştere economică în condiţii de criză.
    Totodată, antreprenoriatul feminin în Moldova încă nu are suficientă experienţă, tradiţiile şi relaţiile necesare, iar sintagma „antreprenoriatul feminin” este catalogată în Moldova drept o noutate, de aceea necesită atenţia şi suportul corespunzător atît din partea statului, cît şi a societăţii în întregime.
    În urma analizei studiilor şi statisticilor existente, la ora actuală, antreprenoriatul feminin în Republica Moldova reflectă următorul nivel de dezvoltare:
    - 51,9% constituie femeile din totalul populaţiei;
    - 36,5% rata de ocupare în rîndul femeilor;
    - 75% din totalul femeilor încadrate în cîmpul muncii au statut de angajat;
    - femeile cîştigă în medie cu 12,9% mai puţin faţă de bărbaţi;
    - doar 20,6% dintre primarii aleşi în 2015 sînt femei;
    - 27% sînt femei antreprenoare.
    În context, se conturează următoarele concluzii:
    1)  antreprenoriatul feminin este o resursă subutilizată;
    2)  în ţară predomină antreprenoriatul masculin;
    3)  este necesară promovarea modelelor de antreprenoriat feminin pe o scară cît mai largă pentru a susţine femeile care vor să îşi deschidă o afacere, în special în domenii inovaţionale;
    4) programele de educaţie antreprenorială a femeilor necesită a fi diversificate;
    5) este necesară o imagine reală şi actuală a pieţei muncii şi a antreprenoriatului;
    6)  cultura antreprenorială este puternic influenţată de mentalitatea societăţii.
    Guvernul, recunoscînd importanţa implicării femeilor în activităţile de antreprenoriat în vederea prosperării ţării, în contextul armonizării cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul ÎMM la recomandările europene şi alinierii la principiile legii europene a IMM-urilor – „Small Business Act” for Europe, precum şi în vederea implementării programelor regionale şi europene de susţinere a acestui sector, şi-a propus realizarea unui şir de măsuri stimulatorii, inclusiv de ordin economic, destinate antreprenoriatului feminin în sectorul IMM-urilor, ţinînd cont de fenomenul migraţiei populaţiei din ultimii ani.
    Una din metodele principale de dezvoltare a antreprenoriatului  este adoptarea şi realizarea strategiilor şi/sau programelor speciale de stat. Susţinerea femeilor întreprinzătoare este posibilă atît în cadrul programelor speciale orientate către susţinerea femeilor, cît şi în cadrul programelor destinate susţinerii IMM-urilor, deoarece femeile relativ mai des deţin/conduc întreprinderi anume din acest grup.
    Prin urmare, în vederea facilitării accesului femeilor antreprenoare la instruire, la resurse informaţionale şi la resurse financiare, prezenta Strategie îşi propune realizarea următoarelor obiective specifice:
    1) facilitarea accesului femeilor antreprenoare la instruire şi resurse informaţionale;
    2) promovarea spiritului antreprenorial în rîndul femeilor;
    3) facilitarea accesului femeilor antreprenoare la resurse financiare.
    Impactul scontat
    Impactul acestei priorităţi este dependent atît de realizarea celorlalte direcţii prioritare ale Strategiei, cît şi de factorii macroeconomici şi conjunctura economică externă.
    Efectele directe şi evidente ale acestei priorităţi ar fi:
    - integrarea femeilor pe piaţa muncii;
    - susţinerea financiară a circa 350 de afaceri;
    - creşterea ponderii IMM-urilor în PIB;
    - majorarea investiţiilor în economia naţională.
    Totodată,  impactul va fi unul indirect care se va referi la impactul global al Strategiei, menţionat în secţiunea 2.1. „Viziunea şi misiunea sectorului”.
    2.2.8. Dezvoltarea economiei verzi pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii
    Definirea problemei
    Necesitatea dezvoltării economiei ecologice este promovată în ultimul timp tot mai frecvent la nivel naţional şi internaţional, obţinînd suport atît din partea guvernelor multor ţări europene, cît şi la nivelul UE. În acest context conceptul „economiei verzi” se consideră a fi esenţial pentru viitorul proceselor economice, fapt exprimat în cadrul conferinţei ONU privind dezvoltarea durabilă Rio+20.
    Totodată, unul din cele 10 principii ale cadrului de politici privind ÎMM ale UE – „Small Business Act” for Europe, orientate spre consolidarea continuă şi creşterea durabilă a IMM-urilor, prevede susţinerea IMM-urilor în procesul de transformare a provocărilor legate de mediu în oportunităţi.
    IMM-urile sînt deosebit de vulnerabile la creşterea preţurilor pentru energie şi materie primă, fapt care condiţionează creşterea eficienţei şi capacităţii lor de a se adapta la aceste provocări, pentru a le transforma ulterior în oportunităţi. Totodată, cererea pentru produsele şi serviciile ecologice, dezvoltarea noilor pieţe „verzi” deschid căi pentru  noi oportunităţi de afaceri.
    Utilizarea raţională a resurselor şi reducerea impactului asupra mediului a ÎMM, în procesul de producere de bunuri şi servicii este un factor-cheie pentru succesul dezvoltării unei economii verzi. Îmbunătăţirea indicatorilor de mediu contribuie la dezvoltarea unor noi oportunităţi de afaceri  pentru IMM-uri, ca prestatori importanţi de bunuri şi servicii.
    Multe state-membre ale UE soluţionează această problemă prin introducerea instrumentelor de informare, de reglementare şi stimulente financiare, care încurajează IMM-urile să-şi îmbunătăţească performanţa lor de mediu şi să îndeplinească cerinţele de reglementare.
