MODIFICAT
    HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369



    În scopul creării condiţiilor necesare pentru asigurarea respectării drepturilor social-culturale ale populaţiei de etnie romă din Republica Moldova şi al realizării acţiunii 16 din titlul II al Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 7 octombrie 2014, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020 (se anexează).
    2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:
    vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite  a acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020;
    vor prezenta anual, pînă la data de 20 ianuarie, Biroului Relaţii Interetnice informaţia privind implementarea Planului de acţiuni menţionat.
    3. Biroul Relaţii Interetnice va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 10 februarie, informaţia despre implementarea Planului de acţiuni nominalizat.
    4. Realizarea acţiunilor stipulate în Planul de acţiuni sus-numit se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele instituţiilor specificate în Plan, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    5. Se recomandă:
    integrarea aspectelor privind incluziunea populaţiei de etnie romă în politicile naţionale sectoriale: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate publică, infrastructură, planificare şi dezvoltare economică şi teritorială;
    elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza Planului de acţiuni menţionat, a planurilor de acţiuni anuale pentru susţinerea populaţiei de etnie romă domiciliată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

    PRIM-MINISTRU                                               Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru                                                 Gheorghe Brega
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                           Andrei Galbur
    Ministrul justiţiei                                                  Vladimir Cebotari
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                   Stela Grigoraş
    Ministrul sănătăţii                                                 Ruxanda Glavan
    Ministrul educaţiei                                                Corina Fusu
    Ministrul finanţelor                                               Octavian Armaşu

    Nr. 734. Chişinău, 9 iunie 2016.