    Guvernul s-a aliniat, de asemenea, angajamentelor în domeniul  dezvoltării economiei verzi, declarînd că una din priorităţile de bază este dezvoltarea economică ţinînd cont de protecţia mediului.
    Astfel, în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” se subliniază faptul că ţara va întreprinde toate eforturile necesare pentru a asigura tranziţia spre o dezvoltare economică verde prin integrarea şi fortificarea aspectelor protecţiei mediului în toate domeniile de dezvoltare social-economică a ţării.
    De asemenea, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 pune accent pe susţinerea afacerilor „verzi” şi utilizarea inovaţiilor şi tehnologiilor „verzi” pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor. Aceasta prevede o creştere a eficienţei resurselor IMM-urilor din Republica Moldova, utilizarea ecologizării lanţului de aprovizionare a produselor, promovarea accesului pe piaţă a afacerilor „verzi” şi dezvoltarea mărcii naţionale „Moldova verde” pentru bunurile şi serviciile „verzi”, precum şi introducerea etichetării ecologice.
    IMM-urile autohtone reprezintă cea mai mare parte a întreprinderilor, însă rămîn a fi insuficient de informate privind impactul său asupra mediului şi nu realizează pe deplin faptul că ecologizarea afacerii le poate aduce un avantaj competitiv, iar dorinţa şi posibilităţile IMM-urilor de a implementa practici de afaceri durabile, orientate spre utilizarea eficientă a resurselor şi  trecerea spre o economie verde, de obicei, se confruntă cu un potenţial de resurse limitate.
    Chiar şi atunci cînd IMM-urile sînt conştiente de oportunităţile de creştere a competitivităţii lor prin îmbunătăţirea performanţei de mediu, lipsa de cunoştinţe şi competenţe profesionale corespunzătoare, de regulă, nu le permite să opereze pentru a utiliza beneficiile economice şi ecologice, iar din cauza lipsei de resurse, IMM-urile sînt adesea reticente să investească în noi tehnologii, în mare parte datorită incertitudinii cu privire la perioada de recuperare a acestora.
    Această stare a lucrurilor este confirmată şi de rezultatele chestionării IMM-urilor autohtone în cadrul proiectului „Promovarea îmbunătăţirii performanţei de mediu a întreprinderilor mici şi mijlocii”, implementat de Institutul Naţional de Cercetări Economice, care relevă că printre principalele provocări pe care le întîmpină antreprenorii atunci cînd realizează acţiuni de mediu se numără:
    - accesul limitat la finanţare  (32,8% din respondenţi);
    - costul măsurilor de mediu (24,3% din respondenţi);
    - complexitatea procedurilor administrative (28,0% din respondenţi).
    Deşi trecerea la economia verde este declarată ca fiind prioritară pentru dezvoltarea competitivă a Republicii Moldova, problemele economiei verzi, inclusiv implicarea IMM-urilor în problemele de mediu, în prezent, sînt practic neexplorate, iar politica ce vizează dezvoltarea şi susţinerea IMM-urilor nu este armonizată cu politica de mediu.
    La acest capitol, Guvernul îşi propune adoptarea cadrului normativ-legal de reglementare a IMM-lor verzi, promovarea conceptului şi a culturii economiei verzi în mediul de afaceri, dezvoltarea competenţelor antreprenorilor în domeniul economiei verzi, elaborarea şi implementarea noilor instrumente de suport financiar pentru IMM-le verzi.
    Pentru soluţionarea problemelor existente, Strategia prevede următoarele obiective specifice:
    1) adoptarea cadrului normativ-legal de reglementare a IMM-urilor verzi;
    2) îmbunătăţirea accesului la finanţare a IMM-urilor verzi;
    3) dezvoltarea sistemelor de formare şi informare a IMM-urilor verzi.
    Promovarea în comunitatea de afaceri a culturii în domeniul economiei verzi.
    Impactul scontat
    Realizarea obiectivelor specifice prevăzute în Strategie va permite atragerea atenţiei IMM-urilor asupra activităţii ecologice şi de a le implica direct în dezvoltarea economiei verzi – în producerea bunurilor ecologice, în aplicarea tehnologiilor moderne pentru utilizarea raţională şi eficientă a resurselor, în prelucrarea deşeurilor de producţie şi, în ansamblu, consolidarea culturii antreprenoriale verzi.
    Trecerea IMM-urilor la o activitate „verde”, inclusiv proiectarea produselor şi serviciilor verzi, implementarea tehnologiilor verzi inovative şi promovarea bunurilor ecologice vor contribui la creşterea competitivităţii întreprinderilor autohtone nu doar pe piaţa internă, ci şi pe pieţele externe.
    Impactul individual al IMM-urilor asupra mediului poate fi nesemnificativ, însă dat fiind faptul că IMM-urile constituie majoritatea întreprinderilor, impactul acestei direcţii prioritare în mare parte va depinde, de asemenea, de realizarea altor direcţii ale Strategiei, precum şi de alţi factori – posibilităţile financiare şi disponibilitatea de resurse umane ale Guvernului şi ale mediului de afaceri, nivelul de trai al populaţiei, conjunctura economică externă.”;
    2) anexa nr.3 se completează cu prioritatea a 8-a cu următorul cuprins:

    anexa nr.3

    PRIM-MINISTRU                                       Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru, 
    ministrul economiei                                     Octavian Calmîc
    Ministrul finanţelor                                      Octavian Armaşu

    Nr. 709. Chişinău, 3 iunie 2016.