    În cadrul recensămîntului populaţiei din 2004 au fost înregistrate 12 271 de persoane care s-au identificat ca fiind de etnie romă, ceea ce constituie 0,36% din totalul populaţiei.
    Condiţiile de viaţă precare şi situaţia socială defavorabilă a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova constituie probleme abordate în diferite rapoarte naţionale şi internaţionale. Indicatorii de măsurare a excluziunii sociale în Republica Moldova reflectă faptul că majoritatea romilor trăiesc în sărăcie. Ratele de ocupare şi veniturile în rîndul romilor sînt în prezent mult sub cele înregistrate la nivelul întregii populaţii.
    Nivelul scăzut de educaţie a populaţiei de etnie romă corelează în mod direct cu nivelul ei de sărăcie, dar şi cu o serie de alţi factori ce influenţează asupra accesului necorespunzător al copiilor la serviciile de dezvoltare timpurie, abandonului, absenteismului şi părăsirii timpurii a sistemului de educaţie, precum şi a nivelului de implicare a părinţilor în încadrarea copiilor în diferite trepte de învăţămînt.
    Educaţia reprezintă o şansă de incluziune a romilor, însă creşterea ratei de participare la educaţie şi a rezultatelor la învăţătură necesită mult efort din partea lor.
    Lipsa posibilităţilor de angajare şi insecuritatea socială pe piaţa muncii se răsfrîng în mod direct asupra situaţiei social-economice a romilor, conducînd la sărăcie, cu toate consecinţele negative ale fenomenului.
    Accesul scăzut al romilor la locuinţă denotă vulnerabilitatea acestora şi reprezintă un element de excluziune socială şi marginalizare. O mare parte a romilor trăiesc în case de proastă calitate, supraaglomerate şi cu infrastructură necorespunzătoare. În majoritatea cazurilor, romii care deţin o locuinţă nu au acte de proprietate asupra locuinţei sau asupra terenului aferent acesteia.
    Totodată, accesul deficitar al populaţiei de etnie romă la serviciile publice şi instituţiile de drept influenţează dimensiunea excluziunii sociale a acestora. Percepţia populaţiei de etnie romă asupra stării de securitate personală în localitate, nivelul scăzut de încredere în poliţie, în sistemul judiciar reflectă insecuritatea lor în localitate,  precum şi ineficienţa instituţiilor de drept în asigurarea siguranţei lor.
    Majoritatea romilor nu dispun de documente de identitate, ceea ce împedică şi mai mult accesul acestora la serviciile de bază, inclusiv la îngrijirea medicală, participarea la vot etc. Lipsa unei dovezi de reşedinţă, din cauza deţinerii în mod neoficial a spaţiilor locative, precum şi analfabetismul în rîndul acestora constituie, de asemenea, obstacole majore.
    Diversitatea culturală este o caracteristică a Republicii Moldova, cultura minorităţii romilor însă are cele mai puţine posibilităţi de dezvoltare şi promovare – aceasta constituind o sarcină importantă, comună pentru toţi.
    Cauze unice şi specifice, care derivă din procesele economice şi dezavantajele sociale, dar şi din atitudinea societăţii în ansamblu, determină excluziunea socială a romilor.
    1.1. Necesitatea reprezentării minorităţii rome
    Unul dintre drepturile esenţiale ale persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale este participarea efectivă la deciziile politice, în special în domeniile care îi privesc direct. Acest principiu este enunţat şi în Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, la care Republica Moldova este parte.
    Accesul la informaţii oferă tuturor  membrilor societăţii şanse şi oportunităţi egale la educaţie, muncă, comunicare, garanţii sociale de stat, generînd creşterea nivelului de implicare în viaţa socială şi stabilirea relaţiilor cu instituţiile publice. Prin urmare, accesul limitat al romilor la informaţie, interesul scăzut al acestora de a participa la viaţa socială în general, precum şi indiferenţa factorilor decizionali de a-i implica în viaţa publică determină excluziunea cetăţenilor de etnie romă de la viaţa socială.
    Cu toate acestea,  procesul de democratizare în societate are un impact pozitiv asupra populaţiei de etnie romă, oportunităţile pentru reprezentarea intereselor romilor crescînd considerabil. Astfel, asociaţiile obşteşti ale romilor la nivel naţional şi local, precum şi Mişcarea social-politică a romilor au un rol important în promovarea intereselor cetăţenilor de etnie romă.
    Pentru prima dată în Republica Moldova, cu susţinerea Programului ONU „Femeile în politică”, 2 femei rome au fost alese în funcţii de consilier local (în satul Chetrosu şi în oraşul Rîşcani), iar 7 femei rome au fost înregistrate pe listele electorale ale partidelor politice şi în calitate de candidate independente în alegerile locale.
    Planul de acţiuni prevede acţiuni concrete pentru realizarea dreptului comunităţilor de romi de a participa în viaţa publică, la luarea deciziilor şi la soluţionarea problemelor care îi afectează la diferite niveluri. Pentru îndeplinirea prezentului Plan şi pentru obţinerea rezultatelor scontate se impune o colaborare strînsă între structurile guvernamentale şi cele neguvernamentale ale romilor, implicarea şi participarea reprezentanţilor de etnie romă.
    1.2. Măsurile guvernamentale pe termen mediu, punerea lor în aplicare şi dezvoltarea în continuare a planurilor de acţiune anuale aferente
    Analizînd situaţia romilor prin intermediul politicilor existente, se defineşte clar necesitatea de a promova integrarea romilor – sarcină prioritară a Guvernului, care şi-a asumat, pe termen mediu, schimbarea şi îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome din Republica Moldova.
    Pentru a asigura punerea în aplicare în mod proporţional a sarcinilor definite în prezentul Plan, este necesară elaborarea planurilor de acţiuni anuale la nivel local,  precum şi alocarea resurselor financiare în buget.
    În scopul promovării integrării sociale a populaţiei rome, Guvernul a stabilit domeniile prioritare (Strategia „Moldova 2020”). Pentru a coordona şi a evalua acţiunile prezentului Plan, pe domenii, a fost instituit un Grup de lucru interministerial.
    Criza şi constrîngerile financiare din ultima perioadă împiedică implementarea planurilor  de acţiuni similare pe termen lung. În vederea asigurării unei realizări eficiente a prezentului Plan, este imperativă repartizarea adecvată a resurselor financiare disponibile, luînd în considerare diversele cerinţe. În plus, este important să se elaboreze un sistem de monitorizare care să efectueze o evaluare sistematică, precum şi să se asigure resurse noi, concentrate.
    Creşterea standardului de viaţă, crearea unui  mediu social prietenos pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, dar mai cu seamă pentru cei care trăiesc la periferia societăţii este un deziderat firesc.
Pentru atingerea obiectivelor trasate în prezentul Plan de acţiuni sînt necesare a fi respectate cîteva principii directoare, precum:
    - solidaritatea socială, echitatea;
    - respectarea drepturilor omului, interzicerea practicilor discriminatorii;
    - deschiderea, transparenţa;
    - conservarea şi transmiterea valorilor culturii rome;
    - concentrarea resurselor, a garanţiilor financiare pentru a asigura durabilitatea şi continuarea programelor.
    Monitorizarea şi evaluarea prezentului Plan de acţiuni se va efectua de către Biroul Relaţii Interetnice în parteneriat cu Grupul interministerial, din componenţa căruia fac parte reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale, la nivel de viceministru (în special Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Culturii etc.), şi 3 reprezentanţi ai societăţii civile rome. Grupul interministerial se va reuni în şedinţe de lucru cel puţin de 2 ori pe an.
    Monitorizarea va constitui un proces continuu de evaluare în baza indicatorilor de performanţă şi a rezultatelor obţinute în cazul fiecărei acţiuni. Indicatorii stabiliţi în prezentului Plan pot fi completaţi sau schimbaţi pe perioada realizării acţiunilor, în baza dispoziţiilor instituţiei responsabile.
    Procesul de monitorizare va fi realizat prin colectarea, prelucrarea şi analiza datelor, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, precum şi prin propunerea de reformulare a conţinutului obiectivelor şi acţiunilor planificate. Datele statistice şi administrative vor fi colectate atît prin utilizarea resurselor autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de politica sectorială, autorităţilor administraţiei publice locale, cît şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.
    Activitatea de monitorizare a prezentului Plan de acţiuni va avea un caracter sistematic şi va include elaborarea de către Biroul Relaţii Interetnice a rapoartelor anuale de progres şi prezentarea lor Guvernului.
    Raportul final de evaluare, după finalizarea implementării prezentului Plan de acţiuni, va fi elaborat de către Biroul Relaţii Interetnice. Pentru a asigura un proces obiectiv şi comprehensiv de implementare, evaluarea finală va implica atît ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, cît şi partenerii-cheie, precum: reprezentanţele structurilor regionale şi internaţionale în Republica Moldova, organizaţiile neguvernamentale rome şi alţi exponenţi ai societăţii civile. În urma evaluării vor fi identificate aspectele ce ţin de relevanţa şi statutul rezultatelor de politici, precum şi factorii care contribuie, împiedică sau periclitează obţinerea rezultatelor de politici.
    Transparenţa procesului de implementare a prezentului Plan de acţiuni se va asigura prin publicarea pe pagina oficială a Biroului Relaţii Interetnice a rapoartelor anuale de progres, precum şi a raportului final de evaluare, după implementarea acestuia. Biroul Relaţii Interetnice va asigura mediatizarea pe larg a procesului de realizare a prezentului Plan, precum şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.